RESURSELE TURISTICE

(POTENTIALUL TURISTIC)
 POTENTIALUL TURISTIC
Continutul si structura potentialului turistic
Potentialul turistic = totalitatea
elementelor ce se constituie ca atractii
turistice si care se preteaza unei
amenajari pentru vizitare si primirea
calatorilor.
Notiuni: atractii turistice si resurse turistice
Atractiile turistice = elementele ce atrag
atentia, produc impresie si au sfera de
cuprindere mai restransa.
Resursele turistice = au sfera mai larga de
cuprindere, desemneaza atat motivul
vizitei cat si modul de exploatare, reunind
mijloacele si sursele necesare desfasurarii
activitatii turistice.
Alte notiuni: fond turistic si patrimoniu turistic
Fond turistic = totalitatea resurselor
naturale si culturale cu destinatie
turistica (potential turistic)

Patrimoniu turistic = atractii, baza

materiala specifica, infrastructura, etc
(componente ce asigura exploatarea si
valorificarea bogatiilor turistice)

Patrimoniul > fondul turistic

 TIPOLOGIA RESURSELOR
Dupa continutul lor:
- Atractii naturale = ansamblul conditiilor pe
care le ofera cadrul natural (relief, clima,
hidrografie, vegetatie, fauna, monumente
naturale, rezervatii, etc)
- Atractii antropice = creatiile omului de-a
lungul timpului, concretizate in elemente de
cultura, istorie, arta si civilizatie, tehnico-
economice, socio-demografice, etc
• Dupa gradul de polarizare:
- Resurse concentrate
- Resurse dispersate sau

- Atractii nodale (se concentreaza pe o arie

mai restransa)
- Atractii liniare (de-a lungul unui circuit, de-
a lungul coastelor)
• Dupa valoare (originalitate si unicitate)
- Resurse unice (rare si originale)
- Resurse de creatie – originale dar
inregistrandu-se in mai multe zone - orase,
cetati, parcuri
- Resurse atractive – comune celor mai
multe zone turistice ale lumii (plaje,
peisaje, mare, manifestari culturale)
 Valorificarea potentialului turistic al
Romaniei
Valorificarea potenţialului turistic montan
- Analizând gradul de echipare tehnică a masivelor
montane – cazare, pârtii de schi şi mijloace de
transport pe cablu, accesibilitate , poteci marcate
ş.a., dotarea celor 60 de masive nu este
corespunzătoare normelor internaţionale. Din acest
total, doar 23% din masive prezintă echipare
tehnică satisfăcătoare. Printre acestea se numără:
Bucegi, Postăvarul, Cândrel, Semenic, Ceahlău,
Muntele Mic, Ţarcu, Făgăraş, Rodnei, etc.
• Lipsa unor strategii adecvate de marketing, în
turism se evidenţiază în necorelarea capacităţii de
cazare cu lungimea şi capacitatea pârtiilor de schi.
• O altă neconcordanţă este cea între spaţiile de
cazare şi capacitatea de echipaje tehnice(pârtii,
teleferice) pentru sporturi de iarnă, indicele utilizat
situându-se cu mult sub media internaţională.
• Masivele montane româneşti sunt acoperite de o
reţea densă de poteci turistice, care totalizează
peste 11 000 km lungime. În acest caz e necesară
verificarea, completarea, întreţinerea şi chiar
reducerea acestora în masivele unde se doreşte
protejarea şi conservarea mediului natural.
 Valorificarea potenţialului turistic balnear
• În prezent se găsesc peste 160 de staţiuni şi
localităţi cu factori naturali de cură şi complexe
sanatoriale, unde serviciile de cazare, masă,
diagnostic şi tratament , sunt oferite în cadrul
aceleaşi clădiri. Ca staţiuni balneoclimaterice de
notorietate se evidenţiază: Băile Herculane,
Băile Felix, Vatra Dornei, Băile Tuşnad, Slănic
Moldova, Borsec, Covasna, Stâna de Vale,
Pucioasa, Slănic, Călimăneşti – Căciulata, Băile
Olăneşti, Băile Govora, 1 Mai, Amara şi altele.
• Statistic, România dispune de circa 40 de baze
de tratament din care aproape jumătate sunt
situate în incinta hotelurilor asigurând condiţii de
cură pe toată durata anului calendaristic unde se
pot efectua aproximativ 100.000 de proceduri.
• Prin bogăţia , varietatea şi valoarea terapeutică
a factorilor naturali de cură, dar şi prin eficienţa
lor incontestabilă unanim recunoscută pe plan
internaţional, România este una din tarile cu un
potenţial balnear de necontestat, cu elemente
de originalitate şi superioritate. Cu toate
acestea, valorificarea lor balneoturistică este
parţială, activitatea balneară fiind concentrată în
circa 19 staţiuni balneare de interes general, din
care 13 sunt remarcate în turismul internaţional.
 Valorificarea potenţialului turistic al litoralului
Mării Negre
• Condiţiile naturale, deosebit de favorabile
pentru practicarea unui turism complex au
permis construirea în cele 12 staţiuni a unei
puternice baze materiale de cazare,
tratament, alimentaţie publică, agrement,
comerţ general.
• Litoralul marin românesc este considerat
prima zonă turistică din ţară în pofida unei
accentuate sezonalităţi.
• Potenţialul turistic al litoralului este
insuficient valorificat, în principal, prin
prisma resurselor balneare de mare
valoare terapeutică – apele termo –
minerale, nămolurile sapropelice şi de
turbă. De altfel, baza de cazare pentru
cura balneară reprezintă doar 12,1% din
spaţiile litoralului. Se mai adaugă
degradarea şi reducerea treptată a unor
elemente de potenţial turistic, care conduc
la diminuarea potenţialului turistic al
litoralului.
 Valorificarea potenţialului turistic al zonei
Delta Dunării

• Delta Dunării, încă din anul 1993 a fost recunoscută

drept rezervaţie a biosferei, patrimoniu mondial natural
cu statut de potenţial turistic de marcă, unicat european.
Chiar dacă prezintă astfel de calităţi de marcă, în privinţa
echipării tehnice şi a circulaţiei turistice valorificarea
turistică se face sub posibilităţi.
• Specific acestei zone este turismul itinerant ce
presupune o dotare corespunzătoare cu hidrobuze, bărci
pescăreşti, vase dormitor, şalupe, platforme plutitoare,
respectiv ambarcaţiuni moderne silenţioase şi
nepoluante care să nu ducă la dezechilibrul
ecosistemului deltaic.
 Distributia pe ZONE a principalilor indicatori
in Romania (%), in anul 2020
Zona/ Litoral Statiuni Statiuni Delta Bucuresti si Alte
indicatori (fara orasul balneare montane Dunarii orasele de localitati
Constanta) resedinta
Nr. Unitati 8,97 7,2 27,53 3,16 18,37 34,77

Nr. Locuri 23,8 10,21 17,86 2,12 25,16 20,85

Turisti 8,63 8,47 17,24 1,24 46,92 17,5

Cazati

Nr. 15,97 15,48 15,99 1,26 36,75 14,55

Innoptari