Tema: Patrimoniu turistic.

Concept și clasificare.
Obiectivele:

1.Identificarea principalelor categorii de resurse

naturale și antropice.

2.Clasificarea resurselor turistice conform

criteriilor de clasificare.

3.Argumentarea importamței resurselor naturale și

antropice.
Patrimoniu Turistic National(PTN) ne permite sa acumulam
cunostinte despre resursele materiale si spirituale ce permite o
calificare a activitatii profesionale .Ne ofera posibilitatea sa
analizam locul si rolul cat si importanta resurselor turistice naturale
si antropice,sa determinam localitati cu un potential turistic bogat si
de a pune in valori toate resursele turistice.

Patrimoniul turistic a unui teritoriu geografic (judeţ, staţiune) este

compus din:

- Potenţialul turistic (natural şi antropic);

- Infrastructură (generală şi turistică);

- Structuri turistice (baza tehnico-materială a turismului).

Elementele naturale sau antropice- resurse sau atracţii turistice-

reprezintă materia primă pentru activităţile turistice.

Potenţialul turistic natural- reprezintă totalitatea resurselor turistice

pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale fizico-
geografice (relief, climă, hidrografie, faună, floră) inclusiv
caracteristici modificate sau amenajări ale acestora.

Potenţialul antropic- reprezintă totalitatea resurselor turistice

rezultate ale creaţiei umane din punct de vedere cultural - istoric şi
tehnico -economic din cadrul unui teritoriu sau al unei aşezări
umane considerate ca având valoare turistică sau constituind bază
de existenţă pentru turism.

Mediul înconjurător, reprezintă totalitatea factorilor naturali şi a

celor creaţi de oameni care în strânsă interacţiune asigură
menţinerea de echilibrului ecologic determinând condiţii de viaţă
pentru om şi de dezvoltare a societăţii. Acesta are două tipuri de
componente:

1. Natural, cu două elemente:

 a) Abiotice (aerul, apa, solul, subsolul, relieful);
b) Biotice (vegetaţia şi fauna).
2. Antropice, cu elemente introduse de om prin activităţile sale
complexe surselor turistice (regională şi naţională), precum şi
evaluarea acestora.

Conceptul de resurse turistice

Nu sunt resurse turistice în sine ci doar resurse exploatabile şi

utilizabile în condiţii tehnologice şi economice date.

Resursele se clasifică în:

a) Resurse naturale: climat favorabil unui anumit tip de turism,

topografia care crează peisajul montan, coline, lacuri sau plaje,
floră, faună.
b) Resurse socio-culturale: manifestări artistice, festivaluri de
muzică, concerte internaţionale, expoziţii, reuniuni literare şi
culturale internaţionale, manifestări sportive, tehnice şi ştiinţifice,
oraşe moderne, locuri arheologice şi istorice.
c) Resurse cu caracter economic: uzine, centre tehnice, dar şi
condiţii economice favorabile achiziţionării de bunuri şi servicii la
preţuri joase, fie pentru că preţul vieţii este scăzut fie din cauza
condiţiilor de schimb favorabile. Utilizarea acestor resurse
comportă punerea în evidenţă a caracteristicilor lor. O resursă nu
are interes decât în funcţie de atracţia pe care o poate executa
asupra turistului. Atracţia este mai întâi socială cu este cazul
marilor oraşe, iar ea poate decurge din raritatea şi originalitatea
resursei sau datorită permanenţei resursei.

Inventarul resurselor

Acest inventar cuprinde următoarele elemente:

a) Patrimoniu natural: care cuprinde elemente geologice sau

geomorfologice; elemente de climat: temperatură, precipitaţii,
soare; higrometrice: vânturi, durata anotimpurilor, puritatea
aerului; hidrologice: căderi de cascade; fluvii, lacuri, râuri şi mări;
 fauna şi flora; păduri, zone rezervate crescătorilor de animale,
animale pentru vânat şi pescuit, surse de energie termică şi
nucleară;
b) Patrimoniul uman: date demografice, conduită de viaţă şi nivel
de viaţă, salarii, condiţii de muncă, calificarea forţei de muncă,
centre de formare profesională, opiniile şi mentalitatea populaţiei
în raport cu fenomenul turistic dar şi structura socială şi
participarea populaţiei la democraţia locală, regională sau
naţională, concedii plătite, aranjarea timpului liber, a timpului de
lucru, de petrecere a vacanţelor;

