Lacurile şi mările interioare reprezintă locuri de atractivitate turistică pentru turiştii ţărilor care

ie deţin şi pentru turiştii internaţionali. Aceste locuri sunt căutate nu numai pentru calităţile
apelor pe care le conţin, dar şi pentru topoclimatele lor caracteristice, ce introduc o moderare a
oscilaţiilor termice. Vegetaţia aparte, obiectivele antropice şi bazele de cazare adecvate din jurul
acestor lacuri favorizează dezvoltarea turismului. Amenajările deosebite de care dispun unele
lacuri le ajută să rivalizeze cu cele mai cunoscute plaje de pe glob: Balaton (Ungaria), Baikal
(Federaţia Rusă), Como şi Garda (Italia), Léman (Elveţia), Tuz (Turcia), regiunea Marilor Lacuri
(America de Nord), Titicaca (America de Sud), Tanganyika şi Malawi (Africa) etc.

Gheţarii. Gheţarii au mare răspândire în regiunile reci ale marilor latitudini ale globului ca şi în
regiunile muntoase înalte cu glaciaţie actuală, Ei creează o varietate a peisajului, fiind utilizaţi
parţial pentru sporturi de iarnă, practicate şi în timpul verii, mai ales schiul, contribuind la
prelungirea sezonului. Pe gheţarii din Alpi sunt amenajări speciale pentru schiul de vară în
regiunea alpină din Franţa (Vallée 124 Blanche cu gheţarul du Géant la 3 269 m; Mer de Glace
cu peste 15 km de pârtii de schi), în Elveţia, în Austria. Reţeaua hidrografică influenţează pozitiv
desfăşurarea activităţilor turistice: turismul de sfârşit de săptămână pe malurile râurilor şi
lacurilor, turismul sportiv de récrée re, turismul curativ ce valorifică apele minerale şi termale,
turismul din zona Iitorală etc.

Unele castele au fost amplasate în locuri izolate pe promontorii stâncoase, pe culmile înconjurate
de versanţi abrupţi de unde aveau o largă pers pectivă spre regiunile înconjurătoare (castelele de
pe Valea Rhinului, din Tirol, Pirinei, sau din regiunea Prealpilor). Unele castele sunt asociate de
povestiri care le dau o aură de mister (castelele cu fantome din Insulele Britanice, dintre care
Warwich). În Europă există castele vestite în sudul Spaniei, în Elveţia, Franţa (Fontainebleau),
Germania (Heidelberg), Cehia (Hradéany).

Unele muzee au fost create pentru § păstra un anumit specific sau sunt dedicate unor ocupaţii:
aurăritul (Muzeu! Aurului din Brad), ceasor nicăria (Muzeul Ceasurilor din Ploieşti, Muzeu!
Ceasurilor din Elveţia), sau cu anumite tematici: Muzeul Spaghetelor din Imera (Italia), Muzeul
pantofilor din Gottwaldov (Rep. Cehă), 182 Muzeul Păpuşilor din New Delhi (India), Muzeul
Comunicaţiilor din Berlin (Germania), Muzeul Tehnic „D. Leonida― (România). Muzeul
Ceasurilor şi Pendulelor din Elveţia este situat în centrul oraşului Zürich, în apropierea
magazinului de ceasuri Beyer. Expoziţia conţine circa 500 piese din toate domeniile cronologiei
şi al istoriei artei ca şi în termeni tehnici şi ştiinţifici. Piesele reprezintă instrumente realizate din
anul 1400 Î.Hr. până în prezent: beţe-umbră, cadrane solare, ceasuri cu ulei, clepsidre, pendule
cu apă, pendula-bunicului, ceasuri de masă, ceasuri de buzunar, ceasuri de mână, cronometre
ştiinţifice şi de navigaţie. Colecţiile sunt aranjate cronologic şi se termină cu două instrumente
ultramoderne de cuarţ (de la Patek Philippe): o pendulă cu cuarţ central cu o precizie de o miime
de secundă pe zi, şi un ceas de mână cu cuarţ, care verifică timpul la fiecare secundă printr-o
conexiune cu ceasul atomic de la Neuenburg, care are o precizie de o milionime de secundă.
