Sunteți pe pagina 1din 3

PLANIFICAREA STRATEGICĂ LA NIVELUL ORAȘULUI

GURA HUMORULUI

Planificarea strategică este utilizată tot mai frecvent la nivelul autorităţilor locale pentru a
întări potenţialul economic și capitalul social, pentru a îmbunătăţi climatul investiţional, pentru a
creşte nivelul de competitivitate al întreprinderilor locale, al antreprenorilor şi forţei de muncă
deopotrivă. Existenţa unei planificări strategice pe termen mediu şi lung sporește încrederea mediului
de afaceri în eficienţa administraţiei publice locale şi contribuie la stimularea investițiilor în zonă.
Planificarea strategică este un instrument de creștere a predictibilității pentru că oferă comunităţii un
scop şi o direcţie de dezvoltare clar definite în baza viziunii asumate.

Strategia de dezvoltare a unei comunităţi reprezintă atât un document de cercetare, cât şi un


ghid care orientează administraţia publică locală, comunitatea de afaceri, investitorii, cetățenii, dar şi
comunitatea civilă în ansamblu. De aceea este necesară elaborarea documentului strategic în baza unor
principii clar definite, cu ajutorul unei metodologii atent stabilite, pentru a răspunde cu succes
necesităților comunității. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Orașului Gura Humorului a fost elaborată
cu respectarea criteriilor cheie de calitate utilizate în evaluarea documentelor strategice la nivel
european, respectiv: relevanţa, eficacitatea, eficienţa, consecvenţa și coerenţa, pragmatismul,
sustenabilitatea și angajamentele de management şi monitorizare. În esență, elaborarea strategiei a
presupus parcurgerea a trei etape: (1) analizarea profilului demografic, social și economic al orașului
Gura Humorului, (2) elaborarea strategiei de dezvoltare și (3) consultarea factorilor interesaţi.
Elaborarea documentului strategic a urmărit o serie de domenii de interes pentru dezvoltarea
socio-economică a oraşului în viitor, precum populaţia și indicatorii demografici, amenajarea
teritoriului, economia locală și mediul de afaceri, potențialul turistic, sistemul de învăţământ, cultura și
arta tradițională, sănătatea și asistenţa socială, calitatea factorilor de mediu și administraţia publică
locală.

Procesul de planificare strategică a debutat cu evaluarea profilului demografic, social și


