UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU

FACULTATEA DE DREPT

SPECIALIZAREA: DREPT / ID

CENTRUL VASLUI

DREPT ADMINISTRATIV I
PREFECTUL ŞI INSTITUŢIA PREFECTULUI

- Sibiu 2015/2016 –

1
 PREFECTUL ŞI INSTITUŢIA PREFECTULUI

Sorgintea instituției prefectului se regăsește în Roma Antică1, unde

noțiunile de prefect și de prefectură erau utilizate atât pentru a evoca o
unitate administrativ-teritorială, cât și o funcție publică, civilă sau
militară, sintagma prefectus urbis desemnând prefectul orașului
Roma.2

Etimologia cuvântului este astfel de origine latină 3 și îl regăsim

pentru prima dată în Roma antică, în vârful ierarhiei funcționarilor
imperiali, sub trei titluri:
- praefectus praetorio, care evocă pe comandantul gărzii imperiale, care
avea puteri comparabile, cu șefii de guverne din statele burgheze;
- praefectus urbis, care avea cu precădere atribuții polițienești;
- praefectus annonae, care răspundea de aprovizionarea Romei. 4
În forma apropiată de ceea ce reprezintă azi prefectul, originea lui se
află în Franța, fiind considerată una din instituțiile pe care Napoleon
le-a pus pe solul fertil pentru administrație al Franței, alături de
contenciosul administrativ.
El a fost creat în Franța de către Napoleon în al VIII-lea an de
Revoluție Franceză, pentru a îndeplini atribuții de reprezentant al
Guvernului și de Șef al administrației departamentului în care
funcționa.5

1
Verginia Vedinaș- Drept administrativ, ed. Universul Juridic, București, 2012, ed. a VII-a, p.
484.
2
Vasile Tabără, Ioan Santai „Administraţie publică”, Editura Tehno Media, Sibiu, 2010.
3
În limba latină praefectus
4
Ioan Alexandru- Tratat de administrație publică, Editura Universul Juridic, București, Ediția
a II-a, revăzută și adăugită, 2010
5
Ibidem
2
 Prefectul face parte din categoria organelor administrației publice, a
căror activitate vizează executarea legii și prestarea de servicii publice,
în limitele legii. Administrația publică, la rândul său, este o
componentă a puterii executive, una dintre cele trei clasice puteri ale
statului, alături de cea legislativă și judecătorească.
Principiul constituțional care guvernează funcționarea celor trei
puteri este cel al separației și echilibrului lor, care trebuie să se exercite
însă în cadrul democrației constituționale.6
Instituţia prefectului îşi are reglementarea legală în present în Legea
nr. 340/20047, cu modificările şi completările ulterioare. În
Constituţie, el este reglementat în capitolul V, Secţiunea a 2-a,
consacrată Administraţiei publice locale, art. 123, intitulat Prefectul.
Faptul că prefectul este reglementat în secţiunea consacrată
administraţiei publice locale, alaturi de consiliul local, primar şi
consiliul judeţean, nu trebuie să determine concluzia că el reprezintă o
autoritate a administraţiei pubice locale. Raţiunea pentru care
legiuitorul constituent a găsit de cuviinţă să-l plaseze în această parte a
legii fundamentale rezidă din rolul pe care îl îndeplineşte, acela de
autoritate care veghează asupra legalităţii activităţii
desfăşurată de organelle autonome locale, rol pe care doctrina îl evocă
prin sintagma consacrată de tutelă administrativă.8
Controlul de tutelă administrativă pe care îl exercită prefectul asupra
actelor autorităţilor administraţiei publice locale are la bază obligaţia
de a verifica legalitatea actelor administrative emise/adoptate de

