CAPITOLUL II

PROCEDEE DE CALCUL A COSTULUI PE UNITATEA DE PRODUS

În acest paragraf vom analiza:

2.1.Procedeul diviziunii simple

2.2.Procedeul indicilor de echivalență:
2.2.1.Simpli calculați ca raport direct
2.2.2.Simpli calculați ca raport invers
2.2.3.Complecși calculați ca raport direct
2.2.4. Complecși calculați ca raport invers
2.3.Procedeul echivalării cantitative a produsului secundar cu produsul principal
2.4. Procedee de calculaţie în cazul producţiei cuplate:
2.4.1. Procedeul valorii rămase (restului, substractiv)
2.4.2. Procedeul repartizării

2.1.PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE

 Se aplică în cazul producției perfect omogene.

La rândul său, procedeul diviziunii simple se aplică în două variante: o singură treaptă
şi mai multe trepte.

2.1.1.Calculaţia prin diviziune simplă în fază unică (o singură treaptă)

Costul unitar se calculează pe baza relației:

Ct
cu 
Q
unde:
cu - reprezintă costul unitar al produsului ca purtător de costuri;
Ct – costul total al perioadei de calculaţie;
Q – cantitatea de producţie fabricată

1
 EXEMPLUL 1: Calculați costul unitar pe produs cunoscând: cheltuielile de producție ale
unei perioade de gestiune sunt de 25.650.000 lei, iar cantitatea totală de produse obținute este
17.100 Kg.

Cu = total chelt/total q
Cu = 25.650.000 lei/17.100 Kg = 1.500 lei/kg

2.1.2.Calculaţia prin diviziune în trepte (mai multe trepte)

EXEMPLUL 2: Calculați costul de producție unitar și costul complet unitar în cazul celor
două trepte prezentate mai jos: sectorul de producţie şi sectorul de desfacere

Producţia
 Costuri de producţie totale 10 000 lei
 Producţia 1 000 buc.

Desfacerea
 Costuri de desfacere totale 4 000 lei
 Desfacere 1.000 buc.

Cup = 10 000 lei/1 000 buc = 10 lei/buc

Cud = 4 000 lei/1.000 buc. = 4 lei/buc
Cost complet = cost producție + cost desfacere
Ccu = 10 lei/buc + 4 lei/buc = 14.000 lei/buc

2.2.PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENȚĂ

Se utilizează pentru determinarea costului unitar pe produs în cazurile în care:

 din același consum al factorilor fundamentali ai procesului de producție se obțin

produse diferite;
 același material se prelucrează în diverse produse cu un consum diferit de forță de
muncă;
 toate produsele obținute simultan sau cel puțin majoritatea dintre ele (două din trei)
să fie considerate produse principale.

Indiferent de tipul procedeului primul pas este ALEGEREA PARAMETRILOR care

servesc la calculul indicilor de echivalență (de exemplu lungimea produselor, greutatea
produselor).

Al doilea pas constă în alegerea unei baze de comparație, astfel:

2
  la indicii de echivlență calculați ca raport direct se ia drept bază de comparație
ORICARE dintre cele “n” produse fabricate
 la indicii de echivalență calculați ca raport invers se ia drept bază de comparație
produsul cu mărimea PARAMETRULUI CEA MAI MICĂ.

2.2.1.Indici de echivalență simpli calculați ca raport direct

Etape:

1.Pentru fiecare produs se calculează indicele de echivalență (Ie i):

Iei = Parametru produs/Parametru bază de comparație

2.Pentru fiecare produs producția fabricată se transformă în unități de măsură

convenționale (Qconvi):

Qconvi = Qi x Iei

Unde qi = cantitatea de produs fabricată

3.Se calculează costul unitar convențional (cuconv):

cuconv = Total cheltuieli/Total cantitate de produse exprimată în unități convenționale

4.Pentru fiecare produs în parte se calculează costul unitar (cu i):

cui = cuconv x Iei

3
 EXEMPLUL 3: Se presupune că într-o întreprindere cheltuielile generate de obţinerea
următoarelor cantităţi de produse: A = 10.000 buc, B = 40.000 buc, C = 50.000 buc sunt în sumă
de 510.000 lei. Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de echivalenţă este lungimea
produselor care în cazul produsului A este 40 cm, în cazul produsului B 80 cm iar în cazul
produsului C 24 cm. Baza de comparaţie este produsul B. În condiţiile utilizării indicilor de
echivalenţă simpli calculaţi ca raport direct determinați costul pe unitatea de produs finit.

