INTRODUCERE

n Romnia, fiecare comuna, oras, municipiu si sector al municipiului Bucuresti ntocmeste buget
propriu, n virtutea autonomiei de care dispun. Bugetele locale reflecta fluxurile de formare
a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor administratiilor locale, modalitatile de finantare a
cheltuielilor pe destinatii si de acoperire a deficitelor. Acestea reprezinta o veriga a sistemului bugetar, alaturi de: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor
speciale, bugetele institutiilor publice autonome, bugetul trezoreriei publice si reprezinta instrumente de planificare si de conducere a activitatii financiare a unitatilor administrativ-teritoriale.
Bugetul local reprezinta actul n care se nscriu veniturile si cheltuielile colectivitatilor locale pe o perioada de un an, este folosit ca metoda de a controla tranzactiile financiare,
dar si ca instrument de management si planificare.
Ca principala componenta a finantelor
publice, bugetul local grupeaza procedeele si mijloacele de constituire si ntrebuintare a fondurilor banesti de interes public iar ca parte integranta a sistemului bugetar national ndeplinesc un rol complex de stabilire, coordonare si autorizare a veniturilor si cheltuielilor .
Cred ca cel putin n ceea ce priveste bugetele locale - experienta economiilor dezvoltate poate fi un
exemplu de urmat. n fiecare tara, raportul dintre finantele publice centrale si cele locale este diferit.
Gradul de centralizare financiara difera n functie de concentrarea administratiei ta rii, de gradul n care
organele locale sunt subordonate conducerii centrale. Problemele majore, de interes national, strategic,
apartin finanta rii centrale (apararea, ordinea publica statala, administratia de stat, relatiile externe, sanatatea, nvata mntul, stiinta etc.) , iar descentralizarea financiara ncepe sa functioneze dincolo de limita
de la care aria utilizarii bunurilor si serviciilor publice de interes national incepe sa se restrnga, iar costul
comparativ al luarii deciziilor la nivel central devine prea ridicat (este cazul anumitor utilitati cum sunt:
construirea de drumuri, politia, iluminatul public, gospodaria comunala, transporturile locale, scolile) .
n Romnia, organizarea teritoriala a finantelor publice este asezata pe mpartirea ta rii n unitati
administrativ-teritoriale, fiind structurata pe niveluri ierarhice n limitele fiecarei unitati administrative: judete, municipii, orase, comune. Conform clasificatiilor economice si functionale ONU, folosite
n raportarile statistice internationale, structura veniturilor si a cheltuielilor bugetelor locale este comuna cu cea a bugetului de stat si se prezinta astfel: veniturile si cheltuielile proprii ale bugetelor locale: sunt reglementate prin Legea privind finantele publice si Legea privind finantele publice locale.
Practica atesta ca desi noua legislatie este orientata spre stadardele internationale, totusi unele aspecte ale acesteia nu sunt destul de clare, deseori genernd diverse interpretari n rndul unitatiilor administrativ-teritoriale. n pofida faptului ca legiuitorul tinde sa stabileasca un cadru normativ adecvat pentru operatiunile din Romnia, se simte, totusi, lipsa unor analize, cercetari stiintifice temeinice, concluzii complexe si profunde, care ar contribui la perfectionarea reglementarilor actuale privind Romnia. Politica bugetara n Romnia are un grad de instabilitate care
corespunde coordonatelor generale ale oricarei ta ri aflate n tranzitie. Ultimele reglementari ale
1

Comisiei Europene au adus modificari n definirea sferei de cuprindere a taxei pe valoare adaugata.
Astfel, definitiile au fost revizuite in concordanta cu noile reglementari europene.
Astfel, actualitatea temei este dictata si de noile reglementari cu privire la bugetul local, de regimul
juridico-fiscal favorabil si avantajos pentru toti participantii, si de numeroasele hotarri guvernamentale.

MOTIVATIA, IMPORTANTA
SI
METODOLOGIA CERCETARII
Am ales aceasta tema pentru lucrarea mea de licenta din dorinta de a-mi aprofunda cunostintele
referitoare la bugetele locale pe care le-am dobndit ntr-o oarecare masura pe parcursul anilor de
studiu si totodata din dorinta de a ntelege legislatia romneasca privitoare la acest domeniu.
Scopul si obiectivele de baza ale cercetarilor rezida n analiza complexa a bugetelor
, a naturii lor tehnico-economice, n explicarea tipurilor si categoriilor de bugete, precum si n determinarea locului bugetului n sistemul juridico-fiscal.
Cercetarile efectuate vor servi drept baza pentru elaborarea recomandarilor necesare, optimizarea interpretarii si aplicarii normelor ce reglementeaza nemijlocit relatiile din cadrul institutiei .
Pentru atingerea scopului propus se traseaza realizarea urmatoarelor obiective (sarcini) :
[1.]
Stabilirea premiselor si temeiurilor aparitiei bugetului n sistemul reglementarilor
economice si juridice al Romniei; Definirea notiunii generale privind sistemul bugetar;
Clasificarea si analiza fiecarui tip si categorii de buget D
; efinirea bugetului local, identificarea
caracterelor specifice ale acestuia,n relatiile economice;Analiza reglementarilor legislative
existenta n Romnia; Intocmirea si executia bugetelor locale, aprobarea bugetelor locale,
precizarea etapelor si a documentelor specifice necesare, precum si modul de ntocmire
si circuitul acestora; Analiza veniturilor bugetare si a cheltuielilor bugetare cu precizarile
particulare;Aplicatie practica privind bugetul local al Comunei Suatu;Elaborarea si formularea
concluziilor.
Obiect al cercetarii l constituie sistemul bugetului local n Romnia, n toata complexitatea
lui, cu particularizare privind bugetul local al Comunei Suatu, evidentiind analiza veniturilor si a
cheltuielilor bugetare care stau la baza fundamentarii bugetului local. Bazele metodologice ale
cercetarii se constituie dintr-o totalitate de mijloace si procedee teoretice si practice strict determinate de cunoastere a domeniului cercetat, a realitatii juridice, economice si sociale, printre care
un loc dominant l ocupa procedeele general-stiintifice: observarea, nregistrarea, clasificarea, generalizarea, inductia si deductia, analiza si sinteza, analogia s.a. Totodata, au fost aplicate procedee metodice specifice stiintelor economice, si anume: documentatia, colectarea, evaluarea, calculatia. Utilizarea metodelor indicate n cercetarea problemei vine sa asigure o studiere complexa a acesteia, determinarea esentei si trasarea perspectivelor evolutiei fenomenului analizat.
2

Bazele teoretice ale investigatiei sunt constituite din lucrarile relevante ale unor economisti, profesori, avnd ca obiect de studiu bugetul, n general. Printre acestia se regasesc: Paul A. Samuelson (economist american, laureat al premiului Nobel in 1970 pentru contributia lui in toate ramurile stiintei economice) , David Ricardo, Adam Smith, John Stuart Mill, Karl Marx, Alfred Marshall. n lucrare, au fost analizate numeroase surse cu caracter stiintific si practic.
Bazele normative ale cercetarii le constituie cadrul legislativ si normativ n vigoare al Romniei, cu
privire la ntocmirea si executia bugetului local, precum si cel ce reflecta evolutia n timp a bugetului local n tara. Bazele practice ale cercetarilor efectuate includ practica juridica, economica
si sociala a Comunei Suatu. n vederea crearii unei viziuni autentice si complexe asupra aspectelor practice cu privire la bugetul local n Romnia, au fost studiate, de asemenea numeroase
materiale publicate n reviste de specialitate, precum si n Monitorul Oficial al ta rii noastre.
Importanta practica a cercetarilor efectuate se exprima n faptul ca ideile naintate, concluziile si propunerile formulate de autor pot fi utile n procesul de perfectionare a legislatiei
privind bugetele locale n Romnia, pot fi utilizate n practica contractuala a institutiilor publice fara activitate economica, precum si n activitatea stiitifica si didactica. Structura si continutul lucrarii de licenta sunt dictate de scopul, obiectivele si logica cercetarii stiintifice efectuate. Lucrarea consta din: introducere, motivatia, importanta si metodologia cercetarii, trei capitole divizate n subcapitole si paragrafe, studiu de caz, concluzii si referinte bibliografice.
CAPITOLUL 1
SISTEMUL BUGETULUI N ROMNIA
1.1.Continutul
traditional
si
semnificatia
moderna
a
bugetului
Cuvntul buget provine din vechea limba latina, unde cuvantul bulga avea semnificatia de
sac sau punga cu bani. Cu aceeasi semnificatie termenul apare si n limbile europene clasice (bouge, bougette n limba franceza, respectiv budget n limba engleza).
n Romnia termenul de buget apare pentru prima data n Regulamentele Organice. Astfel, n capitolul III din Regulamentul Organic al Moldovei (art.117) care se ocupa de finantele publice, se ntlneste termenul de biudje si expresia nchipuirea cheltuielilor anului viitor.
Cadrul legal care reglementeaza functionarea administratiei locale pe tema bugetelor locale include
urmatoarele legi:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Constitutia Romniei
Legea administratiei publice locale (Legea 215 din 23 aprilie 2001, republicata)
Legea finantelor publice (Legea 500 din 11 iulie 2002,cu modificarile ulterioare)
3

 Legea finantelor publice locale (Legea nr.273 din 21 iunie 2006)