Colecţia se îmbogăţeşte continuu şi este considerată ca una dintre cele mai importante din lume.

Studiind raportul dintre numărul turiştilor interni si internaţionali dintr-o serie de tari europene se
conturează patru grupe:

- turism internaţional dominant: Austria, Germania, Ungaria, Polonia, Turcia;

- turism intern dominant: Finlanda, Germania, Olanda, Norvegia, Polonia, Slovacia, Suedia;

- turism intern dominant si internaţional foarte dezvoltat: Italia, Marea Britanie, Franţa;

- raportul dintre turismul intern şi internaţional este echilibrat: Belgia, Bulgaria, Danemarca,
Elveţia, Spania.

ELVEŢIA Ţară alpină, denumită şi "Ţara lui Wilhem Tell" sau "Ţara celor 22 de cantoane", Elveţia este
alcătuită din trei unităţi naturale, desfaşurate pe o direcţie SV - NE. Munţii Alpi (58,5 % din suprafaţă) cu
cele mai mari altitudini, de peste 4000 m, imenşi gheţari, forme glaciare, văi pitoreşti, păduri, Podişul
Elveţian (Mittelland), cu o altitudine medie de 580 m, lacuri, păduri, păşuni (31,5 %) şi Munţii Jura (10 %)
la nord cu forme calcaroase şi văi transversale. Numeroasele culoare de vale longitudinale şi
transversale 375 şi pasurile înalte, ce favorizează transportul şi turismul, faimoasele cascade de pe Rhein
şi Rhone sau pe afluenţii lor, alături de formele glaciare, culmile şi crestele alpine, formele carstice şi de
podiş, constituie elementele de bază ale reliefului. Clima este temperat-continentală cu nuanţă alpină pe
culmile de peste 2000 m, precipitaţii abundente (700-2000 mm) cu inversiuni termice pe culoarele de
vale; lacurile şi fohnul încălzesc clima în aria podişului, iar pe văile adăpostite ale Rheinului şi Rhonului se
cultivă viţă de vie. Reţeaua hidrografică densă şi cu debite bogate este formată din afluenţii Rheinului,
Rhonului şi Dunării dintr-o mulţime de lacuri naturale 1484 (dintre care 1358 în Alpi, 112 în podiş şi 14 în
Munţii Jura) şi 79 antropice, multe de un mare interes turistic şi numeroase canale care leagă rîurile sau
lacurile. Covorul vegetal, format din pădurile etajate pe verticală (gorun, fag, conifere), care urcă pînă la
2000 -2500 m, păşunile alpine sau montane, stîncăriile, zăpezile permanente şi gheţarii sporesc
atractivitatea peisajelor iar faunistic se impun specii ca marmota alpină, capra neagră, cerbul, ursul,
mistreţul, cocoşul de munte, acvila, păstrăvul. Ţară cu un glorios trecut istoric, locuită de triburile celto-
helvetice, supuse în 58 î.Hr. de împăratul roman Caesar, colonizată în sec.V de burgunzi în SV şi alamani
în NE, formează în 1291 o primă confederaţie de trei cantoane, la care se adaugă în 1353 şi celelalte,
fiind recunoscută ca independentă în 1648. Confederaţia. Helvetică (22 cantoane) este declarată neutră
din 1815, iar Constituţia din 1848 proclamă Elveţia ca stat federal. Ca ţară neutră, devine sediul a
numeroase organizaţii internaţionale (Liga Naţiunilor, Crucea Roşie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii).
