UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL ECONOMIE, MARKETING ȘI TURISM

Sultan Valeria

Lucrul individual

la disciplina Teorie Economică II

Economia informațională

Conducător științific: Prodan Mariana, dr., lect. univ

Autor: Sultan Valeria, CON2002

Chișinău-2021
 Cuprins:

Introducere....................................................................................................................................3
Subiectul I: Abordari teoretice despre economia informationala......................................4
1.1 Evolutia economiei informationale....................................................................................4
1.2 Trasaturi si principii de functionare..................................................................................5
1.3 Modele de afaceri in era digitala........................................................................................7
Subiectul II: Abordari analitice despre dezvoltarea economiei digitale.........................11
2.1 Economia digitala – factor stimulator al cresterii economice....................................11
2.2 Dezvoltarea Republicii Moldova in era economiei digitale.........................................12
2.3 Competitivitatea in conditiile economiei digitale..........................................................16
Concluzii si recomandari..........................................................................................................17
Referinte la sursele bibliografice.............................................................................................18
 Introducere

Economia digitala reprezinta una dintre pietrele de temelie ale cresterii economice si
ocuparii fortei de munca. Tehnologiile informatiei si telecomunicatiilor aduc un aport decisiv
la imbunatatirea competitivitatii mediului de afaceri, cresterea eficientei sectorului public,
reducerea birocratiei, contribuind astfel la ameliorarea nivelului de trai al cetatenilor.
Economia informationala pas cu pas devine o componenta fundamentala a societatii
contemporane. Ea creeaza avantaje suplimentare in desfasurarea relatiilor comerciale, in
extinderea pietei de desfacere, ceea ce la rândul sau permite obtinerea supraprofiturilor, care
pot fi investite in inovatii, modernizarea tehnicii si utilajului. Prin urmare, in viitorul apropiat,
competitivitatea entitatilor va depinde de eficienta utilizarii economiei digitale in promovarea
bunurilor si serviciilor. Prin urmare economia digitala este un factor cheie de majorare a
competitivitatii, de inovare, de crestere economica, deci este actuala studierea corelatiei dintre
competitivitate si economia digitala.
Scopul lucrarii consta in prezentarea succinta a noii economii numita cu alte cuvinte
economia informationala pentru a cunoaste impactul ei asupra societatii contemporane si
importanta ei in dezvoltarea si cresterea economica atat pe plan national, cat si international.
Obiectivele lucrarii sunt:
- aprofundarea conceptului de economie informationala;
- identificarea trsaturilor si principiilor de functionare a economiei informationale;
- analiza cresterii economice informationale pe plan national si international;
- analiza competitivitatii in conditiile economiei digitale;
- formularea concluziilor si recomandarilor privind tema studiata in lucrul individual.
Cuvinte-cheie: economie informationala, modele de afaceri, noua economie,
Tehnologia Informatiei si Comunicarii, lant valoric, comert electronic.

3
 Subiectul I: Abordari teoretice despre economia informationala
1.1 Evolutia economiei informationale

Este evident ca, in momentul actual, a aparut o economie de tip nou, numita de catre
diferiti autori (Manuel Kastels, Information Age Volume I) „economie informationala si
globala”. Aceasta definitie presupune ca productivitatea si competitivitatea agentilor
economici in economie depinde de posibilitatea lor de a produce, a prelucra si a utiliza
eficient informatia bazata pe cunostinte. In cadrul ei, activitatea economica principala se
organizeaza in mediul global, prin utilizarea retelei de distribuire, care conexeaza agentii
economici. In conditiile istorice moderne, atingerea unui anumit nivel de productivitate si
competitivitate este posibila numai intr-o retea globala, care a aparut la sfârsitul secolului XX,
ca rezultat al revolutiei in tehnologiile informationale. Aparitia acestei paradigme a creat
conditii pentru transformarea informatiei intr-un produs al procesului de productie. Acest
produs devine componenta decisiva a cresterii economice durabile.

Aparitia si expansiunea globalizarii au condus la emergenta economiei digitale.

Operarea intr-o economie inalt concurentiala, bazata pe tehnologiile informationale si
telecomunicationale, impune firmelor sa adopte noi modele de afaceri. In aceste conditii,
comertul electronic a devenit o realitate a lumii afacerilor actuale si o prerogativa a obtinerii
succesului pe piata pentru orice firma. Mai pot oare firmele secolului XXI ignora utilizarea
comertului electronic in afacerile lor ? In tara noastra, desi numarul utilizatorilor de Internet
este inca relativ redus si exista inca o reticenta din partea consumatorilor fata de procesarea
tranzactiilor on-line, comertul electronic a cunoscut si va cunoaste un trend crescator, dovada
fiind si cresterea continua a numarului magazinelor virtuale autohtone.

Schimbul Electronic de Date (EDI - Electronic Data Interchange) a aparut prin anii
1960 si poate fi considerat stramosul Comertului Electronic (EC - Electronic Commerce). EDI
ofera societatilor comerciale posibilitatea sa schimbe documente de afaceri intr-o forma
standard, utilizând mijloace electronice pentru prelucrarea si transmiterea acestora.

Recent, odata cu cresterea accesibilitatii la Internet, EC a captat interesul

consumatorilor individuali si al societatilor comerciale de orice marime si preocupari. Mai
mult decât atât, cu tehnologiile avansate disponibile acum, se vorbeste tot mai des de
Economia Digitala (DE - Digital Economy).

Noile tehnologii industriale digitale fac accesul, stocarea si transmiterea informatiei din
ce in ce mai facile si mai accesibile. Dispunând de informatia digitala, aceasta poate fi
transformata in noi valori economice si sociale, creând imense oportunitati pentru dezvoltarea
de noi produse si servicii. Informatia devine resursa-cheie pentru economia digitala.

