Analiză comparativă privind serviciile de E-

guvernare
România, Danemarca, Estonia

Coordonator:
Florin- Marius POPA
Studenți:
Cârjaliu Andreea- Bianca
Madlen Al Omari
Cuprins
Introducere ............................................................................................................................................. 3
Capitolul I: E-guvernarea......................................................................................................................... 4
1.1 Ce este e-guvernarea? .................................................................................................................. 4
1.2 Continutul Guvernarii electronice ............................................................................................... 5
1.3 Obiectivele E-guvernarii ................................................................................................................ 6
Capitolul II: ANALIZA COMPARATIVA ...................................................................................................... 8
2.1 Metodologia cercetarii.................................................................................................................. 8
2.2 Indicatorii supusi analizei ............................................................................................................. 8
2.3 Situatia actuala a tarilor supuse analizei....................................................................................... 8
2.4 Analiza si interpretarea datelor .................................................................................................. 10
Concluzii ................................................................................................................................................ 13
Bibliografie ............................................................................................................................................ 14
 Introducere

Tehnologia Informatiei este un fenomen care a luat o mare amploare in ultimii ani.
Rapiditatea cu care a evoluat, a facut sa devina parte importanta din vietile noastre. Fie ca
suntem acasa, la serviciu sau pur si simplu intr-o plimbare, tehnologia informatiei isi face
simtita prezenta si ne ajuta sa fim mai eficienti in tot ceea ce facem.

Sectorul public este si el puternic influentat de acest fenomen, astfel guvernele sunt nevoite
sa efectueze mari schimbari sau mai bine spus ,, sa se reinventeze’’ pentru a raspunde noilor
asteptari ale cetatenilor si intreprinderilor. Folosirea tehnologiei informatiei de catre
autoritatile publice in relatia cu cetatenii poarta denumirea de E-guvernare.

Am ales aceasta tema deoarece consider ca este de mare actualitate si ca are o importanta
considerabila pentru fiecare dintre noi. Mi-am propus ca prin intermediul lucrari de fata sa
demonstrez faptul ca e-guvernarea eficientizeaza serviciile oferite de administratia publica. In
acest sens doresc ca cercetarea mea sa ma ajute sa raspund la urmatoarele intrebari: 1.
Favorizeaza cadrul legal e-guvernarea?, Ajuta e-guvernarea la cresterea increderii cetatenilor
in sistem? Scurteaza e-guvernarea gradul de solutionare al problemelor?

Pentru claritatea informatiilor si facilitarea asimilarii acestora, am decis sa imi impart

lucrarea in doua capitole.

Primul capitol prezinta notiuni teoretice cu privire la e-guvernare.

Cel de-al doilea capitol prezinta informatii cu privire la metodologia de cercetare aleasa,
rezultatele cercetarii, dar si interpretarea acestora.

In sectiunea dedicata concluziilor am decis sa fac cateva recomandari cu privire la depasirea

barierelor in vederea implementarii E-guvernarii.
 Capitolul I: E-guvernarea

1.1 Ce este e-guvernarea?

Una dintre cele mai des puse intrebari cu privire la E-guvernare este ,, Ce este?”. Deoarece
studierea, dar si aplicarea E-guvernarii este inca in faza de inceput nu exista inca o definitie
unanim acceptata pentru aceasta. Cercetatorii definesc E-guvernarea prin formulari si tratari
diferite. Cu siguranta, aceste diferente sunt date si de dezvoltarea istorica, econnomica si
specificul guvernarii caracteristic diferitelor state.1

Chiar daca e-guvernarea are caracteristici proprii fiecarui stat, specialistii au trasat cateva
elemente comune ale acesteia. Printre acestea se numara 2:

 eficientizarea activitatii organelor publice;

 furnizarea de servicii sociale
 modernizarea procesului democratic prin intermediul folosirii tehnologiei informatiei

Din punct de vedere al terminologiei, e-guvernarea isi are originea in familii lexicale precum
,,e-mail’’, ,, e-commerce’’, ,, e-business’’ care din punct de vedere al fenomenologiei au fost
precedentele acesteia.

De-a lungul timpului au avut loc numeroase incercari de definire a e-guvernarii. In cele ce
urmeaza voi prezenta cateva definitii care mi se par a fi cele mai relevante:

,, Interactiunea dintre Guvern, Parlament si alte institutii publice cu cetatenii prin intermediul
mijloacelor electronice’ , iar printre beneficiile acesteia se numara ,, informarea asupra
proiectelor de lege aflate in discutie si emiterea de pareri de catre cetateni, plata taxelor de
catre contribuabili, completarea unor plangeri si petitii online” toate acestea reprezentand ,,
mijloace eficiente puse la dispozitie de catre stat pentru exercitarea drepturilor fundamentale
ale cetatenilor”. 3 Această definitie evidentiaza ca implelmentarea guvernarii electronice este
facuta de la stat la cetatean adica de sus in jos si ca scopul principal este eficientizarea
serviciilor oferite cetatenilor.

