FACULTATEA OVIDIUS CONSTANTA SPECIALIZARE : AFACERI INTERNATIONALE

TURISMUL INTERNATIONAL AL ELVETIEI

STUDENT : Petcu Nicoleta Valentina SERIA B , GRUPA 4 ,ANUL III

COORDONATOR : Conf.univ.dr. I.D. Juganaru

CUPRINS
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Asezare geografica, vecini.1 Obiective turistice in Elvetia .1 Principalele forme de turism practicate in Elvetia.4 Indicatori turistici ( date statistice )....6 Produsul intern brut...17 Concluzii....17 Bibliografie....18

ELVETIA
Elvetia, una dintre cele mai importante destinatii din Europa, se mandreste cu o grandoare deosebita, traditii, oameni simplii dar cu o reputatie ferma, familiaritate si sa nu uitam atunci cand ne gandim la Elvetia, ne gandim la ceasuri si ciocolata. Pe langa muzee, biserici si alte obiective turistice deosebite, puteti alege pentru a va relaxa unul sau mai multe dintre barurile sau restaurantele din orasul Zurich, care va asteapta! Elvetia este situata in Europa Centrala, denumirea oficiala in limbile principale vorbite astazi pe teritoriul tarii sunt: Schweiz (germana), Suisse (franceza), Svizzra (italiana), a capatat-o de la cantonul Schwyz, care impreuna cu alte doua cantoane, Uri si Unterwalden, toate situate in centrul de azi al Elvetiei din dorinta de a-si apara libertatea in mijlocul padurilor si a muntilor inalti, au format in 1291 Liga celor trei Cantoane, embrionul initial al Confederatiei Helvetice Cinci tari se marginesc cu Elvetia, de-a lungul unor frontiere (cea mai mare parte naturale). Rinul formeaza o parte din granita cu Austria si Liechtenstein, iar in N si N-E impreuna cu lacul Constance (Bo) formeaza granita cu Germania si Austria. In parte de N-V, V si S-V Mtii Jura, raul Doules si lacul Leman o separa de Franta, iar grantia cu Italia spre S si S-E este formata din lantul Alpilor Occidentali

Obiective turistice in Elvetia

Catedrala Grossmunster
Catedrala Grossmunster este o catedrala gotica aflata in Zurich. Aceasta prezinta si elemente arhitecturale romanice, ea fiind implicata atat in istoria catolicilor cat si in cea a protestantilor.

Muzeul National Al Elvetiei (Schweizerisches Landesmuseum)

Gazduit intr-o imensa cladire in stil neo-gotic, acest muzeu poseda o impresionanta colectie de obiecte de la foarte vechi pana la epoca moderna si contemporana. Exponatele sunt diverse, un deosebit succes inregistrand costumele si mobila de epoca, ceasurile vechi si obiectele de origine militara, ilustrand mai multe batalii celebre.

Biserica Fraumnster
In peisajul orasului Zurich sunt prezente multe turnuri de biserica, dar cel mai gratios este turnul inalt si albastru al bisericii Fraumnster. Biserica, pozitionata langa vechea piata istorica Mnsterhof, a fost fondata in 853, chiliile sale fiind locuite de nobili pana in secolul al XII-lea.

Parcul Jungfrau
Parcul Jungfrau este un parc de distractii situat in apropiere de Interlaken, Elvetia. Acesta a fost deschis ca Mystery Park in 2003, si s-a inchis in noiembrie 2006 din cauza dificultatilor financiare.

Podul Capelei (Kapellbrucke)

Podul Capelei (Kapellbrucke) este lung de 200 de metri, traverseaza raul Reuss si a fost construit prin anii 1300. In urma incendiului din 1993, pagubele au fost de proportii, podul fiind ars aproape complet, doar capetele sale ramanand intacte.

Muzeul De Transport Al Elvetiei

Muzeul de Transport al Elvetiei este un muzeu impresionant de mare si vast, cu exponate din toate domeniile transportului, incluzand locomotive, vagoane, automobile, nave si avioane.

