Pierdut în suferinţă...

de Mihai Eminescu

Temele – condiția poetului în lume, timpul

Motivele –suflare, lacrima, scânteie

Mărci lexico-gramaticale - pronumele de persoana I singular: "m-", "-mi", "mele", "mea"; verbe
la persoana I singular: "am închinat", "sa trec";

Sentimente - tristete, pesimism, suferinta, izolare

Mijloace artistice – comparatii "Ca frunza de pe apa, ca fulgerul in chaos" , «  Ca lacrima ce-o
varsă zadarnic o femeie”, „M-am închinat ca magul la soare şi la stele”; epitete "vecinicul repaos",
"glasu-i singuratec", « veacul cel de fier”; metafore "o boaba e de spuma"

Imaginile artistice - vizuale „ frunza de pe apă… fulgerul în haos”,” lacrima ce-o varsă zadarnic o
femeie”, „M-am închinat ca magul la soare şi la stele” și auditive „Nimic să nu s-audă”, „glasu-i
singuratec” într-o armonie expresivă ce reunește planul temporal cu cel spațial si cu cel al
imaginarului poetic „Și-n loc să moară astăzi, mai bine murea ieri”.