Tiberiu Pavelescu - Tratat elementar de drept administrativ, Sitech, Craiova, 2007

4. Prefectul

Prefectul este reprezentant al Guvernului şi autoritate de tutelă administrativă. Prefectul este

garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local.
Miniştrii şi conducătorii celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea
Guvernului pot delega prefectului unele dintre atribuţiile lor de conducere şi control cu privire la
activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine.
Legea noastră cere ca pentru a fi numit în funcţia de prefect şi, respectiv, subprefect, persoanele
respective trebuie să aibă studii superioare.
Cât priveşte calitatea sa de şef al serviciilor publice statale, trebuie să reţinem că textul de lege
nu tace distincţie între serviciile publice exterioare ale ministerelor şi serviciile publice exterioare, ale
autorităţilor centrale de specialitate, Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi
ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul
unităţilor administrativ-teritoriale.
Prefectul este o autoritate de supraveghere a respectării legii de către autorităţile administraţiei
publice locale, având dreptul să atace în contenciosul administrativ orice act al unui consiliu ales
(judeţean sau local), al unui primar sau al oricărui organ executiv creat, potrivit legii, la nivel judeţean,
atunci când apreciază că acesta este ilegal. Prefectul poate verifica măsurile întreprinse de primar sau de
preşedintele consiliului judeţean în calitatea lor de reprezentanţi ai statului în unitatea administrativ-
teritorială şi poate sesiza organele competente în vederea stabilirii măsurilor necesare, în condiţiile legii.
Nu trebuie uitat însă că între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile
judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
Numirea şi eliberarea din funcţie a prefecţilor se fac prin hotărâre de Guvern, prefectul, ca şi
subprefectul având calitatea de înalţi funcţionari publici şi fiind supuşi prevederilor corespunzătoare din
Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarului public.
Prefecţii şi subprefecţii nu au dreptul la grevă şi nu pot să înfiinţeze organizaţii sindicale proprii.
Prefecţii şi subprefecţii au obligaţia să informeze conducerea Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative ori de câte ori călătoresc în afara judeţului.
Prefectul şi subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei organizaţii căreia îi
este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, potrivit legii, sub sancţiunea destituirii lor din
funcţia publică.
Prefectul şi subprefectul răspund, după caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal pentru
faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.
Activitatea prefectului se întemeiază pe principiile legalităţii, imparţialităţii şi obiectivitătii,
transparenţei şi liberului acces la informaţiile de interes public, eficienţei, responsabilităţii,
profesionalizării şi orientării către cetăţean, acestea fiind de altfel ideile diriguitoare care stau la baza
activităţii tuturor funcţionarilor publici.

Atribuţiile prefectului ca reprezentant al Guvernului. Conform Legii nr.340/2004 privind

instituţia prefectului acesta este reprezentantul Guvernului pe plan local. Guvernul numeşte câte un
prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, la propunerea ministrului internelor şi reformei
administrative.
In scopul îndeplinirii funcţiei sale, prefectul are o misiune cu caracter general de a informa, de a
ţine la curent Guvernul cu necesităţile comunităţi din judeţ, cu cerinţele acesteia şi cu evoluţia opiniei
publice, urmărind să canalizeze această opinie în direcţia politicii şi programului Guvernului.
Reprezentând Guvernul, prefectul are ca atribuţii principale:
- asigură, la nivelul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucureşti, aplicarea şi respectarea
Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a
ordinii publice;
- acţionează pentru realizarea în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti, a obiectivelor cuprinse în
Programul de guvernare şi dispune'măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu
competenţele şi atribuţiile ce îi revin, potrivit legii;
- acţionează pentru menţinerea climatului de pace socială şi a unei comunicări permanente cu toate
nivelurile instituţionale şi sociale, acordând o atenţie constantă prevenirii tensiunilor sociale;

Pag.113-123
 Tiberiu Pavelescu - Tratat elementar de drept administrativ, Sitech, Craiova, 2007

- colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru determinarea priorităţilor de

dezvoltare teritorială;
- verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului judeţean, ale consiliului loeal sau ale
primarului;
- asigură. împreună cu autorităţile şi organele abilitate, ducerea la îndeplinire, în condiţiile stabilite
prin lege, a măsurilor de pregătire şi intervenţie pentru situaţii de urgenţă;
- dispune, în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, măsurile care se
impun pentru prevenirea şi gestionarea acestora şi foloseşte în acest sens sumele special prevăzute în
bugetul propriu cu această destinaţie;
- utilizează, în calitate de şef al protecţiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat şi baza
logistică de intervenţie în situaţii de criză, în scopul desfăşurării în bune condiţii a acestei activităţi;
- dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracţiunilor şi apărarea drepturilor şi a
siguranţei cetăţenilor, prin organele legal abilitate;
- asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană;
- dispune măsuri de aplicare a politicilor naţionale hotărâte de Guvern şi a politicilor de integrare
europeană;
- hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituţii similare din ţâră şi din străinătate,
în vederea promovării intereselor comune;
- asigură folosirea, în condiţiile legii, a limbii materne în raporturile dintre cetăţenii aparţinând
minorităţilor naţionale şi serviciile publice deconcentrate în unităţile administrativ-teritoriale în care
aceştia au o pondere de peste 20%.
Prefectul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi de celelalte acte normative, precum şi
însărcinările stabilite de Guvern.

Atribuţiile prefectului ca organ de administraţie publică generală. În scopul înfăptuirii funcţiei

sale administrative, prefectul îndeplineşte următoarele sarcini principale:
- asigură realizarea intereselor naţionale, respectarea legilor şi ordinii publice. Pentru a putea răspunde
de ordinea publică din judeţ, prefectul exercită poliţia administrativă pe teritoriul judeţului;
- exercită controlul cu privire la legalitatea actelor administrative ale autorităţilor publice locale şi
judeţene. în acest sens, prefectul poate ataca în faţa instanţei de contencios administrativ, actele acestora,
precum şi pe.cele ale preşedintelui consiliului judeţean cu excepţia celor de gestiune curentă, dacă le
consideră ilegale. Actul atacat este suspendat de drept. Din punct de vedere procedural, cu 10 zile înaintea
introducerii acţiunii, prefectul va solicita autorităţilor administraţiei publice locale, cu motivarea necesară,
să reanalizeze actul socotit ilegal, în vederea modificării sau, după caz, a revocării acestuia.
- Prefectul poate propune miniştrilor şi conducătorilor celorlalte organe ale administraţiei publice
centrale organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale sancţionarea conducătorilor serviciilor
publice deconcentrate din subordinea acestora. De altfel, din comisia de concurs pentru ocuparea postului
de conducător al unui serviciu public deconcentrat face parte obligatoriu şi un reprezentant al instituţiei
prefectului din judeţul în care îşi are sediul serviciul public, desemnat prin ordin al prefectului.
- prefectul prezintă anual, consiliul judeţean sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti o
informare cu privire la activitatea desfăşurată de serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale
celorlalte organe centrale organizate în judeţ şi în municipiul Bucureşti.
- prefectul poate solicita primarului sau preşedintelui consiliului judeţean, după caz, convocarea unei
şedinţe extraordinare a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului
Bucureşti în cazuri care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea
urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea
ordinii şi liniştii publice.
- în caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor unităţilor
administrativ-teritoriale, prefectul poate solicita convocarea de îndată a consiliului local, a consiliului
judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Atribuţiile de coordonare ale prefectului. Ca reprezentant al Guvernului, prefectul exercită
conducerea generală a serviciilor ministeriale aflate în judeţe în virtutea principiului desconcentrării
administrative. Prefectul poate propune ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice centrale
măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii serviciilor publice deconcentrate, organizate la nivelul unităţilor

