POTENTIALUL TURISTIC

POTENTIALUL TURISTIC
Continutul si structura potentialului turistic
Potentialul turistic = totalitatea elementelor
ce se constituie ca atractii turistice si care se
preteaza unei amenajari pentru vizitare si
primirea calatorilor.

Notiuni: atractii turistice si resurse turistice

 POTENTIALUL TURISTIC
Atractiile turistice = elementele ce atrag atentia,
produc impresie si au sfera de cuprindere mai
restransa.

Resursele turistice = au sfera mai larga de

cuprindere, desemneaza atat motivul vizitei cat
si modul de exploatare, reunind mijloacele si
sursele necesare desfasurarii activitatii
turistice.

Alte notiuni: fond turistic si patrimoniu turistic

 POTENTIALUL TURISTIC
Fond turistic = totalitatea resurselor naturale si
culturale cu destinatie turistica (potential
turistic)

Patrimoniu turistic = atractii, baza materiala

specifica, infrastructura, etc (componente ce
asigura exploatarea si valorificarea bogatiilor
turistice)

Patrimoniul > fondul turistic

 TIPOLOGIA RESURSELOR
Dupa continutul lor:
• Atractii naturale = ansamblul conditiilor pe
care le ofera cadrul natural (relief, clima,
hidrografie, vegetatie, fauna, monumente
naturale, rezervatii, etc)

• Atractii antropice = creatiile omului de-a

lungul timpului, concretizate in elemente de
cultura, istorie, arta si civilizatie, tehnico-
economice, socio-demografice etc.
 TIPOLOGIA RESURSELOR
Dupa gradul de polarizare:
•Resurse concentrate
•Resurse dispersate

sau

•Atractii nodale (se concentreaza pe o arie mai

restransa)
•Atractii liniare (de-a lungul unui circuit, de-a
lungul coastelor)
 TIPOLOGIA RESURSELOR
Dupa valoare (originalitate si unicitate)

•Resurse unice (rare si originale)

•Resurse de creatie – originale dar inregistrandu-

se in mai multe zone - orase, cetati, parcuri

•Resurse atractive – comune celor mai multe

zone turistice ale lumii (plaje, peisaje, mare,
manifestari culturale)
 Valorificarea potentialului turistic al
Romaniei
Valorificarea potenţialului turistic montan
- Analizând gradul de echipare tehnică a masivelor
montane – cazare, pârtii de schi şi mijloace de
transport pe cablu, accesibilitate , poteci marcate
ş.a., dotarea celor 60 de masive nu este
corespunzătoare normelor internaţionale. Din acest
total, doar 23% din masive prezintă echipare
tehnică satisfăcătoare. Printre acestea se numără:
Bucegi, Postăvarul, Cândrel, Semenic, Ceahlău,
Muntele Mic, Ţarcu, Făgăraş, Rodnei, etc.
 Valorificarea potentialului turistic al
Romaniei

Valorificarea potenţialului turistic montan

• Lipsa unor strategii adecvate de marketing, în turism se

evidenţiază în necorelarea capacităţii de cazare cu lungimea şi
capacitatea pârtiilor de schi.
• O altă neconcordanţă este cea între spaţiile de cazare şi
capacitatea de echipaje tehnice (pârtii, teleferice) pentru sporturi
de iarnă, indicele utilizat situându-se cu mult sub media
internaţională.
• Masivele montane româneşti sunt acoperite de o reţea densă de
poteci turistice, care totalizează peste 11 000 km lungime. În
acest caz e necesară verificarea, completarea, întreţinerea şi
chiar reducerea acestora în masivele unde se doreşte
protejarea şi conservarea mediului natural.
 Valorificarea potentialului turistic al Romaniei

Valorificarea potenţialului turistic balnear

•În prezent se găsesc peste 160 de staţiuni şi localităţi
cu factori naturali de cură şi complexe sanatoriale,
unde serviciile de cazare, masă, diagnostic şi
tratament , sunt oferite în cadrul aceleaşi clădiri.
•Ca staţiuni balneoclimaterice de notorietate se
evidenţiază: Băile Herculane, Băile Felix, Vatra
Dornei, Băile Tuşnad, Slănic Moldova, Borsec,
Covasna, Stâna de Vale, Pucioasa, Slănic,
Călimăneşti – Căciulata, Băile Olăneşti, Băile Govora,
1 Mai, Amara şi altele.
Valorificarea potentialului turistic al
Romaniei
Valorificarea potenţialului turistic balnear

• Statistic, România dispune de circa 40 de baze de

tratament din care aproape jumătate sunt situate în
incinta hotelurilor asigurând condiţii de cură pe
toată durata anului calendaristic unde se pot
efectua aproximativ 100.000 de proceduri.

• Cu toate acestea, valorificarea lor balneoturistică

este parţială, activitatea balneară fiind concentrată
în circa 19 staţiuni balneare de interes general, din
care 13 sunt remarcate în turismul internaţional.
 Valorificarea potentialului turistic al Romaniei

Valorificarea potenţialului turistic al litoralului

Mării Negre

•Condiţiile naturale, deosebit de favorabile pentru

practicarea unui turism complex au permis construirea
în cele 12 staţiuni a unei puternice baze materiale de
cazare, tratament, alimentaţie publică, agrement,
comerţ general.

•Litoralul marin românesc este considerat prima zonă

turistică din ţară în pofida unei accentuate sezonalităţi.
Valorificarea potentialului turistic al
Romaniei
Valorificarea potenţialului turistic al litoralului Mării
Negre

• Potenţialul turistic al litoralului este insuficient valorificat,

în principal, prin prisma resurselor balneare de mare
valoare terapeutică – apele termo – minerale, nămolurile
sapropelice şi de turbă.

• De altfel, baza de cazare pentru cura balneară reprezintă

doar 12,1% din spaţiile litoralului. Se mai adaugă
degradarea şi reducerea treptată a unor elemente de
potenţial turistic, care conduc la diminuarea potenţialului
turistic al litoralului.
 Valorificarea potentialului turistic al Romaniei

Valorificarea potenţialului turistic al zonei Delta Dunării

•Delta Dunării, încă din anul 1993 a fost recunoscută drept

rezervaţie a biosferei, patrimoniu mondial natural cu statut
de potenţial turistic de marcă, unicat european. Chiar dacă
prezintă astfel de calităţi de marcă, în privinţa echipării
tehnice şi a circulaţiei turistice valorificarea turistică se face
sub posibilităţi.

•Specific acestei zone este turismul itinerant ce presupune o

dotare corespunzătoare cu hidrobuze, bărci pescăreşti, vase
dormitor, şalupe, platforme plutitoare, respectiv ambarcaţiuni
moderne silenţioase şi nepoluante care să nu ducă la
dezechilibrul ecosistemului deltaic.