ACHIZITII PUBLICE

Domeniul achizitiilor publice in Italia

Italia este compusa din 20 de regiuni, fiecare dintre acestea beneficieaza de un nivel ridicat de
autonomie.In Italia exista peste 30 000 de autoritati contractante, piata achizitiilor publice
fiind puternic fragmentata.Procedurile de achizitii publice se desfasoara la toate nivelurile de
guvernare, fiind initiate de ministere, agentii nationale, companii publice, autoritati regionale
si locale.
Legislatia italiana interzice autoritatilor contractante sa desfasoare proceduri independente de
achizitii publice daca valoarea estimata a contractelor respective depaseste un anumit prag,
stabilit prin lege.In astfel de situatii, entitatile publice din Italia sunt obligate sa utilizeze
tehnici de agregare a cererii locale, recurgand fie la asocieri de autoritati contractante, fie la
serviciile specializate ale unor unitati de achizitii publice centralizate.Se incurajeaza
cooperarea intre organismele centrale de achizitie in vederea promovarii instrumentelor de tip
e-procurement, dar si pentru a imbunatati participarea IMM la procedurile de achizitie
publica.
In Italia, functioneaza doua organisme centrale de achizitie:Consip SpA si Difesa Servizi,
fiecare dintre cele doua entitati fiind responsabila cu incheierea unor acorduri-cadru
centralizate si atribuirea de contracte publice de servicii, furnizari si lucrari.
La nivel national, agentia Concessionaria Servizi Informativi Pubblici (Consip) este
specializata pe centralizarea achizitiilor.Consip este o companie publica aflata in subordinea
Ministerului Finantelor si Economiei.

Incepand cu anul 2000, Consip a devenit unitate specializata in achizitionarea centralizata de

servicii si bunuri, avand ca scop obtinerea economiilor de scara si rationalizarea
cheltuielilor publice.In prezent, toate institutiile publice sunt obligate sa-si desfasoare
achizitiile publice prin intermediul acestei structuri.
Consip incheie doua tipuri de contracte publice:contracte-cadru traditionale, utilizate pentru a
procura produse cu un nivel ridicat de standardizare si acorduri-cadru.

 Analiza SWOT a achizitiilor publice in Italia

Puncte tari:
  Legislatia italiana interzice autoritatilor contractante sa desfasoare proceduri
independente de achizitii publice daca valoarea estimata a contractelor respective
depaseste un anumit prag, stabilit prin lege.
 Consip este specializata pe centralizarea achizitiilor publice.
 Consip publica orientari metodologice si emite opinii cu privire la activitatiile de
achizitii publice desfasurate de autoritatile contractante.
 Legea 296/2006 a introdus sistema a rete, o retea care poate fi utilizata de catre
unitatile regionale de achizitii publice centralizate si Consip pentru a incuraja
transferul de cunostinte si schimbul de experiente intre organismele centrale de
achizitie.
Puncte slabe:
 Toate autoritatile contractante locale din domeniul sanatatii sunt obligate sa-si
achizitioneze serviciile si bunurile necesare prin intermediul unitatilor regionale, fie
ca acestea sunt organisme specializate in sectorul medical sau au o abordare
“generala”.
 Autoritatile locale din domeniul sanatatii sunt obligate sa-si desfasoare achizitiile
publice prin intermediul unitatilor regionale chiar si in cazul in care respectivele
entitati ar putea obtine preturi mai bune decat preturile de referinta practicate de
organismele regionale.

 Analiza SWOT a achizitiilor publice in Romania

Puncte tari:
 Existenta unei platforme online pentru domeniul achizitiilor publice (SEAP)
 Centralizarea achizitiilor publice
 Procesul rapid prin care se realizeaza o licitatie
Puncte slabe:
 Lipsa transparentei
 O birocratie stufoasa
  Exercitarea abuziva a puterii de negociere a autoritatilor contractante
 Aparitia efectului monopsonist
 Accentuarea tendintelor de concentrare a pietei

Exemplu de achizitie publica.Procesul si etapele acesteia

Achizitiile publice

Achizitiile publice reprezinta suma tuturor proceselor de planificare, stabilire a prioritatilor,

organizare, publicitate si de proceduri, in vederea realizarii de cumparari de catre
organizatiile care sunt finantate total sau partial de bugete publice.