Legea privind contenciosul administrativ (Legea nr.554 din 2 decembrie 2004)
Legea privind taxele si impozitele locale (Legea 571 din 22 decembrie 2003,republicata)
Legea anuala a bugetului de stat.
Alaturi de acestea se regasesc si ordonante si hotarri ale guvernului, ordine ale ministerelor si prefecturilor, hotarri ale consiliilor judetene, hotarri ale consiliilor locale, dispozitii ale presedintelui consiliului judetean, dispozitii ale primarului.
Sarcinile finantelor publice ca sector al activitatii economico-sociale sunt, n mare masura, aduse
la ndeplinire prin intermediul bugetului ca principal plan financiar. Autoritatile publice sunt obligate sa ntocmeasca un plan anual prin care sa prevada suma veniturilor si cheltuielilor publice. Se
pretinde astfel, ca veniturile si cheltuielile sa fie nscrise ntr-un document si nfatisate n fiecare
an Parlamentului (puterii legislative) pentru analiza si aprobare. Acesta este si primul sens pe care
bugetul l dobndeste, cel de document de prezentare si aprobare a veniturilor si cheltuielilor.
Principala motivatie pentru ntocmirea bugetului este una de natura financiara si consta n aceea ca,
prin structurarea si dimensionarea veniturilor ce urmeaza a se colecta si a cheltuielilor publice, se
asigura o gestionare rationala a fondurilor publice si se vizeaza o cheltuire eficienta acestora.
n conditiile finantelor clasice, bugetul public era considerat, ca act legislativ, doar o lista a cheltuielilor
si a veniturilor publice, fara specificarea vreunei legaturi cu starea si perspectivele economiei nationale.
n doctrina moderna este consacrata conceptia ca bugetul public reprezinta actul juridic
necesar pentru stabilirea si autorizarea prealabila a veniturilor si cheltuielilor publice.
Doctrina financiara a completat imaginea despre buget si a legat existenta
acestuia de mersul si starea ntregii economii nationale.
Astfel,
n toate
ta rile dezvoltate notiunea de buget se refera la doua structuri diferite:
Bugetul economiei nationale;
Bugetul de stat (bugetul propriu-zis ale autoritatilor publice) .
Bugetul economiei nationale se poate definii astfel :
este un program ce se ntocmeste anual si cuprinde totalitatea veniturilor si cheltuielilor
dintr-o economie nationala, indiferent daca acestea sunt publice sau private.
este un ansamblu de conturi ale natiunii, care reflcta pentru anul n curs si pentru anul
urmator previziunile asupra tuturor agentilor economici din tara respectiva.
4

 forma care se ntocmeste difera de la o tara la alta.

este un instrument cu ajutorul caruia guvernul se informeaza asupra situatiei economico
financiare a ta rii, fiind un buget informativ, orientativ si nu executoriu ( nu are caracter de
lege, el nu se substituie bugetului de stat) .
Bugetul public de stat poate fi abordat din punct de vedere juridic si economic.
Sub aspectul sau juridic bugetul reprezinta un act prin care sunt prevazute si autorizate veniturile si
cheltuielile anuale ale statului. Bugetul de stat prevede si autorizeaza n forma legislativa cheltuielile
si resursele statului, avnd character obligatoriu fiind supus aprobarii Parlamentului. Reprezinta un
act de previziune a resurselor publice si a modului de utilizare a acestuia, elaborndu-se pe o perioada de un an. Legea bugetului de stat este influentata de conceptiile politice, economice si sociale
specifice fiecarei perioade. Ca document oficial, bugetul de stat evidentiaza nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor efectua n viitor si marimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispozitia statului.
Abordarea economica se refera n special la legatura cu nivelul si evolutia produsului intern brut. Un
anumit nivel al PIB si masura n care acesta este repartizat pentru formarea bruta de capital si consum
determina nivelul indicatorilor bugetari si constituie baza evolutiei favorabile a resurselor n viitor.
Bugetul devine astfel o declaratie de intentii, servind fundamentarii politicii economice curente, iar
documentul financiar l ntareste, contutnd sansele de sustinere a programului guvernarii. n aceste
conditii este evident sensul pragmatic al bugetului actual. Sub nvelisul juridic si sensul pragmatic se
ascunde si sensul economic al al bugetului-bugetul reflecta ample raporturi economice ce intervin ntre participantii la acest proces de formare si repartizare a fondului bugetar, participanti ce apar si n
postura de contribuabili si de beneficiari. n tot acest proces rolul de redistribuitor i revine statului.
1.2.Sfera
si
structura
sistemului
bugetar
Sistemul bugetar, ca notiune este forma organizatorica prin care se ncaseaza veniturile bugetului
si are loc efectuarea cheltueililor acestuia. Sistemul bugetar este diferentiat n functie de structura organizatorica a fiecarui stat: tip unitar (Franta, Anglia, Suedia,Romania, etc) si tip federal
(SUA, Canada, Elvetia etc) . n cazul statului unitar, sistemul bugetar se prezinta n doua trepte:
bugetul administratiei centrale de stat (BACS) si bugetele administratiilor locale (exista la nivelul
judetelor , sectoarelor, municipiilor, oraselor, comunelor) . ntr-un stat federal exista un sistem bugetar pe trei trepte si anume: bugetul federal, bugetul statelor membre ale federatiei sau ale cantoanelor, landurilor, provinciilor, iar n cadrul acestora bugetele locale ale unitatilor administrativteritoriale.n Romnia nevoile de resurse la nivelul societatii si posibilitatile de acoperire a acestora
sunt reflectate n bugetul general consolidat. Legea privind finantele publice precizeaza faptul ca gestionarea resurselor financiare publice se realizeaza printr-un sistem unitar de bugete care cuprinde:
Bugetul de stat
5

 Bugetul asigurarilor sociale de stat

Bugetele locale
Bugetele fondurilor speciale
Bugetul trezoreriei statului
Bugetele altor institutii cu caracter autonom, n conditiile asigurarii echilibrului financiar.
Resursele si cheltuielile reflectate n bugetele mentionate anterior, cumulate la nivel national, alcatuiesc resursele financiare publice totale, respectiv cheltuielile publice totale care, dupa consolidare prin eliminarea transferurilor dintre bugetele respective, evidentiaza dimensiunile efortului financiar public, pe anul respectiv, starea de echilibru sau de dezechilibru, dupa caz.
Bugetul public este un set de documente complexe cu ajutorul carora se stabilesc, se autorizeaza
si se realizeaza veniturile si cheltuielile unei autoritati publice, n cazul Romniei: statul , judetul,
municipiul, orasul sau comuna. Prin el se identifica veniturile ce vor fi ncasate si cheltuielile ce
pot fi efectuate ntr-un an bugetar si financiar, care la noi corespunde cu anul calendaristic .
Potrivit art.
137 alin.
(1) din Constitutia Romniei conceptul de buget
public national este o notiune sintetica a trei institutii juridice diferite :
bugetul de stat-si alte categorii de bugete
bugetul asigurarilor sociale de stat
bugetele localebugetele unitatilor administrativ-teritoriale(ale comunelor, oraselor si ale
judetelor) .
Bugetul reprezinta deci, un plan financiar, ceea ce sugereaza ideea de echilibru ntre doua componente: venituri si cheltuieli. Bugetul de stat este o lista a veniturilor si cheltuielilor probabile ale acestuia si comparate n ideea balansarii lor si supuse autorizarii Parlamentului.
Prin bugetul public se proiecteaza si se desfasoara activitatea financiara, putnd aprecia ca bugetul public reflecta activitatea privind finantele publice ale unui stat.
Dintre trasaturile subliniate n literatura economica de specialitate pentru bugetul public relevam:
bugetul este un act previzional, el prezentndu-se sub forma unui tablou evaluativ si comparativ de venituri publice, indicnd veniturile banesti ale statului si destinatia acestora
exprimata n cheltuieli bugetare;
este un act de autorizare prin care puterea legislativa mputerniceste executivul sa cheltuiasca si sa perceapa venituri n acord cu prevederile legale;
6

 este un act anual, anul bugetar, de exercitiu financiar fiind cel mai potrivit interval pentru
care se poate efectua programarea si se poate urmarii executia veniturilor si cheltuielilor;
bugetul public reprezinta un sistem de fluxuri financiare privind formarea resurselor banesti
publice, gestionarea, utilizarea si controlul folosirii acestora;
bugetul public este un instrument de politica a statului n domeniul fiscalitatii. Pe baza optiunilor politice, economice, sociale, bugetul public reflecta politica financiara propriu zisa a statului.
Subliniem faptul ca bugetele care compun bugetul public national sunt autonome, avnd venituri si cheltuieli distincte, se elaboreaza si se aproba separat, iar titularii acestora sunt n relatii de autonomie.
Din ratiuni de sistematizare vom clasifica componentele bugetului public national n trei categorii :
bugetele centrale bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat, mpreuna cu fondurile speciale constituite pe lnga acestea
bugetele locale: bugetele judetene, municipale, orasenesti si comunale
bugetele institutiilor publice.
Fiecare buget cuprinde o parte de venituri si o parte de cheltuieli.
La capitolul venituri sunt indicate sursele-impozitele, taxele, etc.
si cuantumul acestora pentru un an de
zile.
La capitolul cheltuieli sunt indicate tipurile de cheltuieli curente sau de capital si
cuantumul acestora pentru un an de zile , precum si destinatia cheltuielilor pe domenii.
Natura juridica a bugetului public a generat controverse si opinii diverse n literatura de specialitate.
Astfel D..D. Saguna

releva existenta a cinci teorii, referitoare la natura juridica a bugetului de stat:

este un act administrativ
are natura juridica de lege
este un act administrativ si legislativ, n acelasi timp
este un act de planificare
este un plan financiar.
Cu privire la prima teorie aceasta considera bugetul de stat ca act administrativ, pentru ca att veniturile ct si cheltuielile bugetare sunt simple evaluari de ordin financiar, realizate de agentii administrative. Prin a doua teorie se sustine ca legea fiind orice decizie emanata de la puterea legislativa,
iar bugetul statului constituind un adevarat program de administratie adoptat ca o decizie a legislativului, el este o lege propriu-zisa. A treia teorie presupune ca bugetul statului are natura juridica att de
7

