Sunteți pe pagina 1din 29

Cuprins

Introducere ………………………………………………………………………… 2

Capitolul I:Prezentarea zonei: …………………………………………………….. 3


1.1.Asezare geografica si accesibilitate …………………………………………… 3
1.2.Relieful ………………………………………………………………………… 3
1.3.Hidrografia ……………………………………………………………………. 4
1.4.Clima …………………………………………………………………………… 5
1.5.Flora …………………………………………………………………………… 6
1.6.Fauna ………………………………………………………………………….... 6

Capitolul II: Oferta turistica ……………………………………………………………. 8


2.1.Obiective turistice in Fagaras ……………………………………………………… 8
2.2. Puncte turistice si posibilitati de cazare ………………………………………… 12

Capitolul III ……………………………………………………………………………. 18


3.1. Programul produsului turistic pe zile ……………………………………………... 18
3.2.Analiza de pret …………………………………………………………………….. 21

Capitolul IV: ………………………………………………………………………….. 22


4.1.Analiza SWOT a zonei turistice Fagaras ………………………………………… 22
4.2.Dezvoltarea ecoturismului in Romania …………………………………………. 23

Concluzii …………………………………………………………………………… 25

Bibliografie ……………………………………………………………………….. 26

Anexe ………………………………………………………………………………... 27

1
Introducere
Descoperirea Transfagarasanului este o aventura, ca si succesiunea de privelisti
incredibile intalnite de drumetul care infrunta inaltimile pietroase ale Fagarasului, dar si de
turistul instalat confortabil la volanul automobilului. Desi considerata de catre unii drept inutila,
aceasta sosea spectaculoasa ofera calatorului o panorama de vis si pune in valoare o zona
mirifica.
Transfagarasanul incepe din fosta cetate de scaun a Tarii Romanesti, Curtea de Arges. In
capatul de sus al orasului, invaluita inca in ceturile diminetii, se ridica semeata Manastirea
Curtea de Arges. Langa manastire, fantana lui Manole ne aminteste de legenda zidirii sale. Dupa
un eventual popas, tranversand mai multe comune, ajungi la Capataneni - ultima asezare din
vechea albie a Argesului.
O poteca de piatra urca de aici spre ruinele cetatii Poeinari, construita in timpul domniei
lui Vlad Tepes. In cheile Argesului care si-a facut drum ferastruind peretii inalti, muntosi, pe un
pinten stancos se zaresc ruinele cetatii atribuita de traditie domnitorului Vlad Tepes. Cunoscuta
si sub denumirea de Cetatea Poenari – dupa numele vechi al satului Poenari - ea a fost inaltata
probabil in secolul al XIV-lea, ca loc de refugiu. Traditia populara leaga zidirea cetatii de numele
legendarului domn Negru Voda, caruia ii sunt atribuite si cele doua semne din apropierea
varfului de stanca - urme lasate parca de niste incaltari uriase. Desi neprecizat inca, locul ar putea
fi, dupa parerea unor cercetatori, si vestita Posada unde s-a desfasurat in 1330 batalia dintre
munteni si armatele regelui Carol Robert d'Anjou.
Cetatea avea o forma alungita, ziduri groase de 2-3 metri si 5 turnuri de aparare: patru
rotunde si unul prismatic. Cu toate ca in “Letopisetul Cantacuzinesc”se spune ca cetatea a fost
ridicata din porunca lui Vlad Tepes care, voind sa pedepseasca pe boieri: “...pe toti i-a dus la
Poenari si au tot lucrat la cetate pana li s-au spart hainele dupre ei...”, se pare ca aceasta
intamplare este legata doar de refacerea sau completarea ei ulterioara. Cetatea a devenit loc de
pedeapsa si surghiun pentru “hicleni”, ca din a doua jumatate a secolului al XVI-lea sa nu mai fie
amintita in documente. Probabil parasita sau distrusa, ea a cazut incetul cu incetul in ruina. In
prezent se afla in restaurare. O scara de beton urca de la poalele muntelui, din sosea, pana la
ruinele cetatii, de la inaltimea careia apare una dintre cele mai atragatoare privelisti: scanteind
sub soare luceste ca o piatra de smarald lacul Vidraru cu barajul hidrocentralei sale, iar in ceata
departarii se intrevad piscurile Fagarasului si plaiurile Iezerului si Papusii.
Dupa Capataneni incepe adevaratul Transfagarasan, serpentinele drumului, viaductele si
tunelele ducandu-ne deasupra locului numit Posada. Aici se afla unul din punctele unde a avut
loc celebra confruntare armata dintre Basarab I si Carol de Anjou, in 1330. Daca te-ai indurat sa
urci cu piciorul sutele de trepte pana la cetate, de acolo, de sus, ii poti vedea silueta profilata pe
abrupturile colorate de fagi ruginii. Un ultim tunel si intri pe barajul de la Vidraru. In zare, peste
lacul linistit, se dezvaluie, luminate de soarele bland al diminetii, varfurile semete ale
Fagarasului. Esti deja sus si soarele a invins perdeaua de ceata, colorand perdeaua in mii de
nuante. De la baraj, mai sunt trei kilometri pana la cabana Valea de Pesti, loc de popas aflat
langa lac. Soseaua continua -ocolind golfurile lacului de acumulare ba urcand, ba coborand, ba
urcand – traverseaza paduri nesfarsite. Dupa aproximativ 40 de kilometri, lacul se sfarseste. Pe
stanga, situata minunat pe un promontoriu, deasupra lacului se afla cabana Cumpana.