Pag.113-123
 Tiberiu Pavelescu - Tratat elementar de drept administrativ, Sitech, Craiova, 2007

administrativ-teritoriale.
Pentru a realiza coordonarea, prefectul dispune de mijloace juridice deoarece avizează numirea
sau eliberarea din funcţie a conducătorilor serviciilor publice ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale
administraţiei centrale de pe teritoriul judeţului şi toţi aceşti conducători fac parte din comisia
consultativă organizată în fiecare judeţ pe lângă prefecturi şi sub preşedinţia prefectului.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, prefectul solicită instituţiilor publice şi autorităţilor
administraţiei publice locale documentaţii, date şi informaţii, iar acestea sunt obligate să i le furnizeze cu
celeritate şi în mod gratuit.
În situaţii de urgenţă sau de criză autorităţile militare şi organele locale ale Ministerului
Administraţiei şi Internelor au obligaţia să informeze şi să sprijine prefectul pentru rezolvarea oricărei-
probleme care pune în pericol ori afectează siguranţa populaţiei, a bunurilor, a valorilor şi a mediului
înconjurător
Actele prefectului. Deciziile prefectului iau forma de ordine, fie individuale, precum numirile,
fie normative, mai ales în materie de poliţie administrativă.
Conform Legii 340/2004 art.32, prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ, în
condiţiile legii, pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin. Acelaşi act normativ reglementează şi anumite
condiţii care trebuiesc respectate la emiterea acestor acte administrative.
Ordinele prin care se stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise după
consultarea conducătorului serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale
administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităţilor administrativ-
teritoriale.
Ordinul prefectului, care conţine dispoziţii normative, se comunică Ministerului Administraţiei şi
Internelor (care poate propune Guvernului anularea acestuia, dacă îl consideră nelegal sau netemeinic) şi
devine executoriu numai după ce a fost adus la cunoştinţă publică. Ordinul prefectului, cu caracter
individual, devine executoriu de la data comunicării către persoanele interesate.
Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale pot propune Guvernului măsuri
de anulare a ordinelor emise de prefect, dacă le consideră nelcgale.
Colaboratorii prefectului.
1. Subprefectul. În scopul înfăptuirii administraţiei judeţene, colaboratorul principal al
prefectului este subprefectul. Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor care îi revin potrivit legii,
prefectul este ajutat de 2 subprefecţi. Prefectul municipiului Bucureşti este ajutat de 3 subprefecţi,
atribuţiile subprefectului fiind stabilite prin hotărâre a Guvernului. Pentru a fi numiţi în funcţie,
subprefecţii trebuie să aibă studii superioare.
Subprefectul, ca şi prefectul, face parte din categoria înalţilor funcţionari publici, fiind supus
tuturor condiţiilor, restricţiilor şi incompatibilităţilor aplicabile acestei categorii de personal potrivit
Statutului funcţionarilor publici.
Totodată, se consideră că misiunea esenţială a subprefectului constă în a păstra un contact
permanent cu cerinţele administraţiei judeţene şi ale persoanelor. în acest mod el prelungeşte şi faci
litează acţiunea prefectului'.
Atribuţiile subprefectului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
2. Prefectura şi aparatul propriu al prefecturii. Pentru exercitarea de către prefect a
prerogativelor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor legi se organizează şi funcţionează instituţia
prefectului, sub conducerea prefectului ca instituţie publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu şi
buget propriu. Sediul instituţiei prefectului, denumit prefectură, este în municipiul reşedinţă de judeţ, într-
un imobil proprietate publică a statului, a judeţului sau a municipiului, după caz.
Prefectura contribuie la asigurarea realizării în judeţ a strategiei şi obiectivelor cuprinse în
programul de guvernare.
Exercitarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor civile ale prefecturii se realizează de către prefect
sau de către persoana desemnată de acesta. Organizarea şi funcţionarea prefecturilor se face prin hotărâre
a guvernului.
Prefectul exercită atribuţiile conferite de lege prin aparatul de specialitate, care este o structură
funcţională cu activitate permanentă. Personalul din aparatul de specialitate al prefectului este format din
funcţionari publici, funcţionari publici cu statut special şi personal contractual. Numirea, respectiv
încadrarea, precum şi eliberarea din funcţie a personalului din aparatul de specialitate se efectuează prin

Pag.113-123
 Tiberiu Pavelescu - Tratat elementar de drept administrativ, Sitech, Craiova, 2007

ordin al prefectului, în condiţiile legii.

