UNIVERSITATEA ALMA MATER DIN SIBIU FACULTATEA DE STIINTE SOCIALE ECONOMICE SI POLITICE

LUCRARE DE LICENTA

CONDUCATOR STIINTIFIC: Lector. univ. dr. MIHAELA BADEA

ABSOLVENT: CURPENAR CRISTINA

SIBIU, 2010 -

UNIVERSITATEA ALMA MATER DIN SIBIU FACULTATEA DE STIINTE SOCIALE,ECONOMICE SI POLITICE DOMENIUL DE STUDII FINANTE SI BANCI

LUCRARE DE LICENTA TEMA: INFLUENTA CRIZEI ECONOMICE ASUPRA BANCAR RISCULUI

CONDUCATOR STIINTIFIC Lector univ. dr. MIHAELA BADEA

ABSOLVENT CURPENAR CRISTINA

-

SIBIU, 2010

CUPRINS

Introducere...................................................................................... Capitolul 1

INTRODUCERE

S nu pretindem ca lucrurile s se schimbe dac tot timpul facem acelai lucru. Criza este cea mai binecuvantat situaie care poate apare pentru ri i persoane, pentru c ea atrage dup sine progrese. Albert Einstein De ce am ales aceasta tema? De ce sa nu facem o astfel de alegere, atata timp cat de o bucata buna de vreme, este un subiect care a facut inconjurul lumii, ajuns si in Romania pe primele pagini ale cotidianelor si ca subiect principal de discutie pentru toate canalele de televiziune din tara. Acest controversat subiect l-am dezvoltat si eu, in lucrarea de fataInfluenta crizei economice asupra riscului bancar pentru ca l-am considerat deosebit de important si de actualitate. Prin aceasta lucrare nu am prezentat un plan anti-criza insa am expus o serie de masuri care pot determina aplanarea acestui fenomen precum stimularea cresterii economice, protejarea cetatenilor si crearea de locuri de munca. Am evidentiat principalele piete care sunt afectate de criza economica, acestea debutand cu piata imobiliara, piata auto, lista ce continua pana la domeniul invatamantului.

CAPITOLUL I CRIZA ECONOMICA MONDIALA

1.1.

Scurt istoric
Pe la inceputul toamnei lui 2007 intreaga lume a fost zguduita de vestea care anunta ca o

renumita banca de investitii din America, Lehman Brothers, a dat faliment. La ceva timp, bursa din America se loveste de o scadere drastica a actiunilor. Acesta a fost inceputul Banci si burse din America de Sud, Belgia, Tokio, Frankfurt, Londra, Paris, Luxemburg, Dublin trec printr-o perioada dificila. Omenirea a mai cunoscut o perioada asemanatoare in 1929 cand intregul Glob trecea printrun declin economic si financiar de proportii. Multi oameni privesc aceste evenimente ca un deja-vu. De ce? Pentru ca, de-a lungul timpului, omenirea a mai trecut prin astfel de momente. Amintim criza economica care a dezechilibrat lumea in anii 30 sau lunga stagnare economica traita de Japonia in 1989. Desi in anii 20 economia americana cunostea o extraordinara prosperitate, la numai 8 ani distanta incep sa apara primele semne ale marelui dezastru economic. Impinse de momentul prosperitatii, intreprinderile fac imprumuturi masive pe termen scurt fiind convinse ca vor reusi sa ramburseze banii. Din pacate, calculele nu s-au potrivit cu evolutia pietei economice din acele vremuri. In luna octombrie a anului 1929 a avut loc crahul de pe Wall Street, cel mai mare colaps din istoria bursei de valori din New York. Scaderea brusca a actiunilor a dus la o criza finaciara ce a avut ca rezultat falimentarea multor banci. In jur de 5000 de banci au dat faliment in America in timpul marii crize economice. De aici pana la inchiderea fabricilor si la cresterea numarului de someri a mai fost un singur pas. Efectele devastatoare nu s-au limitat doar asupra Americii, ci state puternic dezvoltate ca Germania si Austria inregistrau in 1932, 6 milioane de someri, cam o treime din forta de munca. Nici Anglia nu a scapat. In Franta, criza s-a declansat cativa ani mai tarziu si a