6
Art. 1 alin (4) din Constituție prevede următoarele: ” (4) Statul se organizează potrivit
principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în
cadrul democraţiei constituţionale.”
7
Republicată în M. O. nr. 225 din 24 noiembrie 2008.
8
Verginia Vedinaş, Drept administrativ, Ediţia a IX-a revăzută şi actualizată, Edit. Universul
Juridic, Bucureşti, 2015, p.500
3
 acestea şi dreptul de a ataca în faţa instanţei de contencios
administrativ aceste acte, dacă le consideră nelegale.9
Prin Proiectul de lege de revizuire a Constituţiei se propune crearea
unei secţiuni distincte în cadrul capitolului V al titlului III, consacrat
administraţiei de stat din teritoriu, care ar urma să cuprindă
prevederile privitoare la prefect şi subprefect. Se propune astfel să fie
consacrată prin Constituţie şi instituţia subprefectului, soluţie cu care
în principiu, suntem de acord, deşi este singulară în persajul
constituţional European. Ceea ce nu împărtăşim şi ne-am exprimat
critic10 este modul în care este concepută reglementarea
subprefectului, care are acelaşi statut ca şi prefectul, cu acelaşi rol de
reprezentant al Guvernului în plan local şi de şef al serviciilor
deconcentrate, alaturi de prefect.11
Raporturile dintre prefect şi autorităţile autonome locale
În conformitate cu art. 123 alin. 4 din Constituţie, între prefect, pe
de o parte şi consiliile locale şi primar, consiliile judeţene şi preşedinţii
acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
Dispoziţia este reluată, într-o formulare identică, de art. 12 din Legea
nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului 12. Statutul de
reprezentant al Guvernului în teritoriu îi conferă prefectului
aptitudinea de a veghea pentru ca activitatea consiliilor locale şi a
primarilor, a consiliilor judeţene şi a preşedinţilor consiliilor judeţene
să se desfăşoare în conformitate cu prevederile legale.

9
V. Vedinaş, L. Tomescu-Bezeriţă, Unele aspecte teoretice şi practice privind controlul
exercitat asupra administraţiei publice locale, în lucrarea Tendinţe actuale în dreptul public.
Abordare juridică şi filozofică, Ed. Universitară, Bucureşti, 2014, p. 23
10
V. Vedinaş, Câteva consideraţii cu privire la Proiectul legii de revizuire a Constituţiei
României, în RDP nr. 3/2013, p. 17-35.
11
Verginia Vedinaş, Drept administrativ, Ediţia a IX-a revăzută şi actualizată, Edit. Universul
Juridic, Bucureşti, 2015, p.501
12
Republicată în M. O. nr. 225 din 24 martie 2008.
4
 În realizarea acestui rol, prefectul poate ataca actele autorităţilor
locale pe care le consideră nelegale, îndeplinind funcţia de organ de
tutelă administrativă. Noţiunea de tutelă administrativă, în
accepţiunea largă e definită în doctrină drept supravegherea
exercitată de Guvern, în virtutea atribuţiilor sale de conducere
generală a administraţiei publice asupra respectării legalităţii de
către autorităţile administraţiei publice locale, precum şi de către
alte autorităţi sau instituţii ale administraţiei publice, organizate la
nivel local sau central, fie prin reprezentantul său local, prefectul, fie
prin intermediul unor organe ale administraţiei publice centrale
organizate în subordinea sa, sau a ministerelor, precum Agenţia
Naţională a Funcţionarilor publici, potrivit competenţelor materiale
sau teritoriale ale acestora.13 Trebuie admisă şi accepţiunea largă,
care vizează orice control judecătoresc declanşat de către un organ
central, dar şi legalitatea actelor administrative care emană de la
organelle aflate sub controlul lor.14
Numirea şi eliberarea din funcţie a prefectului
Numirea şi eliberarea din funcţie a prefectului se face prin hotărâre a
Guvernului, art. 123 alin. 1 prevăzând că Guvernul numeşte un prefect
în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti. Propunerea în vederea
numirii aparţine Ministerului Afacerilor Interne, potrivit art. 1 alin. 2
din Legea nr. 340-2004. Legea impune condiţia pentru prefect de a
avea studii superioare de lungă durată. Dat fiind faptul că prefectul are
statut juridic de înalt funcţionar public, rezultă că el se supune
prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,

