UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

PROGRAMUL DE STUDIU

ECONOMIA COMERȚULUI,TURISMULUI ȘI SERVICIILOR

RESURSE ȘI DESTINAȚII TURISTICE DIN EUROPA

AUSTRIA

CONSTANȚA,

2022

1
 CUPRINS

RESURSE ȘI DESTINAȚII TURISTICE DIN EUROPA

AUSTRIA

1.1.Aspecte geografice

1.2.Aspecte etnografice,folclorice și culurale tradiționale

1.3.Activitatea turistică și importanța ei specfică

1.4.Modelul specific de turismo rural al Austriei

1
 RESURSE ȘI DESTINAȚII TURISTICE DIN EUROPA

AUSTRIA

1.1.Aspecte geografice

Învecinată cu Cehia și cu Germania (la Nord), cu Liechtenstein și cu Elveția (la Vest), cu Italia și
cu Slovenia (la Sud), respectiv cu Ungaria și cu Slovacia (la Est), Austria este o țară central
europeană situată în bazinul mijlociu al Dunării. Suprafața totală a țării ajunge la 83.871 de
kilometri pătrați (din care: uscatul ocupă 82.445 km2 și apele 1.426 km2), iar populația țării se
ridica în 2010 la 8.214.160 de locuitori. Forma de guvernământ este republica federală
parlamentară. Austria este înzestrată cu un spectaculos relief preponderent muntos,
îmbogățit de prezența Dunării. Concret, „pentru Austria, Dunărea este mai mult decât un râu:
ea este spațiu cultural și cale navigabilă, o legătură economică și mentală a Austriei de Europa
Centrală și de Est, respectiv și una dintre cele mai atractive regiuni ale țării” [Austria.info].
Statul alpin și dunărean este alcătuit din trei mari unități de relief [Glăvan, 2000: 77]: Alpii
Orientali, ce acoperă circa 70 % din teritoriul Austriei, Câmpia Estică, cu bazinul Vienei, care
acoperă circa 20 % din suprafața țării și Podișul Hercinic, situat în Nord-Estul Dunării. Clima
Austriei este temperat-continentală, adesea noroasă, cu ierni reci cu ploi frecvente și zăpadă
câteodată în zonele de câmpie, dar cu zăpadă în regiunile montane și cu veri cu temperaturi
moderate, câteodată cu ploi scurte și răcoroase. Altitudinea minimă este înregistrată în zona
lacului Neusiedler (115 m), în vreme ce ghețarul Großglockner ajunge la 3.798 m). Printre cele
mai importante resurse naturale ale Austriei pot fi amintite: țițeiul, huila, lignitul, cheresteaua,
minereul de fier, zăcămintele de cupru, zinc, antimoniu, wolfram, grafit și sare, respectiv
resursele hidroenergetice. Aproape 40 % din teritoriul Austriei este ocupat de terenuri
agricole (38,4 %), împărțite după cum urmează: terenuri arabile (16,5 %), culturi permanente
(0,8 %) și pășuni permanente (21,1 %); sistemul de irigații acoperă în total 1.170 km2 din
suprafața țării. Circa jumătate din suprafața țării este împădurită (47,2 %). Restul teritoriului este
destinat altor utilizări (14,4 %). Din punctul de vedere al dezastrelor naturale, Austria este
expusă alunecărilor de terenuri, avalanșelor și cutremurelor (primele două, sunt în mod evident
asociate reliefului și precipitațiilor specifice).Din punct de vedere turistic, Alpii constituie cea