durat aproape 6 ani. Cehoslovacia cunoaste o scadere de 40% a productiei industriale, iar in Romania, exportul de grau si titei scade cu 57.6%. URSS a fost singura tara care nu a fost afectata de acest declin mondial pentru ca s-a izolat de restul Europei. Desi s-au inregistrat falimentari de banci si un numar substantial de someri si in tarile nordice (Danemarca, Norvegia, Finlanda, Suedia), guvernele au creat programe economice cu ajutorul carora au depasit mai usor aceasta perioada. Desi s-au inregistrat falimentari de banci si un numar substantial de someri si in tarile nordice (Danemarca, Norvegia, Finlanda, Suedia), guvernele au creat programe economice cu ajutorul carora au depasit mai usor aceasta perioada. Cum era de asteptat nici Romania nu a fost ocolita. Intre 1929 si 1933 a fost afectata productia agricola, incapabila sa concureze cu cea din America sau Canada unde preturile de cost erau reduse datorita folosirii masinilor agricole. . Apogeul crizei economice in Romania a fost atins 1933 cand s-au inregistrat 300.000 de someri. Marele dezavantaj al Romaniei a fost faptul ca, in momentul crizei, avea o datorie externa foarte mare si, pe langa aceasta, a mai facut inca 4 mari imprumuturi externe. Acesta a insemnat un control strain asupra finantelor tarii si, implicit, reveniri economice si financiare mult mai lente fata de alte state. Marea depresiune, asa cum este cunoscuta criza economica din 1929, a dezechilibrat intreaga lume si s-a incheiat in mod diferit in fiecare tara. Preocuparea principala a guvernelor europene a fost salvarea monedei nationale si intocmirea de programe de refacere. Tarile care au reusit sa iasa primele din aceasta criza s-au ales cu dictatori ca Hitler, Mussolini, sau Stalin care, cativa ani mai tarziu au pregatit cel de-al doilea Razboi Mondial. Intorcandu-ma in prezent si analizand ceea ce se intampla pe plan mondial, imi este greu sa nu observ cateva asemanari izbitoare: falimentarea bancilor de investitii, scaderea actiunilor burselor de valori, SUA, ca declansator al crizei, perioada de prosperitate urmata de declin financiar si economic, si nu in ultimu rand, luna octombrie.

Sa fie oare un paradox, o lege nescrisa care confirma ca istoria se repeta sau ca dupa orice moment de varf apare unul de declin? Probabil ca, in functie de cum ne afecteaza aceste evenimente, asa gasim si explicatiile. Interesanta din acest punct de vedere este o afirmatie a lui Irvin Kahn, supravietuitor al mai multor colapsuri bursiere: Oamenii sunt lacomi. Si de foarte multe ori lacomia este mai puternica decat teama.

1.2.

In zilele noastre
n 20 de ani de postcomunism Romnia a acumulat o datorie extern de 100 miliarde dolari.

Dei ar putea prea surprinztor titularii acestor creane, care snt Banca Mondial i FMI, nu doresc plata acestor datorii prin lichiditi, ci prin diverse prestaii care nu snt niciodat contabilizate n mod real. Astfel, n cadrul Consiliului ONU Romnia a votat sanciunile economice mpotriva Iranului, a acceptat trimiterea de trupe n Afganistan i n general a acceptat orice solicitare venit de peste ocean. Fiind vorba de o datorie public, debitorul acestei obligaii este statul romn ca persoan juridic. Ce se ntmpl ns cu ceteanul romn, persoan fizic? n ce raport se afl acesta cu datoria public a Romniei? Diaspora romneasc, n prezent numrnd aproximativ dou milioane de persoane, se pot considera eliberai de aceast datorie din momentul n care adopt cetenia statului pe al crui teritoriu se afl i renun la cetenia romn. Fenomene precum migraia i natalitatea sczut pe plan intern aduc n calcul riscul real ca aceast datorie public s rmn n timp neachitat. Bancherii au prevzut ns aceast posibilitate i, odat cu acapararea total a statuluii a patrimoniul su public, au fixat o nou int: persoanele fizice i proprietatea privat. n prezent, asistm la o adevrat ofensiv a bancherilor mpotriva ceteanului de rnd. Agresivitatea i insistena cu care sntem asaltai s contractm un credit, mpreun cu practicile neloiale ale bancherilor (pornind de la dobnzile uriae, comisioanele i dobnzile ascunse, pn la modificarea unilateral a contractului pe timpul derulrii acestuia metod care, de altfel, contravine n mod

