Martinescu Costica

Geografia Turismului an I, ID

Caracterizarea economica a Austriei

Martinescu Costica Ionut

Geografia Turismului an I, ID

1
Martinescu Costica
Geografia Turismului an I, ID

Istoric:

Dupa destramarea Imperiului Austro-Ungar si abdicarea imparatului Carol I de Habsburg, este

proclamata la 12. 12. 1918 Republica Austria, stat federal, ale carui granite sunt stabilite la 10. 09.
1919 prin Tratatul de la Saint- Germania- en- Laye. Austria este ocupata si transformata la 11. 03.
1938 in provincie a Germaniei naziste (sub numele de Ostmark).

Rămasă în istorie precum centrul puterii în perioada de existenţă a Imperiul Austro-Ungar, Austria a
fost redusă la o mică republică după înfrângerea din Primul Război Mondial. Supravieţuind anexării
Germaniei naziste din 1938 şi a mai multor rânduri de ocupaţii din partea Aliaţilor în 1945, statutul
Austriei a rămas neclar preţ de un deceniu, la mijlocul secolului XX. Un tratat de stat, semnat în anul
1955 avea însă să încheie ocupaţia, să recunoască independenţa statului şi să reteze din faşă orice gând
unionist cu Germania. Mai mult, alături de o lege constituţională adoptată în acelaşi an, declara
“perpetua neutralitate” a Austriei precum o condiţie pentru retragerea militară sovietică. Cu toate
acestea, prăbuşirea blocului comunist din 1991 şi aderarea ţării la Uniunea Europeană, au alterat ideea
neutralităţii. Definită ca o ţară democratică, prosperă, Austria a aderat în 1999 şi in Piaţa Economică şi
Monetară a UE.

1.Pozitia geografica,dimensiuni,vecini

- Austria este situata in Europa Centrala, invecinandu-se cu Germania (816 km), Cehia (500km),
Slovacia (68km), Ungaria (340km), Slovenia (311km), Italia (415km), Elvetia (165km), Liechtenstein
(34,9km)
DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE: 9 landuri (Bundeslaender, singular - Bundesland); Burgenland,
Kaernten (Carinthia), Niederoesterreich, Oberoesterreich, Salzburg, Steiermark (Styria), Tirol
(Tyrol), Vorarlberg, Viena
- Sarbatoarea nationala: 26 octombrie

2.Elemente ale cadrului natural care favorizeaza dez.ramurilor economiei

naturale, zacaminte+resurse.

Tara muntoasa, circa 2/3 din teritoriu aflandu-se la altitudini de peste 500m si 40% la peste 1000m,
altitudinea medie este de 1000m. Relieful muntos (Prealpii si Alpii, orientati E-V) acopera aproape 3/4
din suprafata tarii, campia reducandu-se la un culoar subalpin care insoteste Dunarea si la Burgenland,
o parte din Campia Panonica. In apocaliptica infruntare dintre Alpi si Masivul Boemiei, in care s-au
sfaramat si au pierit sub mari uriase intinderi ale uscatului, aflam explicatia structurii geologice a
Austriei, atat de variata, in raport cu teritoriul sau restrans. Relieful teritoriului austriei dominat de
sirurile masivele tinere ale Alpilor, respectiv de ramificatii ale Alpilor rasariteni. Cele doua lanturi in
care se bifurca Alpii rasariteni au structuri si infatisari diferite.
Dintre numeroasele vai longitudinale si transversale se impun Valea Inn (520km) cu afluentii
Salzach si Enns,ce faciliteaza comunicatia Tirolului si zonei alpine cu Dunarea.
Pasunile alpine si montane impreuna cu stancariile, zapezile si ghetarii imbogatesc frumusetia
peisajelor la care se aduna si reteaua hidrografica formata din Dunare si afluientii ei.
Reţea hidrografică bogată, colectată de Dunăre (360 km pe terit. A.). Apele au debit bogat, alimentat
de zăpezi şi gheţari, un bogat potenţial energetic. Numeroase lacuri glaciare (în munţi în extremul estic
şi vestic): Constanţa / Bodensee în NV, Neusiedler, în NE.

VEGETATIA SI FAUNA
Austria este una dintre cele mai impadurite tari europene, circa 2/5 din suprafata tarii, cu specii
caracteristice Europei Centrale, se adauga pajisti alpine in zona montana inalta si vegetatie de stepa in
campie.
Fauna specifica asociatiilor vegetale respective. Se gasesc numeroase zone ocrotite

2
Martinescu Costica
Geografia Turismului an I, ID

RESURSE NATURALE: petrol, cărbune, lignit, lemn, minereu de fier, cupru, zinc, antimoniu,
magneziu, tungsten, grafit, sare, hidroenergie

3.Sectorul primar al economiei (agricultura), sec.secundar

(ram.industriale), sec tertiar (sis.financiar bancar==> turismul).

