Proiect

La Educaia Civic
T E M A : A U S T R I A S t a t m em b r u
a l U n i u n i i Eu r o p en e

Elaborat de
eleva grupei CB 1305:
Tutunaru Ana
Profesor:
Bologan Lilia

Informaii Generale
Capital: Viena
Cel mai mare ora: Viena
Limbi oficiale: German
Etnonim: Austrieci
Aderare UE: 1 ianuarie 1995
Sistem politic: Republic federal

Preedinte Heinz Fischer

Cancelar Werner Faymann

Independen: 1919
Suprafa:

Total 83,879 km (locul 115)

Ap (%) 1,7
Populaie:

Estimare 2015 - 8.602.112

Recensmnt 2001 - 8.032.926

Densitate -101,4 loc/km (locul 106)
Moned: Euro 1 (EUR) Geografie

Geografia Austriei
Alpii Calcaroi de Nord

Austria este o ar predominant montan, datorit poziionrii sale n Alpi. Alpii Orientali
Centrali, Alpii Calcaroi de Nord i Alpii Calcaroi de Sud se afl parial n Austria. Din aria
total a Austriei (84.000 km), doar un sfert se afl n zone de es, i doar 32% din ar se
afl sub altitudinea de 500 m. Alpii din vestul austriei fac loc dealurilor i cmpiilor n estul
rii.
Austria se afl ntre de 46 i 49 latitudine nordic, i ntre 9 i 18 longitudine estic.
Se poate mpri n cinci mari grupe de relief, cea mai mare fiind Alpii Rsriteni, care
formeaz 62% din suprafaa total a austriei. Dealurile subalpine i subcarpatice formeaz
12%, iar zonele colinare din est i din jurul Cmpiei Panonice reprezint 12% din suprafa a
total. A doua zon muntoas (mult mai mic dect cea alpin) se afl la nord. Denumit
platoul de granit austriac, se afl n centrul Podiului Boemiei i reprezint 10% din
Austria. Poriunea austriac a Depresiunii Vienei reprezint 4%.

Economia
Austriei
Austria se afl pe locul 12 n
lume dup PIB pe cap de
locuitor, are o economie de
pia social bine dezvoltat
i un standard de via
ridicat. Pn n anii 1980,
multe din companiile
industriale din Austria
fuseser naionalizate; mai
recent, ns, privatizarea a
redus prezena statului n
economie la un nivel
comparabil cu alte economii
europene. Micrile
sindicale sunt deosebit de
puternice n Austria i au o
mare influen asupra
politicii muncii. Turismul
internaional este cea mai
important parte a
economiei naionale.

Germania este principalul partener comercial istoric al

Austriei, astfel c ara este vulnerabil la schimbrile rapide din
economia Germaniei. ntruct Austria a devenit ns stat
membru al Uniunii Europene, a cptat legturi strnse cu
celelalte economii din UE, reducndu-i dependena economic
de Germania. n plus, apartenena la UE a atras un influx de
investitori strini atrai de accesul Austriei la piaa unic
european i de proximitatea fa de economiile emergente ale
noilor state membre. Creterea PIB a accelerat dup aderare i a
ajuns la 3,3% n 2006.
Turismul reprezint aproape 9% din produsul intern brut al
Austriei. n 2007, Austria s-a clasat pe locul 9 n lume ca volum al
cheltuielilor efectuate de turiti internaionali, cu 18,9 miliarde
de dolari. n termeni de numr de turiti, Austria s-a clasat pe
locul 12 cu 20,8 milioane de turiti.

Kitzbhel, unul din faimoasele ora e

turistice ale Austriei

Moneda
n Austria, euro a fost introdus n contabilitate ncepnd cu 1 ianuarie 1999, iar monedele i
banconotele euro au intrat n circulaie la 1 ianuarie 2002. n pregtirea acestei date, baterea de
monede euro a nceput nc din 1999, dar toate monedele euro austriece introduse n 2002 au
acest an inscripionat pe el; spre deosebire de celelalte ri ale zonei euro, unde pe monede este
inscripionat anul n care au fost btute. Au fost alese opt designuri diferite, unul pentru fiecare
valoare nominal. n 2007, pentru a adopta noul format, ca i restul rilor din zona euro,
Austria a modificat faa comun a monedelor sale.
nainte de a adopta euro n 2002, Austria folosise ilingul austriac, ncepnd cu luna decembrie
1924. ilingul a fost abolit temporar n urma Anschlussului n 1938 i a fost reintrodus dup
sfritul celui de al Doilea Rzboi Mondial n noiembrie 1945.
Austria are una dintre cele mai bogate game de monede de colec ie din zona euro, cu valori
nominale de la 10 la 100 de euro (o moned excep ional de 100.000 de euro a fost emis n
2004). Aceste monede sunt o veche tradiie na ional. Spre deosebire de emisiunile normale,
aceste monede nu pot fi folosite pentru pl i n toat zona euro. De exemplu, o moned
comemorativ austriac de 5 euro nu poate fi folosit n alte ri.

