COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI IN AUSTRIA

Austria, este o ţară fără ieşire la mare cu aproximativ 8.3 milioane de locuitori, situată în
Europa Centrală. Se învecinează cu Germania şi Republica Cehă în nord, Slovacia şi
Ungaria la est, Slovenia şi Italia în sud, şi Elveţia şi Liechtenstein la vest. Teritoriul
Austriei are 83,872 kilometri pătraţi şi este influenţată de o climă temperat-alpină.
Terenul din Austria este muntos din cauza Alpilor; numai 32% din teritoriul ţării este sub
500 de metri (1640 m), iar cel mai înalt punct este de 3797 metri. Majoritatea populaţiei
vorbeşte limba germană, care de asemenea este limba oficială a ţării. Alte limbi oficiale
sunt croată, maghiară şi slovenă.
Originile Austriei dateaza din timpul Imperiului Roman când un regat celtic a fost
cucerit de romani în sec.15 î.Hr., iar mai târziu Noricum a devenit, o provincie romană, la
mijlocul secolului I. În 788 AD, regele francilor, Charlemagne, a cucerit zona, si a
introdus crestinismul. Sub dinastia nativ Habsburgic, Austria a devenit una din marile
puteri ale Europei. În 1867, Imperiul Austriac a fost regrupat în Austro-Ungaria.
Imperiului austro-ungar s-a prăbuşit, în 1918, cu sfârşitul primului război mondial. Dupa
stabilirea Primei Republici în 1919, Austria a fost anexată în Germania Mare de regimul
nazist, în Anschluss aşa-numita în 1938. Acest lucru a durat până la sfârşitul celui de-al
doilea război mondial, în 1945, după care Austria a fost ocupata de către aliaţi. În 1955,
Tratatul austriac restabileste Austria ca stat suveran. În acelaşi an, Parlamentul austriac a
creat Declaraţia de neutralitate, care a declarat că ţara ar deveni permanent neutru. Astăzi,
Austria este o democraţie parlamentară reprezentativă cuprinzând nouă state federale.
Viena cu o populaţie de peste 1.6 milioane este cel mai mare oras din Austria fiind
totodata capitala acesteia. Austria este una dintre cele mai bogate tari din lume, cu un PIB
nominal pe cap de locuitor de 43.570 dolari. Ţara are un standard de trai foarte dezvoltat ,
iar în 2008 a fost clasata pe locul 14 în lume pentru Indicele Dezvoltării Umane.
Austria este membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite din anul 1955. A aderat la Uniunea
Europeană în 1995. A semnat Acordul Schengen în 1995 şi a adoptat moneda europeană,
euro, în anul 1999.
Fiind situate în Alpi, vestul şi sudul Austriei sunt renumite ca o destinaţie a
sporturilor de iarnă. Cel mai înalt munte este Grossglockner, cu 3.798 m. Nordul şi estul
ţării sunt formate mai ales din terenuri deluroase. Climatul este temperat, cu ierni reci şi
veri răcoroase.
Principalele oraşe sunt capitala Viena situată pe Dunăre, apoi Salzburg,
Innsbruck, Graz şi Linz.
Aproape zece procente din austrieci nu sunt descendenţi de austrieci, ci provin din
ţări înconjurătoare, în special din naţiunile fostului bloc estic. Mai mult de 50.000 sloveni
indigeni locuiesc în provinciile austriece Carintia şi Steiermark. Este prezent şi un grup
mare de imigranţi pentru muncă. Limba oficială, germana, este vorbită de toată lumea;
dialectul este similar cu acela vorbit în sudul Germaniei.
Există totuşi o limbă standard separată, germana austriacă, care are mai multe
diferenţe faţă de germana vorbită în zilele noastre în Germania.
Mai mult de trei sferturi din austrieci sunt romano-catolici. Există de asemenea
comunităţi protestante cu vechi tradiţii, comunităţi mozaice şi, după cel de-al doilea
război mondial, comunităţi islamice.

