Idei Disertație

Titlul lucrării de disertație este „Fotografia pe film și fenomenul nostalgiei

contemporane”. Am ales acest subiect din două motive și anume: datorită
interesului personal pentru fotografie și datorită faptului că dețin cunoștințe care
care pot favoriza cercetarea în acest domeniu, și în al doilea rând, se pare că
fotografia devine din ce în ce mai importantă în rândul populației, mai ales o dată
cu dezvoltarea rețelelor sociale (Facebook și Instagram).

Ideea de la care am pornit a fost următoarea: Introducerea tehnologiei

digitale la sfârșitul secolului trecut a avut repercursiuni și în domeniul fotografiei.
Fotografia pe film a fost înlocuită, treptat, de fotografia digitală, iar editarea
tradițională a peliculei și imprimarea imaginii pe hârtie au fost înlocuite cu editarea
digitală și procesarea imaginii în diverse software-uri foto.

Dar, în ultima vreme se observă că utilizatorii revin la ceea ce a fost

considerat depășit de avantajele digitalizării, fotografia pe film. Urmărind acest
subiect, mi-am propus o analiză a interesului, pe care îl suscită fotografia
analog și aparatele foto „vintage” în rândul generației 18-30 de ani.

Cercetarea se va concentra pe un eșantion care cuprinde generația cu vârsta

între 18-30 ani. Mă interesează dezvoltarea acestui fenomen în spațiul românesc,
prin comparație cu cel occidental, de aceea pe parcursul lucrării mi-am propus să
răspund la un prim set de întrebări prin intermediul cărora am realizat la final
sondaje: „Cine practică fotografia pe film?”, „Ce categorii de vârstă?”, „Care este
tipul de aparat pe care îl preferă consumatorii?”, „Se preferă filmul alb-negru sau
color?”, și la un al doilea prin care am realizat interviuri adresând întrebări de felul:
„Când ai început să practici fotografia analog? De ce?”, „Preferi fotografia analog
sau fotografia digitală? De ce?”, „Din punct de vedere estetic, preferi imaginile pe
film. Dacă da, de ce?”, „Crezi că practicarea fotografiei analog/pe film își permite
să trăiești sau să experimentezi o epocă trecută?”, „Ce părere ai despre trendul
„vintage” în materie de fotografie?”, „Crezi că vei continua să practici fotografia
analog? De ce ?”, „Crezi că fotografia analog va dura în viitor?”.

În istoriografia românească, subiectul pe care îl propun spre cercetare nu a

fost abordat până în acest moment.

În ceea ce privește istoriografia internațională există o lucrare de master a

Evelynei Morlot cu titlul „Nostalgic consumption behaviours among young
generations in photography. A comparative approach of Instagram and analogue
photography”1, în care analizează motivul pentru care generațiile tinere adoptă
comportamente nostalgice de consum în domeniul fotografiei, realizând un studiu
comparativ între fotografia analog și rețeaua socială „Instagram”. Este un studiu
interdisciplinar care îmbină cunoștințe din mediul managamentului și administrării
afacerilor, mass-media, fotografiei și al sociologiei. Teza oferă un bun model de
metodologie, care poate fi aplicat pentru spațiul românesc. Amintim, totodată și
articolul scris de Dominik Schrey intitulat „Analogue Nostalgia and the
Aaesthetics of Digital Remediation”2, al cărui subiect se axează pe explicarea
fenomenului de „fetișizare” a analogului. Schrey examinează de ce unele aspecte
ale mijloacelor media traidiționale, considerate cândva problematice și
dezavantajoase sunt acum reînviate cu entuziasm. În 2015 este publicată lucrarea
de popularizare a fotografiei pe film cu titlul „Film is un-dead (Why to get back
into film photography and how to truly enjoy the analog experience” 3, în care