Cadrul legislativ european pentru achizitiile publice enunta 7 principii:

1. Nediscriminarea
2. Tratamentul egal
3. Recunoasterea reciproca
4. Transparenta
5. Proportionalitatea
6. Eficienta folosirii fondurilor publice
7. Asumarea raspunderii
Etapele procesului de achizitie publica:
 Etapa de planificare/pregatire
Se initiaza prin identificarea necesitatilor si elaborarea referatelor de necesitate si se incheie
cu aprobarea de catre conducatorul autoritatii contractante.
 Etapa de organizare a procedurii si atribuirea contractului/acordului-cadru
Autoritatea contractanta poate utiliza in aceasta etapa, in relatia cu piata, urmatoarele
proceduri:
a.Licitatia deschisa
b.Licitatia restransa
c.Negocierea competitiva
d.Dialogul competitiv
e.Parteneriatul pentru inovare
f.Negocierea fara publicare prealabila
g.Concursul de solutii
h.Procedura de atribuire aplicabila in cazul serviciilor sociale si al altor servicii specifice
i.Procedura simplificata
j.Achizitia directa
Etapa de organizare a procedurii si atribuire a contractului/acordului-cadru incepe prin
transmiterea documentatiei de atribuire in SEAP si se finalizeaza odata cu incheierea
contractului de achizitie publica/acordului-cadru.
  Etapa postatribuire contract/acord-cadru, respectiv executarea si monitorizarea
implementarii contractului/acordului-cadru.
Etapa postatribuire contract a fiecarui proces de achizitie incepe la momentul incheierii
contractului/acordului-cadru si se finalizeaza prin realizarea unei analize la nivel de
Autoritate Contractanta a performantei contractorului, in care se prezinta, daca este cazul,
concluziile rezultate din procesul de achizitie derulat, inclusiv prin analiza obtinerii
beneficiilor pentru Autoritatile Contractante, asa cum sunt acestea indentificate in etapa de
planificare/pregatire a procedurii in cadrul strategiei de contractare.
Pentru realizarea de achizitii in conditii de eficienta economica si sociala, la nivel de
autoritate contractanta, procesl de achizitii publice i se adauga o a 4-a etapa:
 Etapa de analiza si evaluare a performantei
Constatarea deviatiilor/abaterilor pozitive sau negative de la obiectivele stabilite pentru un
proces de achizitie, rezultatele preconizate si cele obtinute, indicatorii de performanta si
costurile asociate, identificarea masurilor de imbunatatire.

Dezvoltarea platformei de achizitii publice de la SEAP la SICAP

Obiectivul consta in dezvoltarea unui mediu performant de desfasurare a achizitiilor publice

in linie cu cerintele Uniunii Europene si cu legislatia in vigoare privind achizitiile publice.
Astfel se va asigura cresterea eficientei serviciilor publice prin oferirea serviciilor
administrative folosind mijloacele electronice moderne,eficiente,eficace si accesibile, bazate
pe paradigme de interoprobabilitate, siguranta si trasabilitate, in vederea crearii de beneficii
pentru cetateni, persoane juridice si pentru administratia publica.

  I. Dezvoltarea platformei SICAP

Pentru dezvoltarea platformei SICAP  au fost efectuate analize ale functionalitatilor
actualului sistem de achizitii publice si s-a  avut in vedere ca acesta platforma SICAP, sa
contina:
 facilitati ce vor permite introducerea de informatii suplimentare in mod structurat,
 facilitarea modului de completare a câmpurilor si sectiunilor din cadrul formularelor
de anunturi,
 completarea de formulare inteligente din care se vor putea extrage informatii in
vederea intocmirii de rapoarte (spre ex.  declaratia cu participantii la procedura de
achizitii )
 informatii actualizate depre autoritati contractante/ operatori economici prin
redefinirea profilului acestora  (pentru a avea o evidenta a tipurilor de autoritati
contractante/operatori economici),
 posibilitatea publicarii tuturor modificarilor contractului de achizitie publica/
acordului-cadru (pretul final al contractului),
 introducerea de mesaje de atentionare care sa vina in sprijinul autoritatilor
contractante si operatorilor economici.

