UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

STUDIU JURISPRUDENȚIAL PRIVIND SANCȚIONAREA CONFLICTULUI DE

INTERESE ÎN DREPTUL PENAL
 IAȘI 2023
CAPITOLUL I INTRODUCERE

În acest capitol îmi propun să discut desprea imaginea funcționarului public, modul în care
acesta reprezintă instituțiile statului, dar și relația dintre stat și cetățean.
Un funcționar public reprezintă legătura din stat și cetățean, acesta trebuie să stea la
dispoziția cetățeanului și în zubordinea statului. Relația dintre cele 3 trebuie să fie bine evidențiată
cu ajutorul transparenței. Funcționarul statului trebui să facă posibilă aceasta transparență pentru
ca cetățeanul să fie bine informat și să aibă încredere în instituțiile statului.
Un alt aspect pe care doresc să fie scos în evidență, este desemnat de corupție și modul
în care angajții statului încalcă legea, fie în favoarea ei, fie în ajutorul unei persoane apropiate.
Corupția este prezentă încă din cele mai vechi timpuri și până în prezent. Acest lucru
nefiind străin de către țara noastră, din cauza faptului că încă din trecut am fost supuși unor diferite
forme de corupție.
În partea finală a capitolului mi-am propus să evidențiez conflictul de interese. O madlitate
prin care mulți profită de funcție și de statutul social pentru binele lor și pentru cei apropiați. Toate
persoanele care fac iau parte la încălacrea legii vor fi sancționate pe parte legală. O primă
pedeapsă va fi determinată prin interzicerea de a mai ocupa o funcșie publică persoanele care
săvârșesc fapta.

2
 CAPITOLUL II ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND ETICA RELAȚIILOR
ADMINISTRATIVE ȘI CONFLICTUL DE INTERESE

O schimbare majură în sectorul public a fost desemnată de intrarea României în Uniunea

Europeană ceea ce a dus o serie de moficări de acompaniere specifice, instituite pentru a informa
sau a îmbunătăți deficiențele în domeniile fondurilor agricole, siguranței alimentelor, reformei
sistemului judiciar și luptei importiva corupției1.
Dreptul administrative reprezintă o parte a ramurei dreptului public, ce pune în ordine
relațiile sociale din sfera administrației publice reprezentând raporturile dintre acesta cu restul
autorităților publice, ca particularități, ce privesc constituirea și finanțarea ei precum si pe cele de
natură conflictuală dintre sctructuri private și autorități publice cu atribuție de putere publică pe de o
parte, dar și cei păgubiți de drepturile lor prin acte administrative ale acestor autorități pe de altă
parte2. Putem înțelege faptul că dreptul administrativ reprezintă partea de drepturi și obligații atât
din puncte de vedere public, cât și din punct de vedere privat.

2.1 Conflictul de interese a funcționarului public

În calitate de ramură a eticii, deontologia resprezintă este știința care se ocupă care se
ocupă de de studierea comportamentului unei anumite profesii 3. Aceasta la rândul său reprezintă
un grup de norme care se împarte în norme profesionale sau private, care duc la o mai bună
funcționare a eticii administrative.4 Putem înțelege faptul că pentru o calitate a muncii în domeniul
administrative este nevoie să știm modul în care lucrăm și totodată modul în care ajutăm cetățenii
pentru că ăn calitate de funcționar public reperzinți realția dintre cetățean și stat realizând astfel o
transparență în domeniul public.
Putem exemplifica și câteva dintre principiile aplicabile conduitei profesionale a
funcționarului public și personalului contractual din administrația publică cum ar fi respectarea
Constituției5 și legile țării, prin care putem înțelege că orice persoană care ocupă o funcție publică
are obligativitatea de a respecta legea, totodată putem discuta și despre profesionalism, prin care
putem înțelege modalitatea de a se putea realiza eficient munca prestată în domeniul public prin