Fantana Jet DEau

Jet deau, unul dintre cele mai importante obiective turistice din Geneva reprezinta un adevarat simbol al orasului. Jet deau este o fantana cu apa pompata la 140 de metri inaltime.

Catedrala St.Pierre
Catedrala St.Pierre este un alt punct de interes. Catedrala se gaseste in cel mai inalt punct din Orasul Vechi, chiar in inima orasului. Catedrala Sf.Petru din Geneva este cea mai veche si impresionanta comoara arhitectonica a orasului.

Palatul Natiunilor (Palais Des Nations)

Partea centrala a acestui complex monumental, cel mai mare centru diplomatic din intreaga lume, a fost construita in 1930 pentru a adaposti Liga Natiunilor, care ulterior a devenit Organizatia Natiunilor Unite (ONU).

Jungfraujoch
Toate minunile scenice ale Elvetiei sunt concentrate in regiunea centrala numita Bernese Oberland, iar calatoria cu trenul spre Jungfraujoch este apogeul tuturor excursiilor la mare inaltime.

Muzeul De Istorie Naturala - Berna

Muzeul de Istorie Naturala este cunoscut pentru setul de peste 220 de diorame de marime naturala, oferind animale conservate din Elvetia, Africa si Asia.Detine, de asemenea, o colectie de minerale din regiunea alpina, esantioane de aur descoperite in diferite locatii din Elvetia, meteoriti , un stoc mare de nevertebrate si cea mai mare colectie de schelete de animale si oase din Elvetia

Turnul Ceasului - Berna

Turnul Ceasului este unul dintre simbolurile Bernei. De dimensiuni impresionante si cu o arhitectura aparte, Turnul Ceasului este locul de intalnire al multora dintre localnici si turisti.

Casa Lui Einstein - Berna

Casa Einstein este situata in centrul orasului vechi, la aproximativ 200 de metri mai jos de Turnul cu Ceas. Imaginile din apartament - casa a lui Einstein, intre 1903 si 1905 - ofera o perspectiva asupra anilor petrecuti de marele fizician aici.

Baile Brig
Unul dintre cele mai mari centre termale in aer liber din Elvetia, la 6km de Brig.

Panta Lotschberg
Un traseu montan de-a lungul pantei de sud aride si abrupte a caii ferate Lotschberg, faimos pentru privelistile panoramice.

Rutli
Un loc simbolic pentru Confederatia Elvetiei. In aceasta pajiste Uri, Schwyz si Unterwalden siau intarit alianta in 1291 si au promis ajutor reciproc impotriva oricarei dominatii.

Ghetarul Aletsch
Cel mai lung ghetar din Europa, ce face parte din situl protejat de UNESCO, Jungfrau - Aletsch - Bietschhorn.