Ţară industrială evoluată, cu cel mai mare P.I.B. pe locuitor (43.800 $ / loc.) din lume, este recunoscută
şi prin activitatea bancară, producţia de ceasuri şi turism. Denumită oficial SCHWEIZ, SUISSE, Elveţia are
o suprafaţă de 41.288 kmp, o populaţie de 7,1 mil. locuitori (densitatea 173 'loc. / kmp), 376
concentrată îndeosebi în podiş (70%) şi cuprinsă mai ales în oraşe (75 %) dintre care câteva depăşesc
100.000 locuitori: Ziirich (700.000), Basel (370.000), Geneva (330.000), Berna (300.000), Lausanne,
Winterthur, Lucerna. Limbi oficiale: germana (64,9 %), franceza (18,1 %), italiana (9 %), retroromana (0,8
%) şi altele; culte: catolicism (48 %) şi protestantism (44 %). Administrativ este împărţită în 25 de
cantoane (trei cantoane fiind împărţite în două semicantoane). Pe teritoriul Elveţiei trec importante
magistrale de cale ferată şi şosele, atât dinspre Marea Mediterană spre Europa Centrală, cît şi dinspre
Europa de Vest către Europa de Sud-Est, fiind, astfel, situată la o remarcabilă convergenţă de axe de
comunicaţie, care au un rol însemnat în activitatea economică şi îndeosebi turistică. între acestea,
amintim: Germania -Biel - Berna - Thun - Tunelul Lotscherg (14,5 km) - Brig - Tunelul Simplon (20 km,
2005 m altitudine) - Lacul Maggiore - Milano; Germania (pe Rhein) - Basel - Lucerna - Schwyz -Tunelul St.
Gottard (15 km, 2.112 m) - Bellinzone - Lugano - Milano; Franţa (sau Germania) - Geneva - Lausanne -
Martigny Ville - Pasul şi Tunelul Marele St. Bernard (2474 m altitudine) - Aosta - Torino; Germania - Basel
- Zurich - Wesen - Chur - Pasul şi Tunelul Albula (5,8 km) - Davos - St. Moritz - Pasul Bernina (2.530 m) -
Brusta - Lecco - Milano; Franţa - Geneva - Lausanne - Berna - Brugg - Ziirich - St. Gallen - Austria (sau
Schaffhausen - Germania); Franţa - Geneva - Neuchatel - Ziirich; Franţa - Geneva - Laussane - Martigny
Ville - Brig - Pasul Furka (2436 m) - Andermatt - Oberalpass - Disentis - Keichanau - Chur -Veduz - Austria
etc. Alte pasuri înalte ca Splligen (2.117 m), Maloja (1.817 m) permit trecerea spre Italia, Furka (2436 m)
spre Franţa, iar unele tunele ca Munster - Granchen (8,5 km), Richen (8,5 km), Hauenstein (8,1 km) şi
Jungfrau (7,9 km) înlesnesc circulaţia în interiorul ţării. Aeroporturi principale: Basel, Berna, Geneva,
Zurich. Porturi fluviale: Basel pe Rhein. Ţară cu vocaţie turistică internaţională, Elveţia se impune în
turismul 377 mondial prin aspectele peisagistice de mare frumuseţe, renumitele staţiuni cu dotări
turistice dintre cele mai complexe, varietatea şi calitatea ofertei turistice, valoarea culturală a oraşelor -
staţiuni, satele şi localităţile turistice dispersate în toată ţara, stabilitatea şi prosperitatea economică
legată de politica de neutralitate, imaginea de marcă a produselor turistice şi a sectorului de servicii în
general. Se pot delimita trei areale turistice suprapuse unităţilor naturale care, în general, facilitează
activitatea de turism. a) EL VEŢIA ALPINĂ ocupă partea de sud a ţării cuprinzînd aria alpină şi prealpină a
acesteia. Alpii Elveţiei fac parte din Alpii Occidentali şi se desfaşoară sub formă a trei arcuri, orientate de