,, oferirea de către stat, pe baza banilor publici, către beneficiari a unora dintre serviciile sale
publice şi sub formă electronică, adică prin folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor
şi, în special a internetului”4

,, Guvernarea electronica reprezinta procesul de reinventie a sectorului public prin

digitalizare si noi tehnici de management a informatiei, proces al carui scop final este

1
Tudor Panzaru. 2014. E-guvernarea: concept si valoare, p.69
2
Gronlund Ake. 2004. Introducing e-GOV: History, Definitions and Issues. Volumul 15, p. 713-729. Disponibil
si online: https://www.researchgate.net/publication/234008823_Introducing_e-
Gov_History_Definitions_and_Issues. Accesat in data de 28.11.2019
3
Alexandra Cristescu. Dimensiuni practice ale conceptului de e-guvernare in Romania si Japonia, p.1.
Disponibil si online: file:///C:/Users/Andreea/Downloads/202306266-Dimensiuni-Practice-Ale-Conceptului-de-
E-guvernare-in-Romania-Si-Japonia-Alexandra-Cristescu.pdf. Accesat in data de 28.11.2019
4
Vasilache D. 2008. Guvernarea electronica- o introducere. Cluj Napoca. Editura: Casa Cartii de Stiinta, p.44
cresterea gradului de participare politica a cetatenilor si eficientizarea aparatului
administrativ’’5. Observam ca aceasta definitie evidentiaza 3 caracteristici principale ale e-
guvernarii: folosirea tehnologiei informatiei pentru comunicare, aplicarea unor noi metode
de management al informatiei si cresterea gradului de participare in politica a cetatenilor si
cresterea eficientei aparatului administrativ.

,,Guvernarea electronică (e - guvernarea) se referă la operaţii care se execută pe cale

electronică între stat și cetățeni ori între întreprinderi sau între diferitele structuri din cadrul
administrației. Pentru a implementa E-guvernarea, sunt necesare tehnologii ale informației și
comunicațiilor (TIC) în combinație cu schimbări pe plan organizatoric și cu utilizarea unor
competențe noi, scopul fiind de a furniza servcii publice de o calitate mai buna”6

1.2 Continutul Guvernarii electronice

In cadrul e-guvernarii se regasesc 4 tipuri principale de interactiuni sau 4 componente

principale. Acestea sunt 7:

 Guvernare – cetățeni G2C

 Guvernare – mediul de afaceri G2B
 Guvernare – Guvernare G2G
 Guvernare – Salariații proprii G2E

G2C (Guvernare – cetateni) – aceasta componenta a guvernarii electronice presupune

transformarea relatiei dintre Guvern si cetateni intr-una interactiva unde sa existe comunicare
si schimburi de date in ambele directii. Se doreste inceperea acestei transformari prin
aducerea unor informatii simple in mediul online, urmand ca mai apoi anumite servicii oferite
de govern sa fie prestate integral online prin intermediul site-urilor institutiilor publice.

G2B( Guvernare - mediul de afaceri) prin intermediul acestei componente se urmareste

acordare a unei mai mari atentii companiilor, tinandu-se cont de faptul ca firmele private
contribuie considerabil la economia tarii. Relatiile dintre govern si companii sunt printre cele
mai analizate in domeniul e-guvernarii.

G2G ( Guvern- Guvern) – se refera la comunicarea dintre institutiile publice, in vederea

rezolvarii unei probleme unice a cetateanului. Comunicarea de acest tip presupune ca
schimbul de informatii intre institutii sa fie facut la diferite nivele de securitate ale sistemelor
informatice ale acestora.
5
Sebastian Alioaie, O. Hera, Sorin Kertesz. 2001. Ghidul de democratie si Guvernare electronica, p.15.
Disponibil si online: https://www.yumpu.com/ro/document/view/4533965/ghidul-de-edemocratie-si-guvernare-
electronica-portal-de-e-. Accesat in data de 29.11.2019
6
COM 567 final.2003. The role of eE-Government for Europe’s Future.p.7
7
Vasile Baltac. 2015. Lumea digitala. Concepte esentiale. Bucuresti, Editura Excel XXI Books, p. 5
G2E( Guvern- salariatii proprii ) – inseamna gestionarea online a relatiilor dintre govern si
angajati prin intermediul tehnologiei informatiei si a internetului.