Principalele forme de turism practicate in Elvetia

Turismul ca atare a inceput in secolul 19, dar inca din secolul 17 Elvetia a atras elitele intelectuale diin strainatate.1 Elveia depune eforturi deosebite pentru dezvoltarea staiunilor montane, pornind n amenajarea turistic a muntelui, de la o concepie proprie, menit s pun n valoare resursele naturale, tradiia, n scopul atragerii clientelei de pe piaa intenaional a sporturilor de iarn i creterii rentabilitii. Preocuparea de baza a organizatorilor de turism din aceast ar este de a asigura o activitate nonstop, n toate anotimpurile, n staiunile montane, prin: prelungirea sezonului de schi pe pantele unde zapada se menine 6-8 luni pe an; extinderea schiului pe iarb; iniierea unor aciuni cursuri de alpinism, speoturism etc. care s atrag turitii n orice lun a anului; practicarea pe scar larg a pescuitului la pstrv i a vntorii sportive; asigurarea unei oferte de var sau chiar de extrasezon foarte variate, n apropierea staiunilor, a satelor de munte, a lacurilor sau parcurilor naionale, fapt ce a permis extinderea vacanelor la ferm sau a agroturismului. n Elveia peisajul alpin ofer, prin altitudini i forme specifice, un mare potenial de atractivitate turistic. Datorit altitudinilor mari, sectoarele montane nalte prezint zpezi permanente, ceea ce favorizeaz dezvoltare schiului i vara ( pe gheari). Pe de alt parte, numeroase vi glaciare n form de U, dintre care unele foarte largi, au favorizat penetrarea n anumite masive ( ex: Valea Rhonului) permind amenajarea turistic a spaiului montan. Deasemenea au fost create sute de staiuni de capaciti diferite: 230 staiuni; ele au luat natere prin amenajare, pentru sporturi de iarn, a unor vechi staiuni climatice sau balneoclimatice, prin dotarea unor sate de munte cu echipament adecvat acestei forme de turism, sau ca staiuni moderne, nou construite. n ceea ce privete, staiunile pentru sporturi de iarn se disting, n profil teritorial, mai multe regiuni. O prim regiune este Valais care cuprinde marele masiv al Maternhornului i masivul Monte Rosa. Este o zon foarte masiv unde staiunile se afl pe vile ce strbat versantul de nord i se ndreapt spre Valea Rhonului. Cele mai importante staiuni sunt staiunile din Alpii Pennini: Zermat, Crans Montana, Saas Fee i Verbier, situate la peste 1000 m altitudine. Spre Lacul Maggiore se desfoar regiune Ticino ( Tessin) unde amenajrile pentru sporturi de iarn sunt puine ( mai cunoscute fiind staiunile Lugano i Locarno), predominant fiind turismul de tranzit.

n Alpii Retici s-au dezvoltat staiuni importante, ntre care Davos ( ce cea mai mare capacitate de cazare 24000 locuri, renumit pentru desfaurarea unor forumuri politice sau economice), Saint Moritz, Arosa i Silvoplana, iar n zona Alpi Berner: Interlaken, Grinderwald, Jungfraujoch s.a.2 Pe primul loc ca numr total al prtiilor de schi se situeaz staiunea Davos ( 88 prtii), ca lungime a prtiilor de schi alpin Saint Moritz ( 350 km) urmat de Davos ( 300 km) i Grindenwald ( 165 km), iar ca lungime a prtiilor de schii fond Saint Moritz ( 150 km), secondat de Davos ( 75 km). n ceea ce privete numrul total al instalaiilor de transport pe cablu evideniem domeniul schiabil Portes du Soleil, ce deservete staiuni din Elveia i Frana, i Verbier. Staiunile elveiene ofer condiii foarte bune de cazare, prtiile sunt excelente i bine concepute, iar instalaiile de transport pe cablu sunt suficiente i bine puse la punct. Engelberg este cea mai important staiune de schi din centrul Elveiei. Aici se afl singura telecabin din lume care se rotete la 360 de grade, pentru ca turitii s poat admira peisaje de vis i o panoram extraordinar a lacului Lucerne. plimbrile nocturne, cu snii trase de cai, au intrat deja n tradiie n aceast staiune care se afl la 1.000 de metri altitudine, iar pe prtiile de schi, pentru sigurana turitilor, au fost instalate radare. Nu exist ns limit de vitez, nici amenzi, ci premii pentru cei care coboar cu doi kilometri pe or!

Indicatori turistici
n 2008, 83,5% dintre persoanele care triau n Elveia s-au dus in cel putin o excursie cu sedere peste noapte. Pentru a fi mai precis, fiecare persoan are o medie de 3.2 excursii cu sejururi peste noapte i 12,7 excursii de o zi. Mai mult jumtate (57%) din toate cltoriile cu ederi peste noapte au fost cltorii scurte (maxim 3 noptii). Excursiile n strintate reprezint 8% din excursiile de o zi i de 56% din excursiile cu sejururi peste noapte.