În realizarea rolului său aparatul de specialitate al prefectului'îndeplineşte nu mai puţin de opt
categorii de prerogative:
1. atribuţii cu privire la aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor şi a celorlalte acte
normative, la realizarea intereselor naţionale, precum şi la realizarea în judeţ, respectiv în municipiul
Bucureşti, a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare:
a) elaborează şi prezintă prefectului informări periodice cu privire la situaţia şi evoluţia stării generale
economice, sociale, culturale şi administrative, precum şi cu privire la stadiul realizării obiectivelor
cuprinse în Programul de guvernare, în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti;
b) participă alaiuri de reprezentanţi ai serviciilor publice deconccntratc. în cadrul unor comisii mixte
constituite prin ordin al prefectului, la acţiuni de verificare la nivelul întregului judeţ, respectiv al
municipiului Bucureşti, cu privire la aplicarea şi respectarea actelor normative;
c) elaborează studii şi rapoarte cu privire la aplicarea actelor normative în vigoare, precum şi propuneri
privind îmbunătăţirea stării de legalitate, pe care le înaintează prefectului;
d) prezintă prefectului, cu consultarea autorităţilor administraţiei publice locale şi a conducătorilor
serviciilor publice deconcentrate, propuneri privind priorităţile de dezvoltare a judeţului, respectiv a
municipiului Bucureşti, pe baza Programului de guvernare şi în concordanţă cu prevederile planului de
dezvoltare regională;
e) întocmeşte anual planul de acţiuni pentru realizarea în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti,
a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare;
f) realizează documentarea necesară şi elaborează pe baza acesteia raportul anual privind starea
economico-socială a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, care se înaintează, potrivit legii,
Guvernului, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor;
g) contribuie la organizarea aplicării în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti, a programelor şi
strategiilor guvernamentale sau ministeriale cu privire la restructurarea sectorială, aprovizionarea
populaţiei cu produse de bază şi combustibili, protecţia consumatorilor, gospodărie comunală, dezvoltarea
prestărilor de servicii, precum şi la alte activităţi;
h) asigură transpunerea în practică a Strategiei de guvernare cu privire la parteneriatul social dintre
sindicate, patronat şi puterea executivă;
2. atribuţii cu privire la conducerea activităţii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor
şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la
nivelul unităţilor administrativ-teritoriale:
a) analizează activitatea desfăşurată de serviciile publice deconcentrate şi întocmeşte informări cu
privire la aceasta, pe care le înaintează prefectului;
b) elaborează şi supune spre aprobare prefectului măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii
serviciilor publice deconcentrate organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, în vederea
transmiterii acestora ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea
Guvernului, potrivit legii;
c) examinează, împreună cu serviciile publice deconcentrate şi cu autorităţile administraţiei
publice locale şi judeţene, stadiul de execuţie a unor lucrări şi acţiuni care se derulează în comun;
d) întocmeşte documentaţia necesară în vederea emiterii de către prefect a propunerii de numire şi
de eliberare din funcţie a conducătorilor serviciilor publice deconcentrate;
e) asigură consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate cu privire la ordinele
prefectului prin care se stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate, potrivit legii;
f) asigură transmiterea ordinelor prefectului, având ca obiect stabilirea de măsuri cu caracter
tehnic sau de specialitate, către conducătorul instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat;
g) asigură, potrivit legii, transmiterea către serviciile publice deconcentrate a actelor cu caracter
normativ emise de ministere şi de celelalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea
Guvernului;
h) analizează şi verifică activitatea de management al resurselor umane din cadrul serviciilor publice
deconcentrate şi propune prefectului măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii acestora;
i) examinează şi prezintă prefectului proiectele bugetelor serviciilor publice deconcentrate, transmise
de către acestea înainte de a fi propuse conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public
deconcentrat;

Pag.113-123
 Tiberiu Pavelescu - Tratat elementar de drept administrativ, Sitech, Craiova, 2007