13
L. Tomescu-Bezeriţă, Tutelă administrativă, comentarii, legislaţie, doctrină, jurisprudenţă,
Ed. Bren, Bucureşti, 2014, p. 73
14
Verginia Vedinaş, Drept administrativ, Ediţia a IX-a revăzută şi actualizată, Edit. Universul
Juridic, Bucureşti, 2015, p.507
5
 cu modificările şi completările ulterioare15, numirealui în funcţie se
face în urma promovării unui concurs sau examen, organizat în
condiţiile acestei legi şi ale H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea
normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor
publici16.
Regimul incompatibilităţilor funcţiei de prefect
Incompatibilităţile pentru funcţia de prefect sunt stabilite prin
secţiunea a III-a, cap. III, Titlul IV, Cartea I din Legea nr. 161/2003.
Astfel, art. 85 din lege prevede că funcţia de prefect este incompatibilă
cu: calitatea de deputat sau senator, funcţia de primar şi viceprimar,
primar general si viceprimar general al municipiului Bucureşti, funcţia
de consilier local sau consilier judeţean, o funcţie de repreyentare
profesională salarizată în cadrul organizaţiilor cu scop comercial,
funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director,
administrator, membru în consiliul de administraţie sau cenzor la
societăţile comerciale, inclusiv bancile sau alte instituţii de credit,
societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile
publice, functia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale
ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la
litera e); funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale
societăţilor comercialeprevăzute la litera e); calitatea de comerciant
persoană fizică, calitatea de membru al unui grup de interes economic,
o funcţie politică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor
funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este
parte. Prefecţii şi subprefecţii pot deţine funcţii sau exercita activităţi
în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar

15
Republicată în M. O. nr. 225 din 24 martie 2008
16
M.O. nr. 530 din 14 iulie 2008.
6
 artistice. Legea îi obligă ca, la numirea în funcţie, să declare că nu se
află într-o situaţie de incompatibilitate17.
Atribuţiile prefectului
Activitatea prefectului este guvernată de mai multe principii, pe care
le găsim reglementate în art. 5 al Legii nr. 340/2004, respectiv:
legalitatea, imparţialitatea şi obiectivitatea; transparenţa şi liberul
acces la informaţiile de interes public; eficienţa; responsabilitatea;
profesionalizarea şi orientarea către cetăţean.
Aceste principii sunt în deplin acord cu valorile instituite la nivel
comunitar şi avem în vedere chiar art. 2 al Tratatului de la Lisabona,
care prevede că … Uniunea se întemeiază pe valorile respectării
demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept,
precum şi pe respectarea statului de drept … . Legea recunoaşte
instituţiei prefectului capacitate juridică de drept public, care se
exercită in exclusivitate de prefect. Instituţia prefectului dispune şi de
o capacitate juridică de drept civil, formată din totalitatea drepturilor
şi obligaţiilor civile, care se poate exercita nu numai de către prefect, ci
şi de personae desemnate de acesta prin ordin. Atribuţiile prefectului
sunt, din punctul de vedere al izvorului lor, de mai multe categorii:
atribuţii prevăzute de Constituţie; atribuţii prevazute de Legea nr.
340/2004 privind instituţia prefectului, cu modificările ulterioare;
atribuţii prevazute de alte acte normative; însărcinările date de
Guvern. Sfera atribuţiilor care revin prefectului o regăsim consacrată
de Legea nr. 340/2004, cu modificările şi completările ulterioare,
după cum urmează: asigură la nivelul judeţului şi al municipiului
Bucureşti, aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a

17
Verginia Vedinaş, Drept administrativ, Ediţia a IX-a revăzută şi actualizată, Edit. Universul
Juridic, Bucureşti, 2015, p. 509-510