lege ct si de act administrative. A patra teorie sustine ca bugetul este un act de planificare financiara
care, n urma adoptarii de catre Parlament, printr-o lege emisa n acest scop, dobndeste natura juridica
de lege. Ultima teorie presupune existenta unui plan financiar n care veniturile au un caracter minimal si cheltuielile un caracter maximal, pe durata unui an bugetar, devizat pe cele patru trimestre.
Rolul bugetului este considerat un instrument prin care se realizeaza alocarea si redistribuirea resurselor si care prezinta utilitate n procesul reglarii activitatii economice si
sociale.Bugetul are un rol alocativ, redistributiv si de reglare a vietii economice :
Rolul alocativ reflecta modul de alocare a resurselor fiecarui an bugetar. Statul se poate
manifesta ca agent economic, fie prin dezvoltarea unor activitati industriale si comerciale
proprii, fie participnd la finantarea unor activitati n sectorul privat. Existenta lor ca bugete
anexe se justifica: prin caracterul industrial sau comercial al activitatii statului si prin scopul
finanta rii si natura beneficiarului resurselor, atunci cnd se acorda subventii sau se finateaza
actiuni sociale. Conturile speciale de trezorerie sunt operatiuni n afara bugetului general
determinate de conditii specifice privind finantarea si de caracterul lor provizoriu.
Rolul redistributiv al bugetului este pus n evidenta de natura lui specifica, respectiv aceea
de instrument ce reflecta relatii de mobilizare a resurselor si de repartizare a acestora pentru
finantarea unor activitati si actiuni determinate expres.
Rolul de reglare a vietii economice decurge din importanta bugetului de stat ca instrument
cu putere de lege, prin care se reflecta politica economica promovata de guvern.
Bugetul este important din punct de vedere economic deoarece reflecta situtia economica a
unui stat.
Cu ct economia unui stat este mai puternica, cu att sursele de venit bugetar sunt mai mari si obiectivele publice de realizat pot fi mai multe si mai importante.
Bugetul este important si din punct de vedere politic deoarece el exprima pna la un punct
conceptia fiscala al unui stat, coerenta legislatiei n domeniul si eficienta acesteia .
Importanta si rolul fundamental al bugetului public national n cadrul sistemului finantelor
publice si al relatiilor social-economice pot fi sustinute de urmatoarele considerente :
Participa in mod direct la ndeplinirea functiilor si sarciniilor statului
Asigura autonomia reala a colectivitatilor locale, constituie in cadrul unitatilor
administrativ-teritoriale
Garanteaza realizarea efectiva a protectiei sociale a unor categorii importante din rndul
populatiei
Asigura echilibrul financiar, monetar si valutar al statului
8

 Are un important rol stabilizator al economiei nationale.

O problema esentiala n cadrul procesului bugetar o reprezinta repartizarea veniturilor si cheltuielilor ntre diferitele nivele ale sistemului bugetar si astfel repartizarea se face n raport cu
atributiile ce revin la fiecare nivel n realizarea actiunilor publice. Ca regula generala, toate
impozitele indirecte sunt venituri ale administratiei centrale de stat, iar impozitul pe avere se
face venit la bugetele locale. Impozitele pe venituri se repartizeaza ntre organele administratiei centrale si locale, n functie de sarcinile ce revin fiecarui nivel organizatoric al statului.
CAPITOLUL 2
BUGETELE LOCALE
2.1.Bugetul local n Romnia.Prezentare generala
Romnia promoveaza si aplica principiile si politicile de descentralizare, autonomie fiscala, democratie
locala si regionala privind dezvoltarea economica prin accelerarea reformelor economice si institutionale
n vederea alinierii la criteriile de performanta economica si la standardele sociale europene. Un
stat modern asigura caile, mijloacele si actiunile prin care permite cetateanului participarea la luarea deciziilor si gestionarea treburilor care privesc colectivitatea spatial-teritoriala n care si desfasoara munca si viata. De asemenea, autonomia nu poate fi reala, efectiva, fara prezenta autonomiei n planul mijloacelor umane, materiale, financiare, colectivitatile teritoriale locale avnd proprii functionari publici, domeniu(public si privat) propriu, autonomie financiara (buget propriu) .
Structura sistemului bugetelor locale din tara noastra, corespunde orietarii spre economia de piata n conditiile existentei unei relatii nca strnse cu bugetul de stat, proprie perioadei de tranzitie.
Se remarca gradul redus de autofinantare a bugetelor, de
unde rezulta ca n Romnia nu poate fi nca vorba de autonomie locala, reala, asa
cum prevede Legea nr.
215/2001 ( republicata) privind administratia publica locala.
Conform Constitutiei Romniei principiul autonomiei locale are n vedere organizarea si functionarea
administratiei publice locale pornind de la "dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale, de a rezolva si gestiona n nume propriu si sub responsabilitatea lor,
o parte importanta a treburilor publice, n folosul colectivitatilor locale pe care le reprezinta
", autoritatile administratiei centrale, potrivit principiului subsidiaritatii, intervenind daca si n
masura n care obiectivele actiunii nu pot fi realizate de autoritatile locale. n scopul asigurarii autonomiei locale, autoritatile administratiei publice locale au dreptul sa instituie si sa
perceapa impozite si taxe locale, sa elaboreze si sa aprobe bugetele locale ale comunei.
Gradul de autonomie al finantelor locale este un instrument de masura veritabil al
descentralizarii.Descentralizarea presupune transferul de atributii din plan central n plan local pentru
o mai buna gestionare a treburilor publice. Elaborarea unei legi a descentralizarii reprezinta un punct de
9

plecare pentru o reforma administrativa. Prin intermediul ei se vor clarifica problemele privind repartitia puterilor ntre alesi si functionari. Transferul de competenta trebuie nsotit de transferul resurselor
necesare exercitarii competentelor. Descentralizarea puterii de la nivelul central catre autoritatile locale impune si descentralizarea financiara a veniturilor prin ncasarea directa de catre autoritatile locale
nu numai a impozitelor si taxelor locale, ci si a unor parti cuvenite statului. n plus, autonomia locala, pe lnga cele doua resurse financiare principale mentionate (ncasari din prelevari obligatorii locale
si sume cuvenite de la bugetul statului) , permite administratiei publice locale sa obtina mprumuturi
publice de pe piata de capital sau direct de la Trezoreria statului prin subunitatile sate din teritoriu.
Bugetele locale reprezinta partea principala a finantelor locale prin care se reflecta raporturile economice de mobilizare a unor resurse financiare necesare realizarii actiunilor social - culturale, economice si de alta natura din competenta autoritatilor administratiei publice locale. Acestea reflecta relatii economice banesti care apar n procesul repartitiei venitului national cu prilejul constituirii si repartizarii de fonduri centralizate cu adresare generala la si de la dispozitia unitatilor
administrativ-teritoriale n scopul satisfacerii unor interese ale colectivitatilor publice locale. Mai sunt
cunoscute si sub alte denumiri ca: bugete ale consiliilor locale, bugete ale unitatilor administrativteritoriale, bugete ale localitatilor. Bugetul local consta n actul n care se nscriu veniturile si
cheltuielile colectivitatilor locale, pe o perioada de un an. Bugetele locale sunt bugetele unitatilor
administrativ-teritoriale care au o personalitate juridica. n Romnia , fiecare comuna, oras, municipiu si sector al municipiului Bucuresti ntocmeste buget propriu, n conditii de autonomie.
Structura bugetelor locale evidentiaza: gradul de autonomie a administratiei locale fata de puterea centrala si legaturile existente ntre diferitele administratii teritoriale, fluxurile formarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor administratiilor locale respectiv modalitatea de finantare a cheltuielilor pe destinatii si de acoperire a deficitelor.Alte definitii enuntate cu privire la bugetul local:
Bugetul local este programul ce cuprinde cheltuielile si veniturile anuale necesare
functionarii institutiilor administrativ-teritoriale si satisfacerii nevoilor publice de interes
local si se adopta printr-o hotarre, printr-o concordanta cu prevederile cuprinse n bugetul
de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.
Bugetul local este documentul n care sunt nscrise veniturile si cheltuielile colectivitatilor
locale pe o perioada de un an, instrumente de planificare si de conducere a activitatii financiare a unitatilor administrativ-teritoriale, a caror structura reflecta gradul de autonomie a
administratiei locale, fata de puterea centrala si legaturile existente ntre diferitele administratii teritoriale.
Organizarea distincta a finantelor locale pe baza autonomiei lor financiare este necesara deoarece: comunitatile locale cunosc, cel mai bine, posibilitatile proprii privind resursele banesti de provenienta
publica si n special nevoile privind cheltuielile ce trebuie acoperite; permite degrevarea finantelor
centrale de o seama de cheltuieli; reduce numarul si amploarea fluxurilor banesti ntre cele doua
10