Figura 1: Interactiunile E-guvernarii

Sursa: Sorin Dan Sandor. Guvernare@ electronica. p.2818

1.3 Obiectivele E-guvernarii

Obiectivul principal al Guvernarii electronice este acela de a sprijini toate interactiunile
prezentate anterior, prin intermediul tehnologiei informatiei tehnologiei informatiei si
comunicarii in 3 mari domenii9:

 Imbunatatirea proceselor prin administratia electronica – acesta se refera la

minimizarea costurilor, la un management performant, precum si la stabilirea unor
conextiuni strategice in administratie.
 Conectarea cetatenilor: e- citizens si e- services. Startul acestei conexiuni il reprezinta
publicarea informatiei, continua prin interactiune si isi gaseste finalul in faza
tranzactiilor.
 Interactiunile cu exteriorul : e-Society – se urmareste imbunatatirea activitatii cu
mediul de afaceri, dezvoltarea comunitatilor, crearea de parteneriate.

Ca si in cazul definitiilor specialistii au puncte de formulari diferite in privinta obiectivelor.

Richard Heeks le prezenta din perspectiva a 3 mari domenii.

8
Publicat in Revista Transilvana de Stiinte Administrative,nr.1 an 2002. Disponibil si online :
9
Richard Heeks. 2001. Understanding e-governance for development, p 4-12.
In acceptiunea lui Doru Tiliute guvernarea electronica are urmatoare obiective generale 10:

 Asigurarea accesului la informatii prin intermediul paginilor web

 Cresterea gradului de participare a cetatenilor in procesul de guvernare
 Prestarea serviciilor publice de catre autoritati si institutii prin mijloacele electronice
 Eficientizarea activitatii administratiei publice prin optimizarea resurselor, dar si a
timpului prestarii serviciilor
 Consolidarea democratiei si a insitutiilor de drept

Si urmatoarele obiective specifice:

 Transparenta activitatii autoritatilor publice

 Crearea si implementarea unor sisteme automatizate
 Dezvoltarea infrastructurii informationale
 Pregatirea / cresterea pregatirii a angajatilor din sistemul public in domeniul TIC
 Dezvoltarea cadrului juridic si democratie electronica

10
Doru Tiliute. Suport de curs pentru masterat : Guvernarea electronica, p.2
 Capitolul II: ANALIZA COMPARATIVA

2.1 Metodologia cercetarii

Obiectivul acestei lucrari este de a urmari daca e-guvernarea eficientizeaza serviciile publice.
In acest sens am ales ca metoda de cercetare analiza comparativa. Imi doresc ca rezultatele
cercetarii sa ma ajute sa raspund la urmatorele intrebari:

1. Favorizeaza cadrul legal e-guvernarea?

2. Ajuta e-guvernarea la cresterea increderii cetatenilor in sistem?

3. Scurteaza e-guvernarea gradul de solutionare al problemelor?

Am initiat aceasta cercetare in 3 tari din Uniunea Europeana: Romania, Estonia si

Danemarca. Pentru analiza si culegerea datelor am ales sa folosesc o serie de studii care
analizeaza gradul de digitalizare al unei tari prin intermediul a diferite componente.

Studiile folosite sunt:

Studiul ONU- masoara eficienta guvernarii electronice prin indicile de compozit ,, EGDI’’(
European Geological Data Infrastructure- acesta reprezinta media ponderata intre indicele de
infrastructurii de telecomunicatii, capitalul uman si indicele serviciului online.

DESI ( The Digital Economy and Society Index)- este un indice folosit in cadrul studiului
realizat de catre Comisia Europeana, care sintetizeaza indicatori relevanti pentru tema noastra
de cercetare: conectivitate, capital uman utilizarea internetului

2.2 Indicatorii supusi analizei

Principalii indicatori pe care am decis sa ii supun analizei sunt: Gradul de digitalizare,
Increderea cetatenilor in serviciile elctronice, Serviciile electronice adresate cetatenilor,
Fiecare indicator l-am impartit in mai multe elemente.

2.3 Situatia actuala a tarilor supuse analizei.

Danemarca- a reusit sa isi angajeze cetatenii in folosirea aplicatiilor digitale prin promovarea
continua a beneficiilor pe care le aduc aceste solutii.