Austria, dispunând de o economie de piaţă foarte dezvoltată şi cu un standard de viaţă ridicat, este
deseori apreciată ca fiind foarte apropiată de economiile mai marilor puteri economice din UE, cu
precădere de cea a Germaniei. Economia sa are ca puncte de referinţă o mare ramură de servicii, un
sector industrial bine pus la punct şi un mic dar foarte dezvoltat sector agricol. Ca o consecinţă a mai
multor ani de creşteri de cereri externe pentru exporturile austriece şi urmare a unui record de creştere
a ocupării forţei de muncă, criza economică internaţională din 2008 a condus la o acută, dar scurtă
recesiune. PIB-ul austriac s-a micşorat cu 3,9 puncte procentuale în 2009, dar a revenit pe o pantă
ascendentă în 2010, când a crescut cu 2%. Rata şomajului nu a pus la fel de multe probleme în Austria
aşa cum s-a întâmplat în cazul altor ţări europene, asta datorită măsurii guvernului de a reduce schema
orelor de lucru astfel încât să permită companiilor să nu purceadă la disponibilizări în masă. Măsuri de
stabilizare a pieţei interne, cheltuieli de stimulente cât şi o reformă a taxelor pe venituri au dus
deficitul bugetar la 3.5% din PIB în 2009 şi la 4.7% în 2010, de la 1.3 procente cât însuma în 2008.
Criza internaţională a creat reale dificultăţi şi pentru cea mai mare bancă austriacă, ale cărei operaţiuni
în centrul, estul şi sud-estul Europei au avut de raportat mari pierderi.

"Poarta Moraviei" si culoarul fluvial al Dunarii au creat Austriei un statut privilegiat la iesirea raurilor
din Alpi.Austria se incadreaza in randul statelor cu un nivel ridicat de trai.Serviciile in special turismul si
transporturile asigura 60% din valoarea productiei Austriei.

Agricultura asigura numai o parte din nevoile de hrana ale populatiei. Restul se importa.
Cresterea animalelor are o contributie mai importanta decat cultura plantelor. Fermele specializate in
cresterea animalelor se afla in zona montana, unde terenurile sunt prea abrupte si fragmentate, iar clima
prea rece pentru a se cultiva plante.

Agricultura Austriei este orientata pe cresterea animalelor .Este favorizata de spatiile largi
ocupate de fanete si pasuni, si de prezenta unor dense retele de asezari urbane, mari consumatoare de lapte
si carne.Majoritatea bovinelor ,3 mil. capete, apartin rasei Simmenthal.Porcinele sunt mai numeroase,
4.2mil. capete,si s-au dezvoltat in BazinulVieneisi in Campia Austriei de Est.Un mic numar de ovine cresc
in Alpi.Cerealele: grau, orz, secara,ovaz se cultiva pe 60% din terenurile arabile.Vita de vie si livezile
intregesc peisajul culturilor agricole ale Austriei.

Deosebirile social-economice intre landurile Austriei determina o evidentiere a doua zone :

Landurile din est si Landurile din vest.

Landurile din est ,Wien,Niederostereich,oberostereich, Karnten, Steiermark si Burgenland se

caracterizeaza prin dezvoltarea serviciilor si a diverselor ramuri industriale.S-au format adevarate
concentrari industriale : Viena , Mur-Murz si Linz-Steyr-Enns.Productia agricola este variata.Se cultiva
sfecla de zahar ,cerealele, cartofi iar specialitatiile din carne de porc,satisfac piata interna si aduc mari
beneficii dinexport.

3
Martinescu Costica
Geografia Turismului an I, ID

Intregul teritoriu este polarizat de trei aglomerari urbane : Viena, 15km²; 1,5mil.locuitori,- oras cu
functii complexe; Linz ,270 000locuitori- specializat in siderurgie si chimie ; Graz 310 000locuitori- oras
industrial complex, cu un hinterland bazat pe materii prime agricole si industriale.

Landurile de vest, Voralberg, Tirol, Salzburg, dispun de variate resurse minerale si

hidroenergetice, pastorale si forestiere.Pe vaile alpine Inn,Salzach etc.s-au individualizat orase de traditie
in metalurgia neferoasa si prelucrarea lemnului.Centrele urbane polarizatoare sunt : Salzburg 200 000loc.-
renumit oras turistic,muzical,comercial,industrial si Insbruck 160 000loc.- oras predominant turistic,legat
de axa pasului Brenner.

