Provocări juridice ale inovării în sectorul public contemporan

Doctorand: Maria-Cristina Achim

Școala Națională de Studii Politice și Administrative

Profesor: Emil Bălan

 Cuprins

Introducere......................................................................................................................................3

I. Transformarea digitală a instituțiilor publice..............................................................................4

II. Provocările GDPR în sectorul public.........................................................................................5

II.1. Principalele probleme din sectorul public în domeniul GDPR...........................................6

II. 2. Drepturile persoanelor vizate – GDPR sector public.........................................................6

III. Regimul sancționator în domeniul GDPR – sector public.......................................................7

III.1. Aplicarea măsurilor corective autorităților și organismelor publice (art. 13)....................8

III.2. Constatarea contravențiilor și aplicarea de sancțiuni autorităților și organismelor publice

(art. 14)........................................................................................................................................8

IV. Concluzii și recomandări........................................................................................................11

Bibliografie...................................................................................................................................12

2
 Introducere

Inovarea în sectorul public constituie un vector esențial pentru creșterea eficienței

administrative și răspunsul adaptabil la imperativul schimbărilor socio-economice și
tehnologice. Această nouă paradigmă aduce cu sine un spectru larg de posibilități, dar și
numeroase provocări juridice, a căror navigare necesită o examinare riguroasă și o abordare
prudentă.1

Tensiunile dintre dinamica inovației și rigiditatea structurilor legale existente sunt

palpabile, exprimându-se prin intermediul întrebărilor privind confidențialitatea datelor,
protecția proprietății intelectuale, conformitatea normativă și responsabilitatea etică. 2
Recunoașterea și adresarea acestor tensiuni juridice este crucială pentru asigurarea unui mediu
propice inovației care este, în egală măsură, conform cu principiile de drept.

Scopul acestei lucrări este de a identifica și de a diseca provocările juridice inerente

inovației în sectorul public, de a evalua interacțiunea dintre aceste provocări și legislația curentă
și de a propune modalități prin care legislația poate fi rafinată pentru a îmbunătăți acest peisaj
inovativ.

Întrebările de cercetare se concentrează pe: "Ce provocări juridice sunt generate de

inovația în sectorul public contemporan?" și "Cum pot fi adaptate și îmbunătățite cadrele
legislative pentru a facilita inovația responsabilă în administrația publică?"

Metodologia lucrării include o analiză documentară detaliată a literaturii de specialitate,

examinarea legislației relevante și aplicarea unei abordări analitice la studii de caz selectate,
pentru a ilustra concret provocările și soluțiile juridice existente. Acest demers metodologic este
esențial pentru a asigura o comprehensiune exhaustivă a subiectului în discuție.

În cadrul lucrării de față, mă voi concentra asupra modului în care digitalizarea în

administrația publică din România se aliniază și respectă reglementările impuse de GDPR,
analizând provocările specifice pe care le prezintă protecția datelor în acest context.

1
Deloitte Insights, "Regulating emerging technology",disponibil online la adresa: www2.deloitte.com, accesat în
2023

2
Metodologia cercetării științifice, Andrei Balînschi, Balti, 2015, pp. 7-8
3
 I. Transformarea digitală a instituțiilor publice

Paradigma în care, din punct de vedere social, economic și tehnologic, organizațiile și

instituțiile din România își desfășoară activitatea se regăsește, în prezent, la interferența unor
domenii tehnologice cu un profund și complex rol transformator. Transformările la care fac
referire vizează atât resursele tangibile, cât și spectrul intangibil, mai precis, regulile, normele,
modul de lucru, uneori chiar structurile și modelele organizaționale. 3

Aceste schimbări sunt generate și întreținute de tehnologii aflate în etape diferite ale
ciclului de exploatare, tehnologii emergente. Fenomenul digitalizării a traversat mai multe etape
la nivel global, iar în prezent putem afirma faptul că influențele sale se regăsesc în aproape toate
aspectele vieții sau în toate tipurile de procese organizaționale. 4