la SV la NE în partea sudică: Alpii Penini (Valezi) şi Lepontini la mijloc, Alpii Beraezi, Masivul celor 4
cantoane şi Alpii Glarici, iar la nord Prealpii Elveţieni. Alpii Elveţieni etalează: peisaje alpine deosebit de
pitoreşti, gheţari alpini - cei mai extinşi, relief glaciar spectaculos (văi, circuri, piscuri în piramidă -
Matterhorn, Jungfrau, forme carstice, cascade şi chei, lacuri glaciare sau artificiale la altitudini mari,
domenii schiabile larg dezvoltate, gospodării cu agricultură montană bine organizată şi dezvoltată, sate
turistice, localităţi culturale, staţiuni turistice renumite, pasuri şi trecători de mare frumuseţe şi tunele
de legătură interioară cu Italia şi Franţa. Se impun mai multe subareale turistice: VALEA RHONULUI,
cuprinsă în cantonul Valais, constituie un vast culoar deosebit de pitoresc, presărat cu numeroase
curiozităţi ale naturii sau culturale aflate în centre şi localităţi turistice şi care conduce prin poteci
marcate, teleferice sau artere rutiere şi feroviare la acele fermecătoare peisaje alpine şi staţiuni turistice
din Alpii Occidentali Elveţieni. Climatul este de adăpost, avantajos turismului şi agriculturii. Se remarcă
staţiunile: Monthey, St. Maurice (cu o bazilică interesantă, muzeu), Vernayaz (cu frumoasle chei ale
rîului Trient), Les Marecottes (grădină zoologică 378 alpină), Martigny (muzeu gallo-roman), Saillon (oraş
medieval, cel mai bine conservat), Sion (capitala cantonului, castele medievale), St. Leonard (cel mai
mare lac subteran navigabil din Europa), Valeze (centru de degustare a vinurilor), Crans-Montana
(renumită staţiune de iarnă, cu numeroase pîrtii şi teleferice), Raron (mormîntul poetului Rainer),
Riederaip (centru ecologic alpin, acces spre Gheţarul d'Aletsch), Ernen (sat turistic tipic valez), Munster,
staţiune montană (biserică, reputat monument istoric). De la Brig, spre izvoare, Valea Rhonului se
îngustează, devenind sălbatică cu chei şi trecători pînă sub gheţarul Gletsch, cu grote şi cascade, de circa
450 m cădere. De la gheţar, peste pasurile Furka (2436 m) şi Oberral - Pass se trece în Valea Rheinului
peste Alpii Lepontici. Pentru drumeţia montană turiştii dispun de circa 8000 km de poteci marcate, care
urcă de la 800 la 3000 m altitudine, din care 5000 km sunt controlate de Asociaţia Valeză de Turism
Pedestru. ALPII PENINI (Valezi), în sudul Rhonului, la graniţa cu Italia, grandioşi, cu înălţimi de peste 4000
m (Masivul Monte Rosa cu Vf. Duforspitze - 4634 m, al doilea după Mont Blanc, 4807 m), gheţari imenşi
(Monte Rosa, Gorner, Grenz, Zmult), peisaje fermecătoare (piramida Matterhorn), staţiuni turistice:
Zermatt (1620 m sub Matterhorn) - paradis al schiorilor şi alpiniştilor, cu cel mai lung sezon de schi,
telefericul Micul Cervin - cel mai înalt din Europa (3384 m). Saasfee - metrou alpin (cel mai înalt funicular
subteran din lume - 3500 m, o cale ferată la 3131 m ajungînd la cabana Regina Margareta cu o superbă
panoramă sub Vf. Guifetti. Aici este cel mai înalt baraj din lume - Mauvoisin - 3500 m şi cel mai înalt lac
antropic din Europa (Grande Dixence, 2364 m) iar o serie de cabane urcă pînă la 3500 m altitudine.
