ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE

ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC PROGRAM

DE LICENȚĂ: RESURSE UMANE

Disciplină: Introducere în administrația publică

-referat-

Student: Constantinescu Ana-Maria

Anul I

Grupa:243
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE
ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC PROGRAM
DE LICENȚĂ: RESURSE UMANE

Etică şi corupţie în administraţia publică

Student: Constantinescu Ana-Maria

Anul I

Grupa: 243
 CUPRINS

Pag. 8

CAPITOLUL I

Introducere

CAPITOLUL II

Etică și normativitatea în administrația publică

CAPITOLUL III

Corupția

Secțiunea 1: Noțiunea de corupție

Secțiunea 2: Corupția din perspectivă istorică

CAPITOLUL IV

Concluzii

Bibliografie
 CAPITOLUL I

Introducere

Apelând la Dicționarul limbii române, administrația publică se poate defini ca totalitatea

autorităților administrative existente într-un stat, secție sau serviciu, care au în
competență probleme administrative (concis, au în competență, organizarea executării și
executarea în concret a legilor, precum și actul de organizare și realizare a conducerii).
 Din punct de vedere etimologic, termenul de administrație provine din latină și înseamnă
a da o mână de ajutor, a dirija, a conduce. Mai mult decât atât, prin acest termen putem
înțelege atât un compartiment din unitățile productive sau din instituțiile social-culturale
care nu desfășoară nemijlocit o activitate direct productivă, cât și un sistem de autorități
publice care înfăptuiesc puterea executivă, dar și conducerea unui agent economic sau a
unei instituții social-culturale și nu numai. De asemenea, există și alte definiții care se pot
regăsi în literatura americană de specialitate.

CAPITOLUL II

Etica și normativitatea în administrația publică

Filip și Iamandi clasifică normele etice în mai multe moduri. O primă clasificare
este reprezentată de normele generale sau universale, care sunt prezente în majoritatea
comunităților umane, din toate timpurile sau din perioade îndelungate de timp și
influențează întreaga gamă de relații și activități umane. Dintre toate tipurile de norme se
regăsesc: demnitatea, constea, sinceritatea, curajul, loialitatea, generozitatea. O altă
clasificare a normelor este reprezentată de normele particulare care se adresează unor
comunități umane determinate. Se regăsesc de asemenea normele vieții de familie și
normele morale specifice unor activități profesionale. Nu în ultimul rând, normele
speciale au un rol extrem de important, deoarece se manifestă în cadrul unor grupuri
restrânse și la ocazii speciale. Aici se pot include normele de protocol, regulile de etichetă
în afaceri, dar și codul manierelor elegante.

Pe de altă parte, unele categorii de norme desemnează o conduită particulară

dezirabilă cu o anumită ocazie, cum ar fi cele de etichetă, în rândul normelor etice, însă
nu sunt fundamentate de principii etice generale.

Mai mult decât atât, etica reprezintă de asemenea, un termen provenit din greacă
ce înseamnă morav, obicei, caracter. În limbajul curent, termenul de etică este sinonim cu cel de
morală. Etica aplicată analizează, din punct de vedere moral, o serie de situaţii concrete din
practica socială sau profesională, în vederea luării sau adoptării unor decizii adecvate.

CAPITOLUL III

Corupția

1.Noțiunea de corupție

Poate fi definită ca o stare de abatere de la normalitate, aceasta reprezintă de fapt folosirea

abuzivă de către o persoană a funcției de intermediar sau de decizie pe care o îndeplinește. Etica
aplicată analizează, din punct de vedere moral, o serie de situaţii concrete din practica socială sau
profesională, în vederea luării unor decizii adecvate.

Corupția constituie o amenințare pentru democrație, în plus, erodează principiile unei

administrații eficiente și pune în pericol stabilitatea instituțiilor statale.

2. Corupția din perspectivă istorică

Cu o istorie de mii de ani, încă din antichitate, corupția reprezintă unul dintre modelele
comportamentale cele mai rele dar, extrem de răspândite în cadrul funcționarilor oficialii sau
reprezentanții comunităților. În aproape orice domeniu public există corupție, însă este o luptă
continuă în combaterea acesteia la o masă largă.

În ultimul secol, ea privește nu doar funcționarii din domeniul public, ci și pe cei din
domeniul privat, iar din cauza acesteia au avut loc reacții pe plan național și internațional. Din
păcate, în România corupția nu este ceva nou la nivelul relațiilor sociale și economice, aceasta a
existat încă din timpul regimului totalitar.

Printre formele de agresiune a criminalității economico-financiară s-a observat o creștere

de peste șase ori a numărului de infracțiuni în perioada 1990-1999, s-a observat și o creștere a
numărului infracțiunilor de corupție și chiar a numărului participanților și apariția unor
infracțiuni noi.

Au tot existat de-a lungul timpului tentative de combatere a corupției, însă aceasta nu a
putut fi oprită în totalitate, deoarece acest lucru nu are o structură bine definită încât să reprezinte
un factor de frică în rândul funcționarilor. Este rușinos cum unele domenii nu funcționează cum
ar trebui din cauza unor oameni corupți care doar instigă la rândul lor la cât mai multă corupție.
Sunt exemple la tot pasul, dar un exemplu foarte sugestiv este reprezentat în documentarul
”Misiune sub acoperire pentru statul mafiot” realizat de Recorder, în care este explicată prin
fapte reale corupția în cadrul poliției de frontieră pentru traficul de țigări de contra-bandă din
țară, dar în mod specific din Suceava. Este ilustrată corupția în cadrul ofițerilor de poliție la un
nivel avansat, fără o consecință a acestora pentru faptele ilegale pe care le execută. Mai mult
decât atât, o persoană sub-acoperire autorizată de către un procuror care oferă informații pentru
prinderea infractorilor de țigări de contra-bandă este într-un final cea care este trasă la răspundere
pentru ”ilegalități”, iar de polițiștii de frontieră care permit pătrunderea în țară a milioanelor de
țigări de contra-bandă nici măcar nu se menționează, asta datorită corupției și a măsurilor
insuficiente luate la nivel național în temă cu acest termen.

CAPITOLUL IV

Concluzii

Așadar, putem afirma că, în ciuda eforturilor reale de a diminua și elimina corupția în
anumite state, acest fenomen există. Într-o formă sau alta, această problemă socială a corupției
există peste tot în lume

Însă, lupta anticorupție este și va rămâne una din principalele preocupări ale fiecărui guvern
democratic.
 Bibliografie

I. Cărți

1. ”Etică profesională și transparență în administrația publică”- Prof. Univ. Dr. Antonio

SANDU pag 13.
2. ”Corupția în administrația publică locală”- Autori: Anca Daniela Giurgiu, Adrian Baboi-
Stroe, Simona Luca pag 6
3. ”Considerații privind corupția din sistemul public național și european”- Ministerul
internelor și reformei administrative.
4. ”Considerații privind conceptul de administrație publică”- 2007 Rev. Științe juridice 177

II. Articole științifice

1. ”Misiune sub-acoperire pentru statul mafiot”- Recorder

III. Surse Internet

1. https://www.proquest.com/openview/c69d000cee4b3e0ba0b7fab64d272abf/1?pq-
origsite=gscholar&cbl=2030029