II. Rezultatele implementarii platformei SICAP

 SICAP va avea o interfata intuitiva , inca de la inregistrarea in sistem, astfel incat sa

fie usor de utilizat pentru autoritati contractante, operatori economici, precum si
institutiile cu rol de reglementare, verificare si monitorizare a achizitiilor publice cu care
se interconecteaza  sistemul
 Modalitatea de cautare, in timp real, utilizând filtre  de cautare multiple, in functie de
necesitatile utilizatorilor.
 Se introduce serviciul “NOTIFICARI” automate pe tot parcursul desfasurarii
procedurilor de achizitie organizate on line -  notificari ce vor fi disponibile atat
autoritatilor contractante cat si opertorilor economici etc.
 Serviciu extins de raportare si statistici prin intermediul caruia toti actorii din procesul
de achizitii publice ( autoritati contractante, operatori economici si alte institutii) isi pot
genera o serie de rapoarte pentru  a avea o vizune de ansamblu atat asupra achizitiilor
proprii ( autoritati contractante si operatori economici) cat si a tuturor achizitiilor
desfasurate intr-un anumit interval de timp ( alte institutii ). De asemenea, rapoartele
generate vor putea fi exportate din SICAP in formate editabile pentru a putea fi
prelucrate si interpretate.  Vor exista o serie de statistici disponibile publicului larg 
referitoare la situatia achizitiilor din Romania ( pe judete, top autoritati care utilizeaza
sistemul electronic de achizitii, etc)
5. Modul dedicat contractelor de achizitie publica ce va permite, atat pentru autoritati
contractante, cat si pentru operatorii economici, gestionarea tuturor tipurilor de
contractate si actelor aditionale incheiate in urma procedurilor de achizitie publica
derulate prin sistem
 Servicii web extinse pentru interoperabilitate.
Au fost initiate discutii si se doreste interconectarea sistemului informatic al C.N.S.C. cu
SICAP- scopul acestei interconectari este acela de a pune la dispozitia ANAP datele ce ii voi
fi utile in desfasurarea activitatii de monitorizare si de acces in forma agregata a deciziilor
emise de catre C.N.S.C. la nivelul procedurii de achizitie publica .
7. Armonizarea in cadrul SICAP a formularelor standard (anunturile) care se transmit
prin mijloace electronice catre JOUE (SEAP/SICAP este punctul unic de trimitere
automata la J.O.U.E. a anunturilor)
Formularele au fost aprobate prin REGULAMENTUL DE PUNERE IN APLICARE
(UE) 2015/1986 AL COMISIEI din 11 noiembrie 2015.
8. Consultarea preliminara a pietei - derularea consultarii prin intermediul SICAP si 
publicarea de catre autoritatea contractanta a documentului rezultat in urma procesului de
consultare al pietei.
 Analiza in vederea extinderii in SICAP  a facilitatilor necesare derularii prin mijloace
electronice  - ONLINE - a noilor tipuri de proceduri de atribuire a contractelor de
achizitie publica.
 Introducerea unui mecanism de verificare a semnaturii electronice la orice tip de
document.
 Aplicatie imbunatatita componenta a SICAP, utilizata pentru managementul
electronic al fluxurilor de evaluare a documentatiilor de atribuire de catre A.N.A.P.
 Dosarul achizitiei - trasabilitatea actiunilor este asigurata implicit de SICAP, precum
si arhivarea electronica a dosarului achizitiei publice in cazul procedurilor efectuate prin
mijloace electronice.
 In cadrul aplicatiei vor exista versionari pentru fiecare anunt in parte astfel incat sa
poate fi evidentiate permanent modificarile efectuate de catre autoritatile contractante la
nivelul anunturilor.