1
 Austria a fost locul de naştere al mai multor compozitori faimoşi ca de exemplu
Wolfgang Amadeus Mozart, Johann Strauss Sr., Johann Strauss Jr., Arnold Schoenberg,
Anton Webern sau Alban Berg (ultimii trei au făcut parte din faimoasa A Doua Şcoală
Vieneză, vezi Muzica Austriei). La Viena şi-au compus principalele opere compozitori
renumiţi, precum Ludwig van Beethoven, Joseph Haydn ş.a. Alţi austrieci renumiţi au
fost fizicienii Ludwig Boltzmann şi Erwin Schrödinger, filozofii Ludwig Wittgenstein şi
Kurt Goedel, psihoanalistul Sigmund Freud, poetul Peter Rosegger şi pictorul Gustav
Klimt. Mari jurişti precum Rudolf von Ihering, Hans Kelsen ş.a. au făcut celebră şcoala
vieneză de drept, în special în domeniul dreptului public şi dreptului internaţional public.
În domeniul economiei austrieci de seamă au fost Friedrich von Hayek, Karl Popper, şi
Joseph Alois Schumpeter. Fiind situată în Alpi, Austria a fost ţara de baştină pentru mari
schiori alpini, ca Toni Sailer, Hermann Maier, Annemarie Moser-Pröll şi Anita Wachter.
Austria, cu economia sa de piaţă bine dezvoltată şi cu standardul său înalt de
viaţă, este în legătură strânsă cu alte economii din Uniunea Europeană, în special cu cea
germană. Statutul de membră a UE a adus un val de investitori străini atraşi de accesul
Austriei la piaţa unită europeană şi de apropierea de economiile aspirante la UE. Pe de
altă parte, creşterea economică înceată a UE a influenţat şi economia austriacă: rata de
creştere în 2001 a fost de 0,7%, în 2002 de 1,4%, în 2003 de 0,8% respectiv în 2004 de
1,9%. PIB în 2003: 5,1 Miliarde Euro. PIP pe cap de locuitor în 2003: 27.930 Euro.

Bucataria austriaca rafinament si placere de a manca. Imperiul Habsburgic a

dominat timp de cateva secole o mare parte a Europei Centrale si de Est, intre granitele
sale puteam regasi culturi, etnii si traditii diferite care s-au intalnit si s-au inflentat
reciproc. Austria a mostenit toata aceasta bogatie multiculturala iar bucataria austriaca
este unul din cele mai bune exemple pentru ceea ce poate rezulta din asa un amalgam
etnic.
Din punct de vedere gastronomic, austriecii si-au gasit originalitatea in diversitate,
prin modul in care au stiut sa preia, modificand sau nu, elemente din bucataria germana,
ceha si slovaca, elvetiana, alsaciana, slovena, italiana, romana (transilvaneana si
banateana) sau sarba.
Austriecii tin si acum la specificul zonal, practic fiecare mare regiune fiind
asociata cu un fel specific de mancare. De exemplu, la Viena, cel mai important oras din
toate punctele de vedere, multa vreme capitala culturala a acestei parti a Europei veti gasi
cel mai bun Wiener Schnitzel, snitel vienez, deobicei din cotlet de vitel (poate fi si de
porc, pui, sau chiar peste). Tot aici puteti gusta din mancarea preferata a regelui Franz-
Joseph Wiener Tafelspitz o mancare nu foarte complicata, un rasol din carne slaba de
vitel combinat cu un sos de verdeturi, dar care cere foarte mult timp de preparare
deoarece se coace la foc foarte mic.
In regiunea Tirol regasim cateva influente italiene, aici puteti gusta Tiroler Leber
mit Polenta ficat de vitel cu sos de lamaie la care se serveste ca garnitura mamaliga
(polenta, din italiana) sau Groestl, un fel de mancare cu cartofi si ceapa, la care se poate
adauga putina carne sau un ochi de ou. Daca ajungeti in Austria nu puteti sa ratati
celebrele Knodel, galuste ce pot fi sarate sau dulci, umplute cu absolut orice va puteti
imagina, de la carnela branza sau fructe. Cele mai apreciate sunt Serviettenknodel galusca
cu umplutura de smantana, fiarta in bain-marie si servita in felii, e baza de smantana
coapta la bain-marie si servita felii; Marillenaknodel, niste galuste dulci din cartofi,