2
mai valoroasă resursă naturală a Austriei (ea deținând aproape 29 % din întregul lanț Alpin).
Mititeanu arată că aproximativ 63 % din teritoriu este acoperit de Alpi. În plus, Austria se
mândrește cu un Club Alpin înființat în 1862. Alpii Orientali se împart în trei mari sectoare
paralele. Primul sector, situat la Nord este cel al Alpilor Calcaroși, care prezintă altitudini
cuprinse între 2.500 și 2.900 de metri, cu peisaje pitorești, cu numeroase abrupturi, cu stânci și
forme carstice spectaculoase. Urmează sectorul Alpilor Centrali, care se desfășoară pe
o lungime de aproximativ 400 de kilometri și care oferă o mare diversitate de peisaje alpine,
numeroși ghețari, masive montane înzăpezite mai mult sau mai puțin pe parcursul întregului an și
o multitudine de văi spectaculoase. Ultimul sector este cel al Alpilor Calcaroși de Sud.
Valea Innului (520 km), cu afluenții Salzach și Enns, este, probabil, cea mai impunătoare dintre
numeroasele văi longitudinale și transversale ce brăzdează teritoriul.Statul federal este alcătuit
din nouă regiuni (Land-uri): Burgenland, Carintia (Kärtnen), Austria Inferioară
(Niederösterreich), Austria Superioară (Oberösterreich), Salzburg, Stiria (Steiermak), celebrul
Tirol, Vorarlberg și regiunea Vienei. Abundența de resurse turistice naturale, cultural-
istorice foarte valoroase și atractive îi „conferă Austriei o vocație turistică internațională, în care
se impun aspectele peisagistice de mare frumusețe, domeniile schiabile, satele și stațiunile
turistice (din Tirol), stațiuni balneare, centrele turistice cu o zestre istorică și culturală
impresionante” .Portalul de promovare a turismului [Austria.info] este extrem bogat și cuprinde
informații foarte bine structurate cu privire la destinația turistică în ansamblu, respectiv cu privire
la fiecare regiune în parte. Se remarcă și numeroasele orășele cochete, puternic impregnate din
punct de vedere istoric. Unele s-au dezvoltat în împrejurimile Vienei, dar și în Austria Inferioară
și în Burgenland, integrând excelent arhitectura impunătoare a capitalei și natura pitorească.
Altele, îndeosebi cele din Austria Superioară și din Salzburg, au o atmosferă unică generată de
șarmantele fațade ale vechilor case ale burgheziei de osinioară; și ele se încadrează remarcabil de
armonios în natura impresionantă. Nu mai puțin atractive sunt orășelele pitorești din Carintia
și din Stiria sau ansamblurile urbane grațioase din Tirol și Vorarlberg. Acestea din
urmă sunt, de altfel, și regiunile în cadrul cărora se remarcă fascinanta coabitare milenară a
oamenilor cu Alpii.Niederösterreich (Austria Inferioară) prezintă unele dintre cele mai diverse și
atractive peisaje. De pildă, valea Dunării de la Wachau abundă în monumente arhitectonice în
cele mai reprezentative stiluri: romantic, gotic, renascentist și baroc. Oferta Land-ului este
completată de Mostviertel.Peisajul montan este reprezentat de zona Niederösterreich

3
Süd-Alpin (cu munţii din Semmering-Rax-Schneeberg, Bucklige Welt sau Wechsel, una
dintre zonele favorite de drumeție). Acestora li se adaugă și Waldviertel (o zonă liniștită și
izolată de podiş, gazdă a mii de bălți, iazuri şi mlaştini), precum și colinele și dealurile cu vii,
respectiv străduţele cu crame ale satelor pitorești și ospitaliere, adesea alese ca destinații pentru
cicloturism.Regiunea Oberösterreich (Austria Superioară) îmbogățește peisajul cu: împăduritul
Mühlviertel ce prezintă culmi line, dar și un relief montan spectaculos, cu multe piscuri ascuțite
și cu numeroase hăuri; vechi cetăți, castele și ruine valorificate ca puncte de atracție turistică de
mai toate localitățile de pe cursul Dunării (din triunghiul Linz-Wels-Steyr), care invită bicicliștii
să le cutreiere; Innviertel și Hausruckviertel completează semnificativ oferta culturală austriacă,
prin posibilitatea de a trăi direct cultura populară în satele vechi și pitoresști ale regiunii
Salzkammergut, gazdă a munților maiestuoși și a numeroase lacuri. Munții, lacurile și resursele
culturale se îmbină armonios și în zona domniată de Salzburg, dând naștere unora dintre cele
mai apreciate produse turistice austriece: turismul cultural urban și turismul montan de vară,
respectiv de iarnă; ultimele nu ar putea să aibă același farmec dacă nu ar fi susținute de satele
pitorești. Amatorii de drumeții, cicloturiștii și schiorii de bucură fiecare în felul său, pe parcursul
întregului an, de munții și de lacurile regiunii.Protecția naturii și turismul durabil sunt două
chestiuni luate în serios de autorități, mai bine de o treime din suprafața țării fiind sub
protecția naturii. Mai mult, Austria este împânzită de parcuri naționale și de zone
protejate. Unele dintre cele mai renumite sunt: zona Lavanttal; rezervaţia naţională Nockberge şi
Millstätter Alpe; cea mai mare rezervaţie naţională, Parcul Național Hohe Tauern, este dominată
de Großglockner; parcul naţional Kalkalpen (accesibil de la Pyhrn-Eisenwurzen); și nu numai
acestea.