1
Comisia Comunităților Europene, https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=COM:2007:0378:FIN:RO:PDF
2
Tinu. A., (2021). Introducerea în dreptul administrativ. Editura Hamangiu, București. P. 23
3
Paulina. D. PhD. (2013) Ethics and deontology in public administration. ,,Dimitrie Cantemir” University. The
Faculty of Tourism and Commercial Management, Constanța. Knowledge horizons – Volume 5.
4
Idem. P. 3
5
Constituția României, https://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339
3
eficiență, corectitudine și mai ales prin conșiinciozitate mai putem discuta și despre integritatea
morală, libertatea gândirii6 care duc la o serie de beneficia pentru un serviciu de calitate.
Codul de conduită a fost realizat pentru persoanele care lucrează în administrația publică să îl aibă
la cunoștință, să îl respecte și mai cu seamă să îl poată pună în aplicare pentru prevenirea sau
chiar combaterea corupției7, iar acest lucru ar duce și la o relație mai favorabilă cu cetățeanul și tot
așa s-ar putea realiza și transparența din mediul public atât între instituții, cât și între instituții și
cetățean.
Putem concretiza faptul că pentru o mai bună relație între stat și cetățean a fost nevoie de
o digitalizare a administrației publice pentru realizarea transparenței pentru cetățean, iar acest lucru
s-a realizat printr-un pas mai alert în țara nostră datorită pandemiei de COVID-19 8. Cu toate că
acestă pandemie a afectat foarte multe domenii de lucru la începtul perioade sale putem spune că
în domeniul public, dar și în cel privat a adus și o serie de beneficii. Din punctul de vedere al
domeniului public s-a realizat o mulțime de schimbări care au dus la o mai bună funcționatre dar și
o îmbunătățire în domeniul statului. Arfel s-au îmbunătățit paginile online ale diferitelor instituții
pentru ca cetățeanul să poată fi ținut la curent cu tot ceea ce se petrece la nivel de stat. Putem
evidenția și așa numitul „Ghișeul online”9 care a fost foarte mediatizat în perioadă de pandemie
care a dus la o ușrință a nevoilor cetățenilor și multe alte pagini web care au putut realiza acest
proces amplu al relației dintre sectorul public al statuli și cetățean.
În acest context un element important al transparenței este dat de către combaterea sau
eliminarea corupției10, iar prin acest lucru apar întrebări precum Din ce perioadă a apărut corupția
sau mai bine spus ce este corupția?
Fiecare întrebare are desigur și câte un răspuns și atfel vom putea înțelege semnificația cuvântului
corupție11.
Începem cu începutul și anume Când a apărut corupția?, desigur acest cuvânt nu este
așa nou pe cât s-ar crede ci din potrivă acesta există încă de la începutul istoriei.
Suficient de bine a fost observată în perioada domniei lui Alexandru Ion Cuza, când statul intervene
asupra economiei țării pentrua putea suține armata Principatelor Române, iar ca cele necesare să
poată fi cumpărate era nevoie și suținerea poporului și astfel apar așa numitele dării către stat 12.