economic favorabil dezvoltării orașului Gura Humorului. Analizele realizate în cadrul acestei etape au
reprezentat fundamentul pentru elaborarea viziunii, obiectivelor şi a planurilor de acţiune, fiind
redactate într-o manieră concluzivă și prezentând informaţii sintetice despre situaţia orașului,
structurate pe cele nouă domenii de interes precizate anterior. În cea de-a doua etapă a procesului de
planificare a fost elaborată partea strategică a documentului, compusă din viziune, obiective,
portofoliul de proiecte etc. Această secţiune a fost elaborată utilizând deopotrivă concluziile auditului
dezvoltării socio-economice, cât şi informaţiile şi recomandările colectate prin procesul de consultare
publică.
Consultarea factorilor interesaţi este identificată drept cea de-a treia etapă a procesului de
planificare, dar cu toate acestea, consultarea comunității (sub forma sondajului de opinie, atelierelor de
lucru, dezbaterilor publice) a fost parte integrantă a primelor două etape: analizarea profilului
demografic, social și economic al orașului şi elaborarea componentelor strategice având la bază
concluziile consultării factorilor interesaţi.
Profilul demografic, social și economic al orașului Gura Humorului este prezentat în prima
parte a documentului strategic final și prezintă situaţia existentă în localitate, identificând problemele
de ordin structural și administrativ, principalele direcţii de dezvoltare economică şi resursele (potențial
turistic, capital uman, potențial natural și antropic, valori culturale etc.) pe care se poate baza
comunitatea. Pentru analizarea profilului orașului s-au utilizat serii de date statistice disponibile la
instituţiile abilitate de interes național, județean și local, precum: Institutul Naţional de Statistică,
Comisia Națională de Prognoză, Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, Agenția Județeană de
Ocupare a Forței de Muncă Suceava, Agenția Județeană de Protecția Mediului Suceava, Consiliul
Județean și serviciile descentralizate ale acestuia, Consiliul Local Gura Humorului etc. De asemenea,
au fost analizate şi documentele programatice şi analizele socio-economice disponibile cu privire la
Judeţul Suceava, la nivel regional şi naţional.
Date și informații importante pentru configurarea profilului orașului au fost obţinute cu
ajutorul sondajelor de opinie, a dezbaterilor publice şi a studiilor efectuate în rândul comunităţii locale.
Principalele probleme semnalate de locuitori au fost de natură economică: lipsa locurilor de muncă, cu
precădere a celor specializate, şi activitatea economică puţin diversificată. De asemenea, infrastructura
rutieră este printre cele mai importante probleme ale oraşului, locuitorii reclamând în cadrul
întâlnirilor cu autoritățile starea precară a unor artere rutiere de la periferie, trecerile de cale ferată şi
lipsa unei şosele ocolitoare.
Grupurile ţintă abordate pe parcursul procesului de planificare strategică au fost formate din
reprezentanţi ai administraţiei publice locale, mediului de afaceri, elevilor și tinerilor și ai
organizaţiilor nonguvernamentale din Gura Humorului. Principalele obiective vizate în cadrul
întâlnirilor au fost (1) identificarea problemelor cu care se confruntă comunitatea locală, (2)
inventarierea principalelor resurse pe care se poate baza dezvoltarea orașului Gura Humorului şi a (3)
potențialelor direcţii de dezvoltare pe termen lung. De asemenea, a fost evaluat gradul de
implementare a proiectelor aflate în derulare și au fost propuse și analizate idei de propuneri de
proiecte ce vor fi implementate în viitor la nivelul administraţiei publice locale.
În conținutul Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Orașului Gura Humorului se regăsesc o
parte din rezultatele acestor studii și sunt prezentate principalele probleme identificate din analiza
datelor statistice, completate de concluziile rezultate în baza consultărilor publice. Punctele de vedere
și recomandările exprimate/formulate la nivelul comunităţii locale au fost evaluate în funcţie de
frecvenţa de apariţie şi de importanţa pe care respondenţii au asociat-o aspectelor analizate. Astfel a
rezultat o ierarhizare a problemelor, a necesităţilor de intervenţie și a resurselor. Acolo unde
informaţiile au fost suficiente şi concludente, a fost evaluată şi prioritizarea intervenţiilor sectoriale, în
baza necesităţii de intervenţie şi a importanţei/gravității problemelor formulate, aşa cum au reieşit din
consultările publice. Fiecare din cele nouă secţiuni se încheie cu matricea factorilor SWOT (puncte
forte, puncte slabe, oportunități și ameninţări) în care sunt sintetizate informaţiile principale din
respectivul subcapitol.

Concluziile analizelor socio-economice efectuate şi a consultărilor publice au constituit baza