Digitalizarea face activitatea instituțională mai eficientă, economisind resurse, reducând

costurile și contribuind la progresul tehnologic și socio-economic. Cu toate acestea, odată cu
colectarea și prelucrarea datelor personale ale cetățenilor, apare o responsabilitate crescută în
ceea ce privește securitatea și confidențialitatea acestor informații sensibile. 5

Tehnologia informației permite o interacțiune mai directă și dinamică între administrație

și stakeholderi, în special cu cetățenii. Acest nivel crescut de interacțiune digitală necesită
măsuri suplimentare pentru a asigura securitatea datelor și pentru a evita incidentele de
securitate cibernetică care ar putea compromite informațiile personale ale cetățenilor. 6

Integrarea serviciilor digitalizate în administrația publică, un pilon al guvernanței

digitale, crește implicarea cetățenilor în viața publică. Această guvernanță digitală oferă
posibilitatea întăririi democrației participative, facilitând consultarea și co-crearea valorii cu
cetățenii prin intermediul proceselor administrative digitalizate.

Cu toate acestea, acest proces trebuie gestionat cu atenție pentru a respecta drepturile
privind protecția datelor ale cetățenilor.

În capitolele următoare, voi explora mai în detaliu provocările și soluțiile asociate cu

respectarea GDPR în contextul administrației publice digitalizate.

II. Provocările GDPR în sectorul public

3
Administrație publică digitală- Propunere model de transformare digitală a instituțiilor publice, Alexandru Roja,
Mihaela Boc, Revista Transilvană de Științe Administrative, 2021, p.97
4
Idem 3
5
Mali, N.V., Leveraging Digital Innovation for Governance, Public Administration, and Citizen
Services: Emerging Research and Opportunities, IGI Global, 2020, p.57
6
Bodemann, M., Management in Public Administration, Londra: Springer Gabler, 2018

4
 Autoritățile publice au un set distinct de responsabilități în ceea ce privește GDPR,
diferit de cel al entităților private, având în vedere că datele personale nu sunt doar stocate, ci
adesea transferate. În plus, legislația specifică trebuie armonizată cu principiile GDPR.
Profesorul Daniel-Mihail Șandru evidențiază în revista Pandectele Române nr. 2/2019
principalele provocări ale sectorului public în raport cu GDPR, cum ar fi colectarea și transferul
datelor, drepturile persoanelor vizate, numirea unui responsabil cu protecția datelor (DPO),
procedurile specifice autorităților și organismelor publice, precum și regimul sancționator
asociat.7

Conform autorului,8 operatorii definiți prin legislație națională ca autorități sau

organisme publice trebuie să se conformeze unor reguli specifice, având în vedere rolul și
poziția lor în cadrul entităților publice. Legea nr. 190/2018 din România definește autoritățile și
organismele publice ca fiind:

 Camera Deputaților și Senatul;

 Administrația Prezidențială;
 Guvernul, ministerele și alte organe de specialitate ale administrației publice centrale;
 autoritățile și instituțiile publice autonome;
 autoritățile administrației publice locale și la nivel județean;
 alte autorități publice, precum și instituțiile subordonate sau coordonate de acestea;
 unitățile de cult și asociațiile și fundațiile de utilitate publică, care sunt asimilate autorităților
sau organismelor publice în sensul legii.

În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în domeniul penal, România

are o legislație specifică, Legea nr. 363 din 28 decembrie 2018 9. Această lege reglementează
protecția persoanelor fizice în contextul prelucrării datelor personale de către autoritățile
competente pentru prevenirea, detectarea, investigarea, urmărirea penală și combaterea
infracțiunilor, sau în scopul executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță.

7
Provocările GDPR în sectorul public, Wolter Kluwer, publicat la data: 26 August, 2019, accesat la data:
03.11.2023, disponibil online la adresa: https://www.wolterskluwer.com/ro-ro/news/provocarile-gdpr-in-sectorul-
public

8
Protecția datelor în cadrul autorităților și organismelor publice în România, autor Prof. univ. dr. Daniel Mihai
Șandru, publicat în revista Pandectele Române nr. 2/2019
9
LEGE nr. 363 din 28 decembrie 2018 privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu
caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi
combaterii infracţiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative şi de siguranţă, precum şi privind libera
circulaţie a acestor date
5
 De asemenea, legea se ocupă și de reglementarea liberei circulații a acestor date. Această
legislație specifică este importantă pentru asigurarea echilibrului între necesitatea protecției
datelor personale și cerințele de securitate și justiție penală.