2
umplute cu caise si servite cu unt si scortisoara ; Fleischknodel galuste mai simple, cu
carne sau Specknodel un alt fel de galuste cu smantana.
Dulciurile austriece sunt si ele extrem de renumite Aici puteti manca cel mai bun
strudel, Topfen in germana, o placinta dinb foi, cu dovleac si scortisoara, mere, nuca sau
branza. Daca ati avut bunici in zona de vest a tarii probabil cas titi despre ce vorbesc.
Daca doriti ceva mai sofisticat putei incerca Sacher Torte, un tort din ciocolata glazurata
umpluta cu marmelada sau gem de diferite fructe, caise, zmeura, cirese. Koughlouf sau
Gugelhupf, un fel de cozonac copt in forme rotunde, deobicei cu nuca si stafide si
acoperit cu zahar ars sau ciocolata alba este un alt produs de patiserie care merita
incercat.
Austriecii, si mai ales vienezii sunt mari amatori de cafea, asa ca odata ajunsi in
Viena intr-o cafenea din Piata Maria Tereza, veti avea de ales intre Melange, Kapuziner,
Turco, Einspanner, Mazagran, Groser Brauner, Kleiner Brauner.
In Austria veti regasi in mare parte aceleasi bauturi alcoolice ca si in tarile din jur,
adica bere, produsa de multe ori de mici intreprinzatori si vin de toate felurile. Specific
austriac, ar fi lichiorul de cirese si schnapsul, care de fapt nu este altceva decat tuica sau
palinca de pe la noi.
Asupra bauturilor nealcoolice nu are rost sa insist, practic mondializarea lor este una
perfecta, asi mentiona insa faptul ca binecunoscuta bautura energizanta Red Bull a fost
realizata de austriacul Dietrich Mateschitz si lansata pe piata in 1987.

Categoriile de consumatori: Cand anume prefera consumatorii produsele “din

mers”?

Momentul din zi este principalul factor care determina consumul “din mers”. In
consecinta, rezultatele studiului au stabilit 5 tipuri de consumatori, fiecare dintre ei
preferand sa consume produse “din mers” in diferite momente ale zilei.

In zilele lucratoare diferentierea poate fi facuta intre Early Eater, Midday

Muncher si Late Gourmet. “Primul prefera micul dejun, cel de-al doilea este adeptul
pranzului iar cel de-al treilea savureaza cina.”, spune Prof. Dr. Moller explicand
preferintele variate ale diferititelor tipuri de consumatori. Delimitarile clare intre
orele mesei isi pierd din strictete in timpul liber. Cu toate acestea, studiul reliefeaza
diferentieri cu privire la acest aspect: Purpose Eaters sunt cei care care vor sa
manance simplu si rapid in timp ce Social Eaters sunt cei care apreciaza un mediu
placut in care sa ia masa.

Importanta pe care consumatorii o acorda meselor individuale variaza in functie

de tara din care provin. De exemplu, germanii si austriecii au preferinte relativ
asemanatoare – ambii sunt adeptii pranzului dar savureaza si cina. Elvetienii prefera
masa de pranz si doar in cazul in care nu au alta alternativa sunt adeptii cinei. In
Germania si Austria sunt destul de putini cei care prefera micul dejun in timp ce in
Elvetia acestia sunt chiar greu de gasit: doar 14% dintre elvetieni considera ca micul
dejun este cea mai importanta masa din zi.

3
 Produsele: Ce prefera consumatorii sa cumpere?

Dimineata, germanii, austriecii si elvetienii au preferinte diversificate in ceea ce

priveste bauturile. Bauturile calde sunt indispensabile pentru germani. Indiferent
daca sunt adeptii micului dejun, ai pranzului sau ai cinei, aproape jumatate din
persoanele chestionate prefera sa-si inceapa ziua cu o cafea sau cu un ceai. Situatia
este diferita in Elvetia, unde consumatorii prefera o bautura energizanta dimineata.
Peste 50.9% dintre consumatorii din cele trei tari prefera sa-si inceapa ziua cu o
bautura racoritoare rece.

Si in ceea ce priveste preferintele culinare ale consumatorilor din cele trei tari
exista diferente: trei patrimi dintre consumatorii produselor convenience din
Germania prefera sa manance rulouri umplute dimineata, in timp ce nici macar doua
treimi dintre consumatorii austrieci si elvetieni nu au aceleasi preferinte culinare.
Elvetienii sunt constienti de proprietatile vitaminelor si de aceea aleg frecvent sa
consume fructe la micul dejun. La polul opus se afla austriecii care prefera
dulciurile inca de la prima ora a diminetii. In medie, in cele trei tari, rulourile
umplute raman preferatele consumatorilor de produse convenience - 69.1% dintre
acestia aleg aceasta varianta pentru micul dejun. 42% dintre participantii la studiu
consuma produse “din mers” in drum spre serviciu.