Numeroase pasuri au facut posibilă trecerea acestor munţi spre Italia sau Franţa: St. Bernhard (2472 m)
un vechi drum carosabil de 61 km folosit din antichitate; Simplon utilizat tot din antichitate, apoi de
Napoleon în 1807, iar în 1906 s-a inaugurat tunelul 379 feroviar; pasurile: Theodul (3317 m sub
Matterhorn), Balme (2162 m), sub Vîrful Dent du Midi (3260 m). ALPIIB ERNEZI la nord de Valea
Rhonului cu altitudini de peste 4000 m, imense suprafeţe de zăpadă permanentă şi gheţari, unii dintre
cei mai mari (Aletsch - 115 kmp, 27 km lungime, Gletsch - 20,8 kmp, Grindelwald 29, 5 kmp), peisaje
dintre cele mai spectaculoase, lacuri glaciare pitoreşti, staţiuni turistice de rezonanţă europeană:
Interlaken - sat turistic şi renumită staţiune montană, cu castele medievale, de aici se urcă la 4000 m
altitudine; Grindelwald (1034 m), vestită staţiune, punct de plecare spre puncte cu importante pîrtii de
schi ca Matterhorn (3701 m), Schrukhorn (4978 m), Eiger (3970 m); Jungfraujoch, încă din 1912, o cale
ferată cu cremalieră urcă din staţiune şi apoi străbate tunelul Jungfraujoch pînă la cea mai înaltă staţie
C.F. din lume (3454 m) şi importantă staţiune alpină omonimă. Aici, sub staţiune, se află Palatul de
Gheaţă. Oberwald - de unde se fac ascensiuni spre St. Gothard - un adevărat castel de apă de unde
izvorăsc Rhonul, Rheinul, Aar, Maggia. O serie de trecători folosite încă din antichitate, tuneluri,
teleferice, şosele, căi ferate uşurează traversarea acestui masiv, de unde se pot admira numeroase văi
suspendate cu cascade, chei şi defilee. PREALPII ELVEŢIENI (2100-2300 m) între Aar şi Rhone o prezintă
peisaje dintre cele mai spectaculoase cu cascade pe văile Aar, Sarine şi Sinime. Este zona Lacurilor
glaciare Thun şi Brienz (2360 m) cu staţiunile Thun, Brienz şi Interlaken la care se adaugă frumoasele
cascade de pe Aar, ferme zootehnice cu vaci Simenthal, cu renumitele brînzeturi elveţiene şi a ţinuturilor
pitoreşti cu centrele turistice: Gsttad şi Chateau - D'Oex. ALPII ŞI PREALPII CELOR 4 CANTOANE - la est de
rîul Aar, care se continuă cu Alpii Glarici, puternic fragmentaţi, în masive nu prea înalte (3600 m) dar cu
privelişti încîntătoare, cu gheţari, văi pitoreşti, cascade, 380 defilee şi mici bazinete unde se află
frumoase oraşe: Andermatt, Aldorf, Glarus şi Weesen, locuri de pornire în ascensiuni pe munţii din
apropiere. în Prealpi, pe Reuss, se întîlnesc Lacurile celor Patru Cantoane, străjuite de masive montane
de peste 2000 m, o regiune pitorească, pe malurile cărora se află renumita staţiune Lucerna (Luzern) -
veche cetate şi oraş medieval şi al legendarului Wilhem Tell, cu renumite monumente, muzee (inclusiv
muzeul Wagner), biserica iezuiţilor etc. Aici se găsesc şi staţiunile Schwy şi Slaas, lacul Wallen legat prin
canal cu lacul Ziirich. VALEA RHEINULUI îşi adună apele din gheţarii alpini, desparte Alpii Glarici de cei
Lepontini, o vale îngustă dar pitorească cu numeroase cascade, cu renumita trecătoare Via Mala -
punctul de acces în munţii din jur. Localităţile Disentis şi Reichenau constituie puncte de acces în Alpi şi
trecătoarea amintită. ALPII LEPONTINI, la sud de Rhein, puţin înalţi (3.400 m), dar pitoreşti, cu gheţari,
văi adânci, cascade, chei şi abrupturi, pasuri ce trec înspre Italia la lacurile glaciare de o mare frumuseţe
Maggiore, Lugano şi Como pe malurile cărora se află renumite staţiuni (cu o populaţie italiană) de mare
interes turistic: Bellinzona, San Michele, Corbara, Lugano, Locarno, Brissago, Melida, Chiosso şi Bignasco,
care se remarcă prin o vegetaţie luxuriantă, numeroase biserici, castele şi edificii de mare valoare
arhitecturală. Insula Brissago, în mijlocul Lacului Maggiore, cu o splendidă grădină botanică subtropicală.