2
Capitolul I
Prezentarea zonei

1.1.Asezare geografica si accesibilitate


Supranumiti de Emmanuel de Martonne "Alpii Transilvaniei", muntii Fagaras se
infatiseaza ca un imens zid. Orientati Est : Vest, ei au o lungime de 70 Km si o latime de
aproximativ 40 Km.
Sunt delimitati spre vest de Defileul Oltului, iar la est de Barsa Grosetului si Dambovita.
La nord sunt marginiti de Depresiunea Fagarasului, cunoscuta si cu numele de Tara Oltului (pe
care o domina printr:un mare abrupt tectonic), iar spre sud de sirul depresiunilor Campulung,
Bradetu, Arefu, Jiblea.
Suprafata totala a masivului este de peste 3000 km patrati, adica de cca. 10 ori mai mare
decat a masivului Bucegi (300 kmp) si de cca. 4 ori mai mare dcat cea a Retezatului.
Munţii Făgăraşului este un masiv muntos care face parte din Carpaţii Meridionali, şi în
care se află cel mai înalt vârf montan din România, vârful Moldoveanu.
Masivul Făgăraş, de la est la vest măsoară în linie dreaptă, aproximativ 70 de km iar de
la nord la sud circa 45 km. Munţii Făgăraşului seamănă cu o imensă coloană vertebrală orientată
de la est la vest având „coastele” (culmile) orientate către nord şi respectiv, sud. Culmile din
partea nordică sunt cu mult mai scurte şi mai abrupte decât cele din partea sudică, care sunt
foarte lungi şi domoale.
Munţii Făgăraşului sunt delimitaţi la vest de Valea Oltului, iar la est de râul Bârsa
Groşetuluişi Râul Dâmboviţa. La nord sunt delimitaţi, printr-un mare abrupt tectonic,
de Depresiunea Făgăraşului, cunoscută şi sub denumirea de Ţara Oltului. Înspre nord, pe o
distanţă de doar 8–10 km, diferenţa de nivel atinge peste 2.000 de metri. Spre sud, delimitarea
este mult mai puţin accentuată, fiind făcută, după culmi lungi 30–40 km
(Olanului, Robiţa, Scărişoara,Nisipuri, Zârna, etc.),de şirul depresiunilor Câmpulung, Brădetu,
Arefu şi Jiblea.
Suprafaţa totală acoperită de munţii Făgăraşului este peste 2.400 km², fiind, spre
comparaţie, de circa 7,5 ori mai mare decât a munţilor Bucegi. Pe cuprinsul întinderii masivului
Făgăraşului se găsesc 8 vârfuri de peste 2.500 de metri: Moldoveanu cu 2.544 m, Negoiu cu
2.535 m, Viştea Mare cu 2.527 m, Călţun-Lespezi cu 2.522 m, Vânătoarea lui Buteanu cu
2.507 m, Cornu Calţunului cu 2.510 m, Hârtopu cu 2.506 m, Dara cu 2.501 m. Există, de
asemenea, 42 de vârfuri având peste 2.400 m şi mai mult de 150 de vârfuri de peste 2.300 m.
Aceste vârfuri sunt separate între ele prin şei adânci, unele coborând până sub 2000 m
altitudine (Curmătura Zârnei: 1.932 m).