1.2.Aspecte etnografice,folclorice și culurale tradiționale

Meșteșugurile și manufactura se bucură de o tradiție foarte veche, conservată și promovată.

Astfel, în Austria, unele ateliere au devenit în timp veritabili actori globali, în veme ce în altele
persistă atmosfera de mai bine de trei secole. Oficialii [Austria.info] pun accent pe următoarele
elemente (detaliate în Anexa nr. 1): paharele Riedel; ceramica Gmundner și Gollhammer;
meşteşugul austriac de imprimare a modelelor pe materiale textile – blaudrucken; vopsirea
manuală a textilelor și în realizarea de imprimeuri duble alb-albastre; pantofii Goiserer-
Schuh și GEA-Schuhmanufaktur; broderia manuală a Salzburger Federkielsticker etc.Austria

4
este împânzită de mici ateliere de manufactură, adevărate succese grație capacității lor de a
redefini constant echilibrul dintre tradiție și inovație; unele dintre ele sunt reunite în cadrul
unei organizații a vechilor ateliere de manufactură, Meisterstraßen (Străzile de
Meșteșugari). În cadrul organizației se regăsesc croitori de Dirndl, creatori de pălării și de
pantaloni din piele, chiar și un designer de rame de ochelari moderne și absolut deosebite,
fiind confecționate din coarne de cerb.

1.3.Activitatea turistică și importanța ei specfică

Nu mai este de multă vreme o noutate faptul că Austria este o destinație turistică în (mare) vogă
pentru turiștii străini, dovadă (Figura nr. 5) în acest sens fiind și evoluția sosirilor și a încasărilor
din turismul internațional din perioada 1995-2014 [UN Data]. Important de notat este faptul că
turismul intern al Austriei tinde să genereze venituri aproape egale cu cele din sosirile
internaționale. Spre exemplu, conform OECD [2014], turismul Austriei a generat în 2012
venituri de 31.643 de milioane de €, din care 14.984 de milioane de € din turism intern, și 16.659
de milioane de € din sosirile internaționale.În deceniul 2004-2014, conform prelucrărilor WTTC
[2015; Infographic], ponderea turismului în PIB-ul țării a înregistrat o tendință regresivă, scăzând
de la 15,9 % în 2004, la 13,5 % în 2014, WTTC prognozând o continuare a tendinței ascendente,
la 15,3 % în 2015, iar pentru perioada 2015-2025 se anticipează un spor anual de 3 % al
contribuției totale a turismului la PIB, astfel ca în 2025 să ajungă la 60,7 miliarde de € (de la cele
44,5 miliarde de € din 2014). Evoluții similare se înregistrează și în cazul contribuțiilor directe
ale turismului la PIB, respectiv, la piața muncii, precum și în cazul contribuției totale la piața
muncii (Figurile nr. 6 a și b). Se estimează o creștere ușor mai accentuată (+3,5 %/an) în cazul
contribuției directe la PIB. Similar, contribuția directă a turismului la dezvoltarea pieței muncii
este estimată la 2,4 % comparativ cu creșterea anuală de 1,6 % a contribuției totale a turismului
la piața muncii. Exporturile generate de sosirile internaționale au adus Austriei 16,8 miliarde de €
(9,7 % din totalul exporturilor din 2014); specialiștii WTTC au estimat o creștere cu 5,2 %
pentru 2015 și de 4,5 %/an pentru deceniul 2015-2025. În anul 2025, WTTC prognozează
venituri de 27,4 de miliarde de € (9,7 % din total). În anul 2014 s-au făcut investiții în turism în
cuantum de 3,1 miliarde de € (4,2 % din totalul investițiilor); pentru anul 2015 se așteaptă
confirmarea creșterii de 5,3 % prognozate. Până în 2025 se estimează o creștere a investițiilor de
3,2 %/an, urmând să ajungă la: 4,5 milarde de € (5,2 % din totalul investițiilor).