II.1. Principalele probleme din sectorul public în domeniul GDPR

În sectorul public, există câteva probleme principale legate de prelucrarea datelor

personale:

1. Colectarea și transferul datelor: Multe entități sunt obligate legal să colecteze și să transfere
date, ceea ce poate fi problematic.
2. Obținerea consimțământului persoanelor vizate: Deși majoritatea datelor sunt prelucrate pe
baza legii sau a unui contract, există situații în care entitățile publice trebuie să demonstreze că
au obținut consimțământul explicit al persoanelor vizate. Acest lucru este necesar, de exemplu,
pentru utilizarea cookies pe site-uri, chestionare, aplicații, sau transferul datelor în afara
scopurilor inițiale.10
3. Verificarea surselor de stocare a datelor: Entitățile publice trebuie să verifice sursele fizice și
informatice unde sunt stocate datele, asigurându-se că sunt îndeplinite condițiile de securitate.
4. Problema licitațiilor: În cazul licitațiilor, entitățile publice se pot confrunta cu riscuri atunci
când aleg soluții ieftine sau gratuite, cum ar fi stocarea datelor în cloud, fără un contract
adecvat. Aceasta poate duce la încălcarea securității datelor.
5. Minimizarea prelucrării datelor: Entitățile publice trebuie să justifice necesitatea prelucrării
anumitor date și să implementeze măsuri tehnice și organizatorice pentru a minimiza riscurile.
6. Transparența în prelucrarea datelor: Transparența este esențială pentru conformitatea cu
GDPR, implicând informarea corectă a persoanelor vizate despre prelucrarea datelor lor,
comunicarea eficientă cu privire la drepturile lor conform GDPR și facilitarea exercitării acestor
drepturi.

II. 2. Drepturile persoanelor vizate – GDPR sector public

În sectorul public, există două riscuri distincte legate de prelucrarea datelor, spre
deosebire de sectorul privat:

1. Prelucrarea datelor persoanelor vulnerabile este frecventă, datorită naturii activităților

sectorului public.

10
Barierele Digitalizării mediului public şi privat din România, Sabin Dragoman, George Chiriţă s.a, publicat în
aprilie 2021, pp. 10-15
6
2. Autoritățile publice nu pot invoca "interesul legitim" ca temei juridic pentru prelucrarea
datelor, conform articolului 6 litera f) din GDPR, în cazul îndeplinirii atribuțiilor lor. 11

Se așteaptă o creștere a solicitărilor de exercitare a drepturilor persoanelor vizate, ceea ce

ridică mai multe probleme:

 Managementul informațiilor și verificarea identității solicitantului sunt esențiale pentru a

asigura conformitatea cu GDPR.
 Solicitările abuzive necesită o atenție specială. Autoritățile publice trebuie să demonstreze
natura abuzivă a acestor solicitări, care pot include cereri repetitive, anonime sau solicitări
pentru date deja cunoscute de persoana vizată.12
 Dreptul la ștergere este dificil de aplicat în sectorul public, datorită excepțiilor prevăzute de
GDPR, cum ar fi necesitatea de a respecta alte obligații legale sau sarcini publice. Acest drept
poate fi exercitat în cazuri specifice, cum ar fi prelucrarea datelor pentru marketing cu
consimțământul persoanei vizate.
 Răspunderea la cereri trebuie să fie promptă, în termen de o lună. Este important să se
determine corect temeiul legal al cererii, fie că este vorba de legislația GDPR sau de alte legi,
cum ar fi cele referitoare la accesul liber la informații publice.