niveluri structurale ale finantelor publice; permite o urmarire mai buna a modului cum sunt folosite
fondurile financiare publice constituite; finantele locale satisfac mai bine cerintele de utilitati publice n teritoriu, cum ar fi: construirea de drumuri, politia, iluminatul public, gospodaria comunala.
2.2.
Principiile
bugetelor
locale
La baza elaborarii, aprobarii si executiei bugetelor locale stau urmatoarele principii bugetare:
principiul unitatii, principiul universalitatii, principiul anualitatii, principiul realitatii, principiul echilibrului bugetar, principiul subsidiaritatii, principiul autonomiei financiare locale,
principiul aditionalitatii, principiul proportionalitatii si principiul publicitatii bugetului.
2.2.1.
Principiile
generale
ale
bugetelor
locale
a). Principiul realitatii veniturile si cheltuielile bugetelor locale trebuie sa fie evaluate astfel nct sa
reflecte realitatea, sa reflecte nivelul efectiv al resurselor ce pot fi procurate pe plan local, precum si cel
al nevoilor colectivitatii. Potrivit acestui principiu trebuie avute n vedere variantele cele mai prudente
n realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare, pentru a se evita eventualele dezechilibre
care ar putea aparea pe parcursul executiei bugetare. Respectarea acestui principiu depinde de temeinicia calculelor de fundamentare, de veridicitatea informatiei preluate, de acuratetea metodelor folosite.
b). Principiul echilibrului n cazul bugetelor locale consta n acoperirea integrala a cheltuielilor
pe care le reclama actiunile publice locale pe seama veniturilor bugetare, astfel veniturile publice
la nivel local trebuie sa fie egale cu cheltuielile publice locale n scopul asigurarii echilibrului dintre nevoile si resursele colective.. n situatia n care veniturile nu acopera cheltuielile, bugetul aflat
n dezechilibru urmeaza sa fie acoperit din mprumuturi contractate de autoritatile publice locale si
din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prevazute prin legea bugetului de stat.
c). Principiul anualitatii presupune ca n fiecare an colectivitatile locale sa stabileasca un buget,buget
care trebuie sa contina previziuni pe maximum un an (veniturile si cheltuielile bugetelor locale
sunt aprobate pe o perioada de un an) si acesta trebuie sa fie executat n anul pentru care a
fost votat (operatiunile de ncasari si plati efectuate n contul unui buget local, apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului respectiv). Implica aprobarea bugetului local de catre autoritatile publice locale competente n fiecare an, perioada de un an fiind cea pentru care acestea
acorda autorizatia de a se ncasa veniturile si de a se efectua cheltuielile aprobate prin buget.
c).
Principiul publicitatii transparenta, la nivelul bugetelor locale, este asigurata prin:
dezbaterea publica de catre autoritatile publice locale a proiectelor de buget, a conturilor
generale anuale de executie a bugetelor, cu ocazia aprobarii acestora;
publicarea n presa locala, precum si afisarea la sediul primariei si a Consiliilor Judetene
bugetelor si a conturilor anuale de executie a acestora.

11

Presupune aducerea la cunostinta opiniei publice a acestuia. Publicarea bugetelor locale se impune ca o necesitate de informare a cetateanului privind modul n care se utilizeaza banii publici. Astfel, proiectul bugetului local se publica n presa locala sau se afiseaza la sediul primariei
nainte cu 15 zile de a fi supus aprobarii consiliului local. Dezbaterea sa se face n sedinta
publica, primarul putnd cere consultarea cetatenilor prin referendum n problemele privind bugetul local. De asemenea, hotarrea prin care se aproba bugetul trebuie adusa la cunostinta publica, n conditiile Legii administratiei publice locale, ca orice alta hotarre cu caracter normativ.
2.2.2
Principiile
specifice
bugetarii
locale
a). Principiul autonomiei locale consta n dreptul autoritatilor publice locale de a elabora, aproba
si executa propriile bugete detinnd o autonomie financiara deplina. Prin autonomie locala se
ntelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si
de a gestiona, n numele si n interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, activitatile publice. Acest drept se exercita de catre consiliile locale si primari, precum si de catre consiliile
judetene. Autonomia locala priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile, precum
si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin comunei, orasului sau judetului, dupa caz. n
consecinta , competentele si raspunderile ce revin autoritatilor administratiei publice locale n domeniul finantelor publice locale sunt depline si exclusive, exceptiile trebuind sa fie expres prevazute
de lege. Tot ca o consecinta a autonomiei financiare de care se bucura autoritatile publice locale, acestea au dreptul, n limitele legii, de a avea initiative n acest domeniu. Avnd autonomie
functionala, unitatile administrativ-teritoriale nu mai sunt incluse cu toate veniturile si cheltuielile lor
n bugetul de stat, ci numai cu sumele pe care le varsa, respectiv le primesc de la acest buget.
Principiul subsidiaritatii se manifesta prin coborrea nivelului de luare a deb).
ciziilor,
a competentelor si a responsabilitatilor ct mai aproape de autoritatile
alese la nivel local si de cetatenii care le-au acordat ncrederea prin alegeri.
c).
Principiul aditionalitatii consta n aceea ca fondurile sau veniturile administratiei
(judetene) superioare nu trebuie sa nlocuiasca fondurile care se pot constitui la nivelul autoritatilor administrativ-teritoriale locale.
Asemenea fonduri trebuie sa fie numai aditionale,
adica adaugate, suplimentate veniturilor proprii ale administratiei publice a diferitelor diviziuni teritorial-spatiale, cum sunt regiunile, judetele, municipiile, orasele si comunele.
d). Principiul proportionalitatii cere ca resursele financiare ale unitatilor administrativ-teritoriale
sa fie proportionale cu responsabilitatile autoritatilor administratiei publice locale stabilite prin lege.
e). Principiul unitatii bugetare - presupune necesitatea ca toate veniturile si cheltuielile bugetare sa fie
nscrise ntr-un singur document, si anume bugetul local, aceasta din punct de vedere formal iar din punct
de vedere material presupune ca acest document sa contina toate operatiunile fianciare realizate de colectivitatile publice.Acest principiu arata daca bugetul este n echilibru si ofera o cunoastere exacta a volumului de responsabilitati si de resurse a colectivitatii, dnd mai multa claritate documentelor bugetare.
f). Principiul universalitatii bugetare - potrivit acestui principiu, veniturile si cheltuielile publice
12

trebuie sa figureze n bugetul local cu sumele lor totale, brute, nici un venit si nici o cheltuiala
neputndu-se realiza n afara cadrului bugetar. Astfel se asigura o transparenta totala a bugetului local. Deoarece obtinerea veniturilor publice determina anumite cheltuieli, este necesar ca veniturile
respective sa se nscrie n buget cu produsul lor brut, iar cheltuielile cu cifra lor totala, iar nu direct
diferenta dintre acestea, pentru a se putea cunoaste si controla suma exacta a cheltuielilor publice.
2.3.
Procesul bugetar local.
ntocmirea si aprobarea bugetelor locale
Procesul bugetar reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de autoritatea statala competenta cu privire la etapele consecutive ale procedurii bugetare: elaborarea sau ntocmirea proiectului de
buget, aprobarea acestuia, executarea sa, precum si adoptarea proiectului de buget. Procedura elaborarii,
aprobarii si executarii bugetelor locale are la baza principiul autonomiei locale prevazut att de Legea
finantelor publice, ct si de Legea administratiei publice locale nr. 69/1991. Metodologia elaborarii
si executiei bugetelor locale este stabilita de Ministerul Finantelor, ca si n cazul bugetului de stat.
ntocmirea sau elaborarea precum si aprobarea bugetelor locale n conditii
de autonomie financiara garanteaza individualizarea fiecarui buget local n ansamblul bugetelor tuturor comunelor,
oraselor si judetelor din statul nostru.
Sistemul
bugetelor
locale
cuprinde:
bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti,
judetelor si municipiului Bucuresti;
bugetele locale ale institutiilor publice, finantate integral sau partial din bugetele locale,
dupa caz;
bugetele institutiilor publice finantate integral din veniturile proprii;
bugetul mprumuturilor externe si interne, pentru care rambursarea, plata dobnzilor, comisioanelor spezelor si altor costuri se asigura din bugetele locale si care provin din: mprumuturi externe contractate de stat si submprumutate autoritatilor administratiei externe,
contractate de autoritatile administratiei publice locale si garantate de stat; mprumuturi
externe si interne contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale;
bugetul fondurilor externe nerambursabile.
Fiind parte a bugetului public national, activitatea bugetara la nivel local se circumscrie activitatii bugetare la nivel national, cunoscnd aceleasi etape si desfasurndu-se pe baza acelorasi principii, dar privite prin prisma specificitatii activitatii administratiei publice locale.

13

ntocmirea proiectului anual al bugetului si prezentarea lui se face odata cu o prognoza a

acestuia, pe urmatorii trei ani, precum si programul de investitii publice, detaliat pe obiective si pe ani de executie.Elaborarea acestui proiect de buget cuprinde activitatea de determinare a veniturilor si cheltuielilor la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale cu personalitate juridica ( fiecare comuna, oras, judet, sector al capitalei si Municipiului Bucuresti ).
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt Presedintii Consiliilor Judetene, Primarul
general al Municipiului Bucuresti si Primarii celorlalte unitati administrativ teritoriale (municipii,
orase, comune). Conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea consiliilor
locale sau judetene ale fiecarei unitati administrativ-teritoriale sunt ordonatorii secundari sau tertiari.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezinta proiectele bugetelor locale, Directiilor
Generale ale Finantelor Publice (D.G.F.P.) teritoriale pna la data de 15 mai a fiecarui an, urmnd ca
acestea sa trimita, Ministerului Finantelor Publice, proiectele bugetelor locale, pe ansamblul judetului, cel mai trziu pna la data de 1 iunie a fiecarui an. Ministerul Finantelor Publice examineaza
proiectele de buget, respectiv, mpreuna cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
si cu transferurile cu destinatie speciala, si comunica pna la data de 1 iunie a fiecarui an D.G.F.P.,
limitele acestor sume, precum si criteriile de repartizare pe unitatile administrativ-teritoriale, n vederea definitivarii proiectelor de bugete locale de catre ordonatorii principali de credite. Proiectele
de buget definitivate se depun la Ministerul Finantelor Publice pna la data de 1 august a fiecarui
an. Daca bugetele locale necesita echilibrare prin transferuri din bugetul administratiei centrale de
stat, definitivarea proiectului de buget se face dupa consultarea si aprobarea Ministerului Finantelor.
Ordonatorii de credite raspund de elaborarea proiectului de buget propriu, urmarirea modului
de ncasare a veniturilor, necesitatea utilizarii creditelor bugetare n limitele aprobate prin bugetul propriu, nregistrarea bunurilor aflate n administrare, organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a bilanturilor contabile si a conturilor de executie bugetara.
Aprobarea bugetelor locale.
Conform dispozitiilor legale, aprobarea bugetelor locale
este de competenta consiliilor comunale, orasenesti si judetene si se realizeaza astfel :
bugetele locale, de catre consiliile locale, consiliile judetene si consiliul general al Municipiului Bucuresti, dupa caz.
bugetele institutiilor si serviciilor publice, finantate integral din venituri extrabugetare se
aproba de catre consiliile de administratie ale acestora, mpreuna cu avizul ordonatorului
principal de credite.
bugetele institutiilor si serviciilor publice, finantate integral sau partial din bugetele locale,
de catre consiliile locale, iar, n functie de subordonarea acestora, este necesar avizul ordonatorilor superiori.