La Melida, unde, pe o machetă, poate fi văzută Elveţia în miniatură la scara 1/25. Chiasso -localitate de
frontieră cu un important flux turistic. ALPII RETICI ocupă ramura estică a Alpilor Elveţiei, cu altitudini de
circa 3000 m, cu peisaje pitoreşti, gheţari, văi cu cascade, chei, domenii schiabile. Se impune Valea
Engadina (Innul dunărean), unde se păstrează străvechea limbă retoromană, cu peisaje pitoreşti, însorire
intensă, lacuri 381 glaciare, Parcul Naţional Elveţian (la graniţa cu Italia), cu valoare turistică, floristică,
faunistică şi peisagistică (satul turistic Guarda). Staţiuni turistice: Davos (1560 m), cu cea mai mare pistă
pentru sporturile pe gheaţă din lume, St. Moritz (1845 m), peisaj spectaculos, hoteluri de lux, domeniu
schiabil ultraamenajat, Arosa „paradisul schiorilor şi alpiniştilor", Silvoplana (3000 m) „Terasa Soarelui",
cu amenajări de mare rafinament, recunoscută prin oferirea unui pahar cu lapte (cald, rece) turistului la
sosire. Forme de turism: de circulaţie cu valenţe culturale, de tranzit, drumeţie montană, sporturi de
iarnă. b) ELVEŢIA DE PODIŞ. "Ţara de Mijloc" se suprapune Podişului elveţian Mittelland la poalele
Alpilor şi Prealpilor, cu un relief deluros (700 - 1000 m), peisaje pitoreşti, un climat de adăpost, lacuri
glaciare de mare frumuseţe şi cu oraşe vechi - burguri medievale - renumite centre economice dar şi
turistice. Se grupează cîteva subareale: GENEVE - LAUSANNE - în SV ţării şi circumscris Lacului Leman
(Geneva), cel mai mare din Elveţia (581 kmp, 330 m adâncime, 72 km lungime şi 13,8 km lăţime). Pe
faleza sa se află cîteva oraşe- staţiuni de renume mondial. Geneva - la ieşirea Rhonului din lac, oraş
celtic, romanizat, azi un important centru balnear, turistic, economic şi politic internaţional care
concentrează sediile unor organizaţii internaţionale ca: ONU, Biroul Internaţional al Muncii, Crucea Roşie
Internaţională etc. Un oraş frumos cu multe parcuri, catedrale - Sf. Petru (unde a predicat Calvin),
biserici, palate (Wilson), fîntîni arteziene, muzee (Ceasurilor), statui (J.J. Rousseau), renumit şi în
industria ceasurilor. Nyon - oraş roman, în terase, cu un renumit castel, parcuri şi grădini. Laussane - pe
malul nordic la 60 km de Geneve, renumită staţiune, cu vile şi hoteluri în terasă, vegetaţie luxuriantă,
edificii de epocă, catedrală, universitate. Vevey, oraş roman, staţiune renumită adaptată pentru tineret;
Versois - microstaţiune cu ruine romanice; Rolle (centru de degustare a 382 vinului); Montreaux -
staţiune de lux, cu vile şi hoteluri luxoase şi un faimos Cazino, grădini şi parcuri; Chillot -sediu a 24 de
organizaţii internaţionale, Palatul Naţiunilor, străzi cu numele a numeroşi oameni de artă de renume
mondial, în amintirea trecerii lor pe aici. Lacul Leman dispune de o puternică bază de agrement nautic,
iar din staţiuni poraesc teleferice în munţi. NEUCHATEL - BIEL - conturat în jurul Lacurilor glaciare
Neuchatel (215 kmp) şi Biel, interesant prin frumuseţea lacurilor şi peisajelor limitrofe şi oraşelor -
staţiuni omonime, cu vestigii istorice şi doţări turistice şi culturale importante. Canalul Aar leagă Lacul
Biel de rîul Aar. BERNA - FRIBOURG - cu mari valenţe turistice legate de pitorescul lacurilor şi al
