Sunteți pe pagina 1din 3

Ex.

”Toamna” (câmp lexical) : frunze, vânt, belșug, nori

Ex.2

Doamna Ionescu este deschisă pentru oferte de lucru legal în Polonia.

Când am intrat în casă, am observat pachetul de prăjituri deschis pe masă.

Oamenii în vârstă nu țin casa deschisă, pentru că se tem de hoți.

Eu sunt deschis și sincer în relațiile interpesonale.

Bunica dumnealui a murit toamna trecută datorită unui atac de cord.


Florile de pe balcon au murit din lipsă de apă.

A murit iubirea noastră, complet și definitiv.

Striga cât îl ține gura că moare de frig, dar zadarnic.

Ex.3

Rolul punctelor de suspensie în poezia lui George Bacovia ”Toamna murind” este să accentueze sentimentele
eului liric de melancolie,tristețe,regret în raport cu anotimpul de toamnă. Acestea scot în evidență anxietatea eroului
liric și oferă momentelor un efect stilistic deosebit. De asemenea, acestea semnifică starea de meditație de care este
profund cuprins eul liric asupra vieții,trecerii timpului și scindării anotimpurilor.

Ex.4

”Toamna își acordă vioara” – personificare

”Plâng strunele” – metaforă

”Goala odaie” – inversiune

”Toamna nervoasă” – epitet

”Cântând a murit” – epiforă

Ex.5

”Toamna nervoasă” este un epitet, deoarece anotimpului tomnatic i se atribuie o însușire


neordinară,specială, cu sens simbolic. Epitetul este format din substantivul ”toamna” și adjectivul ”nervoasă”.

Epitetul creează imaginea senzitivă a stării generale sufletești a oamenilor în timpul toamnei, marcată de
sentimente de anxietate, nesiguranță,neliniște, depresie, nervozitate,teamă patologică și palpitații, cauzate de starea
de hibernare a naturii, lipsa vegetației, timpului meteorologic instabil și posomorât, succedarea unui anotimp
friguros,crunt și dur – iarna. Deoarece din perpsectiva autorului anume aceste senimente predomină toamna, insăși
imaginea toamnei este văzută ca una ”nervoasă”.

O altă figură de stil ce conturează aceeași idee este și metafora “plâng strunele”.
Ex.6

Motivul viorii este un leitmotiv,motiv central al poezii lui George Bacovia – ”Toamna murind”. Cuvintele-
cheie ce subliniază acest motiv sunt : ”acordă”, ”strunele”.

Într-un context mai larg, în caz general, motivul viorii are mai multe semnificații : frumsețea vieții omenești,
expresia voiciunii,entuziasmului și veseliei tinereței (datorită lăutarilor care adesea folosesc acest instrument la
petreceri și chefuri) ; lirismul,atitudinea lirică – modul exaltat de a simți sau exprima prin cuvinte sentimentele
sufletești ; tristețea,nenorociea, soarta nefavorabilă (potrivit notelor lui Ioan Băncescu : ” Multe greutăţi va
întâmpina cel care se visează acordând strunele unei viori ”)

Contextual, în limitele poeziei lui Bacovia, motivul viorii este expresia sentimentelor de melancolie,depresie
și tristețe sufletească ale eroului liric în raport cu anotimpul tomnatic, fiind bine-cunoscut faptul ca vioara este
utilizată ca instrument de interpretare a multor cântece de jale. Deci, rolul viorii este cânte în stil funerar moartea
figurativă a toamnei, care este pe ducă, și venirea iernii.

O altă operă în care figurează motivul viorii (cu un alt sens) este și poezia ”Vioara” de Eusebiu Camilar(Poezii,1964).
Motivul este ilustrat prin versurile : ”Simțeai că-n lemn vioara cuprinde un ocean!”, în care autorul evidențiază
măreția și grandoarea acestui instrument secular.

Ex.7

Din punct de vedere structural, titlul poeziei lui George Bacovia ”Toamna murind” este o îmbinare de (2)
cuvinte : ”toamna” (substantiv, genul feminin,nr.singular) și un verb la modul impersonal, gerunziu – ”murind”.