14

Proiectele
bugetare
locale
se
prezinta
spre
aprobare
consiliilor
locale
si
judetene,
respectiv Consiliului General al Municipiului Bucuresti,
n termen de
maxim 30 de zile de la intrarea n vigoare a Legii bugetului de stat.
Proiectul bugetului local este supus dezbaterii consiliului local, judetean si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, n termen de 15 zile de la data publicarii bugetului de stat, nsotit fiind, de raportul primarului si presedintelui consiliului judetean sau al primarului general al municipiului Bucuresti.
Consiliul local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti trebuie sa
se pronunte asupra contestatiilor, daca se vor depune de locuitori n termen 15 zile
de la data publicarii si afisa rii proiectului.
Se va adopta proiectul bugetului local numai dupa ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, articole si anexe.
Pentru aprobarea bugetelor locale, conform dispozitiilor Legii administratiei publice locale privind procedura bugetara locala, sunt necesare urmatoarele acte procedurale :
publicarea proiectelor de buget anuale, astfel nct locuitorii sa aiba posibilitatea de a
cunoaste prevederile de venituri si cheltuieli publice locale, de a le contesta (daca este
cazul) n termen de 15 zile de la data publicarii lor;
supunerea proiectelor de bugete spre deliberare consiliilor competente, n prima sedinta a
acestor consilii dupa expirarea termenului de 15 zile de la data publicarii, nsotite de raportul primarului sau al presedintelui consiliului judetean, precum si de contestatiile depuse
mpotriva datelor cuprinse n respectivele proiecte de bugete;
deliberarea prevederilor de venituri si cheltuieli bugetare de catre membrii comisiilor locale
si, respectiv, judetene cu obligatia de pronuntare asupra contestatiilor depuse, urmata de
votarea pe articole si adoptarea bugetului local.
2.4.

Executia

bugetelor

locale

Constituie toate operatiunile de realizare a veniturilor de la contribuabili, agenti economici si persoane fizice ce au obligatia de a achita la termenele stabilite contravaloarea taxelor si impozitelor
datorate administratiilor locale, precum si efectuarea cheltuielilor prevazute si autorizate prin bugetul local. Derularea acestor actiuni se poate efectua, att n numerar, ct si prin virament bancar. Activitatea stabilita prin derularea acestor operatiuni poarta numele de executie de casa a bugetului. Ea se efectueaza prin unitatile teritoriale ale trezoreriei, evidentiata n conturi distincte.
n executia bugetului de stat sunt implicati functionari cu atributii de conducere (ordonatori de credite), ct si functionari carora le revin atributii executive (contabili).
Prin bugetele locale se cuprind si se aproba, dupa caz, veniturile si creditele bugetare n structura clasificatiei bugetare. Executia bugetelor locale presupune realizarea veniturilor bugetare si
15

efectuarea cheltuielilor bugetare aprobate prin buget.

Executia bugetelor locale cuprinde actele
si operatiunile de realizare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor prevazute si autorizate prin
actele decizionale de aprobare a acestor bugete. Executia partii de venituri a bugetelor locale
este urmarita de catre perceptorii si casierii din comune, de catre functionarii serviciilor de impozite, taxe si alte venituri din organele financiare ale celorlalte unitati administrative-teritoriale.
Executia de casa a bugetelor locale se efectueaza prin trezoreriile locale sau prin unitatile
bancare stabilite sa ncaseze veniturile bugetare locale prevazute de normele juridice in
vigoare, sa finanteze cheltuielile acestor bugete n limita creditelor bugetare aprobate.
Executia partii de cheltuieli a bugetelor locale se bazeaza, la fel ca si executia partii de cheltuieli a bugetului statului, pe procedeul creditelor bugetare" intrebuintate cu aprobarea unor ordonatori de credite.
Veniturile si cheltuielile aprobate n bugetele locale, se repartizeaza pe trimestre, n functie de
termenele legale de ncasare a veniturilor si de perioada n care este necesara efectuarea cheltuielilor.Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare se aproba de catre:
Ministerul Finantelor Publice pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de
stat si pentru transferurile de la acest buget, pe baza propunerilor ordonatorilor de credite ai
bugetelor locale, n termen de 20 zile de la data publicarii legii bugetului de stat n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, pentru bugetele locale si ale institutiilor
publice n termen de 15 zile de la aprobarea repartizarii sumelor defalcate din unele venituri
ale bugetului de stat si a transferurilor de la acest buget.
Pe parcursul exercitiului bugetar consiliile locale pot aproba rectificarea bugetelor locale si a institutiilor
publice, n termen de 30 zile de la data intrarii n vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum si ca urmare a unor propuneri fundamentate a ordonatorilor principali de credite.Creditele bugetare
aprobate sunt autorizate pe durata exercitiului bugetar, iar cheltuielile de personal nu pot fi majorate prin
virari de credite bugetare.Virarile de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificatiei bugetare
si de la un program la altul se aproba de Consiliul Local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pe baza justificarilor corespunzatoare ale ordonatorilor principali de credite, si
se pot efectua nainte de angajarea cheltuielilor.Virarile de credite bugetare n cadrul aceluiasi capitol
bugetar, inclusiv ntre programele aceluiasi capitol, care nu contravin dispozitiilor prezentului articol,
legii bugetului de stat sau legii de rectificare, sunt n competenta fiecarui ordonator principal de credite,
pentru bugetul propriu si bugetele institutiilor si serviciilor publice subordonate, si se pot efectua nainte
de angajarea cheltuielilor.Propunerile de virari de credite bugetare sunt nsotite de justificari, detalieri
si necesitati privind executia, pna la finele anului bugetar, a capitolului si subdiviziunii clasificatiei
bugetare, precum si a programului, de la care se disponibilizeaza si, respectiv, a capitolului si subdiviziunii clasificatiei bugetare si a programului, la care se suplimenteaza prevederile bugetare.Virarile
de credite mai sus amintite se pot efectua ncepnd cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.
16

Creditele bugetare aprobate prin bugetele locale pot fi folosite prin deschideri de credite efectuate de
catre ordonatorii principali de credite ai acestora, n limita sumelor aprobate, potrivit destinatiei stabilite
si cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective. Efectuarea
acestor cheltuieli bugetare se face numai pe baza de documente justificative, care sa confirme angajamente contractuale sau din conventii, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de
lucrari, plata salariilor si a altor drepturi banesti, plata obligatiilor bugetare, precum si a altor obligatii.
Efectuarea cheltuielilor din bugetele locale si ale institutiilor publice finantate din
aceste bugete este supusa conditiilor specifice procedurii de angajare,
constatare
a lichiditatii, ordonantare si plata a tuturor cheltuielilor din bugetul statului.
Angajament reprezinta asumarea obligatiei de a plati o suma de bani unui tert, obligatie ce rezulta dintr-un act-contract, hotarre judecatoreasca sau orice alt act legal.
Lichidarea este operatiunea prin care se verifica realizarea serviciului n favoarea institutiei publice si se stabileste cuantumul platii ce urmeaza a fi efectuata si are la baza acte justificative.
Ordonantarea este operatiunea de emitere a unui ordin de plata a sumei
de bani din bugetul local,
n favoarea celui ndreptatit de acesta.
Plata este operatiunea prin care se stinge obligatia institutiei publice fata de persoanele fizice sau juridice, fata de care acesta este dator cu o anumita suma de bani.
Operatiunile specifice angajarii, lichidarii si ordonanta rii cheltuielilor sunt n competenta ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale institutiilor
publice iar plata cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar-contabil n limita
fondurilor disponibile.Instrumentele de plata trebuie sa fie nsotite de documente justificative, care
sa certifice exactitatea sumelor de plata, receptia bunurilor si executarea serviciilor, conform angajamentelor legale ncheiate.Pentru anumite categorii de cheltuieli se pot efectua plati n avans de
pna la 30% n conditiile dispozitiilor legale.Sumele efectuate,rprezentnd plati n avans, si nejustificate prin bunuri livrate, lucrari executate si servicii prestate, pna la sfrsitul anului, n conditiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de institutiile publice care au acordat avansurile si
se vor restitui bugetului din care au fost avansate, mpreuna cu dobnzile si penalitatile de ntrziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de cnd s-au
acordat si pna s-au recuperat, facnd exceptie situatiile expres reglementate prin dispozitii legale.
Salariile la institutiile publice se platesc o data pe luna, n perioada 5-15 a fiecarei
luni, pentru luna precedenta, iar la institutiile si serviciile publice, la care salariile se
platesc de doua ori pe luna, aceasta prevedere se aplica cu nceperea anului 2005.
Executia de casa a bugetelor locale se efectueaza prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului, evidentiindu-se n conturi distincte: veniturile bugetare ncasate pe structura clasificatiei bugetare; efectuarea platilor dispuse de persoanele autorizate al institutiilor publice, n
limita creditelor bugetare si destinatiilor aprobate potrivit dispozitiilor legale; efectuarea op17