7
 ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului si a celorlalte acte normative,
precum şi a ordinii publice; acţionează pentru realizarea obiectivelor
cuprinse în programul de guvernare; acţionează pentru asigurarea
climatului de pace socială, menţinerea unei comunicări permanente cu
toate nivelurile; stabileşte, împreună cu autorităţile administraţiei
publice locale, priorităţile de dezvoltare teritorială; verifică legalitatea
actelor administrative ale consiliului judeţean, ale consiliului local sau
ale primarului; asigură, împreună cu autorităţile şi organelle abilitate,
ducerea la îndeplinire, în condiţiile stabilite prin lege, a măsurilor de
pregătire pentru situaţii de urgenţă; dispune, în calitate de preşedinte
al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, măsurile care se
impugn pentru prevenirea şi gestionarea acestora şi foloseşte în acest
sens sumele special prevăzute în bugetul propriu cu aceasta destinaţie;
asigură realizarea planului de măsuri pentru integrarea europeană;
dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracţiunilor şi
apărarea drepturilor şi a siguranţei cetăţenilor, prin organelle
abilitate; asigură, folosirea în condiţiile legii, a limbii materne în
raporturile cu cetăţenii aparţinând minoritătilor naţionale şi serviciile
publice deconcentrate în unităţile administrativ- teritoriale în care
aceştia au o pondere de 20%18.
Actele prefectului
În exercitarea atribuţiilor sale, prefectul emite ordine, care sunt acte
administrative, care pot avea atât caracter normativ cât şi caracter
individual.
Pentru cele prin care se stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau de
specialitate, prefectul are obligaţia să consulte în prealabil conducătorii
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe ale
18
Verginia Vedinaş, Drept administrativ, Ediţia a IX-a revăzută şi actualizată, Edit. Universul
Juridic, Bucureşti, 2015, p. 510-511
8
administraţiei publice centrale din judeţe. Referitor la operaţiunea de
consultare, în literatura de specialitate, s-a exprimat o opinie critică, în
sensul că ar fi fost necesar să se renunţe la consultare şi să se prevadă, în
locul acesteia, emiterea unui aviz sau acord. 19
Ordinele cu caracter normativ devin executorii după ce au fost aduse
la cunoştinţă publică, iar ordinele cu caracter individual devin executorii
de la data comunicării către persoanele interesate. Din punct de vedere al
procedurii de emitere, ordinele prefectului se împart în două categorii :
ordine care pot fi emise de prefect în exercitarea propriilor atribuţii, fără
concursul altor autorităţi şi ordine prin care se stabilesc măsuri cu
caracter tehnic şi de specialitate, care impun consultarea conducătorilor
organelor de specialitate din judeţ.20
Particularităţi ale statutului juridic al prefectului.
Prefectul şi subprefectul sunt înalti funcţionari publici, cărora legea le
interzice să facă parte din partide politice sau din organizaţii cărora le este
aplicabil acelaşi regim juridic cu al partidelor politice, sub sancţiunea
destituirii din funcţia publică. Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 179/2005, s-
a consacrat interdicţia prefecţilor şi a subprefecţilor de a face grevă sau de
a înfiinţa organizaţii sindacale proprii precum şi obligaţia de a informa
conducerea Ministerului Afacerilor Interne ori de câte ori călătoresc în
afara judeţului. Subscriem părerilor exprimate în doctrină, prin care se
apreciază ca oportună reglementarea care interzice dreptul la grevă al
prefecţilor şi subprefecţilor, cu atât mai mult cu cât calitatea prefecţilor,
ca reprezentanţi ai statului în teritoriu şi competenţa care le revine, nu
sunt compatibile cu exercitarea dreptului la grevă 21. Legea nr. 340/2004
consacră şi unele drepturi speciale, cum ar fi dreptul prefecţilor şi al
19
I.Nicola, Drept administrativ, op. cit., p. 292
20
Verginia Vedinaş, Drept administrativ, Ediţia a IX-a revăzută şi actualizată, Edit. Universul
Juridic, Bucureşti, 2015, p. 511
21
Alexe Irina, Înalţii Funcţionari Publici, Edit. Universul Juridic, Bucureşti, 2014, p. 241
9
subprefecţilor care nu deţin o locuinţă proprietate personală în municipiul
reşedinţă de judeţ în care au fost numiţi de a beneficia de o indemnizaţie
de instalare , egală cu 3 salarii lunare brute, precum şi de o locuinţă de
serviciu corespunzătoare, prin închiriere pe toată durata îndeplinirii
funcţiei. Contravaloarea chiriei, ca şi a cheltuielilor de transport şi de
instalare se suportă de la bugetul instituţiei.22
Cancelaria prefectului. În cadrul instituţiei prefectului se
organizează şi funcţionează cancelaria prefectului, compartiment
organizatoric distinct care cuprinde ca funcţii de execuţie de specialitate
specifice directorul cancelariei, 2 consilieri, un consultant şi secretarul
cancelariei. Personalul din cadrul cancelariei prefectului este numit sau
eliberat din funcţie de către prefect. Personalul din cadrul cancelariei
prefectului îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de
muncă încheiat, în condiţiile legii, pe durata exercitării funcţiei publice de
către înaltul funcţionar public. Activitatea cancelariei prefectului este
coordonată de director, care răspunde în faţa prefectului în acest sens. 23
Colegiul prefectural. În fiecare judeţ funcţionează un colegiu
prefectural compus din prefect, subprefecţi şi conducătorii serviciilor
publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale
administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, care îşi au
sediul în judeţul respectiv. La lucrările colegiului prefectural pot fi invitate
şi alte persoane a căror prezenţă este considerată necesară. Colegiul
prefectural se convoacă de către prefect cel puţin o dată pe lună şi oricând
se consideră că este necesar. Atribuţiile colegiului prefectural privesc
armonizarea activităţii serviciilor publice deconcentrate care au sediul în
judeţul respectiv, precum şi implementarea programelor, politicilor,