Prin construirea canalului Rin-Main-Dunare, navele de pasageri si de marfuri pot ajunge la

Marea Nordului sau la Marea Neagra. Principalii parteneri de comert ai Austriei sunt: Elvetia, Marea
Britanie, Cehia, Slovacia, Franta, Italia si S.U.A. Austria exporta indeosebi otel, fonta, masini si
utilaje, automobile, hartie si importa alimente, petrol si materii prime

Economia Austriei a cunoscut o crestere spectaculoasa, in ultima vreme.

4.Regionarea economica geografica (regiunile si ramrile+centrele economice).

Industria s-a dezvoltat pe baza resurselor hidroenergetice si a minereurilor de fier.Majoritatea
productiei de carbune,3 mil. T,in anul 2004, a fost reprezentata de carbunele brun extras in bazinul
Traunthal.In nordul Bazinului Vienei si in Alpenvorland se extrag cantitati mici de petrol aprox 1,8 mil.
T., rafinariile find amplasate la Schwechat, langa Viena si Drossing. Se mai extrage circa 2,0mld. Mc
de gaze naturale in zona Zwendorf.De aici porneste o retea de conducte spre Bazinul Vienei si
Stiria.Termocentralele au o importanta redusa in cadrul industriei energetice.Hidrocentralele de pe
raul Inns, Enns si Dunare produc 70%din totalul energiei electrice a Austriei.

Dispunand de minereurile de fier din zona Erzberg, 2.5mil. t. Fier in 2004,se produc circa 5mil. T.
Otel atat in bazinul Erzberg cat si in bazinul decarbune de la Linz.In apropierea hidrocentralelor de pe
raurile Inn si Salzach s-au construit uzine de aluminiu.Materia prima,bauxita, esteasigurata din
import. Locomotivele si vagoanele se fabrica la Viena si Graz, iar tractoarele si autovehiculele la
Viena, Graz si Steyr.In capitala s-a dezvoltat industria electronica.Austria si-a creat o industrie a sodei
caustice si a pus bazele unei importante subramuri petrochimice datorita vastelor resurse proprii de
sare.

Scwechat si Linz au platforme industriale dominate de industria chimica. InAlpenvorland, Tirol,

Voralberg si la Viena sunt prezente "radacinile"industriei textile traditionale ale Austriei.Industria
alimentaraeste orientata spre centrele de consum.In sudul Bazinului Vienei sunt cele mai mari fabrici
de zahar.

Sectoare industriale:
Cele mai importante ramuri industriale sunt:

- industria constructoare de maşini

(Viena, Steyr, Graz)

- industria chimică

- produse electrotehnice (Villach, Viena),

4
Martinescu Costica
Geografia Turismului an I, ID

- industria turismului (7-8 % din PIB)

Turismul aduce venituri foarte mari Austriei. Cei mai multi turisti vin iarna pentru a face schi si alte
sporturi de iarna in statiunile turistice din Alpi, special amenajate in acest scop. Conditiile naturale si
amenajarile moderne fac posibila organizarea unor importante concursuri sportive de iarna.

- industria alimentară (bere, vin, zahar)

- industria de prelucrare a lemnului

- industria textilă

- serviciile de comunicaţii

- siderurgie,

Industria prelucratoare este foarte diversificata (siderurgia, constructoare de masini, chimica,

sticlarie si portelan, textila, instrumente muzicale) si de inalta productivitate, principalele centre
industriale fiind: Viena, Linz, Graz, Klagenfurt, Steyr.

- industria uşoară (pielărie-Viena, Graz,

sticlărie-Linz,Viena, Bad Ischl, Steyr,

instrumente musicale- Viena)

- industria artizanală (Vorarlberg,

şi Austria Inferioară).

- agricultura (1 % din PIB)

Productia de energie electrica este dominata de hidroenergie, care asigura peste 2/3 din
productivitate. Foarte dinamice sunt industriile: electronica (Villach, Viena), bunuri industriale de larg
consum, autovehicule (Viena, Steyr, Graz), chimica si petrochimica, alimentara (bere, vin, zahar),
industria usoara (pielarie- Viena, Graz), sticlarie (Linz, Viena, Bad Ische, Steyr), instrumente
muzicale- Viena fiind un renumit centru pentru piane. Nu dispune de resurse minime importante, cu
exceptia sarii, agricultura de mare randament si puternic mecanizata (detine doar 2% din populatia
activa desi participa cu numai 1% ,asigura mai mult de 4/5 din necesarul intern de produse
alimentare).
Se cresc indeseobi porcine si bovine si se cultiva cereale (grau, orz,porumb).
Un rol important in economia Austriei il au comertul exterior (1/4) si turismul

Principalele centre industriale:

Viena, Linz, Graz, Klagenfurt, Steyr.