3. atribuţii cu privire la verificarea legalităţii actelor administrative adoptate sau emise de

consiliul judeţean, de consiliul local sau de primar şi contenciosul administrativ:
a) ţine evidenţa actelor administrative adoptate sau emise de consiliul judeţean, de consiliul local
sau de primar si transmise prefectului în vederea verificării legalităţii, asigura păstrarea acestora, precum
şi evidenţa acţiunilor şi dosarelor aliate pe rolul instanţelor judecătoreşti;
b) examinează sub aspectul legalităţii,.în termenele prevăzute de lege, actele administrative
adoptate sau emise de consiliul judeţean, de consiliul local sau de primar;
c) propune prefectului, cu motivarea corespunzătoare, sesizarea, după caz. a autorităţilor emitente,
în vederea rcanalizării actului considerat nelegal, sau a instanţei de contencios administrativ;
d) întocmeşte documentaţia, formulează acţiunea pentru sesizarea instanţei de contencios
administrativ şi susţine în faţa acesteia acţiunile formulate;
e) elaborează rapoarte şi prezintă informări prefectului cu privire la actele verificate;
f) avizează ordinele prefectului din punct de vedere al legalităţii;
g) reprezintă prefectul în faţa notarilor publici, a instanţelor judecătoreşti de orice grad, precum şi a
altor autorităţi sau instituţii publice;
h) acţionează în vederea îndeplinirii, în condiţiile legii, a atribuţiilor ce revin prefectului în domeniul
organizării şi desfăşurării alegerilor locale, parlamentare şi prezidenţiale, precum şi a referendumului
naţional ori local;
i) efectuează, în condiţiile legii, verificările şi întocmeşte documentaţia necesară cu privire ia
dizolvarea de drept a unor consilii locale sau judeţene, la suspendarea de drept a unor mandate de
consilier sau de primar ori la încetarea de drept a unor mandate de consilier sau de primar, respectiv la
încetarea înainte de termen a mandatului preşedintelui consiliului judeţean, după caz;
j) desfăşoară acţiuni de îndrumare şi verificare privind modul de exercitare de către primari a
atribuţiilor delegate şi executate de către aceştia în numele statului;
4. atribuţii cu privire la realizarea politicilor naţionale, a celor de integrare europeană şi a
planului de măsuri pentru integrare europeană şi intensificarea relaţiilor externe:
a) întocmeşte anual planul de acţiuni pentru realizarea în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti,
a politicilor naţionale stabilite de Guvern, a politicilor de integrare europeană şi intensificare a relaţiilor
externe, cu consultarea consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, şi
a conducătorilor serviciilor publice deconcentrate;
b) elaborează, în colaborare cu reprezentanţi ai consiliului judeţean, respectiv ai Consiliului
General al Municipiului Bucureşti, ai serviciilor publice deconcentrate, ai autorităţilor administraţiei
publice locale, precum şi ai societăţii civile, planul judeţean de măsuri pentru integrare europeană şi
intensificarea relaţiilor externe, în conformitate cu documentele programatice referitoare la integrarea
europeană;
c) acţionează, cu sprijinul serviciilor publice deconcentrate şi al structurilor de integrare
europeană, pentru cunoaşterea documentelor privind integrarea europeană adoptate la nivel central;
d) acţionează pentru atragerea societăţii civile la activităţile care au legătură cu procesul de
integrare europeană şi participă la programele societăţii civile în domeniul integrării europene;
e) desfăşoară activităţi menite să conducă la cunoaşterea de către autorităţile administraţiei publice
locale şi de către cetăţeni a programelor cu finanţare externă iniţiate şi susţinute de Uniunea Europeană şi
de alte organisme internaţionale;
f) întocmeşte, gestionează prin evidenţă centralizată şi monitorizează activitatea de relaţii şi de
colaborări internaţionale a instituţiei prefectului;
g) elaborează evidenţa centralizată a rapoartelor de activitate întocmite obligatoriu pentru
orice activitate de relaţii internaţionale;
5. atribuţii cu privire la buna organizare şi desfăşurare a activităţii pentru situaţii de urgenţă,
precum şi la pregătirea şi ducerea la îndeplinire a măsurilor de apărare care nu au caracter militar:
a) stabileşte, împreună cu instituţiile publice şi organismele abilitate prin lege, măsurile necesare
pentru prevenirea sau reducerea la minimum a efectelor fenomenelor naturale periculoase şi a
catastrofelor de orice fel, pe care le înaintează prefectului;
b) urmăreşte îndeplinirea măsurilor dispuse de către prefect, în calitate de preşedinte al eornitetului
judeţean pentru situaţii de urgenţă;
c) prezintă prefectului propuneri privind modul de utilizare, în situaţii de criză, a fondurilor special