eratiunile de ncasari si plati privind datoria publica interna si externa rezultata din mprumuturi contractate sau garantate de stat; efectuarea altor operatiuni financiare n contul autoritatilor administratiei publice locale; pastrarea disponibilitatilor reprezentnd fonduri externe nerambursabile sau contravaloare n lei a acestora; alte operatiuni financiare prevazute de lege.
n
executie,
alocarea
sumelor
defalcate
din
unele
venituri
ale
bugetului
de stat se efectueaza lunar de catre directiile generale ale finantelor publice,
pe baza fundamentarilor prezentate de ordonatorii principali de credite.
Executia bugetara se ncheie la data de 31 decembrie a fiecarui an.
Veniturile
nencasate si cheltuielile angajate, lichidate si ordonantate, n cadrul prevederilor
bugetare, se va ncasa sau plati, dupa caz, n contul bugetului anului urmator.
Creditele bugetare neutilizate pna la ncheierea anului sunt anulate de drept. Disponibilitatile din
fondurile externe nerambursabile si cele din fondurile publice destinate cofinanta rii contributiei financiare a Comunitatii Europene, ramase la finele exercitiului bugetar n conturile structurilor de
implementare, se reporteaza n anul urmator cu aceeasi destinatie, si se utilizeaza n conditiile
legii finantelor publice locale si potrivit acordurilor ncheiate cu partenerii straini.Modul de efectuare a executiei bugetare se exprima, din punct de vedere contabil, prin contul anual de executie.
Ordonatorii principali de credite ntocmesc si prezinta spre aprobare consiliilor locale, judetene
si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pna la data de 31 mai a anului urmator, conturile anuale de executie a bugetelor locale, n structura urmatoare:
la venituri prevederi bugetare initiale, prevederi bugetare definitive, ncasari realizate.
la cheltuieli credite bugetare initiale, prevederi bugetare definitive si plati efectuate.
Trimestrial si anual, ordonatorii principali de credite ntocmesc situatii financiare asupra executiei bugetare, care se depun la directiile generale ale finantelor publice; dupa verificare, acestea ntocmesc si depun la Ministerul Finantelor Publice situatii financiare centralizate privind executia bugetelor locale, la termenele si potrivit normelor stabilite de acesta.
Ordonatorii principali de credite au obligatia sa ntocmeasca si sa anexeze la situatiile financiare anuale rapoarte anuale de performanta , n care sa prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizate si cele obtinute, indicatorii si costurile asociate, precum si situatii privind angajamentele legale.
Situatiile financiare anuale, inclusiv anexele la acestea, se prezinta de catre ordonatorii principali de credite spre aprobare consiliilor locale, judetene si consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.
ncheierea exercitiului bugetar presupune o dare de seama completa asupra modului de realizare a
veniturilor si de efectuare a cheltuielilor pentru anul bugetar expirat.Toate actele si operatiunile cu
caracter tehnic si normativ, realizate de autoritatile publice competente n scopul elaborarii, adoptarii, executarii si ncheierii bugetului local constituie procedura bugetara la nivel local. Aceasta se
desfasoara pe parcursul a trei ani calendaristici, deoarece elaborarea proiectului de buget local n18

cepe n anul premergator celui pentru care se ntocmeste, continua cu executarea, n cursul anului respectiv si se definitiveaza prin contul de ncheiere a exercitiului bugetar, n anul urmator.
2.5.

Adoptarea

bugetelor

locale

n constructia bugetelor locale avem doua nivele si anume: unul dintre ele se refera la veniturile
si cheltuielile realizate pe plan local, iar celalalt la ceea ce se primeste de la nivel central. ntregul buget local (si venituri proprii si venituri primite de la nivel central) parcurge traseul proiectarii si adoptarii trecnd prin autoritatea centrala, n speta Ministerul de Finante. Cotele si sumele
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cotele aditionale la unele venituri ale bugetului de
stat si transferurile cu destinatie speciala de la bugetul de stat formeaza venituri ale bugetelor locale si, n consecinta , sunt cuprinse ca atare n bugetele unitatilor administrativ-teritoriale. n stabilirea, aprobarea si distribuirea acestora sunt implicate att autoritatile administratiei publice locale
ct si cele ale administratiei centrale, competentele lor n materie fiind stabilite prin lege. Procedura
bugetara privitoare la aceste venituri se ntinde pe parcursul a mai multe luni, debutnd prin elaborarea proiectelor de bugete locale la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale de catre primarii comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor Municipiului Bucuresti, primarul general al Municipiului
Bucuresti si presedintii consiliilor judetene (ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale).
Pna la data de 15 mai a fiecarui an, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale mentionati au
obligatia de a prezenta proiectul de buget pentru unitatea administrativ-teritoriala din subordine la directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat a judetului de care apartin. n cazul
n care se solicita majorari ale transferurilor, cotelor si sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru anul urmator, fata de anul n curs, consiliile locale si consiliile judetene au obligatia de a comunica Ministerului Finantelor Publice propunerile n acest sens, cu precizarea cauzelor
si fundamentarilor care le determina, pna la data de 1 mai. Proiectele bugetelor sunt nsotite de
note de fundamentare menite n principal sa justifice pretentiile financiare ale autoritatilor locale.
n perioada 15 mai - 1 iunie, directiile generale ale finantelor publice si de la nivel judetean
centralizeaza proiectele de bugete locale primite si care cuprind propunerile de cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si propunerile de transferuri cu destinatie speciala, si depun la Ministerul Finantelor Publice situatia acestora pe ansamblul judetelor/Municipiului
Bucuresti, pentru corelarea cu proiectul bugetului de stat. Proiectele de buget pe ansamblul
judetelor/municipiului Bucuresti se prezinta Ministerului Finantelor Publice nsotite de situatia
unitatilor administrativ-teritoriale componente la care se propun cote, sume defalcatesi transferuri
precum si de note de fundamentare a necesitatii, oportunitatii, eficientei si eficacitatii acestora.
Ministerul Finantelor Publice examineaza propunerile de sume defalcate si de transferuri cu destinatie speciala cuprinse n proiectele de bugete locale pe ansamblul fiecarui judet/Municipiului
Bucuresti si, avnd situatia generala a veniturilor si cheltuielilor previzionate pentru bugetul de
19

stat, stabileste, cu acordul Guvernului, limitele acestor sume, precum si criteriile de repartizare a acestora pe unitati administrativ-teritoriale. Ministerul Finantelor Publice are obligatia
ca pna la data de 1 iulie sa comunice directiilor generale ale finantelor publice si ale controlului financiar de stat limitele maxime pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si pentru transferurile cu destinatie speciala, precum si criteriile de repartizare a
acestora.
n plus judetele primesc o nota de fundamentare a deciziei luate de minister.
Directiile generale ale finantelor publice si transmit limitele sumelor defalcate si transferurilor cu destinatie speciala consiliilor judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, urmnd ca acestea sa informeze ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale asupra limitelor n discutie.
Pna la data de 20 iulie, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale elaboreaza si depun la directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat noile propuneri pentru proiectele
de bugete locale, ntocmite cu luarea n considerare a limitelor maxime de sume defalcate si transferuri cu destinatie speciala stabilite de Ministerul Finantelor Publice.Urmeaza o noua centralizarea
a proiectelor de bugete locale pe ansamblul judetelor/Municipiului Bucuresti, centralizare care se realizeaza de catre directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat si se transmite de catre acestea la Ministerul Finantelor Publice pna la data de 1 august a fiecarui an.
Ministerului Finantelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale cu bugete proprii, a proiectelor bugetelor locale pe ansamblul judetelor/Municipiului Bucuresti si a bugetului propriu, ntocmeste proiectul bugetului de stat,
proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat si proiectele fondurilor speciale, pe care le depune
la Guvern, pna la data de 25 septembrie, nsotite de proiectele legilor bugetare. Guvernul
si nsuseste proiectele de bugete mentionate si le depune spre aprobare la Parlament, cel mai
trziu pna la data de 10 octombrie, nsotite de un raport privind situatia economico-financiara a
ta rii si proiectia acesteia pentru anul care urmeaza, precum si de proiectele legilor bugetare.
Parlamentul aproba bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul fondurilor speciale. Cotele si sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile cu destinatie speciala, evidentiate pe judete/municipiul Bucuresti, se cuprind n anexe la bugetul de
stat. Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate prin legea bugetului de stat, o cota de pna la 25% se aloca bugetului propriu al judetelor (limta maxima a
acestei cote se stabileste tot prin legea bugetului de stat), diferenta pna la suma totala aprobata pentru fiecare judet revenind comunelor, oraselor si muncipiilor din respectivul judet.
Repartizarea efectiva a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe comune, rase si municipii se realizeaza de fiecare consiliul judetean, prin hotarre, cu prioritate acelor unitati adminitrativ-teritoriale care nregistreaza venituri proprii insuficiente,
dupa consultarea primarilor si cu asistenta tehnica de specialitate a directiilor finantelor
publice, n functie de criteriile de repartizare aprobate prin legea bugetului de stat.
n termen de maxim 30 de zile de la intrarea n vigoare a legii bugetului de stat (care are loc
20