Exercitarea anumitor drepturi prezintă provocări nu doar în ceea ce privește termenele,

dar și în aplicarea lor practică. Aceasta afectează și activitatea responsabilului cu protecția
datelor, care nu este necesar să avizeze toate contractele care implică date personale. Dreptul la
rectificare poate interacționa cu alte reglementări specifice care afectează drepturile civile. 13

III. Regimul sancționator în domeniul GDPR – sector public

Autorul Daniel Mihail Șandru evidențiază un regim sancționator specific în contextul

GDPR, care se aplică diferit autorităților și organismelor publice. El menționează că, din 15
cazuri analizate de autoritatea română de protecție a datelor, niciunul nu vizează o entitate
publică. Un exemplu notabil este avertismentul dat Primăriei Cluj-Napoca pentru folosirea e-
mailurilor personale ale angajaților în comunicări oficiale, deși detaliile deciziei nu sunt
publicate pe site-ul autorității. 14

11
Idem 7
12
Manual de legislație europeană privind protecția datelor cu caracter personal, Ediția 2018, pp. 20-26
13
Manualul funcționarului public în domeniul drepturilor omului, Ediția a-II-a, Editura Arc, Autori: Anatolie
Munteanu, Svetlana Rusu, Olga Vacarciuc, pp. 11-30
14
Idem 8
7
 Pe lângă aceste sancțiuni, există și posibilitatea ca persoanele afectate să solicite
despăgubiri morale în instanță. Această abordare sancționatorie pare să aibă un caracter
discriminatoriu față de autoritățile și organismele publice.

Aplicarea sancțiunilor are două etape, reglementate distinct de Legea nr. 190/2018:

III.1. Aplicarea măsurilor corective autorităților și organismelor publice (art. 13)15

1. Când se descoperă că o autoritate sau organism public nu respectă regulile GDPR sau ale
Legii nr. 190/2018,16 Autoritatea națională de supraveghere redactează un proces-verbal care
constată și sancționează încălcarea, aplicând un avertisment și atașând un plan de remediere. Un
caz ilustrativ este cel al Primăriei Cluj-Napoca, unde un funcționar a folosit e-mailul personal în
comunicările oficiale, deși detaliile specifice nu sunt public accesibile. Într-o situație similară
din Norvegia, Primăria Bergan a fost amendată pentru deficiențe în protecția datelor a
aproximativ 35.000 de persoane, incluzând elevi și profesori.
2. Perioada acordată pentru remediere se stabilește luând în considerare riscurile asociate cu
procesarea datelor și pașii necesari pentru a asigura conformitatea cu reglementările.
3. La 10 zile după ce termenul de remediere a expirat, Autoritatea națională de supraveghere are
posibilitatea de a efectua o reevaluare.
4. Obligația de a urma și completa măsurile de remediere cade pe umerii autorității sau
organismului public responsabil, care este legal răspunzător pentru neregulile constatate.
5. Un model standard pentru planul de remediere este inclus în anexa legii și este parte
integrantă a acesteia.17

III.2. Constatarea contravențiilor și aplicarea de sancțiuni autorităților și organismelor

publice (art. 14)18

1. Atunci când se descoperă în urma unei verificări că autoritățile sau entitățile publice nu au
pus în aplicare complet acțiunile necesare stabilite în planul de corectare, Autoritatea națională
de supraveghere are dreptul de a impune amenzi. Mărimea amenzii este determinată pe baza

15
Aplicarea măsurilor corective autorităţilor şi organismelor publice, Lege 190/2018, art 13

16
LEGE nr. 190 din 18 iulie 2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al
Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește
prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei
95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)
17
GDPR-comentarii și explicații, disponibil online la adresa: https://www.itprotection.ro/page7.html , accesat la
data: 05.12.2023
18
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea de sancţiuni autorităţilor şi organismelor publice, Legea 190/2018
8
circumstanțelor specifice fiecărui caz și ținând cont de criteriile descrise în articolul 83, alineatul
(2) din Regulamentul general privind protecția datelor.
2. Următoarele fapte sunt considerate contravenții și pot fi sancționate cu amenzi între 10.000 și
100.000 de lei:19
2.1. Nerespectarea de către autoritățile sau organismele publice a anumitor dispoziții din
Regulamentul general privind protecția datelor, care includ:
a) Obligațiile operatorului și ale persoanei desemnate de operator, conform articolului 8, 11, 25-
39, 42 și 43;
b) Obligațiile organismului de certificare, conform articolului 42 și 43;
c) Obligațiile organismului de monitorizare, conform articolului 41 alineatul (4).
2.2. Este considerată contravenție încălcarea de către autorități sau organisme publice a
prevederilor art. 3-9 din Legea nr. 190/2018. Aceasta include:

 Prelucrarea datelor genetice, biometrice sau privind sănătatea (art. 3);

 Prelucrarea unui număr de identificare național (art. 4);
 Prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul relațiilor de muncă (art. 5);
 Prelucrarea datelor cu caracter personal și a datelor speciale în interes public (art. 6);
 Prelucrarea datelor cu caracter personal pentru jurnalism, exprimare academică, artistică sau
literară (art. 7);
 Prelucrarea datelor cu caracter personal pentru cercetare științifică, istorică, statistică sau
arhivare în interes public (art. 8);20
 Prelucrarea datelor de către partide politice și ONG-uri (art. 9).

3. Se sancționează cu amenzi de la 10.000 la 200.000 de lei încălcarea de către autorități sau

organisme publice a următoarelor dispoziții din Regulamentul general privind protecția datelor:

a) Principiile de bază ale prelucrării, inclusiv consimțământul (art. 5-7 și art. 9);
b) Drepturile persoanelor vizate (art. 12-22);
c) Transferurile de date cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale (art.
44-49);
d) Obligațiile legislative naționale sub capitolul IX;

19
Provocările GDPR în sectorul public, Wolter Kluwer, publicat la data: 26 August, 2019, accesat la data:
03.11.2023, disponibil online la adresa: https://www.wolterskluwer.com/ro-ro/news/provocarile-gdpr-in-sectorul-
public
20

9
e) Nerespectarea deciziilor sau limitărilor temporare sau definitive privind prelucrarea datelor,
sau suspendarea fluxurilor de date, emise de Autoritatea națională de supraveghere (art. 58 alin.
(2)), sau neacordarea accesului (art. 58 alin. (1));
f) Nerespectarea unei decizii a Autorității naționale de supraveghere (art. 58 alin. (2) coroborat
cu art. 83 alin. (2))

La un an după implementarea Regulamentului general privind protecția datelor în

România, autoritățile și entitățile publice au demarat eforturi de aliniere la noile prevederi
legale, unele chiar finalizând acest proces. Până în prezent, nu există statistici oficiale sau
rapoarte detaliate din partea autorității naționale responsabile cu supravegherea prelucrării
datelor personale referitoare la gradul de conformare. 21

Cu toate acestea, sunt identificate anumite provocări, în special în ceea ce privește

justificarea legală a prelucrării datelor. Acest aspect este problematic mai ales când baza legală
este legea însăși, deoarece poate exista un conflict cu principii fundamentale ale RGPD, cum ar
fi principiul minimizării datelor, care prevede colectarea și procesarea doar a datelor strict
necesare pentru scopul specificat.22

21
"Impactul Regulamentului general privind protecția datelor asupra instituțiilor publice în România", în Jurnalul
de Studii Juridice, vol. 15, nr. 3, 2021, pp. 45-60.
22
Analiza conformării cu GDPR în sectorul public românesc", în Revista Română de Dreptul Informației, nr. 12,
2022, pp. 112-125.
10
 IV. Concluzii și recomandări

 Digitalizarea devine un angajament strategic care modelează viitorul interacțiunii dintre