Notiunea de "noua economie" (economia digitala) se refera in special la transformarile

actuale ale activitatilor economice ca rezultat al utilizarii tehnologiilor digitale, care asigura

4
accesul, prelucrarea si stocarea informatiei intr-o maniera mai ieftina si mai facila. Noua
economie este caracterizata de intensificarea inglobarii cunoasterii in noile produse si servicii,
cresterea importantei invatarii si a inovarii, a globalizarii si a dezvoltarii durabile. Volumul
enorm al informatiilor schimba modul de functionare a pietelor, facând posibile restructurarea
intreprinderilor si aparitia de noi oportunitati pentru crearea de valoare prin exploatarea
informatiilor disponibile.

Astfel, economia internetului include acele companii care isi realizeaza veniturile partial
sau in totalitate din activitati legate in mod direct de Internet, sau din valorificarea bunurilor si
serviciilor utilizate in sectorul Internet. Economia digitala presupune crearea de noi piete, noi
legi ale pietelor, noi modele de comportament atât pentru producatori cât si pentru
consumatori, noi tipuri de bani, noi retele de distributie.

1.2 Trasaturi si principii de functionare

Noua economie sau economia digitala, rezultanta a interactiunii dintre calculatorul

personal, telecomunicatii, Internet, se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi cu totul
deosebite de economia traditionala.
In primul rând, este vorba de crearea unui nou model de afaceri (e-business, e-
commerce, e-banking, etc.) prin intermediul internetului, care schimba radical eficienta
acestora, in sensul reducerii costurilor, inclusiv a celor tranzactionale. In ultimul timp,
comertul electronic a capatat extinderea cea mai mare ca forma concreta de realizare a unor
afaceri, la care se adauga si conturarea unor piete cunostintelor , impulsionat de ritmul fara
precedent al dezvoltarii sectorului cercetare-dezvoltare-inovare.
Noua economie plaseaza, in prim plan, cererea, nevoile consumatorilor care se
implica intr-o masura din ce in ce mai mare la conceperea, realizarea si utilizarea bunurilor si
serviciilor, incepând inca din stadiul cercetarii si dezvoltarii acestora. Din acest punct de
vedere, noua economie are un caracter interactiv, participativ, realizând interfata dintre oferta
si cerere pe un areal de volum si structura, in spatiu si timp, cu mult mai riguros. Rolul
consumatorului creste mai ales in sensul ca acesta poate deveni o importanta sursa de idei
inovative pentru producator, sau de fortare a inovarii, in scopul mentinerii sau extinderii
pietei,al sporirii gradului de confort sau, ceea ce este foarte important, al ridicarii nivelului de
sustenabilitate a dezvoltarii economice.
Concurenta, dar si cooperarea reprezinta doua laturi inseparabile ale economiei
digitale, tinând seama de interactiunea dintre cerere si oferta, mai sus mentionata. Formele de
manifestare a concurentei intre producatori sunt radical schimbate de prioritatea care se
acorda unui consumator in continua si rapida schimbare in ceea ce priveste nevoile, gusturile
si cerintele, astfel incât acesta ii obliga pe competitori sa coopereze.
Economia digitala presupune un consum mai mare de munca de conceptie, de inalta
calificare care creeaza o valoare adaugata mai ridicata, noi locuri de munca, segmente practic

5
nelimitate de oportunitati de afaceri si creativitate, prin existenta unor standarde flexibile si
interconective care faciliteaza nevoia integrarii si/sau individualizarii diferitilor consumatori.
Diminuarea consumului de resurse, marirea spiritului novator si intreprinzator, cresterea
productivitatii muncii, a vitezei producerii si schimbarii fenomenelor si proceselor economice,
sporirea valorii adaugate, reprezinta doar câteva dintre efectele economice care au impus
economia digitala ca forma superioara a economiei in general.
Important este de mentionat ca fiecare dintre principiile noii economii deschid
paradigme specifice pentru stiinta economica, in general, dar mai ales pentru diferitele
discipline si specializari ale acesteia.
Noua economie se supune principiului potrivit caruia ”cu cât mai multe persoane se
implica cu atât avantajul pentru fiecare implicat este mai mare”.

Componentele economiei digitale sunt:

 infrastructura
 infrastructura fizica (echipamente de retea, de comunicatii)
 aplicatii Internet (software, activitatile de consulting, training, etc).
 activitatile economice
 activitati de intermediere ("market makers", motoare de cautare, etc)
 tranzactionare propriu-zisa sau comertul electronic in sens restrâns.

Efectele micro si macroeconomice ale noii economii si ale SI au la baza principiile

general valabile ale dezvoltarii acesteia, care sunt:
a) convingere
b) accesibilitate
c) disponibilitate
d) existenta resurselor necesare
e) adecvare

Metode si tehnici utilizate

Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor (TIC) are o serie de implicatii

macroeconomice a caror analiza este deosebit de utila in luarea deciziilor. In principal acestea
se refera la:

- cheltuielile cu investitiile pentru TIC trebuie sa creasca;

- companiile trebuie sa introduca e-engineering-ul, in operatiile lor pentru a utiliza
mai bine TIC, a reduce costurile si spori eficienta;
- pietele financiare trebuie sa fie deschise pentru a permite finantarea inovarii;
- pietele capitalului de risc si ale ofertelor publice initiale trebuie sa fie dezvoltate,
pentru a intari procesul inovational;
- incurajarea IMM-urilor si crearea unui mediu antreprenorial prietenos;
- reglementarile trebuie sa creasca in amplitudine si rigoare;
- politicile monetare trebuie ajustate (in special rata dobânzii).

