Sinteză formule Algebră pentru Evaluarea

Națională
iunie 2, 2020 / Niciun comentariu

În acest articol sunt prezentate principalele Formule de algebra pentru evaluarea nationala la matematica.

Mulțimi de numere:

naturale (N)- exemple: 0, 1, 2, 3, …

întregi (Z)- exemple: -7, -5, 0, 4, …
raționale (Q)- exemple:

3 1
0, 15; ; −5; − ; 3, (2);
4 7
​ ​

reale (R)- exemple:

8
−1; 3 ; ; − 7 ; 3, (2);
5
​ ​ ​

iraționale (R-Q)- exemple:

7 ; − 3 ; π;
​ ​

Operații cu mulțimi. Dacă A = {0,1,2,3} și B = {2,3,4}, atunci:

reuniunea A∪B = {0,1,2,3,4} (toate elementele, scrise o singură dată)

intersecția A∩B = {2,3} (doar elementele comune)
diferența A-B = {0,1} (elementele care sunt în A, dar nu sunt în B).

Suma Gauss:

n(n + 1)
1 + 2 + 3 + ... + n =
2
​

Teorema împărțirii cu rest:

D = I^ ⋅ C + R, R < I^
exemplu: 25 : 4 = 6 rest 1; atunci 25 = 4∙6 + 1

Reguli de calcul cu puteri:

am ⋅ an = am+n

am : an = am−n

(am )n = am⋅n

an ⋅ bn = (a ⋅ b)n

an : bn = (a : b)n

a0 = 1
 a1 = a

1
a−x =
ax
​

Criterii de divizibilitate:

cu 2: dacă ultima cifră este 0, 2, 4, 6, 8 (ex: 182)

cu 3: dacă suma cifrelor e divizibilă cu 3 (ex: 111)
cu 5: dacă ultima cifră e 0 sau 5 (ex: 1380)
cu 9: dacă suma cifrelor e divizibilă cu 9 (ex: 720)
cu 10: dacă ultima cifră este 0 (ex: 420)
cu 100: dacă ultimele două cifre sunt 00 (ex: 1300)
cu 1000: dacă ultimele trei cifre sunt 000 (ex: 25000).

Numerele prime – au exact doi divizori: 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23 etc.

Procente: p% din x este

p p⋅x
⋅x=
100 100
​ ​

Introducerea întregilor în fracție:

b a⋅c+b
a =
c c
​ ​

Scoaterea întregilor din fracție:

x r
=c ,
y y
​ ​

unde c reprezintă câtul împărțirii numărului x la y, iar r este restul împărțirii:

x : y = c rest r
Transformare fracții periodice în fracții ordinare:

45
0, (45) =
99
​

1523 − 1 1522
1, (523) = =
999 999
​ ​

3521 − 35 3486
3, 5(21) = =
990 990
​

Cel mai mare divizor comun – descompunem numerele în factori primi; înmulțim factorii primi comuni, la puterea
cea mai mică.
Cel mai mic multiplu comun– descompunem numerele în factori primi; înmulțim factorii primi comuni și necomuni
la puterea cea mai mare.
Exemple:

24=2^3\cdot 3\quad și\quad80=2^4\cdot 5\\(24,80)=2^3=8 \\ [24,30]=2^4 \cdot 3\cdot5

Mărimi direct proporționale: a , a , direct proporționale cu b , b dacă
1 2 1 2
a1 a2
= =k
​ ​

b1 b2
​ ​

​ ​

Mărimi invers proporționale: a1, a2, invers proporționale cu b1, b2 dacă

 a1 ⋅ b1 = a2 ⋅ b2 = k
​ ​ ​ ​

Aflarea unui termen necunoscut x dintr-o proporție:

2 x 2 ⋅ 18
= ⇒x=
3 18 3
​ ​ ​

Probabilitatea unui eveniment:

nr. cazuri f avorabile

P =
nr. cazuri posibile
​

Media aritmetică a două numere a și b este:

a+b
ma =
2
​ ​

Media aritmetică a n numere:

x1 + x2 + ... + xn
ma =
​ ​ ​

n
​ ​

Media aritmetică ponderată a numerelor 5, 7 și 8 având ponderile 3, 8 și 9 este:

5⋅3+7⋅8+8⋅9
mp =
3+8+9
​ ​

Media geometrică a două numere pozitive:

mg = ​ a⋅b ​

Modulul unui număr real:

x, dacă x ≥0
∣x∣ = {
−x, dacă x<0
​ ​

exemple:

∣ − 4∣ = 4;
∣1 − 2 ∣ = −(1 − 2 ) =
​ ​ 2 − 1; ​

Proprietățile modulului:

∣x∣ ≥ 0, ∀x ∈ R

∣a ⋅ b∣ = ∣a∣ ⋅ ∣b∣

a ∣a∣
∣ ∣= ,b = 0
b ∣b∣ 
​ ​

∣a + b∣ ≤ ∣a∣ + ∣b∣
Partea întreagă a unui număr real x este cel mai mare număr întreg, mai mic sau egal cu x. Exemple: [1,25] = 1;
[-2,7] = -3.

Partea fracționară a unui număr real x este diferența dintre x și partea întreagă a lui x, adică {x} = x – [x]. Exemple:
{1,25} = 1,25 – 1 = 0,25.
Proprietățile radicalilor. Fie a, b numere reale pozitive și x număr real.

x2 = ∣x∣​

a⋅b = ​ a⋅ ​ b ​

a a
= ,b 
=0
​

b b
​ ​ ​

Scoaterea factorilor de sub radical. Fie p ≥ 0, q ≥ 0.

p2 ⋅ q = p q ​ ​

ex : 18 = ​ 32 ⋅ 2 = 3 2 ​

Introducerea factorilor sub radical. Fie p ≥ 0, q ≥ 0.

p q= ​ p2 ⋅ q ​

−p q = − p2 ⋅ q ​ ​

Formule de calcul prescurtat:

(a + b)2 = a2 + 2ab + b2

(a − b)2 = a2 − 2ab + b2

(a + b)(a − b) = a2 − b2 .
Funcții de gradul I: f : R → R, f(x) = ax+b

Intersecția graficului cu axele Ox și Oy:

Pentru a găsi punctul de intersecție dintre graficul funcției și axa Ox, vom pune condiția y = 0 și apoi rezolvăm
ecuația f(x) = 0 pentru a-l afla pe x; vom obține un punct A(x,0).
Pentru a găsi punctul de intersecție dintre graficul funcției și axa Oy, vom pune condiția x=0 și apoi calculăm y
= f(0); vom obține un punct B(0,y).

Condiția ca un punct să aparțină graficului:

Un punct M(a,b) aparține graficului unei funcții dacă f(a) = b.

Distanța dintre două puncte în plan

Fie A, B, M trei puncte în reperul cartezian având coordonatele: A(xA,yA), B(xB,yB), M(xM,yM).

Lungimea segmentului AB se calculează astfel:

AB = (xB − xA )2 + (yB − yA )2
​ ​ ​ ​ ​

Dacă M este mijlocul segmentului AB, atunci coordonatele punctului M vor fi:

xA + xB yA + yB
xM = ; yM =
​ ​ ​ ​

2 2
​ ​ ​ ​

Media unui set de date statistice: este media aritmetică a valorilor din setul considerat:

x1 + x2 + ... + xn
xˉ =
​ ​ ​

n
​

Mediana unui set de date statistice:

Mediana unui set de date cu număr impar de valori ordonate crescător este valoarea din mijloc.
Mediana unui set de date cu număr par de valori ordonate crescător este media aritmetică a celor doi termeni
din mijloc.

Amplitudinea unui set de date statistice: – diferența dintre cea mai mare și cea mai mică valoare.

Modul unui set de date statistice: – este valoarea cu cea mai mare frecvență.