Rata de creştere producţiei industriale:3.8%

Producţia energiei electrice:Datorită resurselor primare de energie ţara Alpilor se situeaza pe locul 9 şi
produce 58.75 billion kWh.

5
Martinescu Costica
Geografia Turismului an I, ID

Sursele energiei electrice: Austria deţine primatul în producerea energiei acvatice si atomice avînd ca
surse primare: fosilă: 29.3% , acvatică: 67.2% , alte: 3.5% .

Consumul energiei electrice:54.85 billion kWh

Exportul energiei electrice:Austria este una dintre cei mai mari exportatori

de energie in UE cu exportul de 14.25 billion kWh.

Produse agricole: Se cultivă: grîu, cartofii, sveclă de zahăr, porumb, struguri,

fructe, produse lactate. Se cresc: bovine, porcine şi păsări. Silvicultura.

Mărfurile exportate : produse alimentare, băuturi şi produse de tutun, energie, produse chimice,
bunurile prelucrate, maşini si utilaje.

ECONOMIA. GENERALITĂŢI:.

PIB: 309,9 miliarde euro (2012)

PIB/locuitor: 36.705 euro (2012)
Creştere PIB: 3,06% (2012)
Şomaj: 5,4% (trim.I 2013)
Inflaţie: 2 % (iulie 2013)
Deficit bugetar: -2,5% (iulie 2013)
Sursa: Statistik Austria (iulie 2013)

Fiind o economie modernă, avansată, economia Austriei este predominată de servicii, aproximativ
68% din PIB provenind din acest sector. Sectorul productiv totalizează cca. 30% din PIB, în timp ce
din agricultură şi silvicultură se realizează cca. 2% din PIB. In sectorul serviciilor, cel mai numeros
contingent de personal lucrează în vânzări, urmat de servicii publice, sănătate şi educaţie. In sectorul
productiv predomină industria constructoare de maşini, industria chimică, industria metalurgică,
industria electronică, industria de prelucrare a lemnului, precum şi construcţiile şi materiale de
construcţii.
Comerţul exterior al Austriei în anul 2012:
Export: 123,47 mld. Euro (+1,4%); Import: 131,96 mld. Euro (+0,7%); Deficit comercial: -8,49 mld.
Euro
Comerţul Austriei cu ţările membre UE reprezintă, la export, 68,2% din total, iar la import 70,4% din
total. Ambele sunt în scădere faţă de anul precedent. In schimb au crescut schimburile comerciale cu
America, Asia şi Africa.
Relaţiile comerciale şi investiţionale bilaterale Austria-România
În plan bilateral, Austria este printre primii 10 parteneri comerciali ai României (locul 8 în 2012) şi cel
de-al doilea investitor străin, după Olanda.
Investiţiile austriece în România se ridicau la finalul anului 2012 la 4,636 miliarde Euro, existând
6.452 societăţi comerciale cu capital majoritar austriac. Principalele domenii în care s-a investit sunt:
industria extractivă şi prelucrătoare (42,8%), sistemul bancar, intermedieri financiare şi asigurări
(29,4%), energie electrică şi termică, gaze şi apă (9,7%), construcţii (6,9%), comerţ cu ridicata şi
amănuntul (3,4%).
Produse cu potenţial de export în Austria:
- construcţii de maşini şi utilaje
- articole de îmbrăcăminte şi accesorii

6
Martinescu Costica
Geografia Turismului an I, ID

- echipamente de birou şi de calcul

- vehicole rutiere
- hârtie şi celuloză, ambalaje
- metale şi prelucrarea metalelor
- fructe şi legume
- mobilier
- mărfuri de origine animală şi vegetală
- încălţăminte
- uleiuri şi grăsimi animale şi vegetale
- furaje pentru animale
- articole din cauciuc şi material plastic
- genţi şi articole pentru călătorie
- produse pentru igiena personală şi a locuinţei.

Sursa bibliografica:

1. http://www.portaldecomert.ro
2. Lungu M. 2006, " Statele Lumii " ,Steaua Nordului, Constanta p.733
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Austria 18 Mai 2007
4. Microsoft Encarta 2004
5. Cretan R. 2006, "Geografia Europei" ,Artpress , Timisoara, p.204