la data publicarii ei n Monitorul oficial al Romniei, Partea I), ordonatorii principali de credite ai
bugetelor locale prezinta proiectele de bugete locale spre aprobare consiliilor locale, consiliilor judetene
si Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Proiectul de buget local se publica n presa locala sau se afiseaza la sediul primariei, dupa care, n termen de 15 zile, este supus aprobarii consiliului local, judetean si Consiliului General al Municipiul Bucuresti. Proiectul bugetului local va fi
nsotit de raportul primarului, al presedintelui consiliului judetean sau al primarului general al municipiului Bucuresti, dupa caz, precum si de eventualele contestatii depuse de locuitori, n termenul
de 15 zile de la publicarea/afisarea proiectului. Consiliul local, judetean si Consiliul General al
Muncipiului Bucuresti se pronunta asupra contestatiilor, dupa care adopta proiectul bugetului local.
Veniturile si cheltuielile prevazute n bugetele locale se repartizeaza pe trimestre, n functie de
termenele legale de ncasare a veniturilor si de perioada n care este necesara efectuarea cheltuielilor, si se aproba, pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si pentru transferuri de la acest buget, de catre Ministerul Finantelor Publice, n termen de 20 de zile
de la intrarea n vigoare a legii bugetului de stat. Aprobarea pentru aceste sume se face pe
baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise la Ministerul Finantelor Publice de catre directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat.
Pe baza bugetelor locale aprobate de consiliile locale, judetene si de Consiliul General
al Municipiului Bucuresti, dupa caz, directiile generale ale finantelor publice ntocmesc si
transmit Ministerului Finantelor Publice bugetele pe ansamblul fiecarui judet/Municipiului Bucuresti, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor, grupate n cadrul fiecarui
judet/Municipiului Bucuresti pe comune, orase, municipii/ sectoare ale Municipiului Bucuresti.
CAPITOLUL
3
VENITURILE SI
CHELTUIELILE BUGETELOR LOCALE
3.1.
Veniturile
bugetelor
locale
Bugetul local este format din venituri si cheltuieli, grupate pe baza clasificatiei bugetare aprobate
de Ministerul Finantelor Publice. Veniturile si cheltuielile bugetelor, precum si celelalte venituri
si cheltuieli evidentiate n afara bugetului local, cumulate la nivelul unitatii administrativ teritoriala, alcatuiesc bugetul general al unitatii administrativ - teritoriale, care, dupa consolidare, prin
eliminarea transferurilor dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar public n unitatea administrativ-teritoriala pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, dupa caz.
Creditele bugetare aprobate, se utilizeaza pentru finantarea functiilor administratiei publice locale,
programelor, proiectelor, activitatilor, actiunilor, obiectivelor si a altor asemenea, potrivit scopurilor prevazute n legi si alte reglementari, si vor fi angajate si folosite n stricta corelare cu
gradul previzioanat de ncasare a veniturilor bugetare. Potrivit principiului autonomiei locale prevazut de Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, unitatile administrativ teritoriale au
dreptul la resurse proprii pe care autoritatile administratiei publice locale le gestioneaza, potrivit
atributiilor ce le revin n conditiile legii. Aceste resurse financiare trebuie sa fie proportionale
21

cu competentele si cu responsabilitatile ce revin autoritatilor administratiei publice locale.Veniturile

bugetelor locale reprezinta resurse banesti care revin bugetelor locale, bugetelor institutiilor si serviciilor publice de interes local, bugetelor activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare, n
baza unor prevederi legale, venituri formate, n principal, din impozite, taxe si alte varsaminte.
n tara noastra n conformitate cu legislatia n vigoare, veniturile bugetelor locale, se realizeaza, n majoritatea lor, prin intermediul veniturilor ordinare, veniturile extraordinare fiind acordate - potrivit caracterului lor, n mod exceptional - pentru completarea veniturilor unitatilor administrativ-teritoriale.La
aceste surse se adauga sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote aditionale,
transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat si unele venituri cu destinatie speciala.
Veniturile
proprii
ale
bugetelor
locale,
conform
clasificatiei
elaborata
de
Ministerul Finantelor
si
Legii
Finantelor
Publice
Locale
sunt:
venituri fiscale formate din impozite si taxe;
varsaminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale si
varsaminte de la institutiile publice;
diverse venituri formate din venituri din concesiuni, din amenzi, si imputatii, despagubiri si
recuperarea cheltuielilor de judecata;
venituri din capital sunt acelea ce se obtin din valorificarea unor bunuri ale institutelor
publice si din vnzarea locuintelor construite din fonduri banesti ale statului.
Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazeaza pe constatarea si evaluarea materiei impozabile
si a bazei de impozitare n functie de care se calculeaza impozitele si taxele aferente, evaluarea serviciile prestate si a veniturilor obtinute din acestea, precum si alte elemente specifice, inclusiv pe serii
de date, n scopul evaluarii corecte a veniturilor.Veniturile bugetare locale nu pot fi afectate direct unei
cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor, care au stabilite destinatii distincte.
Ordonanta
de
Urgenta
nr.45/2003
privind
finantele
publice,
prin
anexa
nr.1,
repartizeaza
veniturile
n
doua
mari
categorii:
venituri proprii venituri care se prevad n bugetele proprii ale judetelor
venituri proprii care se prevad n bugetele proprii ale comunelor, oraselor municipiilor,
sectoarelor municipiului Bucuresti si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Veniturile n bugetele locale sunt structurate pe capitole si subcapitole si sunt reflectate n anexa nr.
1 din Ordonanta Guvernului nr.45/2003.
Avnd n vedere principalele trasaturi caracteristice ale veniturilor bugetare, acestea pot fi grupate dupa anumite
criterii: regularitatea mobilizarii lor la bugetul public, continutul economic, provenienta .
22

n
functie
de
iturile
bugetare

regularitatea
se
mpart

mobilizarii
lor
n
ordinare

la
si

bugetul
public,
extraordinare
:

ven-

Veniturile ordinare sunt cele considerate normale, firesti pentru constituirea

bugetului public, fiind instituite si mobilizate la buget n mod obisnuit. n
acestea se includ veniturile fiscale si nefiscale.
Veniturile extraordinare sunt cele instituite si mobilizate n anumite situatii
deosebite, cnd veniturile ordinare sunt insuficiente n raport cu necesitatile
de mijloace banesti ale autoritatilor publice. Astfel de venituri se mobilizeaza
pentru nfaptuirea unor obiective considerate a fi exceptionale.
Din punct de vedere al continutului economic, veniturile bugetare sunt structurate n venituri curente, venituri din capital, sume defalcate si transferuri.Veniturile curente detin
ponderea covrsitoare n formarea bugetului, fiind ncasate n baza unor prelevari legale
care au o mare valabilitate n timp; ele se repeta de la un an bugetar la altul.
n
functie de natura lor, veniturile curente se subdivid n: venituri fiscale si nefiscale.
Veniturile fiscale se concretizeaza n impozitele, taxele si contributiile percepute la buget,
avnd caracter obligatoriu nerestituibil.
n cadrul veniturilor fiscale sunt percepute:
impozite, taxe si contributii directe, n cazul carora suportatorul real este considerat a fi
nsusi subiectul lor;
impozite si taxe indirecte, n cazul carora suportatorul real nu coincide cu subiectul platitor.
Veniturile nefiscale sunt acelea care revin statului n calitatea sa de proprietar de
capitaluri avansate n procesul reproductiei economice, cele mobilizate de la regiile publice autonome si de la institutiile publice, precum si diverse alte venituri.
Veniturile din capital detin o pondere scazuta n structura veniturilor bugetare si provin din
valorificarea prin vnzare a unei parti din avutia nationala aflata n patrimoniul public.
Sumele defalcate si transferurile apar ca venituri ale bugetelor locale si au n vedere cedarea de la bugetul central a unei parti din impozitul pe salarii, avnd drept scop atenuarea dezechilibrelor bugetare
ce se nregistreaza la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale. n ceea ce priveste practica financiara n domeniul constituirii veniturilor bugetelor locale, pe lnga folosirea unor impozite de sine
statatoare, se ntlneste si procedeul de aplicare a unor cote aditionale sau cote defalcate. Aditiunea presupune ca la anumite impozite care constituie surse de venit pentru bugetele centrale se
aplica o anumita cota (procent pe baza careia se determina suma din totalul impozitului respectiv care
ramne la dispozitia bugetelor locale. n situatia practicarii defalcarii se pot folosii doua variante:
23