6
 Considerentele microeconomice pentru dezvoltarea noii economii vizează:

 liberalizarea furnizorilor monopolişti care ţin costurile ridicate;

 legislaţie specifică TIC şi Internet (semnătura digitală şi altele);
 acces la reţele de comunicaţii;
 evitarea suprareglementărilor;
 legea proprietăţii intelectuale şi a drepturilor de licenţă;
 piaţă de capital solidă; - infrastructură conformă cu standardele internaţionale;
 libertate de acces la informaţie;
 interacţiuni între agenţii economici, guvern, industrie, mediul academic şi
cetăţeni;
 concurenţă şi competiţie.

Gartner (lider mondial in cercetare si consultanta IT) considera ca, pentru a pune bazele
unei Economii Internet sanatoase, statele trebuie sa se concentreze asupra urmatorilor sase
factori cheie:

Cunoasterea si instruirea populatiei trebuie sa fie un proces continuu, impunerea

unui nivel constant ridicat al interesului fata de Internet si un grad înalt de
familiarizare cu lucrul pe computer;
Crearea conditiilor pentru o libera cocurenta , limitarea interventiei statului si libera
circulatie a bunurilor si serviciilor în afara granitelor;
Adaptarea cadrului legislativ, un cadru legal care sa asigure accesul neîngradit la
Internet si care sa cuprinda legi care sa recunoasca statutul comertului electronic;
Infrastructura de telecomunicatii trebuie sa fie un sector bazat pe libera
concurenta;
Patrunderea echipamentelor de acces, dispozitive precum televizorul si telefonul,
sunt în momentul de fata suficiente pentru accesul la Internet;
Sisteme de plata corespunzatoare - în comertul electronic nu se poate utiliza
numerar, astfel încât sunt necesare carduri de debit si portmonee electronice
accesibile si demne de încredere.

7
 1.3 Modele de afaceri in era digitala

Economia digitală se caracterizează prin trăsături deosebite de economia tradiţională şi

are ca efecte mărirea spiritului inovator şi întreprinzător, creşterea productivităţii muncii,
sporirea valorii adăugate, a vitezei producerii şi schimbării proceselor economice.
Prin intermediul Intranetului şi Internetului în economia digitală se creează un nou
model de afaceri (e-business, e-commerce, ebanking etc.), pe baza relaţiei afacere/afacere
(B2B), afacere/cumpărător (B2C), afacere/angajat (B2E), afacere/guvern (B2G),
guvern/afacere (G2B) etc. Aceste modele de afaceri se disting prin eficienţă majorată şi
costurile tranzacţionale diminuate.
Noile modele de afaceri presupun mai multă muncă de concepţie, de înaltă calificare
care creează o valoare adăugată mai ridicată, noi locuri de muncă, oportunităţi nelimitate de
afaceri şi creativitate. Ca formă concretă de realizare a unor afaceri cea mai mare extindere a
căpătat comerţul electronic, care se referă la schimbul de produse şi servicii prin Internet între
partenerii aflaţi în diferite ţări şi regiuni ale lumii.
Ca urmare a impulsului creşterii rapide a comerţului electronic în lume, a apariţiei
nevoilor pieţei electronice de tipul afacere/afacere (B2B) s-au creat pieţe şi schimburi atât în
cadrul sectoarelor industriale cum ar fi industria de automobile, comerţul cu amănuntul,
chimie, agricultură cât şi în profil intersectorial cum ar fi prestarea serviciilor. În viitor
practic, în fiecare sector vor apărea astfel de pieţe electronice, care se vor transforma în medii
comerciale electronice globale.
Comerţul electronic înregistrează o creştere rapidă în diverse state ale Uniunii
Europene, valoarea acestuia crescând anual în medie cu 15%. Totodată, în cadrul Uniunii
Europene comerţul electronic transfrontalier este încă insuficient de dezvoltat. În jur de 50%
dintre consumatori fac cumpărături online, însă doar 10% din ei efectuează tranzacţii
transfrontaliere. Acesta reprezintă un obstacol în calea dezvoltării pieţei unice. Pentru IMM-
uri, comerţul electronic reprezintă noi oportunităţi de extindere a activităţilor în afara
hotarelor, însă totodată presupune noi provocări şi creşterea presiunii concurenţiale. Retailerii
on-line se confruntă cu dificultăţi din motiv că taxele de livrare transfrontalieră sunt mai mari,
că există diferenţe în sistemele de impozitare, în dreptul contractual, că sunt restricţii din
partea furnizorilor în tranzacţiile transfrontaliere.
Dezvoltarea comerţului electronic ar putea aduce consumatorilor câştiguri de circa 200
miliarde euro, în condiţiile în care obstacolele de pe piaţa unică ar fi eliminate şi comerţul
electronic ar ajunge la 15% din comerţul cu amănuntul. Economia digitală ar putea conduce la
creşterea PIB-ului UE cu 4% până în anul 2020.
Forumul de politici strategice al antreprenoriatului digital a făcut o serie de recomandări
pentru accelerarea transformărilor digitale în întreprinderile şi industria europeană:
 accelerarea absorbţiei de date şi stabilirea platformelor digitale competitive in
Europa, profitând pe deplin de avantajele Internetului, implementând reţelele 5G;
 reinstruirea forţei de muncă în scopul obţinerii abilităţilor digitale pentru industrie;
 promovarea şi sprijinirea antreprenoriatului ca o oportunitate pentru dobândirea de
competenţe digitale;

8
  accelerarea procesului de transformare digitală cu ajutorul talentelor din sfera
antreprenoriatului digital.