Religia Austriei
Principalele religii din Austria
Anul

Populaia

1951

Catolici

Procentaj

Luterani

Procentaj

6.933.905 6.170.084

89,0 %

429.493

6,2%

1961

7.073.807 6.295.075

89,0 %

438.663

6,2%

1971

7.491.526 6.548.316

87,4 %

447.070

6,0%

1981

7.555.338 6.372.645

84,3 %

423.162

5,6%

1991

7.795.786 6.081.454

78,0 %

338.709

5,0%

2001

8.032.926 5.915.421

73,6 %

376.150

4,7%

2005

8.250.000 5.662.782

68,5 %

2008

8.350.000 5.579.493

66,8 %

328.346

3,9%

2009

8.376.761 5,533,517

66.0 %

325,314

3.9%

2010

8,404,252[ 5,452,734

64,9 %

323,863

3.8%

Circa 12% din populaie s-a declarat fr

religie n 2001. Din restul populaiei,
circa 340.000 sunt nregistrai ca
membri ai diferitelor comuniti
musulmane, n principal datorit
influxului de imigrani din Turcia,
Bosnia-Heregovina i Kosovo. Circa
180.000 de persoane aparin bisericilor
ortodoxe (n special srbi), circa 21.000
de persoane sunt martori ai lui Iehova i
circa 8.100 sunt mozaici.
Conform eurobarometrului din 2005:
54% dintre austrieci au rspuns c
cred c exist un Dumnezeu.
34% au rspuns c cred c exist
un fel de spirit sau for vital.
8% au rspuns c nu cred c
exist vreun spirit, Dumnezeu, sau
for vital

Religia Austriei
Basilica Mariazell este cel
mai popular lca de cult din
Austria

Catedrala din Salzburg

Austria i Uniunea European

Parlamentul European are 18 membri din Austria.
Consiliul UE. Minitrii din statele membre se reunesc periodic n cadrul Consiliului UE pentru a

adopta norme europene i pentru a coordona politici. n funcie de domeniul de politic abordat,
diferii reprezentani ai guvernului austriac particip n mod regulat la reuniunile Consiliului.
Comisia European. Comisarul european nominalizat de Austria este Johannes Hahn English . El
are ca portofoliu politica european de vecintate i negocierile n vederea extinderii.Comisia este
reprezentat n fiecare ar a UE de ctre un birou local, numit reprezentan .
Reprezentana permanent pe lng Uniunea European. Comunicarea dintre Austria i institu iile
UE se desfoar i prin reprezentana permanent din Bruxelles. Reprezentan a acioneaz ca o
ambasad a Austriei n UE - principala sa sarcin este de a se asigura c interesele i politicile
rii sunt luate n calcul ntr-un mod ct mai eficient n UE.

Contribuiile financiare ale

statelor membre la bugetul UE
sunt repartizate n mod echitabil,
n funcie de mijloacele
disponibile. Cu ct este mai
dezvoltat economia unei ri, cu
att este mai mare contribuia sa.
Bugetul UE nu are obiectivul de a
redistribui bogia, ci mai
degrab pe acela de a se concentra
asupra nevoilor tuturor
europenilor, n ansamblu.
Relaia financiar dintre Austria
i UE (2013):
Cheltuielile UE n Austria:
1,862 miliarde EUR

1.

2.

Cheltuielile UE ca procent din

VNB-ul Austriei: 0,60 %
3.

Contribuia Austriei la
bugetul UE: 3,028 miliarde
EUR

4.

Contribuia Austriei la
bugetul UE ca procent din
VNB-ul su: 0,97 %

Sumele primite/vrsate la
bugetul UE

Sfantul Martin
si friptura de
gasca
In perioada postului
Craciunului, in cultura catolica
unde nu se tine post in
luna noiembrie se serveste in
restaurante gasca. Motivul?
Legenda spune ca niste gaste lau dat de gol pe Sfantul Martin
si pentru ca au facut galagie
mare acesta a fost prins,
schingiuit pentru credinta lui
crestina.
In Austria friptura de gasca si
rata este foarte apreciata,
tocmai pentru ca aici nu gasim
aceste pasari prea des ca in
tinuturile natale, dar gasca e si
gatita foarte bine si friptura se
serveste cu o chifteluta de
cartof si salata calda de varza
rosie.

Viena Eistraum Visul pe gheata

Mereu gasim ceva interesant
langa primaria din Viena
-Rathaus si acest lucru
pentru ca in fiecare sezon
parcul si aleile din fata
primariei se umplu de casute
cu dulciuri, mancare si alte
bunatati incepand cu targul
de Craciun din toamna si
pana vara tarziu cu diverse
festivaluri de muzica, film sau
traditii culinare
internationale.

Carnavalul sau Fasching

Cel mai cunoscut este carnavalul venetian, dar acest obicei prezent tot in cultura
de vest incepe in noiembrie si se termina in februarie inainte de postul
Pastelui. In aceasta perioada predecesorii nostri sarbatoreau cu muzica si multa
mancare ca apoi sa intre in postul aspru al Pastelui.
Fasching se mai serbeaza inca in scoli sau la petrecerile mondene sau de caritate
prilej pentru a se costuma si a purta vestitele masti din Venetia.