Sursa :Anuarul de Statistica Elvetian

Sursa :Anuarul de Statistica Elvetian

Durata medie a sejurului reprezinta numarul mediu de zile de sedere a turistilor intr-o anumita zona. El este rezultatul raportului intre numarul de innoptari si cel al turistilor. Densitatea circulatiei turistice ofera informatii cu privire la gradul de sosire a zonelor si indirect asupra masurilor ce trebuie luate pentru a se asigura satisfacea nevoilor turistice, fara a fi perturbata viata si activitatea rezidentilor sau echilibrul ecologic al zonei. Densitatea circulatiei turistice se calculeaza atat in relatie cu populatia rezidenta a zonei vizitate, cat si cu suprafata acesteia.

Sursa :Anuarul de Statistica Elvetia

Top destinaii din Elveia n 2008

Destinaii

Capacitate Camere Paturi 11675 10333 5881 5499 5208 5261 4288 3753 3379 3030 3036 2838 2923 2974 241345

ederi peste noapte (milioane) Elveieni 0,5 0,3 0,5 0,3 0,3 0,4 0,3 0,2 0,3 0,2 0,2 0,3 0,1 0,1 15,8 Strini 2,1 1,7 0,9 0,8 0,7 0,6 0,6 0,5 0,4 0,5 0,4 0,2 0,4 0,4 21,5 Total 2,6 2,0 1,3 1,1 1,0 0,9 0,9 0,7 0,7 0,6 0,6 0,5 0,5 0,5 37,3

Rata de ocupare (%) Camere 73,6 67,3 72,7 65,1 66,2 61,9 68,6 68,7 67,7 66,1 59,2 60,7 62,4 60,7 54,4 Paturi 60,8 54,3 67,4 53,9 52,9 53,4 61,3 52,5 54,2 59,4 52,9 57,6 52,9 55,3 44,5

Zurich Geneva Zernatt Lucerna Basel Davos St. Moritz Lausanne Berna Interlaken Lugano Arosa Grindelwald Lauterbrunnen Elveia

6962 6391 3065 2897 3310 2782 2307 2117 1952 1592 1662 1534 1389 1448 127923

Sursa: Biroul Federal de Statistic Elveia

ederi peste noapte (dup ara de reedin a vizitatorilor)

ara de reedin a vizitatorilor Elveia ri strine Total ri strine (dup ara de reziden) Germania Regatul Unit22 Frana Italia Olanda Belgia Trile nordice23 Rusia Spania Austria Alte ri europene Total Europa (fr Elveia) Statele Unite Canada Brazilia Alte ri din America Total America Japonia China Korea Israel India Alte ri Asia Total Asia Africa Australia, Oceania Alte ri Anul 2008 15,8 21,5 37,3 6,3 2,3 1,4 1,2 1,1 0,8 0,6 0,5 0,5 0,4 1,6 16,6 1,5 0,2 0,2 0,2 2,1 0,5 0,3 0,1 0,2 0,3 0,9 2,3 0,3 0,3 0,6 0,1 0,1 0,2 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,3 0,8 0,2 0,2 0,3 0,6 0,1 0,1 0,1 0,8 0,4 0,2 0,1 0,1 0,2 0,6 1,5 Iarna 07/08 7,1 9,8 16,8 2,9 1,2 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,3 0,2 0,2 0,8 8,0 1,0 0,1 0,1 0,1 1,3 Vara 08 8,7 11,8 20,6 3,4 1,1 0,7 0,6 0,6 0,4 0,3 0,2 0,3 0,2 0,8 8,7