În esenţă, desfăşurarea oricărei afaceri cuprinde mai multe etape, respectiv: etapa
planificării, etapa arhitecturală şi etapa implementării. Modelul de afaceri mediază legătura
dintre strategia firmei şi implementarea acesteia (tabelul nr. 1).

Tabelul nr. 1 Etapele desfăşurării unei afaceri

Nr. Denumirea etapei Element cheie Factori de influență

crt.
1. Etapa planificării Strategia firmei Presiuni din partea tehnologiilor
informaţionale şi
telecomunicaţionale
2. Etapa arhitecturală Modelul de afaceri Schimbări şi oportunităţi specifice
e-afacerilor (e-business)
3. Etapa implementării Procesele de afaceri Adaptarea proceselor specifice e-
afacerilor

Modelul de afaceri al firmei este o reprezentare a strategiei sale corporative, fiind

punctul de pornire al proceselor de afaceri. De asemenea, modelul de afaceri prezintă modul
în care strategia firmei este implementată, descriind oferta de produse şi/sau servicii a firmei,
infrastructura sa informaţională şi relaţiile sale cu furnizorii. La începutul secolului XXI, noul
model de afaceri al firmei cuprinde patru componente interconectate, după cum urmează:

inovarea produselor şi/sau serviciilor, care descrie afacerile firmei şi rezultatele

activităţii de cercetaredezvoltare;
relaţiile cu consumatorii, care se referă la clienţii ţintă, modalitatea de livrarea a
produsului către aceştia şi modul de constituire a acestor relaţii;
managementul infrastructurii, care descrie modalitatea în care trebuie utilizată în
mod eficient această infrastructură;
aspectele financiare, care au în vedere costurile şi veniturile firmei.

Spre deosebire de vechiul model de afaceri, în noul model, lanţul valoricfizic este dublat
de lanţul valoric-virtual (tabelul nr. 2).

Tabelul nr. 2 Lanţul valoric în modelul de afaceri al firmei secolului XXI

Nr. Denumire Componența

crt.
1. Lanţul valoric fizic Cercetare-dezvoltare...Producţie...Marketing...Vânzări
şi service...Valoare
2. Lanţul valoric Definirea problemei informaţionale...Organizarea,
virtual selecţia şi culegerea informaţiilor...Sintetizarea
informaţiilor...Distribuirea informaţiilor...Valoare

9
 În procesul adăugării de valoare, informaţia a devenit un element de sprijin/suport al
lanţului valoric-fizic al firmei. Prin urmare, modelul convenţional al lanţului valoric s-a extins
în secolul XXI. Informaţia poate fi obţinută şi utilizată în toate stadiile lanţului valoric fizic.
Mai mult, utilizarea informaţiei îmbunătăţeşte performanţa la nivelul fiecărui stadiu al lanţului
valoric fizic. De asemenea, ea poate fi analizată, stocată şi reutilizată de către conducerea
firmei pentru a dezvolta noi procese de afaceri.

Într-o economie digitală, modelul de afaceri al firmei este mult mai dependent de
variabilele mediului extern al firmei (de exemplu, preferinţele consumatorilor), fiind aplicat la
noi pieţe aflate în continuă schimbare. Influenţa acestor variabile a impus firmelor elaborarea
unor noi modele de afaceri. Aceste modele actuale de afaceri au la bază comerţul electronic.
De ce ? Din multitudinea de motive le putem enumera pe următoarele:

• nevoia firmelor de a opera la o scară globală;

• posibilităţi largi de reorganizare a afacerilor firmelor şi de redefinire a pieţelor pe care
acţionează;
• ciclurile de viaţă din ce în ce mai scurte ale produselor; • reducerea timpului de livrare
a produselor pe piaţă;
• scăderea costurilor operaţionale ale firmelor;
• necesitatea unei rapide adaptări a firmelor la mutaţiile care apar pe pieţe.

Internetul a revoluţionat lumea afacerilor fiind platforma care a stat la baza apariţiei şi
dezvoltării comerţului electronic. Comerţul electronic reprezintă o alternativă de desfăşurare a
tranzacţiilor comerciale la comerţul tradiţional. Comerţul electronic permite firmelor să
efectueze diverse tranzacţii precum: tranzacţii Business-to-Business (B-2-B), care cuprind
totalitatea tranzacţiilor desfăşurate între două sau mai multe firme, tranzacţii Business-
toConsumer (B-2-C), care vizează relaţiile dintre firmă şi consumatorul final (Anghel, 2000).
Comerţul electronic a apărut şi a cunoscut cea mai rapidă evoluţie în SUA. Din al doilea
trimestru al anului 2005 şi până în al doilea trimestru al anului 2006, vânzările en-detail prin
comerţul electronic în SUA au cunoscut o creştere continuă de aproape 5 miliarde USD
(tabelul nr. 3). De altfel, în anul 2005, comerţul online a atins în SUA cifra totală de 175
miliarde USD.