6
Vedinaș. V., (2019). Codul Administrativ. Editura Universul Juridic București 2019. P 147
7
Postelnicu. R. P. Elementele de analiză comparată a codului de conduit al funcționarilor publici și a codului
de al salariaților din autoritățile și instituțiile publice. P. 105. Citit de la
https://heinonline.org/HOL/LandingPage?handle=hein.journals/rrlabostard2005&div=88&id=&page=
8
Medicover, https://www.medicover.ro/covid/romania/
9
Ghișeul Online, https://www.ghiseul.ro/ghiseul/public/
10
Op.Cit. P3
11
Poliția Română, https://ot.politiaromana.ro/files/userfiles/IPJ_OLT/Prevenire/CORUPTIA.pdf
12
Analize către stat, https://www.analizeeconomice.ro/2020/01/cat-de-bulversata-fost-economia.html
4
Acest lucru a dus un dezechilibru între clasele sociale, între cei care tăiau pe picior mare, și anume
boierimea țării și țăranul de rând.
În perioada 1910-1914 se realizau demersuri pentru Primul Război Mondial pentru ca
averile lumii să poată fi împărțită între colonii, provincii, popoare și zone strategice. În perioada
respectivă România era una dintre puținele țări bogate în petrol și cereale, astfel marile puteri ale
lumii s-au aliat cu țara noastră pentru beneficiile pe care le aducea.13 După finalizarea răboiului
chiar dacă România se afla în tabăra câțtigătoare aceasta a fost nevoită să plătească acele
cheltuieli de război. După terminarea 1918, când războiul se finalizase țara nostră aflându-se în
scădere din punct de vedere economic dar și politic Franța s-a decis să vândă armamentul și
utilajul de război uzat României, cee ce nu a prea contact maimarilor țării la vremea respective 14
acesta fiind încă un exemplu în care corupția nu este un termen necunoscut pentru noi.
Așa dar astfel putem observa că corupția nu este un termen nou pentru noi, aceasta
persită din trecut de la Principatele Române și până în present când vorbim din România. Cu toate
aceste revine următoarea întrebare Ce este corupția?, corpția este acțiunea pe care o săfârșește o
persoană sau un grup de persoane în sfindarea a legii, muncii, dreptății și mai ales dragostei de
țară.15 De aici putem să ne dăm bine seama că fiecare își poate urmări interesul indifferent că prin
corupție o persoană poate face rău altei persoane sau un grup altui grup, iar mai cu seamă că
acest lucru poate afecta țara și poprul.
Între corupție și conflictul de interese este o relație reprezentată prin gravitatea conflictului,
și anume faptul că conflictul de interese în sine nu este o infracțiune și poate fi eliminat
corespunzător fără a fi ceva rău atunci acesta nu poate fi interpretat ca formă a corupției, dar dacă
acesta reprezintă o formă gravă a problemei și nu este sesizată la timp atunci reprezintă un act de
corupție16. De aceea sunt diferite modalități prin care putem combate conflictul de interese, acest
lucru putând fi posibil prin recunoașterea faptei înaite ca sesizarea să se facă din altă parte.
Conflictul de interese reprezintă modalitatea prin care o peroană aflată într-o anumită
funcție iși poate urmării propriu interes la locul de muncă realizând astfel o formă de infracțiuni. În
zilele de astăzi este destul de ușor realizarea acestului lucrum ai ales în lumea politică unde fiecare
își poate aduce favoruri diferitelor persoane datorită unei funcții pe care o ocupă.
Interesul este sancționat de ambele părți și de ce cel care solicită, dar și de cel care oferă
acest luru, acesta putând fi remunerat de cele mai multe sub formă bănească, și astfel putem
aduce la cunoștință și luarea de mită, iar în cele mai puține cazuri poate reprezenta și oferirea unui
13
Corupția în România, https://books.google.ro/books?
hl=ro&lr=&id=cafkQKMLbvAC&oi=fnd&pg=PP2&dq=coruptia&ots=LlMdhlm_mA&sig=R7ypEzm09uZWQ685
GR5EG-NPaqg&redir_esc=y#v=onepage&q=coruptia&f=false
14
Analize către stat. Idem. P. 2
15
Corupția în România. Idem. P. 2
16
Instrumentul Bibliomatic Național, https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/61037
5
alt fel de ajutor17 în schimbul favorului făcut. Astfel conflictul de interese reprezintă un conflict între
datoria față de public și interesele personale ale unui oficial public 18 de aici putem înțelege două
timpuri de conflict, și anume unul prin care putem ajuta o persoană pentru satisfacerea interesului
și de aici ar fi create acel conflict sau de interes prin luarea unei decizii. Putem da și un mic
exemplu, primarul comunei X are nevoie de o firmă pentru asfaltarea unui drum communal și are
de ales între firma A2, care nu este o fimă locală și fima CZ care este o fimă din incinta comunei.
Astfel primarul comunei X v-a allege firma locală aducând un beneficiu acesteia și astfel firma A2 ar
pierde acest contract. Un alt exemplu poate fi dat ca primarul comunei X are scos la concurs din
incita primăriei, iar în urma concursului două pesroane obțin același punctaj și refuză să mai
realizeze o probă de departajare și decidă să aleagă el viitorul angajat. Acesta are de ales între B
un cetățean și P care este și ginerele acestuia, astfel în urma hotărârii îl va alege pe P 19
în ambele
părți lucrurile sunt foarte simple de explicat dat fiind faptul că prin ambele se încalcă Consituția 20 și
legile țării, acesta nefiind o singură situație, în țara noastră mulți prmari sunt ca cel al comunei X,
mulți funcționari publici și lista poate continua.
De asemenea aici pot intra și așa numitele abateri disciplinare care în prima parte
reprezintă sancționarea cu 10% din salariu în primele 3 luni din moementul constatării faptei
săvârșite. În țara noastră putem vorbi și de o așa numită mușamalizare a insituțiilor pentru aș apăra
persoanele appropriate sau de cei care reprezintă un interes pentru ei acum sau pe viitor.