Pas 1 – alegerea parametrului - lungimea produselor

Pas 2 – alegerea bazei de comparație - produsul B

Ie = Parametrul fiecărui produs/Parametrul bazei

IA = 40 cm/80 cm = 0,5
IB = 80 cm/80 cm = 1 – INTOTDEAUNA LA BAZA PARAM = 1
IC = 24 cm/80 cm = 0,3

PRODUSE CANTITATE Indice Cantitatea Cost unitar Cost unitar

(Q) echivalenți convențională conv
(Ie) (echivalată) cuconv
Q conv
0 1 2 3 = 1x2 4 5 = 4xIe
A 10.000 buc 0,5 5.000 buc 8,5 lei/buc 4,25 lei/buc
B 40.000 buc 1 40.000 buc 8,5 lei/buc 8,5 lei/buc
C 50.000 buc 0,3 15.000 buc 8,5 lei/buc 2,55 lei/buc
TOTAL X x 60.000 buc x

Cost unitar conv = total chelt/total cantitate conv

Cost unitar conv = 510.000 lei/60.000 buc = 8,5 lei/buc

2.2.2.Indici de echivalență simpli calculați ca raport invers

Etapele sunt identice cu cele de mai sus, cu excepția calculului indicelui de echivalență:

Iei = Parametru bază de comparație /Parametru produs

EXEMPLUL 4: Se reiau datele din exemplul 3 și se aplică indicii de echivalență simpli

calculați ca raport invers
Se presupune că într-o întreprindere cheltuielile generate de obţinerea următoarelor
cantităţi de produse: A = 10.000 buc, B = 40.000 buc, C = 50.000 buc sunt în sumă de 510.000 lei.
Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de echivalenţă este lungimea produselor care în cazul
produsului A este 40 cm, în cazul produsului B 80 cm iar în cazul produsului C 24 cm. În condiţiile
utilizării indicilor de echivalenţă simpli calculaţi ca raport direct determinați costul pe unitatea de
produs finit.
4
 PAS 1 – alegere parametru - lungimea produselor
PAS 2 – BAZA – PRODUS CU PARAMETRU CEL MAI MIC - C 24 cm
PAS 3 – INDICI DE ECHIVALENȚĂ

Ie = Parametrul bazei/Parametrul fiecărui produs

IA = 24 cm/40 cm = 0,6
IB = 24 cm/80 cm = 0,3
IC = 24 cm/24 cm = 1 – BAZA INTOTDEAUNA IE = 1

PRODUSE Q IE Q conv cuconv cu

0 1 2 3 = 1x2 4 5 = 4x2
A 10.000 buc 0,6 6.000 buc 7,5 lei/buc 4,5 lei/buc
B 40.000 buc 0,3 12.000 buc 7,5 lei/buc 2,25 lei/buc
C 50.000 buc 1 50.000 buc 7,5 lei/buc 7,5 lei/buc
TOTAL X X 68.000 buc x

Cost unitar conv = total chelt/totalq

Cuconv = 510.000 lei/68.000 buc = 7,5 lei/buc

2.2.3.Indici de echivalență complecși calculați ca raport direct

 Pentru calculul indicilor de echivalență de utilizează mai mulți parametrii.

Indicele de echivalență se calculează pe baza relației:

Ie = Pp1 x Pp2 x ... Ppn / Pb1 x Pb2 x... Pbn

Unde: Pp = parametru produs și Pb = Parametru bază de comparație

EXEMPLUL 5: Se presupue că într-o întreprindere cheltuielile generate de obținerea

producției sunt în sumă de 60.060.000 lei și au rezultat următoarele cantități de produse: A =
12.500 tone, B = 7.500 tone și C = 5.000 tone. Cei doi parametrii aleși pentru determinarea
indicilor de echivalență prezintă următoarele valori:
● Produsul A : p1 = 6.250 și p2 = 2,7
● Produsul B : p1 = 5.000 și p2 = 11.25
● Produsul C : p1 = 3.250 și p2 = 9,75
● S-a ales drept bază de comparație produsul B.
Se cere să se calculeze costul pe unitatea de produs finit.

5
 I = PPRODUS/P BAZĂ

IA = (6.250 x 2,7)/(5.000x11.25) = 0,3

IB = 1 = (5.000x11.25)/(5.000x11.25) = 1
IC = (3.250 X 9,75)/( 5.000x11.25) = 0,56

PRODUSE Q IE Q conv Cuconv cu

0 1 2 3 = 1x2 4 5 = 4x2
A 12.500 tone 0,3 3.750 4.275 1.282,5
lei/tonă lei/tonă
B 7.500 tone 1 7.500 4.275 4.275
lei/tonă lei/tonă
C 5.000 tone 0,56 2.800 4.275 2.394
lei/tonă lei/tonă
TOTAL X X 14.050 tone X

