Tema: Explozia sentimentului, râsul absurd

L.Blaga „Veniți după mine, tovarăși”

Amintiți-vă de trăsăturile distinctive ale curentului expresionist:

 Confirmarea libertății absolute a spiritului;
 Lumea existenței e o lume a culorilor;
 Arta- expresie profundă a sufletului uman, și nu o reproducere a naturii;
 Explozia sentimentului, starea dionysiacă;
 Năzuința spre absolut, ideea escaladării cerului;
 Revolta împotriva condiției umane;
 Strigătul fără ecou în totul cosmic;
 Personajele sunt figuri generice;
 Simboluri: râsul absolut;

Citește textul:
Veniți după mine, tovarăși

Veniţi lângă mine, tovarăşi! E toamnă, Veniţi lângă mine, tovarăşi, să bem!
se coace Ha, ha! Ce licăreşte-aşa straniu pe cer?
pelinul în boabe de struguri E cornul de lună?
şi-n guşe de viperi veninul. Nu, nu! E un ciob dintr-o cupă de aur,
ce-am spart-o de boltă
C-un chiot vreau astăzi să-nchin cu braţul de fier.
în cinstea sălbaticei mele minuni, care pleacă
lăsându-mă singur, Sunt beat şi as vrea să dărâm tot ce-i vis,
cu plânsul, ce e templu şi-altar!
cu voi, Veniţi lângă mine, tovarăşi! Că mâne-o să
şi cu toamna. mor,

Veniţi mai aproape! - Şi cel care are dar vă las moştenire

urechi de-auzit să audă: superbul meu craniu, din care să beţi
durerile nu sunt adânci decât atuncea când pelin
râd. când vi-e dor de viaţă,
Să râdă deci astăzi în mine şi-otravă
amarul când vreţi să-mi urmaţi! - Veniţi după
şi-n hohote mari să-şi arunce pocalul în nori! mine, tovarăşi!
Vocabular:
Ciob- bucată, fragment dintr-un obiect de sticlă;
Cupă- vas de băut, unitate de măsură pentru lichide;
Templu- loc de rugăciune, biserică monumentală;
Altar-parte a bisericii în care preotul oficiază liturghia.
Motive, stări sufletești ale eului liric:
-moartea;
-fortuna labilis;
-răzvrătirea ființei umane împotriva cerului;
-râsul absurd;
-năzuința spre absolut;
-carpe diem.

În diverse credințe arhaice cupa este:

-simbol cosmic (oul lumii despărțit în două constituie două cupe opuse, dintre care una, cea a cerului,
reprezintă imaginea Domnului);
-simbol al împărțirii și al binecuvântării;
-destinul uman (omul primește destinul din mâna lui Dumnezeu ca pe o cupă sau ca pe conținutul
unei cupe, plină fie cu binecuvântări, fie cu foc și pucioasă);
-simbol al corabiei, al arcei, conținând germenii renașterii ciclice.

În diverse credințe arhaice craniul reprezintă:

-sălaș al gândirii;
-un suflet;
-cerul trupului omenesc, sălașul forței vitale a trupului și sufletului;
-o cupă/un vas sacru decorat cu un cerc de aur, pentru a omagia, a închina în cinstea cuiva la
sărbători;
-simbol al perfecțiunii spirituale.

Dionisian- Dionisos- zeul vinului și viței-de-vie, exprimă stări pasionale, starea zbuciumului
sufletesc.

Sarcini:
1. Vorbește în baza unui motiv (la dorință);
2. La ce mod se află verbele?
3. Locul și rolul pe care-l ocupă acestea în poezie;
4. Care sunt cauzele răzvrătirii eului liric blagian împotriva cerului (divinității)? Alegeți din
variantele de răspuns și argumentați:
a) Efemeritatea, condiție a existenței umane;
b) Presimțirea morții, ca dat existențial;
c) Limita condiției umane în dorința de a descoperi divinul;
d) Starea dionysiacă de care-i cuprins în momentul dat;

5. Comentează sugestia contextuală a unui simbol la dorință;

6. Comentarea unui motiv literar.
Tema pentru acasă:
Sarcini;
Identificați elementele expresioniste în poezia „Veniți după mine, tovarăși”.