In ceea ce priveste pranzul, preferintele consumatorile din cele trei tari coincid.
Dintre bauturi, preferata este bautura racoritoare rece, aleasa de 55.1% dintre
participantii la studiu, ocupand incontestabil locul intai in alegerile consumatorilor.
In ceea ce priveste mancarea, rulourile umplute nu mai sunt preferate de
consumatorii din cele trei tari: 55.7% aleg o gustare picanta la pranz. 53% dintre
interdievatii din cele trei tari aleg consumul “din mers” pentru masa de pranz.

Seara reprezinta un moment important prentru consumul “din mers”: 47%

dintre consumatori declara ca, in drum spre casa, se opresc cel putin o data pe
saptamana pentru a cumpara produse alimentare si bauturi pentru consumul imediat.
Acestia prefera sa cumpere cam aceleasi produse ca si la pranz – si acum rulourile
umplute (31.6%) si bauturile racoritoare reci (45.2%) sunt preferate de consumatorii
din cele trei tari. Dar, in timp ce consumatorilor din Germania le place sa cumpere si
ceva dulce seara, austriecii si elvetienii sunt mai constienti de faptul ca acestea nu
sunt sanatoase. Salata ocupa locul al doilea in topul preferintelor pentru cina ale
consumatorilor din Austria si din Elvetia. Pentru prima data, bauturile alcoolice apar
si ele in topul preferintelor consumatorilor din cele trei tari: seara, in drum spre casa,
14% dintre consumatori cumpara cu placere o bautura alcoolica rece, cum ar fi
berea.

4
Benzinarii, chioscuri, supermarketuri sau magazine de profil – produsele
convenience pot fi gasite in multe locuri.

Primul Studiu al produselor convenience a aratat ca produsele de tip

convenience sunt gasite in toate retelele: nu doar in benzinarii sau chioscuri ci si in
supermarketuri si magazine de profil (brutarii/macelarii). Pe baza acestor constatari,
prezentul studiu a cercetat care sunt furnizorii la care se apeleaza in cele mai
frecvente din situatiile mentionate mai sus. Rezultatul de ansamblu in legatura cu
preferinta consumatorilor cu privire la retelele de unde pot achizitiona produse
convenience, releva urmatoarele aspecte: consumatorii prefera supermarkerele,
magazinele de tip discount, magazinele de profil (brutarii/macelarii) sau
benzinariile. Dimineata, exista o preferinta clara pentru supermarketuri, magazine de
profil si benzinarii. Consumatorii aleg magazinele de profil precum brutariile si
macelariile la pranz in timp ce seara prefera supermarketurile si mai ales magazinele
de tip discount.

In timpul liber, consumatorii aleg locurile unde pot petrecute mai mult timp
pentru a lua masa si a servi o bautura, cum ar fi: restaurantele, fast-food-urile, snack
bar-urile. Benzinariile si chioscurile sunt preferate in timpul saptamanii, ele
constituind furnizori importanti pentru produse alimentare si bauturi. In timp ce, in
timpul zilelor lucratoare, 27% dintre consumatori aleg benzinariile si 19% aleg
chioscurile, in timpul liber, 25% aleg benzinariile si 17% aleg chioscurile.

De ce sa consumam produse alimentare si bauturi “din mers”? Ce ii

determina pe nemti sa aleaga consumul “din mers”?

Faptul ca persoanele sunt presate de timp, placerea oferita de un astfel de

consum sau constientizare flexibilitatii data de acesta? Primul Studiu convenience a
cercetat care sunt factorii care determina alegerea consumulului “din mers”.
Presiunea timpului este principalul motiv. Actualul studiu confirma acest motiv
pentru consumatorii elvetieni, acesta reprezentand al doilea motiv pentru cei
germani si austrieci.

Ca si anul trecut, placerea de a consuma acest fel de produse reprezinta

principalul determinant pentru germanii care aleg consumul “din mers”. Acestia
savureaza o gustare sau o cafea in timpul unei deplasari. Aceeasi placere ocupa locul
al doilea in Elvetia in timp ce aceasta stare nu este unul dintre factorii determinanti
pentru consumatorii din Austria unde principalul motiv pentru a opta pentru un
astfel de consum a fost acceptarea sociala. De fapt, ceea ce conteaza este parerea
prietenilor si a familiei depre consumul “din mers”.

Studiul actual reliefeaza si faptul ca influenta constientizarii flexibilitatii data

de consumul “din mers” a mai scazut. Aceasta joaca un rol decisiv doar in Austria,
unde ocupa locul al treilea in top. Observam ca acestia se obisnuiesc cu gama variata
si omniprezenta produselor “din mers”.