cetățeni și instituțiile statului, contribuind fundamental la progresul și dezvoltarea societății.
 Coexistența digitalizării accelerate și a cerințelor GDPR în sectorul public românesc
generează dificultăți semnificative. Efortul de a se conforma regulilor stricte de protecție a
datelor, în timp ce se încurajează transformarea digitală, reprezintă o provocare majoră datorită
nevoii de echilibrare între inovație și securitate.
 Managementul eficient al datelor personale este un aspect central și problematic. Volumele
mari de date, împreună cu cerințele de securitate și confidențialitate impuse de GDPR, solicită
infrastructuri tehnologice avansate și politici de protecție a datelor bine definite.
 Autoritățile publice ar trebui să investească în programe de educație și conștientizare pentru
angajații lor, pentru a le oferi o înțelegere mai bună a GDPR și a implicațiilor acestuia. Acest
lucru ar putea include formarea specifică pentru manevrarea datelor personale și pentru
identificarea potențialelor riscuri de încălcare a GDPR.
 Este esențial ca autoritățile publice să fie transparente în ceea ce privește modul în care
colectează și utilizează datele personale. Ele ar trebui să comunice clar cetățenilor drepturile lor
conform GDPR și modul în care pot fi exercitate aceste drepturi.
 Ar fi necesar să se dezvolte mecanisme eficiente pentru gestionarea cererilor și plângerilor
cetățenilor legate de datele lor personale. Aceasta include procesarea cererilor de acces,
rectificare, ștergere sau portabilitate a datelor într-un mod eficient și în conformitate cu legea.

Aceste soluții și dezvoltări ar trebui să fie integrate într-o strategie cuprinzătoare de

conformare cu GDPR, ținând cont de specificul și nevoile autorităților publice din România.
Implementarea acestor măsuri va necesita un efort coordonat și resurse adecvate, dar este
necesară pentru protejarea datelor personale și pentru asigurarea conformității cu normele
europene și naționale în domeniul protecției datelor.

11
 Bibliografie

1. Deloitte Insights, "Regulating emerging technology", disponibil online la adresa:

www2.deloitte.com, accesat în 2023
2. Metodologia cercetării științifice, Andrei Balînschi, Balti, 2015, pp. 7-8
3. Administrație publică digitală- Propunere model de transformare digitală a instituțiilor
publice, Alexandru Roja, Mihaela Boc, Revista Transilvană de Științe Administrative, 2021,
p.97
4. Mali, N.V., Leveraging Digital Innovation for Governance, Public Administration, and
Citizen Services: Emerging Research and Opportunities, IGI Global, 2020, p.57
5. Bodemann, M., Management in Public Administration, Londra: Springer Gabler, 2018
6. Provocările GDPR în sectorul public, Wolter Kluwer, publicat la data: 26 August, 2019,
accesat la data: 03.11.2023, disponibil online la adresa:
https://www.wolterskluwer.com/ro-ro/news/provocarile-gdpr-in-sectorul-public
7. Protecția datelor în cadrul autorităților și organismelor publice în România, autor Prof. univ.
dr. Daniel Mihai Șandru, publicat în revista Pandectele Române nr. 2/2019
8. LEGE nr. 363 din 28 decembrie 2018 privind protecţia persoanelor fizice referitor la
prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii,
descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterii infracţiunilor sau al executării
pedepselor, măsurilor educative şi de siguranţă, precum şi privind libera circulaţie a acestor
date
9. Barierele Digitalizării mediului public şi privat din România, Sabin Dragoman, George
Chiriţă s.a, publicat în aprilie 2021, pp. 10-15
10. Manual de legislație europeană privind protecția datelor cu caracter personal, Ediția 2018,
pp. 20-26
11. Manualul funcționarului public în domeniul drepturilor omului, Ediția a-II-a, Editura Arc,
Autori: Anatolie Munteanu, Svetlana Rusu, Olga Vacarciuc, pp. 11-30
12. Aplicarea măsurilor corective autorităţilor şi organismelor publice, Lege 190/2018, art 13
13. LEGE nr. 190 din 18 iulie 2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului
(UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția
persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera
circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind
protecția datelor)
14. GDPR-comentarii și explicații, disponibil online la adresa:
https://www.itprotection.ro/page7.html , accesat la data: 05.12.2023

12
15. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea de sancţiuni autorităţilor şi organismelor publice,
Legea 190/2018
16. "Impactul Regulamentului general privind protecția datelor asupra instituțiilor publice în
România", în Jurnalul de Studii Juridice, vol. 15, nr. 3, 2021, pp. 45-60
17. Analiza conformării cu GDPR în sectorul public românesc", în Revista Română de Dreptul
Informației, nr. 12, 2022, pp. 112-125.

13