Sursa: Biroul Federal de Statistic Elveia

Sosiri n funcie de ara de origine 2004-2009

000 persoane 2004 2005 2006 2007 2008 2009 89,2 120,0 126,0 147,0 154,0 139,4 Australia 197,9 209,0 226,0 247,5 265,7 249,3 Austria 440,0 486,8 518,7 536,3 543,2 522,7 Belgia 91,0 111,0 134,0 141,0 141,5 135,8 Canada 104,0 116,0 139,0 153,0 148,4 129,7 China 99,0 102,9 123,9 125,6 126,2 120,5 Danemarca 921,0 965,0 1030,0 1114,5 1150,9 1194,3 Frana 4260,0 4397,0 4610,0 4724,0 4800,8 4584,9 Germania 97,0 100,0 123,0 141,0 137,6 137,1 India 110,0 100,3 95,0 98,5 91,1 83,9 Israel 725,0 743,0 790,0 844,0 867,7 829,2 Italia 323,0 349,0 362,0 338,5 294,7 249,9 Japonia 52,0 53,0 57,0 55,4 56,7 58,1 Luxemburg 599,0 627,0 658,0 700,2 728,1 694,7 Olanda 87,0 91,0 107,0 125,7 139,6 156,6 Rusia 107,0 118,7 117,0 132,5 113,3 91,1 Korea de Sud 196,0 210,1 239,0 266,0 274,8 264,0 Spania 83,3 97,0 105,0 109,6 117,3 105,4 Suedia 884,0 990,0 1061,1 1106,4 905,9 Marea Britanie 803,0 740,7 755,0 838,0 841,0 776,5 926,7 Statele Unite 1204,0 1243,0 1376,0 1606,0 1929,2 1577,1 Alte ri 11319,1 11878,8 12754,5 13507,4 13952,7 13145,2 Total
Sursa: Euromonitor Internaional

Numrul sosirilor de turiti a nregistrat o scdere drastic, sub influena unei economii globale extrem de volatile - datorit unor factori precum criza creditelor, criza financiar, creterea preurilor materiilor prime i ale petrolului precum i din cauza fluctuaiilor masive ale cursurilor de schimb. Dup o cretere cu 5% n prima jumtate a anului 2008, creterea sosirilor turistice internaionale a trecut n teritoriul negativ n a doua jumtate a anului 2008 (-1%). Rezultatul final a fost o cretere estimat de 2% pentru ntregul an - n scdere de la 7% n 2007, care a fost al patrulea an consecutiv de cretere puternic n turismul mondial.

Evoluia numrului de nnoptri n hotel n Elveia i n rile vecine

Cltoriile cu una sau mai multe sejururi peste noapte sunt n medie cele mai lungi ederi i, prin urmare, reprezint o parte important a mobilitii anuale. Cuantumul total al distantelor reprezint aproximativ 4600 km pe persoan pe an. 55% dintre cei intervievai au efectuat cel puin o excursie cu o edere peste noapte n ultimele patru luni. Aceasta corespunde la o medie de 2,7 cltorii pe an, cu aproximativ una din nou cltorii fiind o cltorie de afaceri.

Balana plilor din turism

Venituri / Cheltuieli Venituri de la turitii strini CHF (miliarde) 2007 Turism, incluznd ederi peste noapte Vizitatori, inclusiv la rude Sejururi educaionale i medicale Excursioniti,vizitatori de tranziie, ali turiti Cheltuielile de consum ale locuitorilor din zona de frontier, inclusiv ale celor de scurt durat (<4 luni) 8,9 6,9 2,0 3,0 2008 9,9 7,7 2,2 3,1 2009 10,6 8,3 2,3 3,2 2,5 2,4 2,5 Cheltuieli ale turitilor elveieni peste grani CHF(miliarde) 2007 9,0 2008 9,6 2009 9,4

1,6

1,7

1,7

Total

13,5

14,6

15,6

11,6

12,1

11,8

Potrivit Bncii Naionale a Elveiei, criza financiar a avut un impact puternic asupra balanei de pli a Elveiei. n cel de al doilea trimestru al anului 2009, veniturile rezultate n urma exporturilor de bunuri i servicii au sczut cu 17%, pn 65 miliarde CHF, reprezentnd cea mai drastic scdere din 1972 pn n prezent. Investiiile strine directe, precum i pierderile masive nregistrate de subsidiarele bncilor strine au reprezentat principalul motiv pentru declinul nregistrat. Exporturile au nregistrat o cretere semnificativ n faa importurilor, rezultnd ntr-un surplus al balanei exterioare de pli, ajungnd la 19 miliarde CHF, acesta fiind cel mai mare surplus nregistrat vreodat. Turismul a nregistrat i el o cretere, nregistrnd un surplus de 360 milioane CHF.