1
Evelyne Morlot, Nostalgic consumption behaviours among young generations in photography. A comparative
study approach of Instagram and analogue photography, Sweden, Umeå School of Business and Economics, 2013
(Master Thesis),
2
Dominik Schrey, Analogue Nostalgia and the Aeshetics of Digital Remediation, in „Media and Nostalgia.Yearning
for the Past, Present and Future”, K. Niemeyer, England, Ed. Palgrave Macmillan, 2014.
3
Dennis Eighteen, Film is un-dead (Why to get back into film photography and how to truly enjoy the analog
experience, SUA, Ed. Createspace Independent Publishing Platform , 2015.
Dennis Eighteen discută motivele pentru care poți să revii la fotografia pe film și
miturile care s-au creat în jurul fotografiei digitale.
Cartea nu oferă o cercetare riguroasă a modei fotografiei pe film dovadă
fiind stilul poetic de a scrie, distrăgând atenția de la alte detalii mai importante pe
care le-ar fi putut include, de exemplu unele grafice privind consumul de fotografie
pe film în Occident sau analize ale publicului țintă.
În afară de aceste analize, mai există o serie de articole care tratează
fenomenul retro4. Dintre acestea amintim cu titlu de exemplu câteva: Marie-Cecile
Cervellon, Lindsey Carey și Trine Harm, „Something old, something used.
Determinants of women’s purchase of vintage fashion vs second-hand fashion” 5,
Nathan Jurgenson „The Faux-Vintage Photo: Full Essay (Parts I, II and III)” 6,
precum și o serie de documentare cu titlul „Analogue Photography Series. Film is
Still Alive”7, „Last Shot-A Documentary on Film”8, „Film is Not Dead”9 sau „Why
We Still Love Film: Analog Photography in the Digital Age” 10, care intervievează
comunitățile din spatele acestei mișcări, în privința alegerii analogului în era
digitalului.
Principalele concepte folosite în cadrul analizei vor fi: „nostalgie”, „analog
nostalgia”, „vintage”, „retro”, „obsolescență”, care au fost teoretizați în lucrări de
referință, dar și în articole de dată recentă. „Nostalgia, Past, Present, and Future” 11,
un articol colectiv, semnat de Constantine Sedikides, Tim Wildsehut, Jamie Arndt
4
Fenomenul retro se referă la preferința pentru obiectele din trecut, investite cu autenticitate și valoare.
5
Marie-Cecile Cervellon, Lindsey Carey, Trine Harms, Something old, something used. Determinants of women’s
purchase of vintage fashion vs second-hand fashion, in „International Journals of Retail&Distribution
Management”, 9 November 2012.
6
The Faux-Vintage Photo: Full Essay (Parts I, II and III), https://thesocietypages.org/cyborgology/2011/05/14/the-
faux-vintage-photo-full-essay-parts-i-ii-and-iii/ (accesat 08.01.2020).
7
The Analogue Photography Series: Film is Still Alive, https://www.youtube.com/watch?v=l9MGpcBgbvI.
8
Last Shot- A documentary on film, https://www.youtube.com/watch?v=1Vm3Ym0AIvQ .
9
Film is Not Dead, https://www.youtube.com/watch?v=9XNtPj-8zm8.
10
Why we still love film: analog photography in the digital age, https://www.youtube.com/watch?
v=YotUW5WcOh8.
11
Jamie Arndt, Constantine Sedikides, Tim Wildschut, Nostalgia: past, present, and future, in „Current Directions
in Psychological Science”, 17 (5), Octombrie 2008, pp. 301-307.
și Clay Routledge, profesori asociați la universități de prestigiu din America
explică evoluția conceptului de „nostalgie” de-a lungul timpului; „The Future of
Nostalgia”, cartea Svetlanei Boym12 în care distinge o nostalgie retrospectivă și una
prospectivă și „Retromania: Addiction pop culture to its own past”, scrisă de
Simon Reynolds13, în care analizeaza termeni precum „vintage” sau „retro” din
perspectiva consumatorului din secolul al XXI-lea.
În același timp există o webografie consistentă care realizează comparații
între digital și analog. Menționez cu titlu de exemplu următoarele: J.P. Morgan,
„Film vs digital-can you tell the difference”14, „Film vs digital-the true cost”15,