localităţilor (sate turistice şi oraşe) cu valori culturale. Berna (Bern) pe rîul Aar, unul dintre cele mai vechi
din ţară (sec. XII), devenit capitală a Confederaţiei în 1848, cu numeroase monumente de artă, pieţe,
fantîni arteziene, statui, orologii, catedrală gotică (sec. XVI). Oraşul vechi este legat prin 5 poduri de cel
nou. Se remarcă Turnul Ceasului (sec. XVI), Muzeul Alpilor, Cazinoul cu o frumoasă panoramă spre Alpi,
Universitatea (1528), strada Kramgasse, bogată în fîntîni şi sculpturi, clădirile a numeroase organizaţii
internaţionale, a Bursei federale etc. Fribourg - oraş medieval cu vestigii istorice şi monumente de artă,
important centru turistic. ZURICH - BADEN, circumscris lacului Ziirich, beneficiază de aspecte peisagistice
frumoase, numeroase lacuri glaciare şi mici localităţi turistice. Zurich - capitala cantonului şi a
"capitalurilor" prin bursa de aici; Cetatea Turicum - devine oraş cu tradiţie economică în sec. XIII, iar în
1218 are titlul de "oraş imperial liber", important nod feroviar şi aerian european; celebru prin
Universitate (1883) şi Conservator (1876), cu numeroase grădini şi muzee, catedrale şi biserici dispune
de peste 130 de hoteluri, unele vechi de secole. Alte centre: Baden şi Brugg. 383 LACUL CONSTANTZ
(Bodensee) 531 kmp şi 252 m adîncime, străbătut de Rhein, situat la graniţa cu Germania, reprezintă
împreună cu aria limitrofa un subareal de mare valoare turistică prin peisaje, Valea Rheinului,
agrementul nautic, zestrea culturală şi doţările turistice din localităţile aferente. Constantz - staţiune
turistică renumită, celebră prin hotelurile, vilele şi dotările de divertisment şi agrement nautic, grădinile
şi operele de artă şi tîrgul de produse agricole şi lactate. St. Gallen - oraş-grădină, recunoscut prin
broderiile şi dantelăriile realizate aici ca şi prin tîrgurile anuale. Alte staţiuni şi oraşe: Herisau, Appenzell,
Winthertur, renumite prin cadrul natural de mare frumuseţe, cu interesante obiective turistice. Forme
de turism: de circulaţie cu valenţe culturale şi de tranzit, pentru agrement nautic, odihnă şi recreere. c)
ELVEŢIA JURASIANĂ se suprapune Munţilor Jura (1600 m), calcaroşi, cu abrupturi, chei şi peşteri, culmi
care coboară brusc spre lacurile: Biel, Leman, Neuchatel. Pe RESURSE TURISTICE PE TERRA văile ce-i
fragmentează este concentrată o populaţie rurală în fmmoasele sate montane, devenite turistice. Se
remarcă oraşele: La Chaux de Fouds, Le Loche - centre industriale şi turistice şi Basel (Bale) - fortăreaţă
romană, aşezat pe Rhein, la punctul terminus de navigaţie al vaselor de mare tonaj, denumit şi "Poartă
de aur a ţării", fiindcă pe canalul Rhon - Rhein se accede la Marea Mediterană. Este bogat în vestigii
istorice: Muzeul de artă, Tîrgul Elveţian de Mostre şi Marele Carnaval ce se manifestă timp de 3 zile,
Universitatea (1460). Schauffhausen - un subareal conturat pe Valea Rheinului la ieşirea din Lacul
Constantz, care se remarcă prin aspecte peisagistice de mare frumuseţe legate de celebrele cascade ale
Rheinului (3 1 m), ce se pot privi din faimosul castel Laufen sau parcul acestuia, ori turnul castelului
Woerth. Este renumit şi prin ceasurile produse aici. 384 Forme de turism: de circulaţie cu valenţe
culturale, de tranzit, drumeţie montană, sporturi de iarnă.
Switzerland