flagrant prevederilor Codului Comercial) toate tolerate i chiar ncurajate de ctre autoriti i de instanele de judecat, dovedesc c bancherii privesc cetenii i proprietatea privat pe care acetia o dein ca victime sigure i nu vor opri aceast ofensiv (a se citi criz) pn cnd ntreaga populaie va figura n evidena Biroului de Credite i pn cnd ultimul teren, ultima cas, ultima valoare mobiliar vor fi confiscate n numele bncii. n prezent, numrul romnilor nscrii pe listele Biroului de Credite este de 600.000 de persoane (Kazahstanul fiind singura ar din lume care ne depete la acest capitol), dar este posibil ca acest numr s creasc n viitor (n condiiile n care legi snt adoptate n Parlament fr ca vreun membru al acestui organism s le fi citit vreodat, ordonane de urgen snt trecute prin Guvern fr ca un membru al guvernului s le fi citit, iar noul cod penal prevede pedepse njumtite fa de vechea reglementare pentru infraciunile de corupie). Pe zi ce trece politicienii notri se dovedesc tot mai mult clieni fideli ai bncilor. Pentru a furniza datornici bncilor acetia adopt fie msuri directe, prin care cetenii i pierd locul de munc, i pierd venitul etc, fiind astfel constrni la contractarea unui mprumut bancar, fie msuri mai mult sau mai puin subtile, prin care se ncearc ademenirea populaiei spre creditele bancare. Mai mir pe cineva c forfetarul dizolv firmele? Sau poate tocmai acesta a fost scopul acestui tip de impozitare?... Pentru agenii economici de pe teritoriul Romniei TVA se achit n luna urmtoare emiterii facturii, dei ncasarea facturii are loc de regul cu o ntrziere de dou, trei sau chiar patru luni . Oare guvernanii notri nu au sesizat c o asemenea inadverten duce la falimentul agenilor economici? Sau poate tocmai aceasta era finalitatea msurii?... Exist i unele msuri subtile prin care populaia este ademenit s contracteze un mprumut. n 2002 a aprut o form bizar de ajutor social: pentru a sprijini agricultura se spunea fermierilor care cu fonduri proprii achiziionau utilaje agricole li se restituia 50% din preul de achiziie. Acest ajutor se adresa deci urmtoarelor categorii de persoane: celor care dispuneau de fonduri suficiente pentru a

achiziiona utilaje agricole fr a avea nevoie de ajutor social i celor care contractau un mprumut bancar. Cu toate c programul a fost un eec (romnii artndu-se destul de reticeni n contractarea unor credite pe care nu le pot plti) el a fost reluat mai trziu sub forma unui sprijin acordat tinerilor care construiesc cu fonduri proprii o locuin (program care n ciuda eecului a fost i el reluat mai trziu sub titlul prima cas). Acordarea unor ajutoare persoanelor care dispun de lichiditi suficiente este un nonsens. Prin urmare snt aceste ajutoare sociale menite n realitate s momeasc populaia la contractarea unui mprumut bancar? Probabil. Scaderi masive inregistrate pe cele mai mari burse din lume, chiar suspendarea tranzactiilor pe unele dintre acestea, falimentul ce bate la usa gigantilor financiari si statul pe post de salvator care intervine si rezolva probleme economice pe ultima suta de metri asa se prezinta in cateva cuvinte harta economica a lumii. Anul 2008 a debutat cu o evolutie descendenta a principalelor burse din lume, cu precadere in America, dar nici bursa de la Bucuresti nu a ramas neutra la fluctuatiile si scaderile masive de pe bursele internazionale, inregistrand si ea pierderi, chiar daca nu a fost afectata direct. Astfel ca, in martie 2008, Bear Stearns, a treia mare banc de investiii din lume, a fost preluat de JP Morgan printr-o tranzactie in valoare de 236 de milioane de dolari. Totodata, Bear Stearns a primit o linie de credit de 30 de miliarde de dolari de la Banca Federala a New York-ului, pentru a rezolva problemele de lichiditate. Dar preluarile si falimentele marilor grupuri financiare mondiale nu se termina aici. O alta banca americana Merrill Lynch a fost preluata la jumatatea lunii septembrie de catre Bank of America printr-o tranzactie in valoare de 50 de miliarde de dolari. Nu la fel de norocoasa a fost Lehman Brothers, una dintre cele mai mari banci americane care a ajuns in stare de faliment, guvernul american neintervenind sa o salveze.

In februarie 2007, viitoarea criza mondiala parea sa fie mai mult o problema financiara americana. Si asta pentru ca din ce in ce mai multi clienti din Statele Unite nu si-au mai achitat creditele ipotecare cu grad ridicat de risc, ceea ce a provocat primele falimente ale unor institutii bancare specializate. In luna august a aceluiasi an, bursele americane incep declinul iar bancile centrale intervin pe piete cu lichiditati. Problemele financiare ale americanilor continua si in 2008, an in care efectele crizei finanziare se fac simtite atat in Europa cat si in Romania. Bursele din toata lumea, pe rosu Pe 17 septembrie, bursele din lume inregistreaza scaderi considerabile in timp ce bancile centrale intensifica operatiunile pentru injectarea de lichiditati pe piata. Fuziuni si nationalizari masive in toata lumea Pe 18 septembrie, banca britanic Lloyds TSB cumpr HBOS , instituie financiar concurent iar la mai puin de o sptmn, pe 26 septembrie, JPMorgan preia controlul asupra Washington Mutual, cu ajutorul autoritatilor federale. Tot in septembrie, compania de asigurari belgiano- olandeza Forti este ajutata de statele belgian, olandez si luxemburghez. Banca britanica Bradford and Bingley este nationalizata. Tot acum si banca Dexia este nationalizata de autoritatile franceze si belgiene. Reuniuni de urgenta si planuri de salvare In octombrie, BNP Paribas , preia Fortis in Belgia si Luxembourg, devenind cea mai mare banca de depozite din Europa. Pe 12 octombrie, cele 15 tari din Zona euro ajung la un acord privind un plan de actiune:

10

11