5
Turismul de incoming al Austriei.

Contribuția turismului Austriei la PIB și la piața muncii ,în raportul privind Austria, OECD
[2014] arăta că, la nivelul anului 2012, în jur de 73.200 de firme erau active (direct) în domeniul
turismului; dintre acestea aproape jumătate prestau servicii de ospitalitate (de cazare, 14.880 și
de alimentație, 29.110). Numărul de locuri de muncă oferite direct în turism se ridica la 326.300
(concret 80.130 în sectorul de cazare și 123.040 în alimentație), ceea ce determină un număr
mediu de 5,4 angajați în unitățile de cazare și de 4,2 în cel de alimentație. Prin urmare, industria
de ospitalitate din Austria este dominată de structuri de mici dimensiuni, cel mai probabil,
operate sub forma afacerilor de familie.Datele oficiale [StatCube.At] confirmă cele punctate
anterior, arătând că în anul 2013, în cadrul firmelor active în domeniul serviciilor (260.510),
aproape 18 % erau dedicate căzării și alimentației publice (46.073), generând 4,32 % din cifra de
afaceri (16.759.171.000 de €) și asigurând circa 15 % dintre locurile de muncă ocupate pe
ramură.În statisticile oficiale [Statistik Austria, Beherbergungsstatistik, 2015], la nivelul Austriei
sunt luate în considerare 9 tipuri de unități publice de cazare și 3 tipuri de unități de cazare
private10, care au o capacitate de cazare mai mică de 10 locuri. Conform Institutului Național
de Statistică al Austriei [StatCube.At], oferta de primire turistică a Austriei cuprindea la nivelul
anului 2014 un total de 64.339 de unități de cazare, cu aproape 4.000 de structuri mai puțin decât
în 2008. Totodată, în aceeași perioadă numărul șomerilor din acest sector a crescut de la
17.457 la 25.180 de persoane, deși numărul de înnoptări a sporit de la 126.718.888 la
131.900.739. Raportat la anul 2010, veniturile din industrie au crescut cu 17 %, sporul
angajaților a fost de 5 %, iar costul forței de muncă a crescut cu 23 % [StatCube.At;
Beherbergungsstatistik, 2015]Rezultatele analizelor Camerei de Comerț din Tirol (WKÖ) indică
o creștere de circa 10 % a înnoptărilor, de la 118.747.000 în 1980 la 131.901.000 în 2014. Se mai
observă și menținerea relativ constantă a ponderilor înnoptărilor turiștilor austrieci în totalul
anual (circa 24 % în 1980, respectiv puțin peste 27 % în 2014). Prin urmare, turismul austriac
este preponderent de incoming. Distribuția turiștilor străini în funcție de țara de origine arată că
Germania este de departe cel mai important generator de înnoptări turistice internaționale în
Austria, deținând în 2014 o pondere de circa 65 % din totalul înnoptărilor (totuși, -8 %
față de 1990). În top urmează înnoptările olandezilor, ale elvețienilor și ale cetățenilor din
Liechtenstein, respectiv cele ale britanicilor. Ponderi demne de luat în seamă au și
înnoptările: italienilor, belgienilor, cehilor, rușilor, francezilor și ale maghiarilor. Mai bine de o