Pag.113-123
 Tiberiu Pavelescu - Tratat elementar de drept administrativ, Sitech, Craiova, 2007

alocate de la bugetul de stat;

d) propune prefectului, în situaţiile prevăzute de lege, convocarea consiliilor locale, a consiliului
judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz;
e) întocmeşte rapoarte şi informări privind evoluţia şi desfăşurarea evenimentelor în caz de dezastru,
precum şi măsurile întreprinse de autorităţile administraţiei publice locale în acest domeniu, pe care le
înaintează prefectului;
f) asigură informarea prefectului şi a autorităţilor administraţiei publice locale, pe baza datelor
comunicate de Ministerul Administraţiei şi Internelor, eu privire la iminenţa producerii unor fenomene
naturale periculoase;
g) asigură informarea zilnică a prefectului, în perioada producerii fenomenelor naturale
periculoase, cu privire la situaţia preliminară a efectelor şi a pagubelor produse;
h) prezintă prefectului situaţia finală a pagubelor produse;
i) sprijină şi îndrumă autorităţile administraţiei publice locale pentru buna organizare şi desfăşurare a
activităţii în situaţii de urgenţă;
j) prezintă prefectului propuneri privind alocarea unor suine din Fondul de intervenţie la dispoziţia
Guvernului;
k) centralizează necesarul de materiale de construcţii, alimente şi îmbrăcăminte în vederea elaborării
proiectelor de hotărâri ale Guvernului pentru acordarea de ajutoare umanitare populaţiei afectate de la
rezervele de stat;
l) prezintă prefectului propuneri pentru acordarea unor ajutoare umanitare populaţiei afectate de
dezastre, în scopul protecţiei populaţiei în situaţii excepţionale, determinate de calamităţi naturale,
epidemii, epizootii, incendii sau alte fenomene periculoase;
m) verifică modul de distribuire atât a ajutoarelor umanitare, cât şi a sumelor alocate din Fondul de
intervenţie la dispoziţia Guvernului;
6. atribuţii cu privire la activitatea de eliberare şi de evidenţă a paşapoartelor simple:
a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii
acestora, în conformitate cu prevederile legii;
b) asigură eliberarea, în sistem de ghişeu unic, a paşapoartelor simple, în colaborare cu serviciile
publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din subordinea consiliilor municipale, orăşeneşti şi
comunale, precum şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
c) administrează şi gestionează registrul judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, de evidenţă a
paşapoartelor simple şi valorifică datele cuprinse în acesta;
d) furnizează permanent, în cadrul Sistemului naţional informatic de evidenţă a persoanelor,
informaţiile necesare actualizării Registrului naţional de evidenţă a paşapoartelor simple;
e) asigură înscrierea de menţiuni în paşapoarte, în condiţiile legii;
f) organizează la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, gestionarea şi controlul
eliberării paşapoartelor;
7. atribuţii cu privire la regimul permiselor de conducere, al certificatelor de înmatriculare a
autovehiculelor şi al plăcilor cu numere de înmatriculare:
a) constituie şi actualizează registrul judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, de evidentă a
permiselor de conducere şi a autovehiculelor înmatriculate şi valorifică datele cuprinse în acesta;
b) organizează examenele pentru obţinerea permiselor de conducere a autovehiculelor, în
condiţiile legii;
c) soluţionează cererile pentru eliberarea permiselor de conducere, a certificatelor de înmatriculare şi a
plăcilor cu numere de înmatriculare pentru autovehicule rutiere, în condiţiile legii;
d) asigură eliberarea permiselor de conducere, a certificatelor de înmatriculare a autovehiculelor şi a
plăcilor cu numere de înmatriculare pentru autovehicule rutiere;
e) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale referitoare la asigurarea
protecţiei datelor cu caracter personal, în domeniul de competenţă.
8. alte atribuţii conferite de lege cum ar fi:
a) întocmeşte documentaţia necesară emiterii ordinelor prefectului;
b) elaborează proiectul ordinului prefectului de stabilire a numărului consilierilor locali şi judeţeni,
pe baza datelor statistice oficiale, şi întocmeşte graficul de convocare a consiliilor locale şi a consiliului
judeţean în şedinţa de constituire;