22
Verginia Vedinaş, Drept administrativ, Ediţia a IX-a revăzută şi actualizată, Edit. Universul
Juridic, Bucureşti, 2015, p. 512
23
Răzvan Viorescu, Drept administrativ, Edit. Universul Juridic, Bucureşti, 2015, p. 204
10
strategiilor şi planurilor de acţiune ale Guvernului la nivelul judeţului sau
al localităţilor acestuia şi vor fi reglementate prin hotărâre a Guvernului.
Oficiile prefecturale. Prefectul poate organiza, prin ordin, în
cadrul numărului de posturi şi al fondurilor aprobate anual, oficii
prefecturale. În municipiul Bucureşti se pot organiza oficii prefecturale în
fiecare sector. Observăm că actuala reglementare nu mai impune
justificarea după criteriul teritorial a înfiinţării oficiilor prefecturale, adică
cerinţa ca ele să fie organizate numai în localităţi aflate la distanţă mare
de municipiul reşedinţă de judeţ sau de alte oficii prefecturale. Ordinul
prefectului de înfiinţare şi organizare a oficiilor prefecturale se emite
numai cu avizul conform al Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Oficiile prefecturale fac parte integrantă din instituţia prefectului,
fiind conduse de către un şef al oficiului prefectural, funcţie echivalentă cu
funcţia de director executiv. Numirea, modificarea, suspendarea şi
încetarea raportului de serviciu al şefului oficiului prefectural se fac de
către prefect, în condiţiile legii.24
În concluzie, în concepţia d-lui profesor Emil Balan rămân actuale
afirmaţiile făcute cu decenii în urmă de către profesorul Erast Tarangul
“Administraţia modernă este complicată, ea pretinde cunoştinţe şi
experienţă . Astăzi nu se mai poate administra numai cu bunul simţ şi
cu o minte sănătoasă . Administraţia modernă este o ştiinţă şi o artă
întrucât adminstratorii nu pot fi improvizaţi “. 25

Răzvan Viorescu, Drept administrativ, Edit. Universul Juridic, Bucureşti, 2015

24

25
Emil Bălan, Drept Adminstrativ şi Contencios Administrativ, Edit. România de Mâine
Bucureşti, 2000
11
 BIBLIOGRAFIE:

1. Verginia Vedinaș- Drept administrativ, ed. Universul Juridic,

București, 2012, ed. a VII-a.
2. Vasile Tabără, Ioan Santai „Administraţie publică”, Editura Tehno
Media, Sibiu, 2010.
3. Ioan Alexandru- Tratat de administrație publică, Editura Universul
Juridic, București, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, 2010.
4. Verginia Vedinaş, Drept administrativ, Ediţia a IX-a revăzută şi
actualizată, Edit. Universul Juridic, Bucureşti, 2015.
5. V. Vedinaş, L. Tomescu-Bezeriţă, Unele aspecte teoretice şi practice
privind controlul exercitat asupra administraţiei publice locale, în
lucrarea Tendinţe actuale în dreptul public. Abordare juridică şi
filozofică, Ed. Universitară, Bucureşti, 2014.
6. V. Vedinaş, Câteva consideraţii cu privire la Proiectul legii de
revizuire a Constituţiei României, în RDP nr. 3/2013.

12
7. L. Tomescu-Bezeriţă, Tutelă administrativă, comentarii, legislaţie,
doctrină, jurisprudenţă, Ed. Bren, Bucureşti, 2014.
8. Alexe Irina, Înalţii Funcţionari Publici, Edit. Universul Juridic,
Bucureşti, 2014.
9. Răzvan Viorescu, Drept administrativ, Edit. Universul Juridic,
Bucureşti, 2015.
10.Legea nr. 340/2004 Republicată.
11. Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu
modificările şi completările ulterioare.
12. H.G. nr. 611/2008.

13