2.2 Infracțiunile care pot fi săvârșite de un funcționar public în România

În țara nostră, obligațiile pe care le deține un funcționar public sunt: îndeplinirea sarcinilor
funcției pe care o deține, respectarea programului de lucru, îndeplinirea în mod conștiincios al
sarcinilor, să se conformeze normelor în vigoare, să stea la dispoziția cetățeanului de câte ori este
nevoie21, astfel că statutul juridic al funcționarului public este bine definit, convinge autoritățile
publice de o mai bună guvernare22. Astfel că dacă funcționarul public își respectă sarcinile pe care
le are de realizat în mod conștiincios, putem spune că avem parte de o guvernare corectă. Acest
lucru ar putea duce și la o încredere mult mai mare a cetățeanului către stat.

17
Central and Eastern European Online Library, https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=113209
18
Agenția Națională de Integritate,
https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2019/2019_pdf/ghid_incompatibilitati_si_conflicte_ianuarie_20
19.pdf
19
Idem, Agenția Națională de integritate., P. 3
20
Constituția în România, Op. Cit. P. 2
21
Boghean. V. Reglementări privind funcția publică și funcționarul public în Uniunea Europeană.
22
Idem. P. 8. Reglementări privind funcșia publică și funcționarul public în Uniunea Europeană.
6
 Conform Art. 289, al. (1), Cod penal, luarea de mită reprezintă fapta făcută de către
funcționarul public care în mod direct sau indirect, în interesul său sau în interesul unei persoane
apropiate primește bani sau bunuri materiale în favoarea unui serviciu. Mulți dintre funcționari
încalcă legea și ajung de multe ori să ia mită pentru aproape orice. Cu toate acestea luarea de mită
poate fi realizată și de alte funcții fie din mediul public, dar și din mediul privat.
Putem lua ca exemplu pe inculpatul X, care a fost trimis în judecată, în stare de libertate,
pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, faptă prevăzută la art. 289, al. 1, Cod penal23,
raportat la art.6 din Legea nr. 78/200024 (aceasta a fost modificată în anul 2020, adăugându-se și
dispunerea altor măsuri de transpunere a Directivei Uniunii Europene25). Acesta a fost trimis în
judecată pentru luare de mită continuă, pentru obinținerea unui post în Consiliul Județean Z.
Astfel că, instanța va condamna pe inculpatul X, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de
mită continuă, faptă prevăzută și pedepsită prin art. 289, lin. 1 Cod penal26, la 3(trei) ani de
închisoare27. Inculpatul X, și-a sacrificat funcția și statutul social în favoarea banilor, fapt ce a dus
la elimiarea acestuia din funcție, dar și la beneficiile pe care le avea la momentul respectiv.
O altă faptă pe care o poate săvârși un funcționar public, poate fi desemnată de abuzul în
serviciu, faptă regăsită la art. 297, lin (1) Cod penal28. Aceasta reprezentând fapta săvârșită de
către funcționarul public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl
îndeplinește în mod defectuos, iar acest lucru poate produce o pagubă sau o vătămare a drepturilor
sau a intereselor legitime. Consecințele acestei fapte poate duce la închisoare de la 2 (doi) la 7
(șapte), dar și interzicerea de a mai ocupa o funcție publică29. Acest abuz în serviciu poate fi
realizat cu ușurință mai ales dacă la mijloc este un interes personal sau colectiv.
O faptă foarte gravă este folosirea abuzivă a funcției în scop sexual30, aceasta se regăsește
în art. 299, lin. (1) Cod penal, și reprezintă fapta funcționarului public, în scop de a realiza, a nu
realiza, a grăbi sau a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scop
de a realiza un act contrar acestor îndatorări. Aceasta se pedepsește cu închisoarea de la 6 (șase)
luni la 3 (trei) ani, plus interzicerea de a mai ocupa o funcție publică31. În momentul săvârșirii faptei,
funcționarul public își asumă în mod direct toate repercursiunile din punct de vedere legal.
De cele mai multe ori folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, este folosită pentru
îndeplinirea nevoilor personale, fără a se gandi la gravitatea lucrurilor.
23
Ibdem. P. 8. Codul penal.
24
Portal legislativ,
25
Repertoriul legislativ, https://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame
26
Ibdem. P. 8. Codul penal. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/22361
27
Jurisprudență, https://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/speta-19661az4/
28
Opt. Cit. P. 8. Codul penal. Capitolul II, Infracțiuni de serviciu.
29
Idem. P. 9. Codul penal.
30
Ibdem. P. 9. Codul penal.
31
Ibdem. P. 9. Codul penal.
7
 Pentru a putea contura cât mai bine folosirea abuzivă a funcției în scop sexual va fi nevoie
de o cauză clară unde legea a fost încălcată. Astfel, polițistul A, din partea Poliției sector B
București – Serviciu de Investigare a Criminalității Economice, a încercat să abuzeze sexual o
persoană de sex feminin care era incriminată într-un dosar, de care acesta se ocupa. Polițistul A i-a
dat întâlnire persoanei în cauză, cu care mai apoi s-a retras către mașină unde acesta a încercat
să atingă persoana respectivă pe anumite părți ale corpului dar fiind refuzat. Persoana de sex
feminin a înregistrat toată convorbirea dintre ei, prin care se și înțelege patul că aceasta îl refuză în
nenumărate rânduri. În baza dovezilor oferite de persoana în cauză, dar și declarația acesteia la
adresa polițistului, Curtea de Apel a hotărât pedepsirea acestuia la 1 an de închisoare cu
suspendare pe un termen de încercare de 2 ani, dar a mai primit și 60 de zile de muncă în folosul
comunității32. Chiar dacă acesta ar fi încercat să profite de persoana în cauză, aceasta a fost cu doi
pași înaintea lui.
Mulți dintre funcționari aflați la conducere în funcții înalte consideră că au putere asupra
tuturor și mai ales la tot ceea ce se întâmplă. Acesta ar fi un caz din sute sau chiar mii de cazuri
care se întâmpla la momentul actual în România. Cu toate acestea avem parte și de persoane care
abuzează sexual un funcționar public pentru obținerea unui serviciu, aici fiind vorba despre o relație
vice-versa.

