1 2 3

|x|
4
∩ 5
Modulul numărului

6
Paralelogram

Fracţii echiunitare

5 7 3
= =
5 7 3

Pitagora

7 8 9

10
Trapez

11
U 12
Cuboid

180° Eveniment
sigur
Cerc
13 14 15
∈

α,β,γ,δ,ε

alfa, beta, gama, delta, epsilon

Triunghi
16 17 18

Fracţii subunitare

3 2 1
; ;
5 7 3

Cilindru

19 20 21

22
Romb

23
II 24
Cub

90° Eveniment
imposibil

Raza cercului
25 26 27

π ≈3,14 ⊂

Linie frântă închisă

28 29 30

Fracţii supraunitare

6 9 8
= =
5 7 3

Euclid

31 32 33

34
Hexagon

35
⊥ 36
Piramidă

Eveniment
aleator
Raportor Diametrul cercului
37 38 39

a1 +a2 +a 3+ …+a n
a m=
n

Pentagon

40 41 42

Fracţii echvalente

5 1 3
= =
10 2 6

Pătrat

43 44 45

⌀
V =L ∙ l∙ h

Sferă
46 47 48

Procent
%
Blaise Pascal Dreptunghi
49 50 51

Promilă
‰
Drepte paralele

52 53 54

Regula de trei simplă

3 21
=
10 x

10∙ 21
x= =70
3 Puncte coliniare

55 56 57

58
Con

59
≡ 60
Poligon

V= a3 Proprietatea
fundamentală
a proporţiei
61 62 63

A=π r 2

Unghi
Linie frântă deschisă
64 65 66

Drepte concurente Mărimi

direct
proporţionale
N
67 68 69

Drepte perpendiculare
Arie

70 71 72

Mărimi
invers
Punct proporţionale
Compas
73 74 75

x şi -x A

76
Q 77
Opusul numărului

78
Dreaptă
B

Numere zecimale
periodice simple
Atot =2( L∙ l+ L∙ h+l ∙h)

3,(2); -5,(71)
84,(906)
Proporţie

79 80 81

Atot =6 a2

Segment
Plan
82 83 84
Numere zecimale
perodice mixte
Inversul numărului
·O 3 5
şi
5 3
12,3(45); 0,49(3);
-786,234(48)
Centrul cercului
1. Simbolul 2. Distanţa de la 3. Patrulater cu 4. Fracţia la care 5. Unghiul cu
matematic al originea axei două laturi numărătorul este măsura mai mare
operaţiei dintre numerice până la paralele şi egal cu numitorul. de 0° şi mai mică
mulţimi: un punct dat. congruente. Valoarea acestei de 90°.
intersecţia. fracţii este egală
cu unu.

6. Savant antic 7. Patrulaterul cu 8. Simbolul 9. Corp geometric 10. Măsura în

grec care a răspuns două laturi matematic al cu toate feţele grade a unui unghi
interesant referitor paralele şi alte operaţiei cu dreptunghiuri. Are alungit.
la numărul de elevi două neparalele. mulţimi: 2 baze, 4 feţe
pe care îi are Laturile paralele reuniunea. laterale, 8 vârfuri
folosind fracţiile. ale acestui şi 12 muchii.
patrulater se
numesc baze.

11. Figura 12. Şansa de 13. Simbolul 14. Figură 15. Primele cinci
geometrică realizare a acestui matematic geometrică litere din alfabetul
alcătuită dintr-o eveniment este “aparţine”. alcătuită din trei grecesc.
mulţime de puncte egală cu unu sau laturi şi trei
egal depărtate de 100%. unghiuri.
la un punct dat.
.

16. Fracţia la care 17. Unghiul cu 18. Corp rotund cu 19. Paralelogram 20. Simbol
numărătorul este laturile reciproc două baze. cu laturile matematic pentru
mai mic decât perpendiculare. Desfăşurarea congruente. reprezentarea
numitorul. acestui corp dreptelor paralele.
Valoarea acestei reprezintă un
fracţii este mai dreptunghi şi două
mică decât unu. cercuri.

21. Corp 22. Măsura în 23. Segmentul care 24. Şansa de 25. Un număr
geometric cu toate grade a unui unghi uneşte centrul realizare a acestui constant care
feţele pătrate. La drept. cercului cu un eveniment este reprezintă raportul
fel ca şi cuboidul punct al cercului. egală cu zero. dintre lungimea
are 2 baze, 4 feţe unui cerc şi
laterale, 8 vârfuri diametrul său.
şi 12 muchii.

26. Simbolul 27. Figură 28. Fracţiile la 29. Unghiul cu 30. Matematician
matematic care geometrică plană care numărătorul măsura mai mare antic grec, a expus
reprezintă o formată din mai este mai mare decât 90° şi mai sistematic
mulţime care se multe segmente decât numitorul. mică decât 180°. rezultatele
include în altă care are doar geometrice
mulţime. vârfuri din care cunoscute în
“pornesc” câte vremea sa în
două laturi. tratatul Elementele.
31. Poligon cu 32. Simbolul 33. Corp 34. Instrument 35. Coarda ce trece
şase laturi. matematic prin geometric cu o pentru prin centrul unui
care se reprezintă bază poligon şi un determinarea cerc.
dreptele vârf în afara bazei. măsurii unui
perpendiculare. Poate fi unghi.
triunghiulară,
patrulateră,
pentagonală
ş.a.m.d.
36. Şansa de 37. Semnele la 38. Poligon cu 39. Formula de 40. Fracţiile care
realizare a acestui înmulţirea cinci laturi. calcul pentru reprezintă aceeaşi
eveniment este numerelor întregi. determinarea parte dintr-un
egală cu un număr mediei aritmetice. întreg.
mai mare ca zero
şi mai mic ca unu.

