Potentialul turistic

1 Continutul si structura potentialului turistic

Definitie: ansamblul elementelor ce se constituie ca atractii turistice si care se presteaza
unei amenajari pentru vizitare si primirea calatorilor.
Continutul potentialului turistic (patrimoniu turistic, fond turistic):
resurse turistice naturale;
resurse turistice antropice.
Clasificarea resurselor turistice:
a) din punct de vedere al gradului de polarizare a resurselor turistice: resurse turistice
concentrate intr -o anumita arie geografica; resurse turistice dispersate.;
b) din punct de vedere al valorii exprimata prin originalitate si unicitate: resurse unice,
sau originale la scara intregii planete; resurse de creatie - originale intalnite in diverse zone ale
lumii; resurse atractive, comune celor mai mute zone turistice.
2 Principalele atractii turistice ale Romaniei
Resurse turistice naturale:
Relief
a) Carpatii Romanesti ocupa 1/3 din suprafata Romaniei; potential turistic complet,
bogat si original; se caracterizeaza prin alternarea unitatilor montane submontane si depresionale,
a culoarelor de ape si lacuri, o mare bogatie de ape minerale si termo-minerale, fond cinegetic si
piscicol deosebit de reprezentativ; sunt accesibili pretutindeni; ofera conditii favorabile pentru o
valorificare complexa prin turism pentru practicarea numeroase a forme de turism.
b) Potential speologic are o recunoscuta valoare stiintifica si estetica; cuprinde peste
14.000 de pesteri si situeaza Romania pe locul 3 in Europa dupa Franta si Croatia; intalnim
pesteri de dimensiuni mari, complexe carstice subterane, cu rauri si cascade sau cu sisteme
dezvoltate pe mai multe etaje, unele bogat si frumos concretionate si altele cu mineralizatii rare
sau picturi murale; sunt unicate pe plan national si international fiind declarate monumente
naturale, rezervatii sau intrate in circuitul turistic.
c) se desfasoara de la 800 la 2200 de metri altitudine, cele mai importante partii sunt
intre 1500 si 1800 m; este lipsit in general de avalanse si ferit de viscole; prezinta numerosi
factori favorizanti practicarii sporturilor de iarna precum fizionomia si expunerea reliefului,
dispunerea altitudinala a acestora conditiilor meteorologice; Se poate schia pana primavara tarziu
in circuitele glaciare dar si in unele straturi montane mai inalte; Crestele si piscurile alpine,
verticalitatea peretilor stancosi are conturat si un important domeniu pentru alpinism.
 d) Oglinzile de apa sunt deosebi de numeroase fiind naturale si artificiale;lacurile de
munte sunt glaciare (Bucura), vulcanice (Sf. Ana), sau de baraj natural (Lacul Rosu); in
ansamblul dealurilor si podisurilor predomina lacurile cu apa sarata utilizate in scop balnear
(Sovata, Ocna Sibiului); iazurile din Campia Transilvaniei sau a Moldovei sunt importante
domenii pentru pescuitul sportiv; lacurile de campie amenajate in mare parte de om au valente
balneare (Amara), agrement si pescuit sportiv (Snagov); mai exista si lacurile pentru recreare si
odihna de pe Colentina din partea de NE a capitalei: Herastrau, Tei, Floreasca, etc.
e) Litoralul romanesc se intinde pe 245 km; detine o importanta salba de lacuri cu apa
dulce sau sarata; prezinta o mare varietate de atractii oferind conditii pentru practicarea unei
game largi de forme de turism; elementele care definesc litoralul romanesc sunt plaja, apa de
mare, bioclimatul marin, resursele balneare, vegetatia; caracteristicile plajei romanesti: o
orientare E si SE care permite o indelungata expunere la soare, circa 10 ore pe zi; o coborarea in
mare cu o panta lina; o latimea relativ mare (400-500 m); o calitatea nisipului (tip, puritate,
granulatie, grad de uscare); o asigura conditii excelente pentru cura heliomarina si talasoterapie
(tratament terapeutic care consta in bai de mare asociate cu aer marin). caracteristicile apei de
mare: o salinitate relativ redusa; o contrastul termic cu aerul; o actiunea benefica a valurilor; o
lipsa fluxului si refluxului; o cadru propice practicarii sporturilor nautice sau plonjarilor
subacvatice.
f) Delta Dunarii ocupa o suprafata de 4375 kmp fiind declarata de UNESCO, in anul
1990 Rezervatia Biosferei dar si zona umeda de importanta internationala de RAMSAR in anul
1991; este un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante cu cea mai bogata fauna
ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si
ihtiologica (100 de specii din care heringul de Dunare si sturionii din care se obtine caviar); plaje
intinse din zona litorala si dune de nisip.