PROCEDEE DE CALCUL ALE COSTULUI UNITAR

1. Procedeul echivalării producţiei principale cu producţia secundară

Aplicaţie rezolvată:
O unităte de prelucrare a zahărului obţine în urma prelucrării sfeclei de zahăr 10.000 t zahăr
alb şi 5.000 t de melasă. Cheltuielile totale ale lunii reprezintă 22.000.000 lei. Comparând cele două
produse în raport de valoarea energetică se obţine următoarea echivalenţă: 5t melasă = 1 t zahăr alb.
Determinaţi costul pentru o tonă de zahăr şi o tonă de melasă.
Rezolvare:
Cheltuielile totale sunt aferente atât producţiei principale, cât şi secundare:

Unde:
CT - cheltuieli totale
CTPP - costul producţiei principale
CTPs - costul producţiei secundare
Echivalarea producţiei secundare cu producţia principlaă în funcţie de indicele de
echivalare,conform relaţiei :

Unde:
qpp-echivalent - cantitatea de producţie obţinută prin echivalarea producţiei secundare cu producţia
principală
qps - cantitatea de produs secundar realizată
r - raportul de echivalenţă între produsul principal şi secundar
qpp-echivalent = 5.000 x 1/5 = 1.000 t

Unde:
qpp - cantitatea de produs principal obţinută
lei/t de zahăr alb

Proba:
Demonstrăm următoarea egalitate:

Aplicaţii propuse:
1. La o schelă de extracţie a ţiţeiului se obţin 1.000 t ţiţei şi 20.000m 3 gaz de sondă. Ştiind că
500 m gaz de sondă = 1 t ţitei şi că cheltuielile totale de extracţie sunt de 20.800.000 lei, determinaţi
3

costul unei tone de ţitei şi al unui m3 de gaz de sondă.

2. Din 2.000 litri de lapte brut se obţin 100 kg smântână 24% grăsime şi 1.800 litri lapte cu
1,5% grăsime. Pentru a obţine aceste produse s-au efectuat următoarele cheltuieli: costul de achiziţie a
laptelui 2.000 litri x 20 lei/litru, cheltuieli pentru separarea laptelui 350.000 lei, alte cheltuieli 10.000
lei. Indicele de echivalare între cele două produse, luând în calcul conţinutul de grăsime, este de 1 kg
smântână = 16 litri lapte. Determinaţi costul unitar al celor două produse.
3. O societate realizează două produse A şi B. Cantitatea de produs principal A obţinută este
de 100 bucăţi, iar de produs secundar B 20 bucăţi. Între cele două produse se poate stabili următoarea
echivalenţă 4 bucăţi de produs B = 1 bucată produs A. determinaţi costul celor două produse dacă
cheltuielile totale de producţie sunt de 210.000 lei.
2.Procedeul deducerii producţiei secundare din producţia principală
Aplicaţie rezolvată:

29
 O unitate zootehnică obţine într-o lună 50.000 litri lapte şi 2,5 tone gunoi de grajd.
Conducerea unităţii stabileşte preţul de decizie pentru gunoiul de grajd (negociat cu o fermă agricolă
care va folosi gunoiul de grajd ca şi îngrăşământ) de 1000 lei/t. Cheltuielile totale ale unităţii au fost
de 1.752.500 lei. Determinaţi costul unitar pentru un litru de lapte.
Rezolvare:
Cheltuielile totale sunt aferente atât producţiei principale, cât şi secundare:

Unde:
CT - cheltuieli totale
CTPP - costul producţiei principale
CTPs - costul producţiei secundare
Costul producţiei principale se determină scăzând din cheltuielile totale ocazionate de
realizarea producţiei cheltuielile aferente producţiei secundare. Costul total aferent producţiei
secundare se determină înmulţind cantitatea de produs secundar obţinută cu preţul negociat.

Pornind de la datele noastre, determinăm costul total al produsului principal:

CTpp = 1.752.500 – 2,5 x 1.000 = 1.750.000 lei
Determinăm costul unitar al produsului principal:

unde:
qpp - cantitate de produs principal
lei/litru
Aplicaţii propuse:
1. La cultura grâului s-au efectuat cheltuieli de 5.200.000 lei şi s-au obţinut 100t grâu şi 40 t
paie. Preţul de decizie pentru tona de paie este de 10.000 lei/t. Cât va costa o tonă de grâu?