Tabelul nr. 3 Evoluţia vânzărilor cu amănuntul în SUA în perioada 2005-2006

Trimestrul Vânzările cu amănuntul Ponderea comerţului
(mld USD) electronic în totalul
Total Comerţ electronic vânzărilor cu amănuntul (%)
Al doilea, anul 2006 984,914 26,346 2,7
(estimare)
Primul, anul 2006 976,222 25,190 2,6
Al patrulea, anul 2005 946,069 23,569 2,5
Al treilea, anul 2005 943,183 22,656 2,4
Al doilea, anul 2005 924,091 21,428 2,3

În concluzie putem afirma că extinderea prezenţei globale fizice cu cea virtuală este
viitorul în dezvoltarea afacerilor.
10
 Subiectul II: Abordari analitice despre dezvoltarea economiei digitale
2.1 Economia digitala – factor stimulator al cresterii economice
Economia digitală se dezvoltă rapid la nivel global, circa 10% anual, depăşind de trei ori
indicatorul creşterii economice globale. În anul 2015 economia digitală mondială a generat 24
de trilioane de dolari. Economia digitală este estimată la 3,2 trilioane de dolari în economiile
ţărilor G-20 şi contribuie cu până la 8% din PIB, stimulând creşterea şi crearea locurilor de
muncă. În plus, peste 75% din valoarea adăugată creată on-line aparţine industriei tradiţionale,
ca urmare a creşterii productivităţii muncii.
Republica Moldova acordă o atenţie sporită Sectorului tehnologiei informaţiei şi
comunicaţiilor (TIC) în calitatea sa de motor al creşterii şi dezvoltării economice. Un
important indicator al dezvoltării sectorului TIC în R.M. este ponderea lui în crearea PIB-ului.
Sectorul TIC a avut în 2015 o contribuţie de 7,1 % din PIB, fiind în scădere faţă de anul 2014
cu 0,2 p.p., constituind cca 8 miliarde lei anual, Figura 1. Aportul major, de circa 80%, revine
telecomunicaţiilor, care de fapt au şi generat creşterea valorii adăugate în sector. Conform
estimărilor oficiale, mai mult de 0,8% din PIB sau circa 12% din valoarea adăugată în sector
revine companiilor producătoare de software şi deservire a calculatoarelor.
Extrem de important pentru reflectarea rolului sectorului TIC în creşterea economică
este ponderea lui în operaţiunile de export. Comerţul exterior al companiilor din sectorul TIC
a crescut considerabil în ultimii ani. Conform datelor BNM, volumul exporturilor serviciilor
TIC a crescut cu 10% în ultimii 5 ani, de la 159,5 milioane USD la 176,12 milioane USD în
2015. Tendinţa este susţinută de investiţiile în sectorul TIC. Volumul total al investiţiilor
efectuate în sectorul TIC pe parcursul anului 2015 a constituit 2051,8 mil. lei, cu 14% mai
puţin comparativ cu anul 2014.

La nivel mondial, Republica Moldova a avansat nouă poziţii în clasamentul general al

Raportului Global privind Tehnologiile Informaţionale 2015, ajungând pe locul 68 din 143 de
ţări, devansând state ca Ucraina, Bulgaria şi Serbia. Astfel, ratingurile internaţionale
poziţionează Republica Moldova în categoria ţărilor cu nivel mediu de dezvoltare a sectorului
TIC.

11
 2.2 Dezvoltarea Republicii Moldova in era economiei digitale
Economia digitală schimbă forma și structura economiilor țărilor și a regiunilor.
Creșterea concurenței intra-industrie, extinderea piețelor, creșterea competitivității industriilor
din fiecare țară pe piețele mondiale. Cei care dezvoltă în mod activ oportunități digitale,
companii și cetățeni, obțin cele mai multe beneficii economice tangibile. Transformarea
digitală schimbă paradigma socială a vieții oamenilor aceasta deschide oportunități fără
precedent pentru cunoștințe noi, extinderea orizonturilor, dezvoltarea a noilor profesii și
formare avansată neîntreruptă. Se extind, orizonturile geografice ale oportunităților.
Statele care urmează să inoveze cercetările ca un magnet atrag personal calificat - o
resursă cheie pentru economiile digitale. Economia digitală încalcă tiparele obișnuite ale
piețelor din industrie, sporind competitivitatea participanților. Astfel, digitalizarea determină
perspectivele de creștere ale companiilor, industriilor și economiilor naționale în ansamblu.
Introducerea elementelor economiei digitale a schimbat deja fața întregii industrii - turismul,
telecomunicațiile, tipărirea, transportul de pasageri, în special serviciile de taxi (de exemplu,
Uber). În paralel cu răspândirea economiei digitale, are loc procesul de formare a pieței
informațiilor, caracterizat ca un grup de relații sociale, juridice și economice în domeniul
vânzării și schimbului de produse de digitale între consumatori, producători și intermediari.
Această abordare sporește dominanța industriei de informații în economia mai multor
țări, sfera de producție și servicii devine din ce în ce mai intensă în cunoaștere și inovatoare.
Numărul de persoane angajate în domeniul TIC crește în fiecare an. Potrivit companiei
Boston Consulting Group, ponderea economiei digitale în PIB-ul țărilor dezvoltate a crescut
cu 1,2 puncte procentuale din 2010 și este de 5,5% la sfârșitul anului 2016.
Pentru analize și calcule, vă propunem să includem următoarele sectoare ale economiei
în economia digitală:

 Economie de afaceri
 Tehnologia informației și comunicații
 Sectorul informatic
 Servicii rețele de calculatoare

Economie de afaceri include repararea calculatoarelor, bunurilor personale din

domeniul IT; cu excepția activităților financiare și de asigurare. Tehnologia informației și
comunicații include producerea TIC și servicii TIC.
Fiecare dintre aceste sectoare aduce valoare adăugată și, prin urmare, poate fi adoptate
pentru calcule și analize ale impactului asupra dinamicii PIB. Datele privind sectoarele
economiei digitale în ceea ce privește componentele și dinamica pentru anii 2015- 2017 sunt
reflectate în figura următoare.