CAPITOLUL III STUDIU JURISPRUDENȚIAL PRIVIND SANCȚIONAREA

CONFLICTULUI DE INTERESE ÎN DREPTUL PENAL

32
Cluj Ust, https://www.clujust.ro/politist-condamnat-pentru-folosirea-abuziva-a-functiei-in-scop-sexual-
stenograma-spumoasa/
8
 În contextul acestui capitol doresc dorim să evidențiem încălcarea legii, modul în care
fiecare își poate urmări propriul interes fie al său, fie a al unei persoane apropiate.
III.1. Sentința nr......
În caz contrar se poate discuta despre o încălcare al regimului juridic al conflictului de
interese, prin care un parlamentar care și-a angajat fiul la un cadrul biroului parlamentar33 în urma
semnării un contract individual de muncă.
Pe baza raportului din anul 2016 alcătuit de către Agenția Națională de Integritate –
Inspecția de integritate, s-a observat că persoana estimată X, a încălcat regimul juridic al
conflictului de interse în materie administrativă, deoarece acesta și-a angajat propriul fiu în cadrul
unui birou parlamentar în baza contractului a/2010, dar și a contractului individual de muncă
b/201134. Pe baza acestor două contracte, unul civil și unul de muncă, acesta beneficia de de
venituri salariale și alte beneficii evidențiate în baza contractului.
Curtea de Apel D – Secția de contencios administrativ și fiscal, în urma ședinței nr. c/2017,
a admis cererea de chemare în judecată a reclamantului X, dar a și anulat legătura de evaluare
încheiată de către pârâta Agenția Națională de Integritate.
Contra ședinței civile nr c/2017, Curtea de Apel D., Agenția Națională de Integritate a
formulat recurs, criticând stfel soluția instanței de fond35.
În justificarea recursului, recurentul a scos la iveală nu au fost cerute informații care nu erau
publice după momentul declanșării procedurii de evaluare, dar și anterior informații persoanei
cercetate, Legea nr. 176/201036, care prevede faptul că legea se aplică chiar dacă acesta era
născut înainte de intrarea sa în vigoare cât timp conflictul de interese era prevăzut în norme de
drept substanțial. În conformitate cu Legea nr. 161/201037, reclamatului îi sunt aplicate prevederile
art. 70 și 71 din Legea nr. 161/200338, care este dedicată exclusiv oricărei persoane care exercită o
funcție publică.
Înalta Curte de Apel, a concluzionat asupra faptului că reclamantul X., și-a angajat fiul în
funcția unui birou parlamentar, astfel că în urma deciziei ambii au fost decăzuți din funcția pe care o
dețin și le este interzis să ocupe o funcție publică39.