41. Unghi măsura 42. Patrulater cu 43. Corp 44. Simbolul 45. Formula de
căruia este egală toate laturile geometric rotund. matematic prin calcul pentru
cu 0°. congruente şi toate Nu are bază, nici care se reprezintă determinarea
unghiurile vârf. mulţimea vidă. volumului unui
congruente. cuboid.

46. Prima maşină 47. Patrulater cu 48. simbolul 49. Suma 50. Simbolul
de calcul a fost laturile opuse matematic prin măsurilor laturilor matematic prin
inventată de acest paralele şi care se reprezintă unui plogon. care se reprezintă
matematician. congruente şi toate procentul. promila.
unghiurile drepte.

51. Dreptele care 52. Regula aplicată 53. Unghiul cu 54. Punctele care 55. Corp
nu au nici un punct la mărimile direct măsura de 180°. aparţin unei geometric rotund
comun. proporţionale drepte. cu un singur vârf,
pentru baza căruia este
determinarea unei cerc.
mărimi
necunoscute
dintr-o proporţie.

56. Simbolul 57. Linia frântă 58. Formula de 59. Segmentul care 60. Produsul
matematic prin închisă, ale cărei calcul pentru uneşte două puncte extremilor
care se reprezintă laturi nu au alte determinarea ale cercului. proporţiei este egal
două segmente puncte comune volumului unui cu produsul
congruente. decât vârfurile cub. mezilor proporţiei.
liniei.
61. Formula de 62. Figura 63. Figură 64. Dreptele care 65. Două mărimi a
calcul pentru geometrică geometrică plană au un singur punct şi b care depind
determinarea ariei formată din două formată din mai comun. una de lata, astfel
unui disc. semidrepte cu multe segmente încât dacă a se
originea comună. care are două măreşte de un
vârfuri din care număr de ori,
“porneşte” doar atunci b se măreşte
câte o latură. de acelaşi număr
. de ori, şi invers.
66. Simbolul 67. Dreptele care 68. Simbolul 69. Suprafaţa din 70. Cea mai simplă
matematic prin se intersectează matematic prin interiorul unui figură geometrică.
care se reprezintă sub un unghi care se reprezintă poligon.
mulţimea drept. mulţimea
numerelor numerelor întregi.
naturale.

71. Instrument 72. Două mărimi a 73. Simbolul 74. Pentru orice 75. Figura
geometric cu şi b care depind matematic prin număr întreg nenul geometrică
ajutorul căruia una de lata, astfel care se reprezintă a există un număr nemărginită
putem construi încât dacă a se mulţimea întreg nenul -a. formată dintr-o
cercuri. măreşte de un numerelor Cum se numesc mulţime de puncte.
număr de ori, at. b raţionale. aşa numere?
se micşorează de
acelaşi nr de ori, şi
invers.
76. Numerele 77. Egalitatea a 78. Formula de 79. Formula de 80. O parte a
zecimale la care se două rapoarte. calcul pentru calcul pentru dreptei formată din
repetă o cifră sau determinarea ariei determinarea ariei toate punctele
mai multe imediat totale a unui totale a unui cub. acestei drepte
după virgulă. cuboid. situate între două
puncte ale ei,
numite extremităţi.

81. Cu ce figură 82. Numerele 83. Punctul de la 84. Două numere

geometrică poate zecimale la care se care sunt egal (fracţii) produsul
fi asociată repetă o cifră sau depărtate punctele cărora este egal cu
suprafaţa apei unui mai multe după o unui cerc. unu. Cum este
lac într-o zi fără cifră sau mai multe unul din aceste
vânt?. după virgulă. numere pentru
celălalt număr.
 Stimaţi colegi, elevi , părinţi! Continui să propun jocuri didactice
din seria “Lotto”. De data aceasta am elaborat un joc la matematică.
Poate fi folosit în calitate de evaluare finală la clasa a VI-a sau ca
evaluare iniţială în clasa a VII-a. Confecţionaţi cartonaşe cu imagini şi
cartonaşe cu întrebări din cele propuse.
Regulile jocului: cartonaşele cu imagini se repartizează elevilor
(câte unul sau câte două, sau un cartonaş la pereche, depinde de numărul
de elevi din clasă). Cartonaşele cu întrebări rămân la moderator.
Moderator poate fi profesorul sau un elev. Moderatorul extrage la
întâmplare un cartonaş cu întrebare, citeşte cu voce întrebarea.
Răspunsul se găseşte pe cartonaşul cu imagini. Elevul care a găsit
răspunsul cere cartonaşul cu întrebare şi acoperă imaginea respectivă.
Imaginile şi răspunsurile sunt numerotate (se poate de verificat
exactitatea răspunsului). Cine primul acoperă cartonaşul cu imagini este
câştigător.
În cadrul jocului se pot verifica cunoştinţele elevilor cu
referire la simbolurile matematice, noţiunile matematice, operaţii
matematice, figuri geometrice, unele formule matematice, ş.a.
Se pot propune elevilor fişele cu imagini: iar ei să alcătuiască singuri
întrebarea corespunzătoare imaginii.
Dacă dorim să facem o interogare de câteva minute la începutul lecţiei,
sau pe parcurs, atunci putem propune elevilor să extragă din cutiuţa cu
întrebări una la întâmplare şi să răspundă.
Modalităţi de folosire a acestui joc pot fi diferite, depinde de
creativitatea fiecăruia.

Toate bune vă doresc!