12
 Pentru a analiza dinamica valorii adăugate în sectoarele economiei digitale și în țările
europene, a fost întocmit tabelul de mai jos.

Tabelul 1. Dinamica valorii adăugate a sectoarelor economiei digitale în țările europene

Total Total Total
sectoare sectoare sectoare Abaterea Abaterea Ritmul Ritmul
Țări incluse în incluse în incluse în absolută, absolută, creșterii, creșterii,
economia economia economia mii Euro mii Euro % %
digitală digitală digitală +/- +/-
2015, mii 2016, mii 2017, mii
Euro Euro Euro

Belgium 224,871.0 235,785.2 247,009.6 10,914.2 11,224.4 104.85 104.76

Bulgaria 26,368.1 28,736.9 31,993.6 2,368.8 3,256.7 108.98 111.33

Czechia 101,274.3 105,186.6 115,767.0 3,912.3 10,580.4 103.86 110.06

Germany 1,764,270.6 1,868,443.4 1,956,574.9 104,172.8 88,131.5 105.90 104.72

Ireland 178,087.4 187,406.6 207,056.4 9,319.2 1 19,649.8 105.23 110.49

Greece 51,940.6 49,857.8 54,016.0 -2,082.8 4,158.2 95.99 108.34

France 1,045,896.1 1,075,988.1 1,138,903.5 30,092.0 62,915.4 102.88 105.85

Croatia 23,532.9 24,484.4 26,004.5 951.5 1,520.1 104.04 106.21

Italy 745,249.5 780,394.5 809,391.5 35,145.0 28,997.0 104.72 103.72

Latvia 11,974.7 12,668.5 13,448.1 693.8 779.6 105.79 106.15

13
Lithuania 17,278.7 18,525.2 20,465.2 1,246.5 1,940.0 107.21 110.47

Hungary 63,681.6 64,869.2 73,477.0 1,187.6 8,607.8 101.86 113.27

Malta 6,120.6 6,588.1 8,153.4 467.5 1,565.3 107.64 123.76

Austria 193,524.8 203,810.1 212,519.6 10,285.3 8,709.5 105.31 104.27

Poland 208,229.0 214,742.9 239,798.1 6,513.9 25,055.2 103.13 111.67

Romania 62,063.6 69,235.0 76,903.7 7,171.4 7,668.7 111.55 111.08

Slovenia 21,241.6 22,582.6 24,768.6 1,341.0 2,186.0 106.31 109.68

Slovakia 38,659.0 39,811.1 43,026.2 1,152.1 3,215.1 102.98 108.08

United
1,662,894.0 1,538,117.4 1,480,576.9 -124,776.6 -57,540.5 92.50 96.26
Kingdom

Bosnia
and Herze 12,195.1 8,368.0 7,903.2 -3,827.1 -464.8 68.62 94.45
govina

Total 6,459,353.2 6,555,601.6 6,787,757.0 96,248.4 232,155.4 101.49 103.54

Studiind datele tabelului, se poate constata că, în general, valoarea adăugată pe

sectoarele economiei digitale în 2017, comparativ cu 2016, a crescut cu 103,4% și arată o
creștere stabilă în doi ani studiați. Totodată, această dinamică nu este reprezentată uniform în
rândul țărilor europene. Cea mai rapidă creștere a acestui indicator este stabilită în Ungaria,
Malta, Polonia, România și Bulgaria. Marea Britanie a înregistrat o rată negativă de creștere
de doi ani.
Pentru a analiza impactul economiei digitale asupra PIB-ului în Republica Moldova, în
primul rând, este necesar de a colecta datele statistice privind economia digitală, care pot fi
obținute la nivel de țară. Din datele statistice furnizate de la Biroul Național de Statistică al
RM la calcularea PIB se iau în considerare și cele tradiționale (producție, agricultură,
industria minieră etc.) și datele secțiunei informaticii și telecomunicațiilor. Acestă secțiune
este marcată în clasificatorul activităților economice al RM sub litera J „Informații și
telecomunicații”.
Dacă analizăm contribuția acestei secțiuni la formarea valorii adăugate (prețuri curente),
putem constata că acestea include următoarele diviziuni: secțiuni sunt activități de editare
(diviziunea 58), incluzând activități de editare a produselor software, activități de producție
cinematografică și înregistrări audio (diviziunea 59), telecomunicațiile (diviziunea 61),
servicii în tehnologia informației (diviziunea 62) și alte activități de servicii de informaționale
(diviziunea 63).

14
 Astfel, luând datele acestei secțiuni pentru calculul și investigăm modificarea ponderii
economiei digitale în PIB și impactul unei astfel de schimbări asupra dinamicii PIBului.
Datele prezentate în tabelul de mai sus indică faptul că, odată cu creșterea stabilă a PIB-
ului, ponderea economiei digitale în PIB-ul de la an la an variază, dar nu întotdeauna în
creștere. Astfel, ritmul creștrii economiei digitale în PIB în 2019 față de anul trecut a fost de
99,15%, iar în 2017 a fost de 94,90%. Astfel, se poate afirma că, datorită faptului că economia
Moldovei nu este o economie foarte dezvoltată, îmbină slab dinamica economiei digitale cu
PIB. În ultimii doi ani 2019-2018 creșterea PIB-ului în Republica Moldova a fost asigurată de
astfel de ramuri ale economiei cum ar fi construcția ritm de creștere, care a fost de 16%;
comerț, servicii de transport și reparații de aproximativ 5%.
Sarcina statului este de a sprijini și de a scala cele mai bune practici și proiecte, ceea ce
implică necesitatea stabilirii priorităților și a coordonării organizate. Pe baza experienței
țărilor digitale avansate (Danemarca, Singapore, Coreea de Sud, Germania, SUA) și
dezvoltarea rapidă a economiei digitale în (China, EAU, Arabia Saudită), putem distinge patru
categorii de instrumente cu care structurează agenda digitală:

1. Transformarea digitală - devalorifică zonele ineficiente ale sistemului economic

actual pentru a elibera resursele pentru creștere competitivității. Sarcina este rezolvată
cu ajutorul acelor jucători care sunt cei mai interesați și au competența de a obține
rezultate.
2. Saltul digital - rezulta din formarea condițiilor de creștere a afacerilor noi si
dezvoltarea abrupta a tehnologiilor avansate: Big Data, inteligenta artificiala, rețele
neuronale, blockchain.
3. Auto-digitizarea – a statului sporește eficiența și transparența tuturor proceselor de
interacțiune cu statul, simplifică activitatea în țară, ceea ce are un efect pozitiv larg
asupra economiei.
4. Reinvestirea digitală - Ca urmare a implementării primelor trei sarcini, se creează o
valoare adăugată semnificativă, se reduc costurile tranzacțiilor și se creează efecte
intersectoriale semnificative. Statul își asumă rolul unui investitor care investește în
domenii strategice: educația și recalificarea personalului, infrastructura și asistența
medicală, care creează o bază pe termen lung pentru dezvoltarea ulterioară a
economiei digitale.

15
 Dezvoltarea infrastructurii, reducerea costurilor de procesare, stocare și transmitere a
datelor aduce omenirea la pragul unei noi etape a revoluției digitale, cea mai ambițioasă,
caracteristică a acesteia fiind îmbinarea sferelor online și offline. Economia digitală a devenit
posibilă datorită mai multor factori fundamentali: conectivitate universală la Internet,
răspândirea rapidă a dispozitivelor touch și analizei rapide a Big Data. În 1995, doar
aproximativ 45 de milioane de persoane au avut acces la Internet, iar astăzi - jumătate din
populația Pământului (peste 3,5 miliarde de persoane), 99% din datele lumii sunt deja
digitalizate. Economia digitală funcționează cel mai eficient pe piețele cu un număr mare de
participanți și printr-un grad ridicat de penetrare a serviciilor TIC.
În primul rând, se referă la industriile dependente de Internet: transport, comerț,
logistică etc., în care ponderea segmentului electronic este de aproximativ 10% din PIB, peste
4% din ocuparea forței de muncă, iar acești indicatori au o tendință ascendentă clară.
Economia digitală schimbă fundamental structura sistemului economic global - posibilitățile
consumatorilor, structura industriilor, rolul statelor.
Economia digitală are un impact semnificativ asupra pieței muncii. Iată câteva exemple
de destabilizare a industriilor tradiționale: agențiile de turism se înlocuiesc cu rezervări online
și bilete de telefonie mobilă, birourile frontale ale băncilor sunt înlocuite cu servicii bancare
digitale (Internet și mobile), magazine virtuale și depozite virtuale, birouri de servicii publice
printr-un singur portal online al serviciilor publice , medicina tradițională - privind
înregistrările medicale electronice și telemedicina, armata de paznici și gardienii de securitate
- pe sistemele de supraveghere video. Ca urmare, introducerea elementelor economiei digitale
a schimbat deja fața întregului sector - turismul, telecomunicațiile, tipărirea, transportul de
pasageri, în special serviciile de taxi (Uber).

2.3 Competitivitatea in conditiile economiei digitale

Nu numai pentru ţările dezvoltate, dar şi pentru ţările în curs de dezvoltare economia
digitală a devenit o necesitate vitală. Ţările, care nu implementează tehnologii digitale,
înregistrează dezavantaje competitive la toate nivelele economice şi diverse domenii
economice şi sociale. Economia digitală la fel ca şi competitivitatea poate fi cercetată la
nivelul microeconomic, mezoeconomic, macroeconomic şi mondoeconomic.
La nivelul micro, economia digitală creează condiţii pentru comercializarea bunurilor
fără intermediari, majorarea productivităţii, transparenţa preţurilor, optimizarea logisticii,
reducerea costurilor de tranzacţie, facilitarea fluxul de informaţii, accesul la informaţia
completă, sporirea competitivităţii bunurilor şi entităţilor. În plus, uşurează integrarea
entităţilor autohtone pe piaţa mondială. La nivel macroeconomic, economia digitală are
următoarele efecte: creează valori adăugate, creează noi locuri de muncă, adică micşorează
rata şomajului, diminuează nivelul corupţiei. În afară de efectele directe enumerate, economia
digitală are şi efecte indirecte, cum ar fi facilitarea accesului la educaţie, asistenţă socială şi
medicală.
Cea mai mare diminuare a competitivităţii economiei Moldovei a avut loc în a. 2016.
Cauzele interne şi externe a declinului sunt: corupţia, instabilitatea politică şi guvernamentală,
birocraţia guvernamentală, infrastructura inadecvată, devalorizarea monedei, inflaţia, furturile