III. Termenele operationalizare SICAP, conform Strategiei:

 instruirea personalului implicat  - martie 2016;

 punerea in functiune a platformei – aprilie 2016;
 publicarea tuturor contractelor de atribuire pe SICAP – aprilie 2016;
 publicarea pe SICAP a  modificarilor la contracte, modificari  care determina o
crestere a pretului  cu peste  5% - aprilie 2016;
 publicarea pe SICAP , dupa finalizarea contractului, a tuturor modificarilor –  aprilie
2016.
Pe 2 aprilie 2018 a fost lansat oficial Sistemul Informatic Colaborativ pentru mediu
performant de desfășurare al achizițiilor publice – SICAP.

Implementarea acestuia a avut ca fundament faptul că vechiul Sistemul Electronic de

Achiziţii Publice a ajuns la un grad de utilizare care nu mai era în concordanţă cu propria
capacitate tehnologică. De asemenea, s-a ţinut cont şi de faptul că au trecut zece ani de
când aplicația SEAP a fost dată în funcţiune, perioadă în care au avut loc nenumărate
modificări ce au ajuns cu mult peste capacitatea admisă prin proiectarea vechii platforme.

Mai mult, interfaţa, ergonomia, flexibilitatea vechii aplicaţii SEAP sunt rămase mult în
urmă faţă de cerinţele aplicaţiei actuale, în special pe achiziţii directe, extrem de folosite
de către utilizatorii sistemului, iar dimensionarea şi încărcarea de la nivelul anului 2006
nu mai sunt în concordanţă cu nevoile actuale ale utilizatorilor.
„Noua aplicație SICAP va contribui la creşterea eficienţei serviciilor publice folosind
mijloace electronice moderne, prietenoase ca interfaţă, bazate pe paradigme de
interoperabilitate. Mai mult, aplicaţia a fost gândită pentru a aduce beneficii cetăţeanului,
persoanelor juridice, dar şi administraţiilor publice, prin reducerea costurilor
administrative şi a timpilor de răspuns la solicitările petenţilor”, a declarat domnul Petru
Bogdan Cojocaru, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

„La nivel tehnic, arhitectura acestei aplicaţii are la bază cele mai noi tehnologii IT, soluţia
implementată este una flexibilă şi cu mecanisme facile de redundanţă şi backup, fiind
coroborată cu soluţia de stocare de înaltă performanţă şi cu echipamente inteligente de
comunicaţii, toate acestea reprezentând elementele de bază în asigurarea unui mediu
tehnologic performant, necesar rulării funcţionalităţilor”, a declarat domnul Liviu Stoica,
preşedintele Agenţiei pentru Agenda Digitală a României.

Având în vedere datele şi funcţionalităţile implementate în cadrul proiectului, la care s-a

adăugat şi masa mare de utilizatori care accesează serviciile peste reţele publice, cum este
internetul, securitatea sistemului a reprezentat unul dintre aspectele tehnice şi procedurale
ale noului sistem.

Astfel, soluţia aleasă pentru noua aplicație SICAP include o serie de controale şi
mecanisme de securitate, de la cele clasice, până la nivele complexe.

Proiectul SICAP a inclus şi o componentă de amenajare a DataCenter- ului Agenţiei

pentru Agenda Digitală a României (AADR), fiind vorba despre o cameră tehnică
modernă, la cele mai înalte standarde, obţinându-se astfel unul dintre cele mai bine dotate
centre de date din cadrul instituţiilor publice din Bucureşti.

Pentru a evita blocajele aferente înlocuirii vechii aplicații SEAP cu SICAP, încă din luna
mai a anului trecut, au fost făcute peste 1.000 de scenarii de teste.

Nu au fost neglijate nici testele de securitate și de performanță care au fost efectuate de

către Prestator în etapele de pregătire a aplicației informatice și rulate final, înainte de
lansare a proiectului. Testarea de performanță pe anumite funcționalități știute a fi cele
mai accesate, ceea ce presupunea și un grad mai mare de utilizare, a fost efectuată în
sediul Agenției pentru Agenda Digitală a României.