1.2.Relieful
Muntii Fagarasului se prezinta sub forma unei creste principale, o veritabila coloana
vertebrala orientata pe directia est-vest din care se desprind mai multe culmi laterale atât spre
nord cât si spre sud. Privita dinspre nord, creasta principala apare ca o însiruire de vârfuri
separate prin sei putin adânci. Între vârful Lutele (2176 m) la est si Gavanul (Lacustele, 2135 m)
la vest, pe o lungime de 45 km, co o singura exceptie (Curmatura Zârnei) creasta se mentine la o
altitudine mai mare de 2100 de m.

3
Datorita eroziunii ghetarilor care s-a manifestat mai puternic în partea umbrita (Nordica)
a masivului, vaile cu orientare septentrionala sunt în general scurte, accidentate, echidistante si se
ramifica putin. Culmile sudice, mai putine la numar sunt mai domoale si mult mai întinse.
Muntii Fagarasului sunt cei mai înalti munti ai României. În cuprinsul lor se afla opt din
cele 14 vârfuri ale muntilor României care ating altitudinea de 2500 m : Moldoveanu (2544 m),
Negoiu (2535 m), Coltul Vistei Mari (2527 m), Lespezi (2522 m), Cornul Caltunului (2510 m),
Vânatoarea lui Buteanu (2507 m), Hârtopu (2506 m), Dara (2500 m)
Relieful din zona înalta poarta amprenta glaciara. Aici se întânesc circuri si vai glaciare,
cu profil transversal în forma de U, despartite prin custuri ascutite. În jumatatea inferioara vaile
devin înguste si adânci.

1.3.Hidrografia
Raurile si lacurile de baraj.
Cantitatea mare de precipitatii (inclusiv apa zapezilor al caror strat anual – insumat – ar
depasi 7-8 m inaltime) s-a rasfrant in formarea unei retele dese de izvoare si vai drenate. Pe tot
cuprinsul masivului se gasesc, in caldarile de sub creasta, izvoare sau lacuri cu apa limpede, sau
zacatori, in care zapada intarzie pana vara tarziu, pastrandu-se uneori de la an la an.
Raurile au debite permanente destul de mari, dar primavara si vara,din mai pana in iulie, cand
topirea zapezilor este mai intensa si cand ploile sunt mai abundente, debitele sunt mai mari.Apele
masivului se aduna in numai doua vai: a Oltului, care culege apele de pe versantii de nord, de
vest si de sud-vest, si a Argesului, caruia ii raman cele dinspre sud.
OLTUL si afluentii sai de pe versantul nordic.
In Transilvania, inainte de a se avanta in stransura muntilor pentru a trece in “Tara
Romaneasca”, spre Dunare, Oltul isi poarta lenes apele, pe un curs meandrat si potolit prin sesul
Depresiunii Fagarasului, paralel cu culmea Muntilor Fagarasului. Aici el aduna apele intregului
versant fagarasan prin circa 30 de afluenti.Densitatea retelei hidrografice este de peste 0,8
km/kmp. Nicaieri in Carpati nu se mai realizeaza o astfel de densitate a retelei hidrografice. De la
sfarsitul lui martie si pana in iunie raurile montane dreneaza o cantitate enorma de apa,
provocand adeseori, pe fundul depresiunii, inundatii, deoarece cursul lenes al Oltului nu poate
prelua aceasta cantitate fara a iesi din matca.
OLTUL si afluentii sai din defileu.
La granita de vest a masivului fagarasan, la Podu Olt si Boita – Turnu Rosu, Oltul se
orienteza brusc spre sud si, taind in curmezis cutele muntilor, ii strapunge prin defileul de la
Turnu Rosu – Caineni. Intre Boita si Caineni, Oltul primeste din Muntii Fagarasului apele
Stambei, vailor Marului, Boului, Fratelui, Curpanului si Cotilor, venite toate de sub Chica
Pietrelor si Strambanu. Topologul este ultimul afluent fagarasan al Oltului.
ARGESUL si afluentii sai de pe versantul sudic.
Apele varsantului sudic al al Muntilor Fagarasului se aduna in numai patru rauri
puternice care razbesc spre sud in dealuri: Argesul propriu-zis,Valsanul, Raul Doamnei si
Dambovita.
LACUL DE ACUMULARE VIDRARU.
In anul 1966 afost desavarsita una din cele mai mari lucrari hiodroenergetice din tara:
barajul de la intrarea in cheile Argesului. Pentru a asigura volumul de apa prevazut pentru lac, au
fost construite baraje, lacuri de acumulare, captari si conducte de aductiune dinspre rauri vecine
Argesului: Topologul, Valsanul, Cernatul, Raul Doamnei, Baciu si altele.