CUCONV = 60.060.000 lei/14.050 tone = 4.275 lei/tonă

2.2.4.Indici de echivalență complecși calculați ca raport invers

Indicele de echivalență se calculează pe baza relației:

Ie = Pb1 x Pb2 x ... Pbn / Pp1 x Pp2 x... Ppn

Unde: Pp = parametru produs și Pb = Parametru bază de comparație

EXEMPLUL 6: Se reiau datele din exemplul 5 și se aplică indicii de echivalență

complecși calculați ca raport invers.
Se presupue că într-o întreprindere cheltuielile generate de obținerea producției sunt în
sumă de 60.060.000 lei și au rezultat următoarele cantități de produse: A = 12.500 tone, B = 7.500
tone și C = 5.000 tone. Cei doi parametrii aleși pentru determinarea indicilor de echivalență
prezintă următoarele valori:
● Produsul A : p1 = 6.250 și p2 = 2,7
● Produsul B : p1 = 5.000 și p2 = 11.25
● Produsul C : p1 = 3.250 și p2 = 9,75
● S-a ales drept bază de comparație produsul B.
Se cere să se calculeze costul pe unitatea de produs finit.

6
 I = param bază/param produs

IA = (5.000 X 11.25 )/( 6.250 X2,7 ) = 3,3

IB = 1 = (5.000 X 11.25 )/( 5.000 X 11.25 ) = 1
IC = (5.000 X 11.25 )/( 3.250 X 9,75) = 1,77

PRODUSE Q IE Q conv Cuconv cu

0 1 2 3 = 1x2 4 5 = 4x2
A 12.500 tone 3,3 41.250 1.043 3.442
lei/tonă lei/tonă
B 7.500 tone 1 7.500 1.043 1.043
lei/tonă lei/tonă
C 5.000 tone 1,77 8.850 1.043 1.846,11
lei/tonă lei/tonă
TOTAL X X 57.600 tone x

Cuconv = 60.060.000 lei/57.600 tone = 1.043 lei/tonă

2.3.PROCEDEUL ECHIVALĂRII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR

CU PRODUSUL PRINCIPAL

Acest procedeu se utilizează pentru determinarea costului unitar pe produs în

întreprinderile care obțin din procesul de producție un produs principal și un produs care se
consideră secundar.

EXEMPLUL 7: O sondă petrolieră produce 20.000 t ţiţei şi 500.000 m 3 gaze de sondă.

Cheltuielile ocazionate de obţinerea ambelor produse sunt în sumă de 13.940.000 lei. Producţia de
gaze de sondă, considerat produs secundar se echivalează cu producţia de ţiţei considerat produs
principal după relaţia: 1.000 m3 gaze sondă = 1 tonă ţiţei. Calculați costul unitar al produsului
principal şi al celui secundar.

20.000 t ţiţei – produs Ch totale = rest = 13.600.000

13.940.000 lei principal lei
Cu = 13.600.000 lei/20.000 t
ţiţei = 680 lei/tona

500.000 m 3 gaze de sondă – 340.000 ch totale – Cu =

produs secundar 340.000 lei/500.000 m 3 gaze
de sondă = 0,68 lei/m3

7
  Etape:

1. Se transformă producția secundară în producție teoretic principală (folosind o

relație de echivalare):

Qsp = Qs/E
Unde:
Qsp = cantitatea de produs secundar transformată în produs principal
Qs = cantitatea de produs secundar
E = relația de echivalare

1.000 m3 gaze sondă .................1 tonă ţiţei

500.000 m 3 gaze de sondă ...... ? x titei

X = 500 t tiței – pr princip

2.Se calculează cantitatea teoretică de produs principal:

Qtpp = Qp + Qsp
Unde:
Qtpp = cantitatea teoretică de produs principal
Qp = cantitatea de produs principal

Q tpp = 20.000 t ţiţei + 500 t tiței (pr sec echivalat) = 20.500 tone

3.Se calculează costul unitar al produsului principal teoretic:

Cuppt = Total cheltuieli / Qtpp

Cupp = 13.940.000 lei /20.500 tone = 680 lei/tona

4.Se calculează cheltuielile aferente produsului secundar (Chsec):

Chsec = Cuppt x Qsp

Ch sec = 680 lei/tona x 500 t = 340.000

5.Se calculează prin diferență cheltuielile aferente produsului principal (Chpp):

Chpp = Cheltuieli totale - Chsec

Ch prod pr = 13.940.000 lei – 340.000 = 13.600.000 lei

8
 6.Se calculează costurile unitare ale celor două produse principal (Cupp) și secundar
(Cups):

Cupp = Chpp / Qp

Cups = Chsec / Qs

Cupr = 13.600.000 lei/20.000 t ţiţei = 680 lei/tona

Cusec = 340.000 lei/500.000 m 3 gaze de sondă = 0,68 lei/m3

2.4. PROCEDEE DE CALCULAŢIE ÎN CAZUL PRODUCŢIEI CUPLATE

2.4.1. Procedeul valorii rămase (restului, substractiv)

Se aplică în cazul unei producţii cuplate, unde din procesul tehnologic rezultă un produs
principal şi unul sau mai multe produse secundare. Totodată, între produsul principal şi
produsele secundare există o puternică discrepanţă valorică.