Ca aspecte politice şi juridice: regim de stabilitate politică,

imaginea regiunii, legi şi reglementări în vigoare, privind direct sau
indirect dezvoltarea turistică, structura administrativă a regiunii sau
ţării, existenţa unui plan de dezvoltare a turismului, a unui plan de
finanţare, măsuri politice de securitate.

c) Patrimoniul cultural: cuprinde arheologie, locuri şi monumente

istorice, arhitectură locală, tradiţie, folclor popular;
d) Infrastructura rutieră, feroviară, aeriană, maritimă;
e) Infrastructuri şi legi de turism: porturi de agrement şi plaje,
amenajări de pante de munţi pentru sporturile de iarnă, parcuri
naturale, regionale, naţionale, rezervaţii, alte infrastructuri de
ocupaţie în mediul urban sau rural. Cazări hoteliere şi compelxe
( camping, sate de vacanţă, zăcăminte) restaurante turistice şi
gastronomice, cofetării şi baruri, agenţii de voiaj.
f) Resurse financiare şi economice: surse de finanţare publică,
sprijinul colectivităţii locale şi regionale, alte surse publice, surse
private bancare, alte sisteme de stimulare a investiţiilor turistice.

Resursele economice pot fi folosite pe termen lung sau mediu

pentru dezvoltarea turismului şi agriculturii, industriei şi comerţului.

Turismul în Republica Moldova are un potențial de dezvoltare,

prezentând o combinație complexă de medii naturale (arii
naturale, masive forestiere în centrul țării, toltre, defilee, lunci) și
artificiale (lăcașuri medievale, cetăți, orașe cu diverse stiluri
arhitecturale, stațiuni balneare, festivaluri, vinării etc).
Potențiale forme de turism care ar putea concura pe piața internațională
sunt de asemenea: turismul vinicol, ecoturismul, turismul de recreare, de
sănătate și cel cultural

Dealurile si podisurile se inscriu cu un potential turistic al reliefului

mai modest, reprezentat prin aspecte peisagistice legate, mai ales, de
alternanta dealurilor cu depresiunle si vaile, iar intinsele paduri de
foioase si plantatii de pomi si vita de vie, covorul pasunilor sau fanetelor
si bogaatia de ape si mai ales a celor minerale, completeaza si
imbogatesc valoarea turistica a acestora. 

Campia, prin prezenta unor vai cu lunci largi si insotite de zavoaie

de salcii si plopi sau paduri de foioase, prin configuratia formelor
fluviatile si a crovurilor, fondul piscicol si cinegetic, dispune de un
potential turistic redus si putin valorificat, in prezent.

Apele curgatoare, care impanzesc intreaga tara, se inscriu cu un

potential ridicat, atat prin peisajul creat, cat mai ales prin posibilitatile pe
care le ofera pentru practicarea pescuitului sportiv si agrementului
nautic, pentru baie si plaja. Dunarea se inscrie cu cel mai important
potential turistic, de la aspecte peisagistice si pana la cele de amenajare
si dotare croaziere etc. utilizat insa in mai mica masura.

Oglinzile de apa, naturale sau artificiale, deosebit de numeroase in tara

noastra, constituie un remarcabil potential turistic.

Pesteri in Moldova - unele dintre cele mai lungi peșteri carstice din
lume. Cele mai renumite Pesteri in Moldova sunt: peștera "Emil
Racovita" - în popor ”Cenușăreasa”, peștera "Surpriza" și peștera
morților.
Mândria principală a speologilor moldoveni sunt Pesteri in Moldova
"Emil Racovita" - a treia cea mai mare Pesteri in Moldova carstică din
lume. Intrarea este amplasată de satul Criva, iar ieșirea este departe de
Ucraina. Lungimea Pesteri in Moldova Racoviță este de 92 km, dar
multe zone ale peșterii încă nu sunt cercetate, deoarece se află sub apă.
Călătoria în Pesteri in Moldova este posibilă numai într-un mod
organizat, cu ghid-speolog, cu echipamente speciale și înţelegere
prealabilă, deoarece în cale se întâlnesc locuri destul de periculoase.
Resursele antropice
Spre deosebire de resursele atractive apartinand cadrului natural, zestrea
turistica antropica reprezinta o insumare de elemente cu functie
recreativa create de om. Componentele acestei categorii de obiective
au intrat, treptat, in aria de interes turistic, pe masura manifestarii
tendintei omului modern de a se cunoaste pe sine insusi, prin
cunoasterea celor mai reprezentative realizari ale umanitatii, din cele
mai vechi timpuri pana astazi. Intrarea in circuitul cunoasterii, prin
turism, a unor destinatii si obiective carora li se adauga, uneori
complementara sau derivata, calitatea de atractivitate turistica, poate
deveni o preocupare dominanta, cu efecte dintre cele mai benefice.