33
Culegere de spețe relevante pentru administrația publică centrală privind conflictele de interese,
incompatibilitățile și averea nejustificată, disponibil la https://www.integritate.eu/Files/Files/Ghiduri
%202013/002%20Culegere%20de%20spete_2020_LINC.PDF, p. 25-27p.
34
Idem. Culegere de spețe relevante pentru administrația publică centrală privind conflictele de interese
incompatibilității și averea nejustificată, 25-27p.
35
Ibidem. Culegere de spețe relevante pentru administrația publică centrală privind conflictele de interese
incompatibilității și averea nejustificată, 25-27p.
36
Portal legislativ, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/121924 Legea nr. 176 privind….., publicată în
M.Of. nr……, data……, cu modificările și completările ulterioare.
37
Portal legislativ, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/120707 Legea nr......
38
Portal legistativ, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/43323 Legea nr.........
9
 CONCLUZII

39
Opt. cit. Culegere de spețe relevante pentru administrația publică centrală privind conflictele de interese
incompatibilității și averea nejustificată, 25-27p.
10
 În cele redactate mai sus am dorit să scot în evidență modul în care se poate încălca
legea și cu câtă ușurință se poate profita de funcția pe care cineva o deține.
Conflictul de interese reprezintă modul în care un funcționar public profită de funcția pe
care o deține pentru interesul său, al soțului sau al soției, chiar și afin până la gradul al ll-lea. Cu
ușuriță se realizează abuzul în serviciu prin această metodă de încălcare a legii.
Ca și în cazul în care l-am prezentat în partea de sus putem contura imaginiea unui
funcționar public în zilele acestea și modul în care mulți distrug imaginea instituției în care
progresează și excelează la momentul respectiv fără a mai conta prea mult sancțiunile care îi vor fi
aduse dacă această situație este descoperită.
Situația este gravă de ambele părți, pentru că și cel care se află în funcția publică la
vremea respectivă, dar și de cel care a fost angajat de respectivul. Aceștea vor fi decăzuți din
funcție, dar de multe ori le și interzice să mai ocupe o funcție publică.
Conflictul de interese ia amploare în ultimii ani, acesta trăgând și un semnal de alarma la
nivelul țării pentru a se lua măsuri pentru evitarea sau eliminarea totală a acestei infracținui.

BIBLIOGRAFIE

11
1. Paulina. D. PhD. (2013) Ethics and deontology in public administration. ,,Dimitrie Cantemir”
University. The Faculty of Tourism and Commercial Management, Constanța. Knowledge
horizons – Volume 5
2. Boghean. V. Reglementări privind funcția publică și funcționarul public în Uniunea
Europeană
3. Tinu. A., (2021). Introducerea în dreptul administrativ. Editura Hamangiu, București. P. 23
4. Vedinaș. V., (2019). Codul Administrativ. Editura Universul Juridic București 2019. P 147
5. Agenția Națională de Integritate,
https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2019/2019_pdf/ghid_incompatibilitati_si_confl
icte_ianuarie_2019.pdf
6. Analize către stat, https://www.analizeeconomice.ro/2020/01/cat-de-bulversata-fost-
economia.html
7. Comisia Comunităților Europene, https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=COM:2007:0378:FIN:RO:PDF
8. Constituția României, https://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339
9. Cluj Ust, https://www.clujust.ro/politist-condamnat-pentru-folosirea-abuziva-a-functiei-in-scop-sexual-
stenograma-spumoasa/
10. Culegere de spețe relevante pentru administrația publică centrală privind conflictele de
interese, incompatibilitățile și averea nejustificată, 25-27p.
https://www.integritate.eu/Files/Files/Ghiduri%202013/002%20Culegere%20de
%20spete_2020_LINC.PDF
11. Ghișeul Online, https://www.ghiseul.ro/ghiseul/public/
12. Instrumentul Bibliomatic Național, https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/61037
13. Medicover, https://www.medicover.ro/covid/romania/
14. Poliția Română, https://ot.politiaromana.ro/files/userfiles/IPJ_OLT/Prevenire/CORUPTIA.pdf

12