După prima zi de lansare oficială în producție a SICAP, la ora 17.00, au fost făcute
următoarele raportări:
1.Nr. utilizatori conectați de-a lungul zilei (6:00 – 17:00) : 8.596
2. Nr. entități conectate: 7.113
3. Nr. inițieri cumpărări directe: 501
 4. Nr. cereri noi de certificate: 30
5. Nr. plăți online efectuate prin intermediul sistemului: 3

Funcțiile de monitorizare și supervizare ale sistemului de achiziții

publice din România

Obiectivul major al oricărui sistem de achiziţii publice în cadrul statelor membre UE este
acela de a obține într-un mod eficient ,,valoare pentru bani” în utilizarea fondurilor publice.
Măsurarea performanței la nivel de sistem și utilizarea de instrumente și mecanisme adecvate
oferă baza pentru a evalua dacă sistemul de achiziții își atinge obiectivele. Achizițiile publice
reprezintă principalul instrument pentru satisfacerea nevoile autorităților contractante
finanțate din bugetul naţional: în 2013, 13,3% din PIB-ul1 Românieis-a desfășurat prin
intermediul www.e-licitatie.ro .
Deși sistemul de achiziții publice românesc este, teoretic, ghidat de principii cum ar fi
transparența, competitivitatea și eficiența economică în beneficiul întregii societăți,
organizarea actuală a monitorizării și supravegherii sistemului necesită îmbunătățiri și
dezvoltări substanțiale. Următoarele paragrafe reflectă principalele deficiențe care împiedică
capacitatea sistemului de achiziţii publice de a monitoriza eficient cadrul de derulare al
achizițiilor publice şi de a reglementa în mod eficient activitatea economică și răspunsul
pieței:
i. Funcția de monitorizare curentă se limitează la furnizarea de seturi de date statistice, cum ar
fi numărul de anunțuri de participare, tipurile de proceduri sau autorități contractante,
elemente care nu permit o descriere coerentă a pieței de achiziţii publice, ci exprimă doar o
dimensiune a acesteia. Instituțiile implicate se axează strict pe resursele și pe indicatori de
activitate proprii.
Deși unii indicatori pot fi preluaţi din SEAP, ei nu sunt procesaţi în mod proactiv. Se
raportează statistici, în mare parte privind tipul de proceduri utilizate, fără ca acestea să fie
capabile să susţină formularea de politici în domeniu. În plus, gradul de maturitate al
practicilor actuale de monitorizare este scăzut - axat pe activitate și nu pe performanță. În
consecință, monitorizarea este slab dezvoltată; sistemului actual nu asigură nici monitorizarea
economică eficace (cunoașterea pieței), nici monitorizarea eficace a neregulilor în
comportamentul autorităților contractante și nici atingerea obiectivelor politicii de achiziţie
publică.
ii. Implementarea indicatorilor de performanţă (KPI) și a valorilor de referința adecvate în
domeniul achizițiilor publice la nivel național reprezintă încă o provocare pentru România.
Indicatorii de performanţă relevanţi pentru sistemul de achiziții publice fie nu sunt încă bine
definiţi sau fie nu sunt acceptaţi de comun acord de către părțile interesate fie sau cuprind
interpretări și puncte de vedere diferite.
iii. În prezent, sistemul SEAP nu include câmpuri de date pentru a prelua toate informațiile
cheie care pot fi utilizate de către instituțiile implicate, în scopul de a corela și a analiza
dimensiunea și calitatea competiției. De exemplu, pe baza datelor din SEAP nu se pot realiza
cu acuratețe statistici şi extrage indicatori specifici pentru activitatea ofertanților din afara
ţării. Acest aspect este un indiciu cu privire la credibilitatea și atractivitatea sistemului de
achiziții publice românesc pentru operatorii economici străini și pentru investitori.
Din cauza lipsei de integrare a informațiilor de-a lungul procesului de achiziții, în prezent
este foarte dificil de evaluat influența reală a diferiților factori asupra gradului de concurență
și de monitorizat procesul de achiziţie în întregimea sa. Acest lucru se datorează, de
asemenea, unei funcții de monitorizare deficientă la nivelul sistemului de achiziții publice.
Într-adevăr, în conformitate cu Tabloul de bord privind piața unică , performanța globală a
României în achiziţii publice este sub medie, având un scor nesatisfăcător pentru 2 din cele 3
dimensiuni (participare ofertanţi, accesibilitate, eficiența procedurii).