Pag.113-123
 Tiberiu Pavelescu - Tratat elementar de drept administrativ, Sitech, Craiova, 2007

c) elaborează proiectul ordinului prefectului privind numirea directorului oficiului prefectural;

d) elaborează, cu consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate, proiectele de ordine
ale prefectului având ca obiect stabilirea de măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate;
e) asigură primirea, înregistrarea şi soluţionarea petiţiilor adresate prefectului, precum şi
comunicarea către petent a răspunsului, în termenul legal;
f) organizează activitatea de primire a cetăţenilor în audienţă la prefect, la subprefect şi la
secretarul general;
g) consiliază cetăţenii care se adresează instituţiei prefectului în problemele generale sau specifice
relaţiei cu publicul;
h) participă la desfăşurarea audienţelor;
i) urmăreşte şi aplică prevederile cuprinse în strategiile şi programele pentru susţinerea reformei în
administraţia publică;
j) realizează lucrările de secretariat pentru comisia judeţeană consultativă şi comitetul operaţiv-
consultativ şi prezintă prefectului propuneri cu privire la programul de activitate al acestora;
k) elaborează, în colaborare cu persoanele desemnate de către conducătorii serviciilor publice
deconcentrate, cu specialiştii consiliului judeţean şi pe baza propunerilor primarilor unităţilor
administrativ-teritoriale din judeţ, proiectul programului principalelor lucrări şi activităţi ale comisiei
judeţene consultative;
I) conlucrează cu unităţile teritoriale din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor,
Ministerului Apărării Naţionale şi a Serviciului Român de Informaţii la elaborarea măsurilor ce se impun
pentru asigurarea respectării drepturilor individuale, apărarea proprietăţii publice şi private, securitatea
cetăţenilor şi prevenirea infracţiunilor;
m) asigură organizarea şi desfăşurarea şedinţelor comisiei de dialog social;
n) conlucrează cu compartimentele din aparatul propriu al consiliului judeţean, respectiv al Consiliului
General al Municipiului Bucureşti. în vederea elaborării proiectelor de hotărâri ale Guvernului care au ca
obiect soluţionarea unor probleme de interes local;
o) aplică actele normative cu caracter reparatoriu,
O inovaţie a Legii nr. 215/2001, preluată ulterior de Legea nr. 340/2004 cu modificările şi
completările ulterioare o reprezintă oficiile prefecturale. Ele se pot organiza de către prefect, cu avizul
conform al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, prin ordin, în cadrul numărului de posturi
şi al fondurilor aprobate anual. în municipiul Bucureşti se pot organiza oficii prefecturale în fiecare
sector.
Oficiile prefecturale sunt componente ale structurii aparatului propriu al prefecturii, în
subordinea directă a prefectului şi sunt conduse de un şef al oficiului prefectural cu funcţie echivalentă cu
funcţia de director executiv. Numirea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu al
şefului oficiului prefectural se fac de către prefect.
Prefectul dispune şi de un aparat propriu de specialitate a cărui conducere operativă este
asigurată de un secretar general ce îndeplineşte următoarele atribuţii:
- conduce şi răspunde de activitatea operativă a aparatului de specialitate, cu excepţia cancelariei
prefectului;
- coordonează activitatea de verificare a legalităţii actelor administrative adoptate sau emise de
consiliul judeţean, de consiliul local sau de primar, cu privire la actele considerate nelegale, precum şi de
sesizare. în termenele legale, a instanţelor de contencios administrativ;
- elaborează proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a aparatului de specialitate, pe care
îl supune spre aprobare prefectului;
- asigură elaborarea proiectului de ordin al prefectului pentru numirea sau eliberarea din funcţie a
secretarilor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi pentru sancţionarea disciplinară a acestora
pentru abaterile săvârşite, cu excepţia secretarului judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti;
- asigură elaborarea şi transmiterea ordinelor prefectului privind înfiinţarea şi organizarea oficiilor
prefecturale către Ministerul Administraţiei şi Internelor;
- contrasemnează ordinele cu caracter normativ emise de către prefect şi asigură transmiterea acestora
către Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi publicarea în monitorul oficial al judeţului ori al
municipiului Bucureşti, după caz;
- asigură transmiterea către persoanele interesate a ordinelor prefectului cu caracter individual;