2. O societate realizează 1.000 bucăţi produs A. Procedeul tehnologic pentru realizarea

produsului A presupune însă şi obţinerea unui produs secundar B. Cele 10 bucăţi de produs B se
valorifică la un preţ negociat de 10.000 lei . Cheltuielile totale de producţie au fost de 2.010.000 lei.
Determinaţi costul unitar pentru produsul A.

3. Procedeul indicilor de echivalenţă - procedeul presupune determinarea indicilor de

echivalenţă în mai multe variante: indici de echivalenţă simpli; indici de echivalenţă complecşi;indici
de echivalenţă agregaţi; indici de echivalenţă inversaţi;
Aplicaţie rezolvată:
O societate realizeză trei produse A, B, C care se diferenţiază între ele prin următoarele
caracteristici tehnice şi economice:
Denumire Cantitate fizică Caracteristici pe unitatea de produs
produs obţinută Consum Timpul de ore de Cheltuieli Cost de
qi specific de muncă funcţionare directe secţie
materii prime (ore) utilaj (lei) (lei)
(kg) (ore)
A 2.400 0,61 18 18 2.400 3.600
B 4.800 0,72 12 12 3.600 5.400
C 6.000 0,90 14,4 24 6.000 7.200
Cele trei produse au antrenat cheltuieli totale de producţie de 11.472.000 lei. Considerăm
produs de bază (numit şi produs etalon) produsul B.
1. Varianta indicilor de echivalenţă simpli
Drept criteriu de echivalare alegem: consumul de materie primă.
a. ) Calculăm coeficienţii de echivalenţă:

30
 Unde:
ei – caracteristica comună produsului supus echivalării;
eb – caracteristica comună la produsul etalon sau bază
i - sortimentul de prodis obţinut

b. ) Echivalarea producţiei fizice obţinute:

unde:
qe – cantitatea dintr-un produs exprimată în unităţi omogene
q - cantitatea fizică de produs obţinută
qeA = 2.400 x.0,85 = 2.040 unităţi echivalente
qeB = 4.800 x 1 = 4.800 unităţi echivalente
qeC = 6.000 x 1,25 = 7.500 unităţi echivalente
= 14.340 unităţi echivalente
c. )Calculăm costul unei unităţi echivalente:

lei/unitate echivalentă

d. )Calculul costului unitar al fiecărui produs:

cuA = 800 x 0,85 = 680 lei/buc

cuB = 800 x 1 = 800 lei/buc
cuC = 800 x 1,25 = 1.000 lei/buc
e. ) Verificarea corectitudinii calculelor:

egalitatea este verificată

2. Varianta indicilor de echivalenţă complecşi

a. ) Determinăm indicele de echivalenţă:
Considerăm două criterii de echivalare:
 consumul specific de materii prime;
 timpul de muncă

Unde:
ei – caracteristica comună produsului supus echivalării;
eb – caracteristica comună la produsul etalon sau bază
1….n = numărul de caracteristici considerate

31
 b. ) Echivalăm producţia fizică obţinută:

qeA = 2.400 x 1,27 = 3.048 unităţi echivalente

qeB = 4.800 x 1 = 4.800 unităţi echivalente
qeC = 6.000 x 1,5 = 9.000 unităţi echivalente
= 16.848 unităţi echivalente
c. ) Calculăm costul unei unităţi echivalente:

lei/unitatea echivalentă

d. ) Calculul costului unitar al fiecărui produs:

lei/bucată
lei/bucată
lei/bucată
e. ) Verificarea corectitudinii calculelor:

egalitatea este verificată

3. Varianta indicilor de echivalenţă agregaţi

Datele problemei rămân aceleaşi doar că vom prezenta detaliat structura cheltuielilor totale,
deoarece avem nevoie de ponderea fiecărui fel de cheltuială î n total cheltuieli.
Denumire sume Pa Caracteristici produse
cheltuieli % denumire A B C
MPMD 4.015.200 35% Consum specific materii 0,61 0,72 0,90
prime
S 2.294.400 20% Timpul de muncă 18 12 14,4
CÎFU 2.294.400 20% Ore funcţionare utilaj 18 12 24
CGS 1.147.200 10% Cheltuieli directe 2.400 3.600 5.400
CGA 1.720.800 15% Cost de secţie 3.600 5.400 7.200
TOTAL 11.472.000 100% Cantitatea fizică obţinută 2.400 4.800 6.000
Unde:
MPMD - cheltuieli cu materii prime şi materiale directe
S - salarii, inclusiv CAS şi protecţia socială
CÎFU - cheltuieli de întreţinere şi funcţionare utilaje
CGS - cheltuieli generale ale secţiei
CGA - cheltuieli generale de administraţie
a. ) determinăm ponderea fiecărui tip de cheltuială în total cheltuieli :

Unde:
Pa – ponderea fiecărui fel de cheltuială „a” în total cheltuieli;

32
 Ch0 – totalul cheltuielilor de producţie previzionate pentru întreaga producţie
sortodimensională
a - tip de cheltuială
PaMPMD = 4.015.200 / 11.472.000 = 35%
PaS = 2.294.400 / 11.472.000 = 20%
PaCÎF = 2.294.400 / 11.472.000 = 20%
PaCGS = 1.147.200/ 11.472.000 = 10%
PaCGA = 1.720.800/ 11.472.000 = 15%
b. ) Se determină coeficienţii simpli de echivalentă pentru fiecare produs şi fiecare fel de
cheltuială

Unde:
Ksi = coeficientul simplu al fiecărui produs la nivelul fiecărui fel de cheltuială
ei – caracteristica comună produsului supus echivalării;
eb – caracteristica comună la produsul etalon sau bază

KsAMPMD = 0,61 / 0,72 = 0,85

KsAS = 18 / 12 = 1,5
KsACÎF = 18 / 12 = 1,5
KsACGS = 2.400 / 3.600 = 0,67
KsACGA = 3.600 / 5.400 = 0,67

KsBMPMD = 0,72 / 0,72 = 1

KsBS = 12 / 12 = 1
KsBCÎF = 12 / 12 = 1
KsBCGS = 3.600 / 3.600 = 1
KsBCGA = 5.400 / 5.400 = 1

KsCMPMD = 0,90 / 0,72 = 1,25

KsCS = 14,4 / 12 = 1,2
KsCCÎF = 24 / 12 = 2
KsCCGS = 5.400 / 3.600 = 1,5
KsCCGA = 7.200 / 5.400 = 1,34
c. ) Se calculează coeficienţii de echivalenţă complecşi pentru fiecare fel de produs şi la
nivelul fiecărei cheltuieli:

KcAMPMD = 0,85 x 35% = 0,30

KcAS = 1,5 x 20% = 0,30
KcACÎF = 1,5 x 20% = 0,30
KcACGS = 0,67 x 10% = 0,07
KcACGA = 0,67 x 15% = 0,10

KcBMPMD = 1 x 35% = 0,35

KcBS = 1 x 20 % = 0,20
KcBCÎF = 1 x 20% = 0,20
KcBCGS = 1 x 10 % = 0,10
KcBCGA = 1 x 15% = 0,15
KcCMPMD = 1,25 x 35% = 0,44
KcCS = 1,2 x 20% = 0,24
KcCCÎF = 2 x 20% = 0,40
KcCCGS = 1,5 x 10% = 0,15
KcCCGA = 1,34 x 15% = 0,20

33
 d. ) Suma coeficienţilor complecşi aferenţi fiecărui produs reprezintă coeficientul total
agregat pentru produsul de bază:

Unde:
KA = coeficientul agregat
i = fel produs
KAA = 0,30+0,30+0,30+0,07+0,10=1,07
KA B = 0,35+0,20+0,20+0,10+0,15=1
KAC = 0,44+0,24+0,40+0,15+0,20=1,43
e . ) Echivalarea producţiei fizice obţinute:

qei = 1,07 x 2.400 = 2.568 unităţi echivalente

qei = 1 x 4.800 = 4.800 unităţi echivalente
qei = 1,43 x 6.000 = 8.580 unităţi echivalente
= 15.948 unităţi echivalente
f. ) calcularea costului unei unităţi echivalente:

lei/unitatea echivalentă

g. ) Calculul costului unitar al fiecărui produs:

lei/bucată
lei/bucată
lei/bucată
h. ) Verificarea corectitudinii calculelor:

egalitatea este verificată

4. Varianta indicilor de echivalenţă inversaţi

Într-o filatură o instalaţie de filare-înfăşurare a firelor de bumbac ocazionează într-o perioadă
de gestiune cheltuieli de producţie totale de 1.056.250 lei, din care:
- cheltuieli cu materia primă şi materialele directe 77.000lei
- cheltuieli de prelucrare 979.250 lei
Instalaţia a produs următoarele sortimente:
fir bumbac sortiment 40 tix (P1): 12.000kg
fir bumbac sortiment 15 tix (P2): 23.000kg
fir bumbac sortiment 25 tix (P3): 42.000kg
1 tix = greutatea în grame a unui fir lung de 1.000 metri
Cheltuielile cu materiile prime şi materialele se repartizează proporţional cu cantitatea fizică de fire
fabricate. Drept produs etalon alegem produsul cu fineţea de 15 tix.
Notă:
Cu cât firul este mai subţire cu atât costul său va fi mai mare.
Rezolvare:
a. ) Calculăm coeficienţii de echivalenţă:

Unde:
ei – caracteristica comună produsului supus echivalării;

34
 eb – caracteristica comună la produsul etalon sau bază
KP1 = 15 / 40 = 0,38
KP2 = 15 / 15 = 1
KP3 = 15 / 25 = 0,60
b. ) Echivalarea producţiei fizice obţinute:

kg de produs echivalent
kg de produs echivalent
kg de produs echivalent
kg de produs echivalent
c. ) Calculăm costul de prelucrare al unei unităţi echivalente:

unde:
CTp - cheltuieli totale de prelucrare

lei/kg de produs echivalent

d. ) Calculul costului unitar de prelucrare al fiecărui produs:

lei/kg
lei/kg
lei/kg
e. ) Repartizarea cheltuielilor cu consumul de materii prime şi materiale directe:

leu/kg

f . ) Determinăm costul unitar complet:

lei/kg
lei/kg
lei/kg
g. ) Verificarea corectitudinii calculelor:

Egalitatea este verificată.

!!!!!!! Încercaţi - alegeţi alt produs etalon şi spuneţi la ce concluzie aţi ajuns.
Aplicaţie rezolvată:
O societate producătoare de anvelope realizează patru sortimente de anvelope: anvelope
pentru bicicletă, anvelope auto, anvelope pentru tractor, anvelope pentru avion. Cheltuielile totale de
fabricaţie sunt de 4.724.000 lei. Un kilogram de materie primă costă 500 lei.
Să se determine:
1. Folosin procedeul indicilor de echivalenţă simpli şi datele din tabelul de mai jos,
determinaţi costul fiecărui sortiment de anvelopă realizat de unitate.
Denumire sortiment anvelopă consum specific de materie primă cantitate fizică obţinută
(kg materie primă/1 bucată anvelopă) (buc)
anvelopă bicicletă (P1) 0,5 1.000
anvelopă auto (P2) 1,8 100

35
anvelopă tractor (P3) 13,5 20
anvelopă avion (P4) 23,1 10
2. Preţul de vânzare unitar al fiecărui sortiment de anvelopă dacă: preţul de vânzare unitar al
anveopei pentru bicicletă conţine o cotă de profit egală cu 10% din costul său de producţie, anvelopele
auto aduc un profit unitar de 120 lei/bucată, anvelopele de tractor generează o pierdere unitară de 50
de lei/bucată, iar rezultatul total pe care unitatea urmăreşte să-l realizeze din vânzarea întregii
producţii este de 350.000 lei
Rezolvare:
1. a. ) determină indicii de echivaleţă - considerăm sortimentul P1 - anvelopă bicicletă,
produs etalon:

Unde:
ei – caracteristica comună produsului supus echivalării;
eb – caracteristica comună la produsul etalon sau bază;
i - sortimentul de produs obţinut;

b. ) Echivalarea producţiei fizice obţinute:

unde:
qe – cantitatea dintr-un produs exprimată în unităţi omogene
q - cantitatea fizică de produs obţinută
qeP1 = 1.000 x 1 = 1.000 unităţi echivalente
qeP2 = 100 x 3,6 = 360 unităţi echivalente
qeP3 = 20 x 27 = 540 unităţi echivalente
qeP4 = 10 x 46,2 =462 unităţi echivalente
= 2.362 unităţi echivalente
c. ) Calculăm costul de fabricaţie al unei unităţi echivalente:

lei/unitate echivalentă

d. ) Calculul costului unitar de fabricaţie al fiecărui produs :

lei/bucată
lei/bucată
lei/bucată
lei/bucată
e. )Adăugăm la costul unitar de fabricaţie costul unitar cu materia primă (cumat) pentru a
obţine costul unitar de producţie aferent fiecărui sortiment:

36
 unde:
csmat - consum specific de materie primă (cantitatea de materie primă necesară realizării unei
unităţi fizice de produs)
pmat - costul materiei prime
lei/bucată
lei/bucată
lei/bucată
lei/bucată
f. ) Verificarea corectitudinii calculelor:

lei

egalitatea este verificată

2. ) determină preţul de vânzare unitar:

unde:
r - rezultat unitar (profit sau pierdere)
lei/bucată
lei/bucată
lei/bucată
Rezultatul total urmărit poate fi exprimat astfel:

unde:
R - rezltatul total generat de vânzarea produsului (profit sau pierdere)
Rezultatul obţinut pentru un produs (Ri):

lei

lei/bucată

lei/bucată

Aplicaţii propuse:
1. O unitate produce patru produse A, B, C, D despre care cunoaştem urmă toarele:
Caracteristici produse
denumire A B C D
Consum specific mat.prime 0,51 0,6 0,3 0,75
Timpul de muncă 15 10 16 12
Ore funcţionare utilaj 18 12 20 24
Cheltuieli directe 2.000 3.000 1.000 5.000
Cost de secţie 2.000 2.500 7.000 8.000
Cantitatea fizică obţinută 2.000 4.000 3.000 5.000
Totalul cheltuielilor efectuate pentru realizarea întregii producţii sunt în sumă de 7.000.000lei.
Determinaţi costul unitar al celor patru produse utilizănd coeficienţii de echivalenţă simpli şi
coeficienţii de echivalenţă complecşi.

2. Folosind procedeul coeficienţilor agregaţi determinaţi costul unitar pentru cele patru
produse, despre care avem următoarele date:
sume Caracteristici produse

37
 Denumire denumire A B C D
cheltuieli
MPMD 2.500.000 Consum specific 0,51 0,6 0,3 0,75
mat.prime
S 1.500.000 Timpul de muncă 15 10 16 12
CÎF 1.000.000 Ore funcţionare 18 12 20 24
utilaj
CGS 1.800.000 Cheltuieli directe 2.000 3.000 1.000 5.000
CGA 200.000 Cost de secţie 3.000 4.500 5.000 6.000
TOTAL 7.000.000 Cantitatea fizică 2.000 4.000 6.000 8.000
obţinută

3. O filatură obţine fir pentru tricotat ciorapi de damă de diferite grosimi, pentru care a realizat
cheltuielile totale de fabricaţie în sumă de 540.000 lei. Cheltuielile cu materia primă şi materialele în
sumă de 261.000 lei se repartizează proporţional cu cantitatea fizică de fire fabricată. Utilizând
coeficienţii de echivalenţă inversaţi,detereminaţi costul pentru fiecare din cele trei produse.
Denumire produs Cantitate fizică realizată Grosime fir
A 11.000 20 den
B 51.000 15 den
C 25.000 70 den

4. O societate realizează patru sortimente de produs care au la bază aceeiaşi materie primă:P1,
P2, P3 şi P4. Cheltuielile totale sunt de 8.000.000 lei.
Să se determine:
a. Folosin procedeul indicilor de echivalenţă simpli şi considerând sortimentul P1 etalon,
determinaţi costul fiecărui sortiment de produs realizat de unitate.În legătură cu sortimentele realizate
se cunosc:
denumire sortiment greutate specifică cantitate fizică obţinută (buc)
(P1) 0,2 100
(P2) 1,1 200
(P3) 3,5 50
(P4) 8,1 20
b. Alegeţi un alt produs etalon. La ce concluzie aţi ajuns?

38