 din impozitele care sunt considerate surse de venit pentru bugetul central se defalca o suma
calculata pe baza cotei stabilite care ramne la bugetul local iar cealalta trece la bugetul
central;
din anumite impozite locale, se poate defalca o suma care se preleva la Bugetul central.
Din punct de vedere al provenientei lor, veniturile bugetare sunt interne si externe.
Veniturile de provenienta interna sunt alcatuite din: impozite, taxe, contributii, venituri de
la ntreprinderile si proprietatile publice, donatii interne, mprumuturi contractate pe piata
interna.
Veniturile de provenienta externa mbraca forma mprumuturilor externe si transferurile
externe primite sub forma mprumuturilor nerambursabile.
3.2.
Cheltuielile
bugetelor
locale
Avnd n vedere impactul pe care serviciile oferite de municipalitate creeaza sau nu un grad de satisfactie
a cerintelor cetatenilor, autoritatile administratiei publice locale trebuie sa fie interesate sa stabileasca n
mod ct mai realist, obiectiv si eficient actiunile, obiectivele si serviciile ce pot fi finantate ntr-un an bugetar.De altfel si Ordonanta 45/2003 prevede la art. 5 ca fundamentarea, dimensionarea si repartizarea cheltuielilor pe ordonatori de credite, pe destinatii, respectiv pe actiuni, activitati, programe, proiecte, obiective se efectueaza n concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice local, dar si cu
prioritatile stabilite de acestea n vederea functionarii lor si n interesul colectivitatilor locale respective .
Cheltuielile bugetelor locale sunt cheltuielile aprobate si efectuate din bugetele locale, din
bugetele institutiilor si serviciilor publice de interes local si din bugetele activitatilor finantate din veniturile extrabugetare, n limita si cu destinatia stabilita prin bugetele respective. Fundamentarea si aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectueaza n stricta corelare cu posibilitatile reale de ncasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.
Cheltuielile unui buget local se acopera integral din veniturile bugetului local respectiv. Cheltuielile
bugetare au destinatie precisa si limitata si sunt determinate de autorizarile continute n legi specifice
si n legile bugetare anuale. Nici o cheltuiala nu poate fi nscrisa n bugetul local si nici nu poate
fi angajata si efectuata din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala.
Din motivul ca, cheltuielile prevazute n capitole si articole au destinatie precisa si limitata,
numarul de salariati, permanenti sau temporari, si fondul salariilor de baza se aproba distinct, prin
anexa la bugetul fiecarei institutii publice, iar numarul de salariati aprobat nu poate fi depasit.
Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, n conformitate cu creditele de angajament si duratele de realizare a investitiilor. Programele si fondurile externe nerambursabile si mprumuturile interne si externe se cuprind n anexe la bugetele locale si se aproba odata cu acestea.
24

Creditele bugetare sunt sumele aprobate prin buget, reprezentnd limita maxima pna
la care se pot ordonanta si efectua plati n cursul anului bugetar pentru angajamentele
contractate n cursul exercitiului bugetar sau din exercitii anterioare pentru actiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanta si efectua plati din buget pentru celelalte
actiuni.
Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercitiului bugetar.
n
clasificatia
functionala
a
cheltuielilor
bugetare
sunt
specificate
urmatoarele
parti
de
cheltuieli
privind
bugetele
locale:
Partea Ia: Cheltuieli pentru servicii publice generale, aceasta denumire fiind ntrebuintata n prezent
pentru autoritatile executive respectiv pentru organele locale ale puterii executive cu diviziunile privind
cheltuielile personal, materiale si de servicii. Cu titlul de cheltuieli de personal, pe lnga salarii se prevad
sumele de bani ce se platesc pentru ore suplimentare, alte drepturi de personal, cheltuieli pentru deplasari,
detasa ri si transferari, precum si sumele de bani necesare platii contributiilor pentru asigurarile sociale de
stat. Cu titlul de cheltuieli pentru materiale si servicii sunt admise cheltuieli pentru ntre si gospodarire,
iluminat, ncalzit, posta, telefon, carti si publicatii, protocol, furnituri de birou, obiecte de inventar de
mica valoare sau scurta durata, reparatii, protectia muncii si alte cheltuieli materiale si de servicii.
Partea a II-a: Cheltuieli social-culturale cu defalcare privind nvata mntul, sanatatea, cultura, religia si
activitatile sportive si de tineret, precum si asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii.
Cheltuielile privind nvata mntul sunt defalcate pe forme de nvata mnt, dupa cum
urmeaza: cheltuieli cu nvata mntul prescolar, cel primar si gimnazial, cel liceal, profesional, post-liceal si special, precum si case de copii, internate, camine si cantine pentru
elevi.
Cheltuielile pentru sanatate privesc dispensare medicale, spitale, sanatorii, si preventorii,
centre de transfuzii sanguine, centre de sanatate, diagnostic si tratament precum si case,
leagane de copii, servicii de ambulanta si alte institutii si actiuni sanitare.
Cheltuielile pentru cultura, activitate sportiva si de tineret privesc bibliotecile publice,
muzee, teatre si institutii profesionale de spectacole si concerte, case de cultura, camine
culturale, scoli populare de arta, alte institutii si actiuni privind cultura, religia si activitatea
sportiva si de tineret.
Cheltuielile de asistenta sociala se refera la caminele de batrni si pensionari, camine pentru
copii, camine spital pentru invalizi si bolnavi cronici, cantine de ajutor social, centre de
primire a minorilor, ajutor social, plasament familiar, indemnizatii de nastere precum si
alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii de asistenta sociala.
Partea a III-a: cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape. Din aceasta
parte a cheltuielilor bugetelor locale se finanteaza ntretinerea si repararea strazilor, iluminatul public, salubritate, ntretinerea gradinilor publice, a parcurilor si zonelor verzi, energie termica pentru
25

populatie, locuinte, alimentare cu apa, statii de epurare a apelor uzate, colectoare si de pompare,
retele, centrale si puncte termice, canalizare si alte actiuni pentru dezvoltare publica si locuinte.
Partea
a IV-a:
cheltuieli pentru actiuni economice cu subdiviziuni privind
drumuri si poduri,
transport n comun,
comunicatii de interes public,
prevenirea si combaterea inundatiilor si alte cheltuieli pentru actiuni economice.
Inceu, A.M., Lazar D.T., ( 2006) , Finante si bugete publice, Editura Accent, Cluj-Napoca
Inceu A.M., Lazar D.T., Mara E.R., (2008) , Finante si bugete publice, Editura Accent, Cluj-Napoca
I.Gliga, (1996) , Drept financiar public, Editura All, Bucuresti
Inceu A.M., Lazar D.T., Mara E.R., (2008) , Finante si bugete publice, Editura Accent, Cluj-Napoca
Inceu A.M., Lazar D.T., Mara E.R., (2008) , Finante si bugete publice, Editura Accent, Cluj-Napoca
Inceu A.M., Lazar D.T., (2006) , Finante si bugete publice, Editura Accent, Cluj-Napoca
Inceu A.M., Lazar D.T., (2000) , Administratie publica, Editura Accent, Cluj-Napoca
Roman D. P., (2004) , Dreptul Finantelor Publice, Editura Tribuna, Sibiu
Saguna

D.D., (2001) , Tratat de Drept Financiar si Fiscal, Editura All Beck, Bucuresti
Inceu A.M., Lazar D.T., Mara E.R., (2008) , Finante si bugete publice, Editura Accent, Cluj-Napoca
Inceu A.M., Lazar D.T., Mara E.R., (2008) , Finante si bugete publice, Editura Accent, Cluj-Napoca
Popescu N.D., (2002) , Finante-Bugete-Fiscalitate, Editura Economica, Bucuresti
Vacarel I. , (2001) , Finante Publice, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti
Roman D. P., (2004), Dreptul Finantelor Publice, Editura Tribuna, Sibiu
Mosteanu T., Vuta M., Cmpeanu E.,(2003), Buget si Trezorerie Publica, Editura Universitara
Inceu A.M., Lazar D.T., Mara E.R., (2008) , Finante si bugete publice, Editura Accent, Cluj-Napoca
Mosteanu T., Vuta M., Cmpeanu E.,(2003), Buget si Trezorerie Publica, Editura Universitara
Inceu A.M., Lazar D.T., Mara E.R., (2008) , Finante si bugete publice, Editura Accent, Cluj-Napoca
Inceu A.M., Lazar D.T., Mara E.R., (2008) , Finante si bugete publice, Editura Accent, Cluj-Napoca
Roman D. P., (2004), Dreptul Finantelor Publice, Editura Tribuna, Sibiu
Inceu A.M., Lazar D.T., Mara E.R., (2008) , Finante si bugete publice, Editura Accent, Cluj-Napoca
Conform art. 24. Alin. 1 din Legea nr.189/1998 privind Finantele publice locale
Inceu A.M., Lazar D.T., Mara E.R., (2008) , Finante si bugete publice, Editura Accent, Cluj-Napoca
Inceu A.M., Lazar D.T., Mara E.R., (2008) , Finante si bugete publice, Editura Accent, Cluj-Napoca
Inceu A.M., Lazar D.T., Mara E.R., (2008) , Finante si bugete publice, Editura Accent, Cluj-Napoca
Vacarel I., et al., (2001), Finante Publice, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti
Inceu A.M, Lazar D.T., Mara E.R., (2008) , Finante si bugete publice, Editura Accent, Cluj-Napoca
Legea Finantelor Publice Locale publicata n Monitorul Oficial nr. 618 din 18 iulie 2006 art.49
26

Inceu, A. M., Lazar D. T., (2006), Finante si bugete publice, Editura Accent, Cluj Napoca
Saguna

D. D., (2001), Tratat de Drept Financiar si Fiscal, Editura All Beck

Legea Finantelor Publice Locale publicata n Monitorul Oficial nr. 618 din 18 iulie 2006 art.54
Legea Finantelor Publice Locale publicata n Monitorul Oficial nr. 618 din 18 iulie 2006 art.55
Legea Finantelor Publice Locale publicata n Monitorul Oficial nr. 618 din 18 iulie 2006 art. 59
Legea Finantelor Publice Locale publicata n Monitorul Oficial nr. 618 din 18 iulie 2006 art.60
Roman D. P., (2004), Dreptul Finantelor Publice, Editura Tribuna, Sibiu
Inceu, A. M., Lazar D. T., (2006), Finante si bugete publice, Editura Accent, Cluj Napoca
Talpos I., (1995), Finantele Romniei, Editura Sedona, Timisoara
Tulai C. I., (2003), Finantele publice si fiscalitatea, Editura Casa cartii de stiinta , Cluj Napoca
Bugetul local al comunei Suatu
1

27