4
DAMBOVITA.
Dambovita isi are izvoarele intre ultimele prelungiri estice ale Muntilor Fagarasului si
Masivului Iezer-Papusa. Izvoarele sale de inceput sunt Boarcasului, care vine de sub Curmatura
Oticului si Valea Vladului care se trage dinspre Curmatura Bratilei. Unite, aceste doua rauri dau
Dambovita. La obarsie,ea curge pe directia SV – NE, apoi trece pe sub Piatra Craiului, catre
Podu Dambovitei – Rucar, pe un curs presarat cu chei, repezisuri, lacuri de acumulare, cantoane
forestiere si case de vanatoare. Cursul sau este insotit de o sosea forestiera care urca pana la
punctul de nastere a Dambovitei, la confluenta Boarcasului cu Valea Vladului.
LACURILE ALPINE
In caldarile si pe treptele vailor glaciare se intalnesc adeseori lacuri ascunse in causul
cuvetelor sau in spatele pragurilor ramase de pe urma ghetarilor din cuaternar. Apa lor, stransa
din apa zapezilor si din ploi, este curata si buna de baut. Ele au totdeauna, dar mai ales primavara
si iarna, o transparenta extraordinara. Aproape fara exceptie, ele isi daruie apele paraielor, carora
le asigura debite constante.
Lacurile de pe versantul nordic.
Lacul Urlea situat la 2170 m altitudine in circul de obarsie al vailor Urlea si Pojorta, are
adancimea maxima 4,05 m si o suprafata de 20 150 m2.
In caldarea Podragului se afla patru ochiuri de apa, doua pe tapsane si in spatele acesteia,
si alte doua, Podragul Mare si Podragul Mic, in partea centrala a circului superior, in mijlocul
unui relief haotic, la 2140 m altitudine. Ele au o adancime de 15,5 respectiv 3,9 m si sunt legate
printr-un emisar lung de 31 m.Lacul Balea situat la 2034 m altitudine, cu o adancime maxima de
11,35 m,si cu o suprafata de 46 508 mp este considerat unul dintre cele mai frumoase lacuri
alpine din masiv. Chiar pe langa lac trece Transfagarasanul.
Lacurile. Lacurile glaciare ale Munţilor Făgăraşului, deşi nu au dimensiunile celor din
Retezat, ca frumuseţe pot sta alături de acestea din urmă. Cel mai întins este Bâlea(4,65 ha)
urmat de Podragu, Urlea, Capra... Cel mai adânc este Podragu (15,5 m). La cea mai mare
altitudine din Carpaţii româneşti este situat Lacul Mioarelor (2282 m) aflat în căldarea glaciară
Hârtopul Leaotei. În ultimele decenii au apărut mai multe lacuri de baraj artificial. Cel mai mare
este Vidraru la intrarea în Cheile Argeşului, urmat de Văsălatu, Vâlsan etc.

1.4. Clima

Elementele climei cunosc in Muntii Fagaras – Iezer, ca si in toate masivele muntoase, o


etajare determinta de altitudine. Astfel se poate vorbi de un climat al padurilor de foioase, de
unul al padurilor de conifere si, in sfarsit, de un climat al pajistilor alpine.
Masivul pune stavila atat maselor de aer rece si umed ce vin dinspre Atlantic si marile
nordului, retinandu-le mai mult povarnisul nordic, cat si celor mediteraneene si tropicale pe care
le opreste pe latura lui sudica. De aceea, pe versantul nordic este un climat dinamic, agitat,
umed,rece, iar pe versantul sudic, unul mai moderat, mai calm si mai inseninat.Temperatura
aerului scade de la poale spre crestetul muntilor. Media anuala este de 4 – 6o C in etajul
padurilor de fag, de 2 – 4o C in etajul molidului si in jur de 0o C in zona pajstilor alpine. Lunile
cele mai calduroase sunt iulie si august, iar cele mai iar cele mai racoroase, ianuarie si februarie.
Vantul bate aproape permanent pe creasta, provocand innorari. Calmul absolut este o raritate in
acesti munti.
Primavara, zidul muntos, intrerpus in fata maselor de aer cald dinspre sud, creeaza efecte
de föhn pe versantul nordic, provocand topirea brusca a zapezilor.