Inca din a doua parte a secolului al XIX-lea, o serie de asezaminte

religioase si localitati devin puncte de interes pentru turismul de
viligiatura elitist, marcand astfel intrarea in aria de interes turistic a
unor destinatii, rezultante ale evolutiei in timp a culturii si
civilizatiei romanesti. Fenomenul se accentueaza in perioada
interbelica si mai ales in a doua jumatate a secolului trecut, cu un
dublu impact: intrarea in aria de interes turistic a tot mai multor
categorii de obiective antropice si implicarea unui tot mai mare
numar de persoane apartinand variatelor categorii sociale.

Atractivitatea turistica a obiectivelor de natura antropica are o

conotatie complexa. In primul rand aceasta se impune mai ales prin
componentele apartinand timpurilor istorice, multe dintre acestea
fiind construite initial in cu totul alte scopuri, in majoritatea
cazurilor indeplinind functii economice, culturale, religioase,
strategice etc. Insusirea recreativa si-au castigat-o in timp, ajungand
adesea ca ea sa prevaleze in comparatie cu vechile atributii,
devenind un obiectiv turistic propriu-zis. In al doilea rand
obiectivele in sine reprezinta realizari ale caror caracteristici
structurale (dimensiune, materiale de constructie folosite, stil,
forma, culoare, ornamente) le atribuie calitati precum unicitatea,
ineditul, originalitatea. Un atribut deloc de neglijat este
si vechimea, apartenenta la o anumita epoca istorica, stiuta fiind
caracteristica umana dea gasi uneori suport moral in evadarea intr-
un trecut considerat adesea ca ideal sau sursa de inspiratie, creatie
ori cunoastere.

Intregul ansamblu al obiectivelor de natura antropica alcatuiesc un

potential valorificabil turistic in mod diferentiat ca intensitate sau
modalitate. Acest ansamblu cuprinde mai multe categorii de
obiective. Clasificarea lor trebuie sa tina seama de mai multe
categorii de criterii si caracteristici:

vestigii arheologice

obiective istorico-culturale :

- obiective strategice (cetati, castele, palate si resedinte voivodale);

- obiective cultural religioase (biserici, manastiri);

- complexe arhitectonice urbane;

obiective culturale cu functii turistice (muzee si

colectii, monumente istorice, biblioteci, case memoriale);

obiective economice realizate in perioada moderna si

contemporana, cu functii turistice (amenajari hidrotehnice,
poduri, viaducte, tunele, canale);

patrimoniul turistic apartinand civilizatiei si culturii

traditionale rurale (arhitectura si instalatiile populare, activitati
traditionale, portul popular, obiceiuri si traditii, festivaluri etc.).

In spatiul luat in studiu se remarca ponderea cea mai mare a

obiectivelor antropice apartinand civilizatiei si culturii
traditionale rurale, si cu o pondere mai mica, dar deloc de neglijat,
obiective apartinand celorlalte categorii.

Dezvoltarea economica si sociala a Romaniei are implicatii mari si

asupra activitatii de turism atat prin crearea unei infrastructuri
generale (cai de comunicatie si mijloace de transport), dotarea cu
utilaje si construirea bazei tehnico-materiale specifice turismului,
diversificarea bunurilor de consum si a produselor agro-alimentare
etc., cat si prin realizarea unor obiective economice apartinand altor
ramuri, dar care intereseaza turismul (baraje si lacuri de acumulare,
hidrocentrale, obiective industriale, lucrari de arta inginereasca,
palate ce cultura s.a.), unele dintre ele devenind obiective de mare
atractie turistica.

Siteografie:

https://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/RE
SURSELE-TURISTICE-NATURALE-S81.php

https://www.scrigroup.com/afaceri/turism/RESURSE
LE-TURISTICE-ANTROPICE94261.php

https://www.scritub.com/geografie/turism/Resursele-
turistice-antropice21186192.php