Cosmin Popan, „Analog vs digital-Sfada dintre pixeli și emoții” 16, Michael
Archambault, „Film vs Digital: A comparision of the advantages and
disadvantages”17, Craig Hull, „Film vs Digital Photography-Which is really
better?”18, Charles Bramesco, „Film vs digital: the most contentious debate in the
film world, explained”19.
Toate aceste articole sunt relevante pentru discuțiile privind dezavantajele și
avantajele fotografiei pe film și totodată ne oferă o perspectivă asupra diferențelor
dintre analog și digital la nivelul costurilor și calității imaginii.
Din punct de vedere metodologic, în primă fază am optat pentru metoda calitativă
care presupune consultarea lucrărilor de specialitate și a webografiei pe baza cărora
voi formula seturile de întrebări pe care se bazează cercetarea. În cea de-a doua
12
Svetlana Boym, The future of nostalgia, New York, Ed. Basic Book, 2002.
13
Simon Reynolds, Retromania: Addiction pop culture to its own past, London, Ed. Faber and Faber, 2011.
14
Film vs digital: can you tell the difference, https://petapixel.com/2018/02/22/film-vs-digital-can-tell-difference/.
(accesat 08.01.2020).
15
Film vs digita: the true costs, https://www.youtube.com/watch?v=k6024EqK9Cg.
16
Analog vs digital. Sfada dintre pixeli și emoții, https://www.totb.ro/analog-vs-digital-sfada-dintre-pixeli-si-emotii/.
(accesat 08.01.2020).
17
Film vs digital: a comparison of the advantages and disadvantages, https://petapixel.com/2015/05/26/film-vs-
digital-a-comparison-of-the-advantages-and-disadvantages/. (accesat 08.01.2020).
18
Digital photography vs. Film photography, https://expertphotography.com/film-vs-digital-photography/. (accesat
08.01.2020).
19
Film vs. digital: the most contentious debate in the film world, explained,
https://www.vox.com/2016/1/5/10714588/film-digital-35mm-70mm-explainer. (accesat 08.01.2020).
fază, am folosit metoda cantitativă, unde am realizat interviuri și sondaje pentru a
oferi o perspectivă mai largă asupra motivelor pentru care românii preferă să
utilizeze dispozitive analogice pentru a crea imagini cu aspect retro, interpretarea
datelor colectate, compararea cu teoriile din mass-media și trasarea concluziilor.
Pentru realizarea interviurilor voi aborda mai mulți subiecți care vor fi chestionați
prin intermediul unui formular Google Docs care va conține explicația scopului
cercetării și setul de întrebări. Formularul va fi distribuit pe grupul de Facebook,
„Lomo România (Fotografie pe film)”, o comunitate a fotografilor interesați de
fotografia pe film (color, alb-negru, pinhole, instant, etc.), care a luat ființă în anul
2011.
Interviul are ca scop cumularea de informații privind percepția
consumatorilor asupra fotografiei analog. Este o metodă folosită în principal în
cercetarea științelor sociale pentru a avea o viziune mai largă a unui subiect.
Intrebările sunt deschise, astfel încât persoanele intervievate să și poată exprima
opiniile liber și spontan.
Analiza blogurilor, a site-urilor, a forumurilor românești și a magazinelor
online dedicate celor pasionați de fotografia analog (Lomo.ro, blog.f64.ro,
încătragpefilm.wordpress.ro, istopatrusute.ro, filmpefază.ro), îmi va oferi
informații despre consumul de fotografie din România și despre preferințele în
materie de peliculă, aparate foto analog și modalități și tehnici de developare și
printare și prin intermediul cărora voi răspunde la al doilea set de întrebări.
Studiul își propune să analizeze un grup de consumatori de fotografie, cu
vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, pentru a explica fenomenul revenirii
fotografiei pe film. Un criteriu pentru selectarea respondenților este vârsta lor,
deoarece studiul se concentrează asupra generațiilor tinere, predispuse la utilizarea
unor tehnologii vechi, pe care nu au avut posibilitatea să le folosească. Cu toate
acestea, nu există o definiție convențională a generației tinere, deoarece este un