Metodologia de calcul este următoarea:

1.Determinarea valorii producţiei secundare:

Costul qs = qs (intern) x P + qs (extern) x P – ChS ,
unde:
qs – producţia secundară;
P – preţul de vânzare;
ChS – cheltuielile suplimentare legate de vânzare.

2.Determinarea cheltuielilor totale aferente producţiei principale:

Cheltuieli totale produs principal (Chtpp) = Cheltuieli totale - Costul qs

3.Determinarea costului unitar aferent producţiei principale:

Cost unitar produs principal = Chtpp/qp

unde:
qp – cantitatea de produs principal;

9
 EXEMPLUL 8: Să se calculeze costul unitar al produsului principal potrivit datelor:
cheltuieli totale 250.000.000 lei; producţia fabricată 1.500 t produs principal şi 610 t produs
secundar. Destinaţia producţiei secundare este: 100 t consumată în întreprindere şi 510 t livrată
terţilor. Preţul de valorificare (vânzare) al producţiei secundare este 30.000 lei/t iar cheltuielile
suplimentare pentru producţia secundară livrată terţilor sunt în valoare de 3.500.000 lei.

250.000.000 lei total = P+S 1.500 t produs principal Cu?

610 t produs secundar

PAS 1 – Evaluarea produs secundar: - se evaluează la valoarea realizabilă netă = Preț de

vânzare – Cheltuieli legate de vânzare

Val pr sec = 610 t produs secundar x 30.000 lei/t - 3.500.000 lei = 14.800.000 lei

PAS 2 – Val produs principal – rest

Val prod principal = total chelt 250.000.000 lei – secundar 14.800.000 lei = 235.200.000 lei

PAS 3 – Cost unitar produs principal:

Cu = 235.200.000 lei/1.500 t produs principal = 156.800 lei/tonă

EXEMPLUL 9. O societate comercială din domeniul agricol obţine din cultura de porumb
boabe intercalată cu fasole 750 t de porumb boabe şi 200 t fasole, în condiţiile în care cocenii sunt
evaluaţi la 9.000 lei, iar vrejii de fasole sunt evaluaţi la 1.750 lei. Totalul cheltuielilor de
producţie este de 580.000 lei. Valorile realizabile nete (preț de vânzare) sunt: - pentru porumb:
600 lei/t; - pentru fasole: 2.700 lei/t.

Calculul costurilor la culturile intercalate se poate efectua şi prin repartizarea cheltuielilor

asupra produselor principale, proporţional cu valoarea fiecărui produs la nivelul preţului de
valorificare. În acest caz, trebuie stabilită în prealabil ponderea valorică a fiecărui produs pentru
care se calculează costul faţă de valoarea totală a producţiei. Calculul costului efectiv pentru cele
două produse principale rezultate din culturile intercalate se va realiza prin parcurgerea
următoarelor etape:

Pas 1. Valoarea totală a produselor principale:

Val porumb = 750 t de porumb boabe x 600 lei/t = 450.000 lei

Valoare fasole = 200 t fasole x 2.700 lei/t = 540.000 lei
Total cheltuieli = 450.000 lei + 540.000 lei = 990.000 lei

Pas 2– Ponderea fiecărui produs principal în total chelt

10
990.000 lei Porumb - 450.000 lei/990.000 lei x 100 =
45,45%
Fasole = 540.000 lei/990.000 lei x 100 =
54,55%
Total 100%

Pas 3 – reapartizarea ch totale în funcție de pnderi:

580.000 lei Porumb - 45,45% x 580.000 lei = 263.610 lei

Fasole = 54,55% x 580.000 lei = 316.390 lei
Verificare = 263.610 lei + 316.390 lei =
580.000 lei

Pas 4 – cheltuieli totale produs principal = ch totale – ch secundar

Ch totale porumb = 263.610 lei - 9.000 lei (coceni) = 254.610 lei

Ch totale fasole = 316.390 lei - 1.750 lei (vrej) = 314.640 lei

Pasa 5 – cost unitar produs principal:

Cu porumb = 254.610 lei/750 t de porumb boabe = 339,48 lei/t

Cu fasole = 314.640 lei/200 t fasole = 1.573,2 lei/t

11