Din punct de vedere al stării de spirit a eroului liric, titlul exprimă ideea principala a operei. Aceasta se referă
la procesul iterativ de scindare a anotimpurilor, trecerii timpului, și melancoliei generate de plecarea anotimpului
tomnatic, ce crează sentimete de depresie,tristețe și melancolie, odată cu care și eul liric își simte trecerea în neființă
si moartea.

Epitetul ”toamna nervoasă” creează imaginea senzitivă a stării generale sufletești a oamenilor în timpul
toamnei, marcată de sentimente de anxietate, nesiguranță,neliniște, depresie, nervozitate,teamă patologică și
palpitații, cauzate de starea de hibernare a naturii, lipsa vegetației, timpului meteorologic instabil și posomorât,
succedarea unui anotimp friguros,crunt și dur – iarna. Deoarece din perpsectiva autorului anume aceste senimente
predomină toamna, insăși imaginea toamnei este văzută ca una ”nervoasă”.

Ex. 8

Textul ”Toamna murind” de George Bacovia se încadrează in genul literar liric.

În primul rând, este prezent eul liric, marcat prin prezența verbelor și pronumelor la persoana 1, nr.singular :
”plâng, […],eu” , “îmi cade”, ”cad”.

De asemenea, se atestă prezența figurilor stilistice, caracteristice genului liric : ”Toamna își acordă vioara”
(personificare) , ”Plâng strunele” (metaforă), ” Toamna nervoasă” (epitet), ”Cântând a murit” (epiforă), ”Goala
odaie” (inversiune).

Și nu în ultimul rând, prin acest text se exprimă profunde sentimente sufletești, emoții și trăiri, marcate de
prezența stării de spirit a eului liric, caracteristice exclusive ale genului liric. În text, eroul liric suferă crunt de
depresie,melancolie,tristețe,anxietate din cauza morții figurative a toamnei (”Şi plâng în odaie, şi eu din vioară...” ,
” Îmi cade vioara şi cad ostenit”).

Acest text se încadrează în curentul literar al simbolismului. Simbolismul preferă un ton mai intim și confesiv,
se îndreaptă spre emoția și muzica interioară a ideii. În poezie, această idee este moartea toamnei și paralel a eului
liric, într-o atmosferă apocaliptică de depresie și melancolie.
Este prezent simbolul/sinestezia/ sugestia. Prin simbol cuvintele capătă altă semnificație (Vioara nu mai este
un simplu instrument muzical, ce determină starea generală a naturii și a sufletului, cântă moartea jalnică a toamnei
și a tuturor). Aceasta este constituită din stări sufletești nedefinite.

O altă trăsătură specifică este muzicalitatea versurilor și a ideilor. Aceasta este dată de repetarea unui
cuvânt, a unei sintagme sau a unui vers (formându-se astfel refrenul. În text acest lucru poate fi observat prin
repetarea unor fragmente de text și cuvinte : ”vioara”, ” lung şi prelung”, ” cântând a murit”, care duc la formarea
unor figuri de stil precum epifora.

Ex. 9

Mesajul poeziei este că omul este incapabil sa schimbe cumva trecerea ireversibila a timpului,fenomenele
naturale sau lucrurile firești, dintre care și toamna – un anotimp ce încolțește în sufletele oamenilor sentimente de
melancolie,depresie,tristețe și neliniște.
Potrivit lui T.Arghezi, “Niciodata toamna n-a fost mai frumoasa sufletului nostru iubitor de moarte”. Eu sunt
de acord cu opinia marelui scriitor român și consider că toamna este cel mai frumos anotimp și prielnic pentru
oamenii a căror suflet este întunecat și plin de durere, pentru că le oferă un prilej de a se simți înțeleși,alinați în
cadrul natural a cărui expresie sunt aceleași sentimente și emoții negative. La fel este și eroul liric, a cărui sentimente
coincid, deci conchidem că mesajul citatului se raportă direct și se află în condordanță cu mesajul textului.