concept subiectiv. Datorită cunoștințelor preexistente despre fotografie, a fost mai
ușor să intru rapid în contact cu potențialii respondenți și a fost mai potrivit, având
în vedere constrângerile de timp. Prin urmare, am ales să concentrez cercetarea în
România și să o focusez pe orașele mari ca București, Cluj, Timișoara sau Iași.
Structura lucrării
Am ales să structurez lucrarea încercând să surprind atât fenomenul
răspândirii și consumului fotografiei pe film în România, cât și integrarea acesteia
în contextul mai larg, al Europei și Statelor Unite ale Americii.
Astfel, primul capitol este dedicat debutului fotografiei în Europa la mijlocul
secolului al XIX-lea și contextului favorabil în care a apărut, împreună cu detaliile
tehnice ale primelor procedee folosite. Am discutat despre personalitățile care au
marcat în această perioadă domeniul fotografiei, cât și despre locurile unde aceștia
își desfășurau activitatea, studiourile foto. Totodată, am vorbit despre dezbaterea
creată în jurul concepției din epocă care considera că fotografia nu e decât o
reproducere mecanică a realității, ci nu o manifestare artistică. Pentru secolul al
XX-lea, am trecut în revistă principalele genuri fotografice care s-au dezvoltat,
dintre care documentarismul care a crescut în importanță în Europa odată cu cele
două Războaie Mondiale și fotojurnalismul, ca mod de redare a lumii
înconjurătoare.
În cel de-al doilea capitol am tratat ruptura pe care a produs-o introducerea
tehnologiei și a aparatelor foto digitale în sfera fotografiei. Fotograful era obligat
să stabilească viteza filmului, să compună fotografia, să focalizeze manual, să
aleagă viteza obturatorului și să apese pe declanșator. Acum, camera digitală a
automatizat întregul proces, ușurând astfel producerea, reproducerea și
manipularea imaginilor. Am discutat aspecte legate de avantajele și dezavantajele
fotografiei digitale precum și aspecte ce țin de transformarea vieții private și de
banalizarea experiențelor fotografice. În ultimul subcapitol am discutat despre
camerele digitale ce simulează experiența unei camere pe film, care par să aibă
succes pe piață.
În capitolul al treilea am analizat perioada revenirii fotografiei pe film și
popularitatea de care se bucură aceasta în rândul comunităților de fotografi tineri.
Am discutat aspecte legate de felul în care a apărut această modă, motivația care
stă în spatele utilizării camerei foto pe film, avantaje și dezavantaje ale analogului,
precum și detalii privind developarea, scanarea peliculei și investiția în timp și bani
pe care o presupune. Am identificat două fenomene legate de consumul de
fotografie specific acestei perioade și anume: fotografia tradițională tinde să devină
o modă printre nostalgici și utilizarea aplicațiilor mobile pentru aplicarea unor
filtre care să simuleze culorile, granulația și textura analogului.
Pe baza interviurilor realizate am discutat într-un subcapitol despre cum se
raportează nostalgicii la fotografia analog și dacă ei cred că aceasta va rezista în
viitor. Cu ajutorul unor sondaje realizate pe un grup al pasionaților de fotografie pe
film am reușit să găsesc răspuns la întrebări, de genul „Care sunt opțiunile
preferate de developare ale utilizatorilor? Ce film preferă? Ce tip de aparatură
foto?”.
În ultimul capitol, am optat pentru a analiza un forum dedicat fotografiei pe
film. Am selectat doar acele secțiuni ale forumului care îmi puteau fi de ajutor în
cursul cercetării și prin intermediul diverselor metode de cercetare am pus în
discuție conținutul textual și conținutul multimedia al website-ului raportându-mă
totodată la originile mișcării lomografice internaționale. Am încercat să obțin
informații despre inițiatorii mișcării lomografice din România (statut social,
categorii de vârste, ocupații și interese) și despre modalitățile de constituire a
culturii „lomo”.