6
cincime dintre înnoptările din 2014 sunt generate de străinii sosiți din alte țări.Studiile WKÖ
[2015] indică o preferință clară pentru Tirol și Salzburg, destinații care nu au înregistrat
modificări semnificative în evoluția înnoptărilor în perioada 1990-2014. În privința
interesului manifestat de turiști față de tipurile de structuri de cazare apare o orientare clară
înspre unitățile de cazare clasificate la nivel superior (4 și 5 stele), respectiv la nivel
mediu (3 stele), concomitent cu declinul cererii pentru structurile clasificate inferior. Totodată,
pentru perioada analizată scade și ponderea înnoptărilor în structurile private. [WKÖ,
2015]Marea majoritate a activităților preferate de turiști au legătură cu mediul rural, unde
se pot desfășura [InvestinAustria.at]; astfel, topul activităților de iarnă cuprinde: ski (66 %),
iarnă și zăpadă (35 %), relaxare (11 %), cumpărături (9 %), drumeții/mountain biking (9 %),
vacanțe în natură (8 %) și city-break-uri (8 %), iar cel al activităților de vară include: drumeții
montane și alpinism (40 %), vacanțe în natură (39 %), înot (30 %), cicloturism și mountain
biking (19 %), city-break-uri (12 %), vizite și plimbări (11 %), cumpărături (10 %) și vacanțe
culturale (10 %).Programul guvernamental pentru dezvoltare rurală, Österreichisches Programm
für ländliche Entwicklung 2014-2020. Programmtext, elaborat în 2012 [BMLFUW] indică
dezvoltarea rurală drept una dintre prioritățile naționale având în vedere că aproape 45 % din
populația țării trăiește în mediul rural (cu o densitate de 57,4 de locuitori/km2), iar un procent de
21 % dintre cetățeni locuiesc în zone intermediare (nici urbane, nici rurale) și numai 34 % din
populație este efectiv urbanizată. Șomajul este de 2,7 % în mediul rural. Din cele 4.185.700 de
locuri de muncă din 2012, un procent de 71,9 % erau ocupate în sectorul terțiar (din care
265.000, reprezentând 6,3 %, în turism); din același total, 39,6 % se găseau în mediul rural. La
nivelul anului 2011, capacitatea totală de cazare se ridica la 981.301 locuri, din care 72,5 % se
găseau în mediul rural, 13,7 % în zone intermediare, iar 13,8 % în mediul urban. Analizele
stategilor turismului austriac [Fritz; Schiman și Smeral, 2015: 8] au scos la iveală o diminuare a
duratelor medii de ședere în intervalul 1990-2014 (de la 5-5,4 nopți la începutul anilor ’90 la 3,8
nopți în 2014 pentru străini, respectiv de la 4,6 nopți în 1990 la 3 nopți în 2014 pentru austrieci).
Astfel, la cinci ani de la începerea implementării strategiei de dezvoltare a turismului austriac,
devine din ce în ce mai clar că este necesară adaptarea ofertei noilor nevoi ale turiștilor
postmoderni, care caută experiențe inedite și memorabile. În acest context, specialiștii arată că
investițiile în dezvoltarea turismului balnear și de tratament, respectiv adoptarea de măsuri
complexe pentru combaterea sezonalității și pentru transformarea Austriei într-o destinație

7
atractivă pe parcursul întregului an, constituie direcția în care trebuie să se orienteze autoritățile
federale, regionale și locale, precum și prestatorii. Programul guvernamental își propune
continuarea dezvoltării infrastructurii specifice și de sprijin pentru a se putea intensifica
activitatea turistică și pentru a se asigura activități turistice pe parcursul întregului an.
Inovarea este conceptul de bază al acestei dezvoltări și se urmărește în toate domeniile: ecologic,
tehnic, socio-economic etc. Investițiile vizează: stimularea mobilității ecologice, prin dezvoltarea
de sisteme de transport sustenabile; realizarea de pachete turistice cu mobilitate puțin poluantă,
inclusă; crearea unor centre logistice sau a unor centrale de mobilitate turistică, respectiv de
rețele integrate de transport, precum: tren, în circuit, cu transport urban gratuit, în contul biletelor
de tren plătite sau cu transport pe cablu pentru doritori, inclus în prețul pachetului. Un alt
obiectiv constă din realizarea de investiții în infrastructura turistică transregională, de
mici dimensiuni, în centre de informare turistică, precum și în infrastructura pentru
petrecerea timpului liber. Totodată, se are în vedere și dezvoltarea sustenabilă a turismului
montan, care se sprijină într-o mare măsură pe satele din proximitate.Succesul Austriei ca
destinație turistică este strâns legat de modul în care este organizată întreaga activitate turistică,
inclusiv promovarea destinației. Turismul austriac este unul eterogen și extrem de diversificat,
ceea ce impune abordări complexe în demersurile organizațiilor de management de
destinație turistică. Prin urmare, în organizarea și în gestionarea problemelor turismului [EC,
2015], s-a ținut cont de aceste particularități, precum și de statutul de stat federal.
Astfel, turismul este descentralizat la nivelul celor nouă land-uri, care, conform
legislației în vigoare, au competențe și atribuții legislative și executive, deopotrivă, în
limitele legislației naționale și europene. La nivel național, problemele turismului cad în
sarcina Ministerului Federal pentru Știință, Cercetare și Economie, care a elaborat și
implementează strategia turismului, urmărind realizarea unei coordonări strânse (apropiată și
directă) și strategice în problemele turismului austriac. Astfel, se întărește coordonarea
dintre nivelul central și cel rural. La nivel național, în funcție de situație, forul guvernamental
cooperează și/sau se consultă cu: Comisia Parlamentară pentru Turism (înființată în
2006); Paternerii sociali (Camera Economică Federală a Austriei, Camera de Muncă
Federală a Austriei); ÖHT (Banca Austriacă pentru Dezvoltare Turistică11); Institutul Național
de Statistică al Austriei; Asociațiile Private de Turism (Asociația Hotelierilor din
Austria); Asociația Agențiilor de Turism și a Turoperatorilor; etc. Finanțate în proporție de 75 %