16
din sistemul bancar, micşorarea rezervelor valutare din Banca Naţională, diminuarea
lichidităţii băncilor comerciale, reglementările fiscale, reducerea accesului agenţilor
economici la resurse de finanţare, recesiunea în economiile ţărilor învecinate, care sunt prin
cumul şi parteneri comerciali (de exemplu, Ucraina).
Economia digitală creează oportunităţi noi dezvoltării economiei la diferite niveluri. Ea
deţine un potenţial major pentru sporirea activităţii antreprenoriale, dezvoltarea ramurilor
economiei naţionale, regiunilor şi însăşi economiei autohtone în întregime. Economia digitală
creează noi locuri de muncă, uşurează accesul la pieţele internaţionale, contribui la
soluţionarea problemelor privind diversificarea exporturilor.
În perioada curentă este necesar de realocat resursele pentru a investi în inovare şi
antreprenoriat. Pentru ca investiţiile în economia digitală să devină viabile, agenţii economici
trebuie să-şi reformeze activitatea antreprenorială şi simultan să învestească nu numai în
tehnologii digitale, dar şi în perfecţionarea personalului, deoarece dacă lucrătorii nu vor fi
dotaţi cu noi competenţe, atunci implementarea tehnologiilor noi nu va fi efectivă, iar
entităţile nu vor deveni competitive nici pe piaţa internă, nici pe pieţele externe.
O economie competitivă se bazează pe crearea bunurilor economice şi tehnologiilor
avansate în condiţii de înaltă eficienţă, pe piaţa forţei de muncă calificată, pe schimbul de
bunuri de înaltă tehnicitate, pe grad înalt de sofisticare al activităţii antreprenoriale, şi se
desfăşoară în condiţiile când şi întreprinzătorii şi consumatorii au competenţe digitale.

Concluzii si recomandari

Schimbările majore din ultimii ani – creşterea comunicaţiilor mobile şi a numărului

utilizatorilor de Internet, contribuţia sectorului tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor la
creşterea economică si la crearea locurilor de muncă, restructurarea companiilor şi a business-
ului în general pentru a beneficia mai eficient de noile tehnologii, dezvoltarea accelerată a
comerţului electronic – susţin tranziţia de la era industrială la cea post - industrială.
Noile tehnologii digitale fac accesul, stocarea şi transmiterea informaţiei din ce în ce
mai facile şi mai accesibile. Beneficiind de informaţia digitală, aceasta poate fi transformată
în noi valori economice şi sociale, creînd imense oportunităti pentru dezvoltarea de noi
produse şi servicii. Informatia devine, din ce în ce mai mult, resursa-cheie pentru economia
digitala.
Creşterea ritmului de dezvoltare a sectorului TIC din Republica Moldova ar putea
contribui la sporirea competitivităţii economice a ţării. Este necesar ca integrarea digitală a R.
M. în economia globală să aibă loc în toate sectoarele - economic, social şi guvernamental.
Analiza situaţiei din ţările ce înregistrează o infrastructură TIC digitală remarcabilă
(Singapore, Finlanda, Suedia, Olanda, Norvegia, Elveţia, SUA, Marea Britanie, Luxemburg,
Japonia), relevă o corelare strânsa între gradul de competitivitate şi gradul de pregătire
electronică. Ţările cu cel mai înalt nivel al competitivităţii au şi cel mai înalt grad de pregătire
electronică. Statele respective au atins un nivel înalt de dezvoltare şi datorită eforturilor
considerabile, depuse în extinderea şi consolidarea sectorului TIC, în atragerea unor investiţii
masive în sector. Prin urmare, şi în cazul Republicii Moldova sunt necesare măsuri efective de
17
impulsionare a procesului de dezvoltare a sectorului TIC, de stimulare a investiţiilor străine
directe în acest sector.
Pentru o dezvoltare mai eficientă a economiei digitale în Republica Moldova este
necesar, în primul rând, la nivel de stat, să adopte doctrina dezvoltării economiei digitale. În
plus, trebuie de direcționat acțiunile sporite ale statului spre susținerea și promovarea firmelor
care se ocupă de dezvoltarea și implementarea tehnologiilor inovatoare în domeniul
dezvoltării hardware și software.
Interesul major al companiilor private, a instituţiilor publice, al cetăţenilor în general
faţă de schimbările profunde privind Societatea Informationala şi în general faţă de digitizarea
tuturor activităţilor care ne inconjoară şi ne fac viaţa mai comodă a dus la creşterea
exponenţială a investiţiilor în diferite metode, tehnici şi instrumente de lucru, inclusiv în ceea
ce priveşte activităţile financiarbancare. Atît în Uniunea Europeana căt şi în Statele Unite s-a
dezvoltat piaţa on-line, comertul electronic, ca instrument principal de acces la diferite
mărfuri şi servicii, schimbînd fundamental raporturile dintre producatori şi consumatori.
Investițiile în structurile TIC au o dinamica deosebită, constituind o principală direcţie de
dezvoltare a economiei mondiale contemporane.

Referinte la sursele bibliografice

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Cre%C5%9Fterea%20internet_economiei.pdf

https://irek.ase.md/xmlui/bitstream/handle/123456789/415/Balan-A_Conf_intern_IPC_22-
23%20decembrie%202016.pdf?sequence=1&isAllowed=y

https://irek.ase.md/xmlui/bitstream/handle/123456789/404/Gutium-T_Conf_intern_IPC_22-
23%20decembrie%202016.pdf?sequence=1&isAllowed=y

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/313-317_6.pdf

https://statistica.gov.md/

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Economie%20digitala%20ca%20conditie%20a
%20dezvoltarii%20economice%20in%20secolul%20XXI.pdf

https://irek.ase.md/xmlui/bitstream/handle/123456789/329/Buhociu-F-
M_Conf_intern_IPC_22-23%20decembrie%202016.pdf?sequence=1&isAllowed=y

http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/pdf/no21/articol_fulltext_pag142.pdf

https://irek.ase.md/xmlui/bitstream/handle/123456789/408/Coban-M_Conf_intern_IPC_22-
23%20decembrie%202016.pdf?sequence=1&isAllowed=y

https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=49441&lang=ro

18