Pag.113-123
 Tiberiu Pavelescu - Tratat elementar de drept administrativ, Sitech, Craiova, 2007

- primeşte, distribuie corespondenţa şi urmăreşte rezolvarea acesteia în termenul legal;

- prezintă prefectului studii şi rapoarte cu privire la aplicarea actelor normative în vigoare;
- îndrumă şi verifică modul de îndeplinire de către secretarii unităţilor administrativ-teritoriale, cu
excepţia secretarului judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, a atribuţiilor stabilite prin lege şi face
propuneri prefectului privind sancţionarea acestora;
- gestionează şi urmăreşte îndeplinirea măsurilor dispuse de prefect cu privire la realizarea sarcinilor
rezultate din actele normative în vigoare;
- asigură, prin compartimentul de specialitate, relaţia cu mass-media şi aplicarea prevederilor legale
privind liberul acces la informaţiile de interes public;
- stabileşte şi urmăreşte realizarea fluxului de informare-documentare în domeniile de activitate
specifice instituţiei prefectului;
- prezintă prefectului propuneri cu privire la organizarea şi desfăşurarea circuitului legal al lucrărilor,
informarea documentară; primirea şi soluţionarea petiţiilor, precum şi la arhivarea documentelor;
- întocmeşte proiectul de regulament de organizare şi funcţionare a comisiei judeţene consultative, cu
respectarea prevederilor regulamentului-cadru;
- supraveghează realizarea lucrărilor de secretariat pentru comisia judeţeană consultativă;
- acordă consultanţă autorităţilor administraţiei publice locale privind proiectele acordurilor de
colaborare, cooperare, asociere, înfrăţire şi aderare, iniţiate de către acestea;
- verifică şi aplică apostila pe actele oficiale administrative întocmite pe teritoriul României şi care
urmează să producă efecte juridice pe teritoriul unui stat semnatar al Convenţiei de la Haga;
- aprobă eliberarea de extrase sau copii de pe acte din arhiva instituţiei prefectului, cu excepţia celor
care conţin informaţii clasificate ca secrete de stat sau de serviciu;
- îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau sarcini date de Ministerul Administraţiei şi
Internelor ori de către prefect.

3. Colegiile prefecturale. În fiecare judeţ funcţionează un colegiu prefectural compus din prefect,
subprefeeţi şi conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale
administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, care îşi au sediul în judeţul respectiv. La
lucrările colegiului prefectural pot fi invitate şi alte persoane- a căror prezenţă este considerată
necesară.
Colegiul prefectural se convoacă de către prefect cel puţin o dată pe lună şi oricând se consideră
că este necesar, iar atribuţiile acestuia privesc armonizarea activităţii serviciilor publice deconcentrate
care au sediul înjiideţul respectiv, precum şi-implementarea programelor, politicilor, strategiilor şi
planurilor de acţiune ale Guvernului la nivelul judeţului sau al localităţilor acestuia, fiind reglementate
prin hotărâre a Guvernului.

Pag.113-123