Elaborarea unei legistlatii in acest sens a ajutat la repectarea intiativelor in domeniul

digitalizarii.
Masuri adoptate:

2006 – Pasaportul electronic – contine un cip cu informatii despre identitatea persoanei

2007- este lansat portalul www.borger.dk – ce ofera informatii cu privire la institutiile

publice

2009 – se lanseaza site-ul IT-formidler.dk, aplicatie de instruire online in materie de

digitalizare de catre profesori

2011- s-a lansat Nemhandel tehnlogie care permite companiilor sa transmita facturi
electronice

2011-2015 – se creeaza Digital Post un serviciu care ajuta la primirea mailurilor private din
partea autoritatilor intr-o singura cutie digitala.

Estonia - este lider in ceea ce priveste democratia digitala, e-guvernarea si inovarea, fiind
una dintre cele mai avansate tari digitale din lume.

La momentul actual in Estonia 95% din declaratiile fiscale se depun electronic, 95% din
medicamente sunt cumparate prin reteta digitala, 30% din voturi sunt online la alegerile
europene nationale si locale.

Masuri adoptate:

E-cabinet - un portal dedicat pregatirii sedintelor din cadrul institutiilor guvernamentale.

Guvernul acestei tari a fost primul din lume care a pregatit intalnirile guvernamentale in
mediul online.

2000- E- tax board depunerea electronica a declaratiei TVA-ului pentru persoanele fizice

2002- Look@World – un parteneriat public privat ce are ca scop principal instruirea

populatiei pentru a adera la noile tehnologii

2003- declaratii fiscale predefinite. Pentru a stimula folosirea E-tax s-a decis ca celor care il
folosesc sa li se returneze impozitul pe venit in 5 zile fata de 1 luna (termenul pentru cei care
pun declaratia pe hartie)

2007- e-business- portal ce faciliteaza infiintarea unei noi societati in 18 minute in baza ID
Card

2014- e-residency – Beneficiile acestui program constau in semnarea digitala a contractelor,

de a conduce o companie online si de a declara taxele digital.
Romania

Cu parere de rau, putem afirma ca fata de cele doua tari Romania este cu mult in urma. Desi
diferentele intre cele 3 tari cu privire la stadiul E- guvernarii sunt enorme, consider ca aceasta
analiza compartiva poate reprezenta un punct de plecare in vederea evolutiei Romaniei in
acest domeniu.

Masuri adopatate:

2002 – lansarea sistemului E – procurement, sistem ce urmarea cresterea transparentei si

controlul achizitiilor publice.

2006 – sistem online de plata a taxelor si a altor obligatii fiscale.

2008 - publicarea primei strategii privind E-guvernarea in Romania, care avea ca obiective
cresterea confortului persoanelor, imbunatatirea performantei institutiilor publice.

De asemenea, Romania si-a asumant in 2014 o serie de masuri pentru cresterea serviciilor de
guvernare electronica, insa doar 25% dintre acestea au fost abordate si inca se afla inca in
faza de implementare. Informatiile cu privire la serviciile pe care le putem accesa electronic
nu sunt foarte clare si nici promovate pe site-urile institutiilor.

2.4 Analiza si interpretarea datelor

Gradul de digitalizare este primul indicator pe care l-am analizat. Am decis sa il impart in
mai multe elemente precum: Infrastructura, conectivitatea, Capital Uman. Pentru acest
indicator am ales sa folosesc datele publicate de ONU- Indicele EDGI

Figura 2: Gradul de digitalizare. Comparatie: Danemarca, Estonia si Romania11

11
Sursa date Figura 1: https://publicadministration.un.org/egovkb/en-us/Data/Compare-Countries
Observam in imagine ca Romania este pe ultimul loc dintre cele 3, din punctul de vedere al
acestui indicator. Consider ca aceasta diferenta este data de nivelul scazut de educatie digitala
si de asemenea si de decalajul mare digital dintre cele mediul urban si rural, in ceea ce
priveste infrastructura tehnologica.

Succesul celorlalte doua tari clasate se remarca prin numeroasele masuri adoptate precum:
numeroase investitii in crearea de infrastructuri tehnologice, accesul uniform la infrastructura
digitala a cetatenilor, proiectele de crestere a gradului de educatie digitala de baza.

2. Serviciile electronice adresate cetatenilor

Pentru cel de-al doilea indicator analizat , am luat de asemenea in calcul mai multe elemente
precum: servicii de completare formulare online, plata online a taxelor si impozitelor,
prezentarea cuantumului taxelor si impozitelor.