5
Precipitatiile sunt relativ bogate in Muntii Fagaras – Iezer, mai abundente in latura
vestica decat in cea estica. Ploile au cea mai mare frecventa in lunile de la inceputul verii si cea
mai mica spre toamna, in septembrie. Ninsorile incep sa cada la sfarsitul lui septembrie. Practic,
se instaleaza pe creste din septembrie-octombrie si dureaza pana la sfarsitul lunii mai si inceputul
lui iunie. In urma ninsorilor abundente se pot produce adeseori avlanse.

1.5.Flora
Haina vegetală a Masivului Făgăraş este foarte bogată şi variată. Păduri compacte
acoperă pantele munţilor până la o înălţime de aproape 1.700 m, iar întinse fâneţe şi poieni -
împodobite cu tot felul de flori - împânzesc malurile văilor, luminişurile pădurilor sau plaiurile
ondulate de sub centura împădurită a masivului.
Dincolo de regiunea fâneţelor începe pădurea de fag, care acoperă în mare parte poalele
masivului. Fagul se dezvoltă aici puternic, înalt şi drept, alcătuind codrii cu adevărat măreţi.
Pentru frumuseţea pădurilor de fagi argintii de pe Valea Bâlei ca şi pentru celelalte valori
turistice ce se găsesc de-a lungul ei (stâncării, lacuri şi cascade), această vale a fost declarată de
Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii rezervaţie naturală. În luminişurile pădurilor de
fag ca şi pe malurile apelor se
întâlneşte salcia căprească, mesteacănul, plopul tremurător,aninul, zmeură, mure.
În partea superioară a pădurii, fagul se amestecă cu bradul, ce apare destul de rar. În
schimb, locul său este luat de molid, care ocupă toată regiunea păduroasă, de la 1.100 până la
aproape 1.700 m altitudine.
În afara de aceşti doi reprezentanţi ai coniferelor, în Făgăraş se mai întâlnesc şi alte
esenţe răşinoase. Astfel, zada sau laricele (pe Valea Brezcioarei), pinul (pe Valea Caselor,
pe Muntele Clăbucet), tisa (în număr mai mare pe Muchia Moaşei), rare exemplare de zâmbru, şi
destul de des jneapănul (pe Muchia Moşului). Dintre acestea, zada, tisa şi zâmbrul sunt specii
ocrotite prin lege.
Deasupra molidişului începe golul alpin, deseori întrerupt de aglomerări numeroase de
jnepeni, ienuperi, afine şi merişor. Golul alpin este în mare parte acoperit cu păşuni (în special pe
versantul sudic al masivului) oferind o hrană abundentă numeroaselor turme de oi. Tot în această
zonă se întâlnesc felurite specii de flori, unele mai frumoase şi mai interesante ca altele: smirdar,
campanule (clopoţei pitici), genţiene, nu-mă-uita, panseaua de munte (trei-fraţi-pătaţi), ruşuliţa,
garofiţa de munte, omagul. Dintre florile ocrotite prin lege menţionăm;floarea de colţ, sângele
voinicului, iedera albă. La jumatate lunii iunie sus in golul alpin infloreste Bujorul de munte,
care se prezinta sub forma unei inflorescente parfumate, de un rosu aprins, care imbraca muntele
precum o patura ce se vede la mare distanta , iar cand adie vantul da senzatia ca arde
muntele.Localnicii, in ultima sambata din luna iunie obisnuiesc sa urce cu mic cu mare
la sarbatoarea bujorului.

1.6.Fauna
Lanţul Munţiilor Făgăraş adăposteşte o faună bogată, atât în zonele subalpine, acoperite
de cele mai multe ori de păduri întinse, cât şi în zonele golului alpin. Dintre mamifere ursul
carpatic (ocrotit de lege) este cel mai reprezentativ, menţinându-şi adăposturile în numeroase
regiuni de la limita superioară a pădurilor de conifere. În pădurile de altitudine mai
joasă, mistreţii oferă încă un vânat preţios, atât în ţinuturile nordice ale masivului, cât şi în cele