8
din fondurile Ministerului de resport și în procent de 25 % din resursele Camerei de Comerț,
activitățile de cercetare a piețelor, de inovare a produselor și a pachetelor turistice,
precum și de promovare a ofertei în ansamblu, îi revin Oficiului Național pentru Turism al
Austriei (ONT Austria12 sau ANTO – Austrian National Tourist Office). Activitățile și
preocupările ONT Austria sunt centrate pe următoarele: marketing (în colaborare cu cele 9
Birouri de Turism ale Land-urilor Federale; fiecare Land organizându-și, la rândul său,
activitățile specifice de marketing de destinație turistică); subvenționare (prin ÖHT);
inovare (îndeosebi prin programul Innovationsmillion); infrastructură și mediu de business.
La nivelul Land-urilor federale apar: Parlamentul fiecărui land; Administrațiile și Instituțiile de
Guvernământ Local; respectiv și Camerele de Comerț/Economice și cele de Muncă. Land-urile și
regiunile au propriile lor Oficii și/sau Centre Turistice Regionale. La nivel local se regăsesc:
municipalitățile și administrația locală, respectiv Oficiile și/sau Centrele Turistice Regionale.
Autonomia decizională presupune și existența unei componente de legiferare/reglementare;
astfel, fiecare Land poate adopta propriile acte normative și hotărâri cu privire la: activitatea
turistică în general; problemele de mediu; planificarea regională și teritorială; chestiunile legate
de infrastructură, pecum și problemele legate finațarea anumitor activități la nivel
local.Obiectivele ONT Austria includ: alocarea de resurse financiare suficiente și redirecționarea
a cel puțin 50 % din garanțiile ÖHT, ceea ce se așteaptă să conducă la o creștere a înnoptărilor la
140 de milioane în anul 2018; facilitarea acordării de vize turistice în baza reglementărilor
Schengen; acordarea unei atenții sporite turismului rural; în acest sens, se au în vedere măsuri
precum: crearea unor condiții-cadru atractive, menite a încuraja companiile din turism în
zonele rurale; finanțarea cercetării și dezvoltării îndeosebi în acele domeniile benefice pentru
mediul rural (de exemplu, turismul); crearea unor condiții-cadru mai bune pentru prestatorii de
servicii turistice medicale și de sănătate, respectiv de tratament [EC, 2015].

1.4.Modelul specific de turismo rural al Austriei

Studiul, realizat de specialiștii austrieci de la WiPool [Austria.tourism], a condus la concluzia că

de turismul rural (la ferma țărănească) sunt interesați îndeosebi cetățenii din țările Central-
și Est-europene, ce îl îndrăgesc. Așa cum s-a arătat mai devreme, oferta de ospitalitate a Austriei
este dominată de afacerile de familie, fapt pentru care își și conservă excelent caracterul
tradițional. Mai mult, străinii contribuie în cea mai mare măsură la activitatea turistică a statului,

9
iar cererea se îndreaptă preponderent spre turismul rural (circa 80 % din total). Turismul rural
structurat a pornit inițial de la fermierii care găzduiau oaspeții ce nu mai găseau locuri
disponibile în hotelurile aglomerate în perioadele de vârf de sezon. De fapt, turismul rural
austriac (cazarea la localnici, îndeosebi la fermieri) are o tradiție îndelungată: „circa 25
% dintre ferme primesc oaspeți de peste 100 de ani, această formă asigurând un trai sigur și
decent pentru aproximativ 10 % din totalul fermierilor austrieci.” [Tălângă, 2010: 36]. Mai mult,
specialiștii români [Studiu de fezabilitate, 2010: 15] explică de ce Tirolul este o destinație de
referință:

În Austria, expansiunea masivă a turismului s-a realizat prin dezvoltarea unei concepţii
originale, având la bază preocupări sociale puternice. Locuitorul muntelui fiind în centrul
strategiei de amenajare, aici s-a dezvoltat un turism montan rural, plecând de la nodurile vechi
populate. /.../ Tirolul, ce are ca trăsătură dominantă dezvoltarea progresivă şi controlată local. O
atenţie deosebită s-a acordat prezervării mediului natural şi cultural, promovându-se peisajul
natural şi uman nealterat, tradiţional, creaţia artificială neavându-şi locul aici. Datorită
particularităţilor concepţiei de amenajare turistică (context instituţional şi politic bazat pe
descentralizare, dezvoltare turistică echilibrată şi continuă, larga distribuţie a activităţilor
turistice în centre de talie mică şi mijlocie), Tirolul a fost considerat model de dezvoltare a
turismului verde. Intensificarea activității turistice în mediul rural, a condus, desigur, la
creșterea economică a satelor și, implicit, la creșterea nivelului de trai al localnicilor, precum și
la diversificarea procupărilor și a activităților acestora. În timp, printr-o continuă aliniere
la cerințele turiștilor tot mai sofisticați, activitatea s-a profesionalizat. În prezent, turismul
rural se bazează pe agroturism privat, dar și pe: hanuri, hoteluri și apartamente.

10
 BIBLIOGRAFIE

1. Antonescu, Daniela; Antonescu, Raluca-Mirela, 2013, „Dezvoltarea durabilă a agroturismului în Uniunea

Europeană și în România”, in volumul Conferinței internaționale Dezvoltare durabilă în condiții de
instabilitate economică, ediția a II-a, 21-22 iunie 2013, Fundația și Universitatea Academia
Comercială Satu-Mare, pp. 119-128,
http://conferinta2013.academiacomerciala.ro/_VOLCONF2013PDF/volumconferinta/DEZVOLTAREA
%20DURABILA%20A%20AGROTURIMSULUI%20IN%20UNIUNEA%20EUROPEANA%20SI%20IN
%20ROMANIA_ANTONESCU.pdf. [Accesat: 29.12.2015]

2. Fritz, Oliver; Schiman, Stefan și Smeral, Egon, 2015, Bericht über die Entwicklung und Struktur der
österreichischen Tourismus- und Freizeitwirtschaft im Jahr 2014, iunie 2015, Österreichisches Institut für
Wirtschaftsforschung (WIFÖ), BMWFW,
http://www.bmwfw.gv.at/Tourismus/TourismusInOesterreich/Documents/LAGEBERICHT%202014%20mit
%20Deckblatt_geringe%20Aufl%C3%B6sung.pdf. [Accesat: 29.01.2016]

3. García Henche, Blanca, 2004, Marketing în turismul rural, Editura IRECSON.

4. Glăvan, Valile, 2000, Resurse turistice pe Terra, Editura Economică, București.

5. Mititeanu, Dinu și Marlen, fără dată, „Alpii și țările alpine”, in Chemarea Muntelui. Relatări, amintiri,
gânduri, sfaturi, opinii despre munte (blog de călătorie), http://dinumititeanu.ro/Alpii-si-tarile-alpine.

6. Schwab, Klaus (editor), 2015, The Global Competitiveness Report 2015-2016. Insight Report: Growth
through Schocks, World Economic Forum, Geneva,
http://www3.weforum.org/docs/gcr/2015-2016/Global_Competitiveness_Report_2015-2016.pdf.

7. Tălângă, Cristian, 2010, Turism rural, note de curs pentru învățământ la distanță, Facultatea de Geografie,
Universitatea București,
http://www.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2015/oct/28_11_00_397_Turism_rural_an_III_Talanga.pdf.

8. Austria.tourism, 2015, https://www.austriatourism.com/.

9.Organizația Economică pentru Cooperare și Dezvoltare (OECD), fără an, „Regional Well-
Being”, http://www.oecdregionalwellbeing.org/.

10. OECD, 2014, „Austria” in OECD Tourism Trends and Policies 2014,
http://dx.doi.org/10.1787/tour-2014-9-en.

11.World Travel & Tourism Council – The Authority on World Travel & Tourism (WTTC), 2015, Travel
& Tourism. Economic Impact 2015. Austria, https://www.wttc.org/-/media/files/reports/economic
%20impact%20research/countries%202015/austria2015.pdf. http://www.austria.hartaeuropa.com/

12. http://www.babydorf.at

13.http://www.babyhotel.eu

14. http://www.euload.com/harti/Harta_Austria.php

15. http://www.carnuntum.co.at

11