În prezent, în ceea ce privește răspunsul pieței, conform datelor exportate din SEAP , pentru
anul 2014 (pentru toate procedurile de atribuire publicate în SEAP, sub sau peste pragurile de
publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene), numărul mediu de oferte primite pe
procedură este 7,54, după cum este prezentat mai jos:

Numărul mediu de oferte primite pe tip de procedură

Tip procedură Număr mediu oferte primite Număr proceduri

Dialog competitiv 3.00 8
Cerere de ofertă (procedură 8.05 8861
deschisă sub pragurile UE)
Licitaţie deschisă 8.57 5049
Licitaţie restrânsă 2.59 35
Licitaţie restrânsă accelerată 2.45 6
Negociere 3.90 418
Negociere accelerată 1.01 71

Negociere fără publicare 4.48 3880

Total 7.54 18328
Numărul mediu de oferte primite pe tip de contract

Tip contract Număr mediu oferte primite Număr proceduri

Furnizare 8.45 9685
Lucrări 4.88 3894
Servicii 3.85 4749
Total 7.54 18328

În plus, datorită nivelului ridicat de utilizare a criteriului ,,prețul cel mai scăzut” (pentru 97%
dintre procedurile din anul 2014) și reflectat în diferențe substanțiale între valoarea estimată
și prețul contractului, condițiile actuale de piață din România determină operatorii economici
să concureze puternic pe criterii de preț cu efect negativ vizibil pentru asigurarea de investiții
durabile și de eficienţă a utilizării fondurilor (“value for money”). În afară de deficiențele de
la nivelul funcției de monitorizare, funcția de supervizare în sistemul de achiziţii publice
românesc este limitată la controalele ex-post ale procedurilor de atribuire ca urmare a
notificărilor / sesizărilor transmise de către operatorii economici.

Direcția de acțiune
Reorganizarea şi redimensionarea funcţiei de monitorizare
Funcția de monitorizare trebuie consolidată deoarece aceasta reprezintă un instrument cheie
de cunoaștere a pieței, cu scopul de a permite autorităților române să ia măsuri adecvate
pentru a spori transparența, competitivitatea și integritatea sistemului de achiziții publice prin:
i. Politici și inițiative legislative
ii. Îndrumare adaptată la nevoile autorităţii contractante (ghiduri)
iii. Acțiuni corective întreprinse de instituțiile responsabile.
Prin urmare, o redimensionare și reproiectare a funcției sunt necesare, incluzând toți actorii
de pe piață, instrumente adecvate și indicatori de performanță relevanţi, în mod special pentru
a obţine o imagine credibilă a răspunsului pieţei cu privire la următoarele aspecte:
i. Dimensiunea și caracteristicile pieței: număr de proceduri, tipuri de proceduri, tipuri de
autorități contractante, tipuri de proceduri în funcție de valoare; durata procedurilor; prețul
final a contractului; 6
ii. Intensitatea concurenței: numărul de oferte primite și respinse pe tip de proceduri /
contracte / sectoare, etc .;
iii. Monitorizarea activităților economice: volumul achizițiilor reflectat în PIB, nivelul
prețurilor, accesul IMM-urilor, accesul ofertanților străini;
iv. Eficiența achizițiilor publice: perioada medie pentru planificare, pregătire, atribuire,
implementare, valoarea finală a contractelor etc .;
v. Identificarea practicilor potenţial suspecte/neregulilor: rate ridicate de selecție sau
excludere pentru același operator economic de către aceeași autoritate contractantă, tendinţă
de oligopol, oferta unică, companii cu ,,red flag”.
Funcția de monitorizare ar trebui să includă următoarele niveluri:
i. Sistemul de achiziţii publice din România – la acest nivel, indicatorii ar trebui să
monitorizeze eficiența procedurilor de achiziții publice derulate în România, împreună cu
practicile de achiziții publice (proceduri, strategii urmate de autoritățile contractante).
Monitorizarea ar trebui să permită factorilor de decizie să evalueze performanța sistemului în
ansamblu în raport cu obiectivele și scopurile stabilite prin funcția de elaborare a politicilor;
ii. Autoritatea Contractantă – performanţa operațiunilor autorității contractante în ceea ce
privește capacitatea de a gestiona eficient procedurile de achiziții publice și de a-și atinge
obiectivele.

