Sunteți pe pagina 1din 4

PATRIMONIUL TURISTIC

Capitolul 2. Patrimoniul turistic natural

FIȘĂ DE LUCRU

Întrebări

1. Precizați componentele potențialului turistic natural.

Potențialul turistic natural reprezintă totalitatea obiectivelor turistice pe care


leoferă cadrul natural prin componentele sale: relief, hihrografie, floră, faună,
climă,resurse balneare și rezervați naturale.
2. Explicați atracția turistică a reliefului, evidențiind formele de turism pe care le
generează.

Relifeul este o oportunitate pentru toate tipurile de oameni sa isi gaseasca


ceva ce il pasioneaza,drumul auto, alpinismul,speotorismul ,de aceea este
considerat o atractie turistica.

3. Precizați elementele de atractivitate turistică ale reliefului litoral


Malurile nisipoase și plajele marine au determinat cele mai vechi forme de
turism.Helioterapia și talasoterapia se practică pe țărmurile tuturor mărilor de pe
glob, ca și turismul pentru sporturile nautice și pentru pescuit sportiv.

4. Numiți aspectele de climă care contribuie la crearea ambianței favorabile


călătoriei și constituie o condiție de bază pentru practicarea unor forme de turism.
Sa fie insorit,fara precipitatii,si sa nu fie frig.

5. Precizați elementele de hidrografie cu importanță pentru turismul balnear.


mări și oceane;
râuri și fluvii;
delte și estuare;
lacuri;
cascade;
ape minerale și termominerale.
6. Enumerați tipurile de arii protejate, organizate în vederea ocrotirii naturii.
Parcurile naționale,Parcurile naturale,Rezervații ale biosferei .

Teste
I. Încercuiți varianta de răspuns corectă:
1. Relieful carstic se remarcă prin prezența:
a. circurilor, văilor, morenelor, piscurilor, crestelor zimțate;
b. unor pajiști întinse;
c. caterelor, conurilor, platourilor;
d. platourilor, dolinelor, cheilor, peșterilor.
2. Peștera Scărișoara se remarcă prin:
a. existența piscurilor rupestre;
b. cantităților mari de gheață conservată;
c. conservarea urmelor locuirii omului preistoric;
d. dimensiunilor sale.
3. Trovanții sunt:
a. stânci cu formă bizară;
b. emanații de gaze naturale;
c. pietre care „cresc”;
d. abrupturi.
4. Lacul Techirghiol este:
a. lac sărat de origine antropică;
b. lac de liman utilizat în scop terapeutic;
c. lac format prin fenomenul de dizolvare naturală a sării;
d. lac de liman utilizat pentru agrement și pescuit.
PATRIMONIUL TURISTIC
Capitolul 2. Patrimoniul turistic natural

5. Lacul Zănoaga din Munții Retezat este un lac:


a. artificial;
b. glaciar;
c. terapeutic;
d. cu apă sărată.
II. Notați cu A (adevărat) sau F (fals) următoarele propoziții:

1. Cheile sunt sectoare de văi înguste și adânci, mai ample decât defileele. A

2. Lacul Căldărușani este un lac cu valențe recreative. F


3. Temperaturile exterme, pozitive sau negative, sunt favorabile activităților
turistice.F
4. Bioclimatul excitant-salicitant se întâlnește în zona montană. A
5. România se situează pe locul întâi în Europa, deținând o treime din resursele de
ape minerale ale continentului. A
III. În coloana A sunt prezentate Componente ale potențialului turistic, iar în coloana
B, diferite elemente ale acestora. Stabilți corelațiile potrivite între cele două
coloane.

A B

a. Tipuri de păduri
1. Relief și geologie
b. Ape freatice și ape minerale
2. Climă
c. Trepte de relief
3. Hidrografie
d. Durata de strălucire a
4. Vegetație soarelui
5. Faună
e. Parcuri naturale
f. Fondul cinegetic

Temă
Realizați un eseu cu titlul „Lacurile-componentă importantă a turismului
românesc”, având în vedere următoarele aspecte:
▪ precizați tipurile de lacuri cu funcție turistică;
▪ evidențierea a cel puțin două exemple pentru fiecare tip de lac, menționând
localizarea acestora;
▪ identificarea a cel puțin patru motivații turistice în zona lacurilor.

În România există peste 3.450 de lacuri. Suprafaţa totală a lacurilor este


de circa 2.620 km2 ceea ce reprezintă 1,1% din suprafaţa ţării. Lacurile
sunt în general mici ca suprafaţă, 91,5% din lacuri au suprafaţa sub 1
km2. Prin lac inţelegem o indindere permanentă de apă stătătoare,
caracterizat printr-un bazin relativ consolidat, o adâncime destul de
mare pentru ca lumina să nu pătrundă până la fundul acestuia şi un
regim termic caracterizat prin stratificare. Caracteristicile
morfometrice ale lacurilor joacă un rol apreciabil în regimul lor
hidrologic. Orice lac de pe suprafaţa pămantului apare şi se dezvoltă
într-un anumit mediu geografic şi acţionează reciproc cu acesta. În zona
muntoasă, acolo unde există condiţii pentru formarea mlaştinilor pot fi
întâlnite numeroase lacuri care au evoluat în mlaştini tipice: Mohoşi
(Tuşnad), Roşu(Penteleu),Vulturilor(Siriu). Lacurile din Dobrogea,
situate în lungul zonei litorale maritime şi de-a lungul văii Dunării. În
sudul Deltei Dunării se întinde complexul lagunar Razelm, format din
două grupe: nordică (a lacurilor cu apă dulce) şi sudică (a lacurilor
sărate). Erupţii vulcanice: şi-au facut apariţia cu lacuri de mari
dimensiuni (de baraj vulcanic, lacuri drenate prin intermediul râurilor
cu excepţia lacului Sf. Ana, de lângă Tuşnad).Lacurile nu sunt doar un
loc relaxant si calmant dar si o casa sute si zeci de animale si plante ce te
pot coplesi,de aceea consider lacurile o atractie turistica importanta.

PATRIMONIUL TURISTIC
Capitolul 2. Patrimoniul turistic natural

Joc

Înscrieți în fiecare căsuță o literă, astfel încât să obțineți soluțiile


corespunzătoare următoarelor definiții:

A - B – Lac cu efecte curative, din Câmpia Română.

1. Munți cu cele mai multe peșteri.


2. Componentă a resurselor turistice naturale.
3. Lac glaciar din Munții Retezat.
4. Peșteră renumită din Munții Bihor.
5. Cădere de apă spectaculoasă, formată pe râurile de munte.

A P U S E N I

F A U N Ă

Z Ă N O A G Ă

U R Ș I L O R

M I R E S E I

S-ar putea să vă placă și