Figura 3: Servicii electronice adresate cetatenilor12

Si de aceasta data se remarca cele doua tari. Romania are un scor redus cel mai probabil
cauzat de urmatoarele: cadrul egislative deficitar in domeniul digitalizarii, infrastructurile
neuniformizate in cadrul institutiilor publice, intarzieri in implementarea Agendei Digitale.

In celelalte doua tari toate elementele mentionate anterior sunt disponibile in proportie de
aproape 100%.

12
Sursa date Figura 3 https://data.europa.eu/euodp/ro/data/dataset/digital-agenda-scoreboard-key-indicators
3. Increderea cetatenilor in serviciile electronice

In cadrul acestui indicator m-am gandit sa compar numarul cetatenilor care au interactionat
cu autoritatile publice prin intermediul online in ultimele 12 luni. In acest sens, am folosit tot
rapoartele indicatoruuil DESI. Rezultatele se pot vedea in imaginea de mai jos.

Figura 4: Increderea cetatenilor in serviciile electronice13

Putem observa din nou diferente mari intre cele 3 tari. Cu siguranta numarul mic din
Romania este cauzat din lipsa de promovare a beneficiilor pe care guvernarea electronica le
are, din lipsa increderii in aceste servicii cauzata de educatia digitala precara.

13
Sursa date Figura 4 https://data.europa.eu/euodp/ro/data/dataset/digital-agenda-scoreboard-key-indicators
 Concluzii

In urma analizei situatiei cu privire la E-guvernare in cele 3 tari am putut observa ca aceasta
are numeroase avantaje precum: cresterea calitatii serviciilor, cresterea increderii cetatenilor,
cresterea economiei.

Este clar ca in toate cele 3 tari au intervenit la un moment dat o serie de blocaje, insa cred ca
este important sa se creeze un set de masuri pentru depasirea acestora.

Problemele identificate de mine la nivelul Romaniei (comparativ cu celelalte tari) sunt

urmatoarele:

Lipsa unei entitati care sa fie direct responsabila pentru implementarea in mod coordonat a
strategiei de digitalizare.

Legistlatia- care nu este inca armonizata cu reglementarile europene

Lipsa educatiei digitale- Romania se confrunta cu o lipsa de educatiei digitala de baza, care ar
ajuta si ar permite ca tehnologiile informatiei sa fie utilizate atat de catre cetateni cat si de
catre functionarii publici.

Lipsa investitiilor si costurile mari- Costurile pentru serviciile digitale sunt destul de mari,
raportat la puterea de cumparare din Romania. In tarile lidere pe planul digitalizarii foarte
multe astfel de serivicii sunt gratuite. De asemenea nu exista foarte multe finantari care sa
sustina implementarea strategiei digitale.

In vederea depasirii acestor blocaje am ales o serie de masuri care ar trebui adoptate. Toate
aceste masuri au fost adoptate de tarile in primele locuri :

 Cadrul institutional
 Semnatura electronica
 E-id- indentitatea digitala
 Educatia digitala a populatiei
 Conventii si parteneriate
 E- tax – depunerea si editarea formularelor online
 Inregistrarea online si comunicarea electronica
 Bibliografie

1. Alexandra Cristescu. Dimensiuni practice ale conceptului de e-guvernare in Romania si

Japonia

2. COM 567 final.2003. The role of eE-Government for Europe’s Future

2. Doru Tiliute. Suport de curs pentru masterat : Guvernarea electronica

3. Gronlund Ake. 2004. Introducing e-GOV: History, Definitions and Issues. Volumul 15

4. Richard Heeks. 2001. Understanding e-governance for development

5. Sebastian Alioaie, O. Hera, Sorin Kertesz. 2001. Ghidul de democratie si Guvernare

electronica

6. Sorin Dan Sandor. Guvernare@ electronica

7. Tudor Panzaru. 2014. E-guvernarea: concept si valoare

8. Vasilache D. 2008. Guvernarea electronica- o introducere. Cluj Napoca. Editura: Casa

Cartii de Stiinta

9. Vasile Baltac. 2015. Lumea digitala. Concepte esentiale. Bucuresti, Editura Excel XXI
Books

10.https://www.researchgate.net/publication/234008823_Introducing_e-
Gov_History_Definitions_and_Issues. Accesat in data de 28.11.2019
11.file:///C:/Users/Andreea/Downloads/202306266-Dimensiuni-Practice-Ale-Conceptului-
de-E-guvernare-in-Romania-Si-Japonia-Alexandra-Cristescu.pdf. Accesat in data de
28.11.2019
12.https://www.yumpu.com/ro/document/view/4533965/ghidul-de-edemocratie-si-guvernare-
electronica-portal-de-e-. Accesat in data de 29.11.2019