pentru formularea viziunii de dezvoltare a orașului Gura Humorului pe termen mediu şi lung. Viziunea
afirmă succint cadrul general al direcţiilor de dezvoltare, prezentând situaţiile generale şi stările de
fapt spre care orașul tinde prin implementarea strategiei: ”Staţiunea Gura Humorului va dispune de o
ofertă turistică diversificată valorificând adecvat rolul de nod de tranzit din zona Bucovinei şi va oferi
locuitorilor săi un nivel de trai ridicat prin valorificarea eficientă a capitalului uman, a poziţionării
geografice, a resurselor naturale şi antropice.” În contextul stabilit de viziunea de dezvoltare, au fost
definite trei componente majore ale strategiei, respectiv: ”Gura Humorului – Stațiune turistică”,
”Gura Humorului – Acasă” și ”Gura Humorului – Oraș verde”.
A fost elaborat un set coerent de obiective strategice, fiecare dintre aceste obiective
corespunzând unei probleme majore a orașului pe care îşi propune să o abordeze și să o soluționeze:
(1) dezvoltarea urbană durabilă; (2) valorificarea durabilă a potenţialului turistic; (3) susţinerea
mediului de afaceri şi atragerea investiţiilor; (4) protecţia mediului; (5) dezvoltarea capacităţii
administrative. Arhitectura strategică pentru care au optat autoritățile prevede pentru fiecare obiectiv
strategic un număr de obiective sectoriale, specifice, care să contribuie în mod real la realizarea unuia
sau mai multor obiective strategice și care să fie realizabile printr-o serie de măsuri specifice.
Estimările bugetare realizate pentru cuantificarea costurilor măsurilor propuse au luat în
calcul standardele de cost actuale, eventualele estimări realizate în baza unor studii de fezabilitate
existente, valoarea proiectelor similare în implementare sau finalizate recent etc. În conformitate cu
viziunea, obiectivele şi planurile sectoriale de acţiune, a fost elaborat un portofoliu de proiecte pe care
Consiliul Local Gura Humorului și-a propus să le implementeze în perioada de programare a
strategiei, utilizând în special fonduri din surse de finanţare nerambursabile. Aceste proiecte acoperă
toate cele nouă secţiuni ale documentului şi presupun un larg parteneriat cu instituţiile publice, mediul
de afaceri şi societatea civilă; pentru o serie de proiecte au fost realizate şi fişele de proiect. Modul de
bugetare a proiectelor cuprinse în portofoliul strategic este similar celui utilizat la stabilirea valorilor
estimative pentru măsurile sectoriale.
Fiecare fază din procesul de elaborare a strategiei a inclus şi consultarea comunităţii locale,
de la identificarea principalelor probleme ale orașului, până la prioritizarea acţiunilor şi proiectelor
incluse. În prima etapă s-a realizat un sondaj de opinie pe bază de chestionar în rândul actorilor locali
relevanţi, în special din cadrul sectorului public. Scopul acestui studiu a fost de a contura o imagine de
ansamblu asupra problemelor de dezvoltare ale comunităţii şi de a susţine/încuraja stabilirea
obiectivelor specifice de dezvoltare împreună cu cetățenii. În aprilie 2016, Primăria îndemna locuitorii
să participe la realizarea analizei socio-economice a domeniilor strategice din oraș și le adresa invitația
de a-și expune opinia prin completarea unui chestionar, conceput în mod distinct pentru cetățeni și
oameni de afaceri. Chestionarul putea fi completat on-line sau descărcat de pe site-ul web oficial al
primăriei, completat și transmis la adresa de e-mail indicată.
Anunțul referitor la sondarea opiniei publice în contextul planificării strategice a dezvoltării
orașului conținea o serie de argumente cu privire la necesitatea implicării comunității, precum (1)
elaborarea unei viziuni strategice adaptate situației socio-economice a orașului; (2) întărirea capacității
de colaborare dintre cetățeni, mediul de afaceri, societatea civilă și administrația publică; (3) obținerea
unui consens majoritar cu privire la prioritățile de dezvoltare ale orașului; (4) crearea unui parteneriat
consistent pentru validarea strategiei și implementarea acesteia; (5) amplificarea conștiinței de
apartenență la comunitate și a spiritului comunitar etc.
Cea de-a doua etapă a consultărilor a constat în organizarea atelierelor de lucru pe grupuri
sectoriale, după definitivarea cadrului strategic general, mai precis după definitivarea auditului şi a
unei viziuni generale de dezvoltare, a unui set de obiective sectoriale, a direcţiilor principale de
dezvoltare şi a planurilor de măsuri pentru fiecare dintre cele nouă secţiuni ale documentului. La
aceste întâlniri au participat reprezentanţii administraţiei publice locale, instituţiilor publice, mediului
de afaceri şi ONGurilor, scopul fiind acela de a contura obiectivele strategice și planurile sectoriale de
măsuri, pornind de la viziunea propusă.
Organizarea atelierelor de lucru sectoriale a avut ca finalitate elaborarea unui draft de
strategie, care îngloba rezultatele discuțiilor din cadrul întâlnirilor și care a fost în consultare publică
timp de 30 de zile, pentru ca alți factori interesați să poată propune modificări. O ultimă sesiune de
consultare a cetățenilor a avut loc în august 2016, când a fost organizată la sediul Primăriei dezbaterea
publică finală pe marginea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Orașului Gura Humorului cu orizont de
timp 2023, cu participarea atât a reprezentanților cetățenilor, a autorităților locale, a instituțiilor
publice partenere, a mediului de afaceri și organizațiilor nonguvernamentale, cât și a experților care au
elaborat strategia.

SUBIECTE PENTRU DEZBATERE:

1. Identificați principalele etape ale procesului de planificare strategică în orașul Gura


Humorului.
2. Evaluați coerența și consecvența legăturilor dintre elementele strategice prezentate în
studiul de caz (viziunea, componentele strategiei și obiectivele strategice).
3. Explicați care sunt avantajele procesului de planificare strategică la nivelul unei
comunități care se deduc din cazul prezentat.
4. Analizați modul de informare/implicare/participare al comunității pe parcursul procesului
de planificare strategică.

S-ar putea să vă placă și