Conectarea funcțiilor de monitorizare, elaborare a politicilor și

supervizare

Un rol important al funcției de monitorizare este legată de asigurarea informațiilor necesare

Departamentului de politici din cadrul ANAP, pentru verificarea conformității politicilor
sistemului de achizitii publice românesc. În prezent, SEAP permite monitorizarea achizițiilor
publice, ca parte din PIB, și a achizițiilor publice electronice, ca parte din achizițiile totale
dintr-un interval de timp determinat. În plus, indicatorii vor fi extinși în noul sistem SICAP
(versiunea îmbunătăţită a actualului SEAP) pentru a permite monitorizarea ponderii
achizițiilor verzi (ecologice), eficienței energetice, inovării și a achizițiilor durabile, în
conformitate cu cerințele directivelor UE.
Datele generate de viitorul sistem SICAP vor fi colectate și analizate periodic de către o
direcţie specializată din cadrul ANAP. Se vor elabora rapoarte trimestriale, care vor fi
transmise Direcţiei de politici și Direcţiei de supervizare din cadrul ANAP, pentru a permite,
de la caz la caz, luarea măsurilor necesare. În funcţie de nevoi, se pot realiza rapoarte
specializate, pe teme specifice (cum ar fi o evaluare a pieței în ceea ce privește achiziţiile
publice în anumite regiuni / sectoare):
i. Politici și inițiative legislative 13
ii. Îndrumări adaptate pentru autoritățile contractante (ghiduri)
iii. Acțiuni corective întreprinse de instituțiile responsabile.
Prin urmare, redefinirea funcției de monitorizare ar trebui să conducă la o creștere a
receptivității instituțiilor guvernamentale la indicatorii de piață, care să permită un proces
calitativ de îmbunătățire a transparenței, eficienței și a deschiderii sistemului.
În plus, ANAP va elabora rapoarte anuale privind funcționarea sistemului românesc de
achiziții publice, care vor fi publicate pe site-ul ANAP, pentru a aduce la cunoştinţa părţilor
interesate principalele date, analize, problemele și acțiunile de urmărit.
Pentru a spori transparența, toate aceste rapoarte (trimestriale și anuale), precum și toți
indicatorii identificaţi mai sus, vor fi publicate, astfel încât să permită monitorizarea din
partea societății civile și companiilor interesate. În plus, monitorizarea (,,peer review”) nu va
fi limitată la analiza rapoartelor publicate pe site-ul ANAP, datele colectate pe SICAP fiind
disponibile oricărei persoane interesate pentru efectuarea de analize. Mai mult, vor fi
publicate în SICAP contractele atribuite (fără anexe) și toate modificările substanțiale ale
acestora, pentru a permite evaluarea și monitorizarea din partea societăţii civile. Excepţie de
la această regulă vor face un număr limitat de contracte ( legate de domenii precum
securitatea națională și apărare, încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală etc.) care nu
pot fi făcute publice datorită specificităţii lor.

Bibliografie
http://consultareap.gov.ro/wp-content/uploads/2015/07/5.-Capitolul-5-Strategie-Nationala-
Achizitii-Publice.pdf

https://www.adr.gov.ro/reforma-%C3%AEn-domeniul-achizitiilor-publice-platforma-
sicap_148_0.html

https://www.brasovcity.ro/index.php?ck=21

http://www.meteoromania.ro/wp-content/uploads/achizitii/Strategie-achizitii-2019.pdf

http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2019/02/Analiza-oportunit%C4%83%C8%9Bii-
%C8%99i-fezabilit%C4%83%C8%9Bii-centraliz%C4%83rii-achizi%C8%9Biilor-publice-la-nivel-
regional.pdf

https://www.e-licitatie.ro/pub