Sursa: Consiliul Mondial al Turismului i Cltoriilor

Turismul elveian este alctuit din turiti provenind din Frana, Germania, Italia, Olanda, Marea Britanie, SUA i Japonia, ca piee prioritare, cu Spania, Belgia i Canada, ca piee active i China, Rusia i Emiratele Arabe Unite ca piee strategice de cretere. Turismul elveian a pus n aplicare un plan de aciune care, n timp ce recomand reducerile de pre i oferte speciale temporare pentru a se potrivi cu interesul crescut al vizitatorilor fa de bani, a avertizat ferm mpotriva unei politici de pre de dumping, care ar putea fi dificil de schimbat atunci cnd situaia economic se va schimba.

Hoteluri si SPA-uri: evolutia lunara a innoptarilor

Statisticile privind cazare turistic n noiembrie 2010

Potrivit rezultatelor provizorii de la Oficiul Federal de Statistic (FSO), industria hoteliera elveiana a nregistrat 1800000 de innoptari n noiembrie 2010. Aceasta semnifica o cretere de 4,8% (81.000 nnoptarea) comparativ cu luna noiembrie 2009. Vizitatorilor strini au generat 961.000 de ederi peste noapte, adic o crestere de 5,1% (46.000 ederii peste noapte). Oaspeii elveieni au nregistrat 817.000 de ederii peste noapte, adic o cretere de 4,5% (35.000 ederii peste noapte). Numrul cumulativ de edere peste noapte din ianuarie-noiembrie 2010 a fost de 33800000. Aceasta reprezint o crestere de 2,1% (682.000 ederii peste noapte), comparativ cu perioada similar din anul anterior.

Produsul intern brut

Pentru intregul an 2009, PIB-ul a scazut cu 1,5%. Aceasta este cea mai mare incetinirea a cresterii economice din 1975, cand PIB-ul tarii a scazut cu 6,7%.

CONCLUZII
Elveia are trecutul aproape perfect a unei industrii turistice plin de succes. Este o ar care a fost ferit de atentate teroriste, nu este implicat n niciun conflict cu alte state i beneficiaz de nite peisaje splendide.Pentru a 2-a oar, Forumul Economic Mondial a desemnat Elveia ca fiind un model al turismului. Aceast afirmaie include criterii precum: instituii,infrastructur, stabilitate macroeconomic, precum i sntate i educaie, nvamntul superior i formarea profesional, eficiena pieei, for de munc eficient i gradul de pregtire tehnologic. Criza economic global a nceput la sfritul anului 2008i s-a agravat pe ntregul parcurs al anului 2009, cauznd o scdere n mas a turismului i a numrului de pasageri ai companiilor aeriene pe msur ce din ce n ce mai muli consumatori din ntreaga lume i-au limitat cheltuielile n efortul de a-i asigura stabilitatea financiar. Dei este mai scump dect alte loca ii din Europa, Elveia rmne o destina ie vizat de cei care vor s neleag ct de frumoas poate fi convieuirea armonioas ntre om i natur.

BIBLIOGRAFIE
1. Switzerland_report 2011 2. www.wikipedia.ro

3. 4. 5. 6.

http://www.swiss-base.ch Biroul Federal de Statistic Elveia The Travel & Tourism Competitiveness Report 2008, WEF, Geneva, Switzerland; The Travel & Tourism Competitiveness Report 2009, WEF, Geneva, Switzerland