6
sudice. Jderul şi râsul se întâlnesc mai rar. În schimb, veveriţa apare mai pretutindeni în calea
drumeţului, în regiunile forestiere, unde nelipsită este şi vulpea. Cerbi şi căprioare dau farmec
pădurilor de la poale.Lupul este prezent şi el în aceste locuri.
Multe păsări înfrumuseţeză viaţa pădurii: se întâlnesc forfecuţe, cintezoi, cojoaice de
munte, ciocănitoare, sturzi, codobaturi de pădure,mierle. Cocoşi de munte şi ierunci se
adăpostesc prin desişuri. Dintre păsările răpitoare trăiesc în masiv: ulii, şoimi, acvile de
pădure saupajure, vânturei, şi mai rar vulturi de stâncă. Numeroase reptile, unele inofensive
ca şopârlele de munte, guşterii precum şi batracienii, cum sunt salamandrele, mişună prin
covoarele de frunziş mort. În unele locuri, pe versanţii orientaţi spre soare, vieţuiesc şi vipere.
Multe din pâraiele de munte şi lacurile alpine sunt astăzi repopulate cu păstrăvi. Pe culmi
trăieşte capra neagră, ocrotită prin lege.

7
Capitolul II
Oferta turistica

2.1.Obiective turistice

Cascada Balea si Lacul glaciar Balea


Cascada Balea, situata in Muntii Fagaras, este una dintre cele mai renumite din Romania,
se afla la altitudinea de 1234 metri, iar cadere apei se face de la 68 de metri.
Lacul glaciar Balea este un adevarat monument al naturii (format in circ glaciar), avand o
lungime de 360 metri, latimea de 240 metri si o adancime de 11 metri. Situat la altitudinea de
2034 metri, lacul se afla intre Defileul Oltului si Poalele Muntilor Piatra Craiului.
In timpul verii se poate ajunge cu masina iar iarna cu telecabina de la cabana “Balea Cascada”.
Din 1932, lacul si o circa 180 de hectare din jur au fost declarate rezervatie stiintifica. Trebuie
mentionat faptul ca in 2006 a fost construit, in apropierea lacului Balea, primul hotel de gheata
din Europa de Est.
Cabana Balea Lac si Lacul Glaciar Balea se afla la altitudinea de 2034 m.
Vara pe suprafata lacului se poate practica canotajul, in timp ce iarna, pe suprafata inghetata se
poate patina, se joaca hokey sau curling.
De asemenea, de la Cascada se poate cobori cu schiurile pe un traseu de circa 10 kilometri si o
diferenta de nivel de 600 de metri.

Lacul Capra este un lac glaciar situat in muntii Fagaras, la o altitudine de 2241m.
Lacul se afla in apropiere de Balea Lac, cele doua ape fiind despartite de un versant ce
poate fi traversat printr-un traseu de aproximativ 45 de minute.
Daca va incumetati sa faceti acest traseu, atunci trebuie sa stiti ca efortul va fi rasplatit pe
masura, deoarece privelistea asupra varfurilor muntelui Fagaras Buda, Raiosu si Museteica sunt
incantatoare.
In apropierea lacului se afla monumentul alpinistilor decedati in anul 1963, in urma unei
avalanse.
Daca ajungeti la Lacul Capra, va recomandam trasee ce duc catre varful Vanatoarea lui
Buteanu - 2507 metri sau cascada Balea, plimbari cu telecabina ori cu bicicleta pe
Transfagarasan sau oricare alt traseu turistic ce va este la indemana.
Adancimea lacului Capra este de 11m.

Hotelul de Gheata
Anual Balea Lac in sezonul de iarna functioneaza ca un magnet pentru iubitorii
sporturilor de iarna, dar si turistii simplii care isi doresc sa petreaca noaptea dintre ani in muntii
Fagaras la cea mai mare cota din Romania.
Datorita vremii vitrege organizatorii construiesc Hotelul si Biserica de Gheata din Balea
Lac.
Hotelul de Gheata pune la dispozitie un tur intreg cu 8 lei de persoana sau puteti cina in
restaurantul acestuia. Noaptea cei mai buni dj vin pentru a intretine o atmosfera speciala
transformand hotelul intr-un club de noapte.
Organizatorii va pun la dispozitie si cateva camere pe care le puteti inchiria cu 150 lei de
persoana.

8
Barajul Vidraru
Situat pe raul Arges, sprijinit pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru, de-a lungul
Tranfagarasanului, la circa 40 de kilometri de Curtea de Arges, Barajul Vidraru este considerat
de catre specialisti o adevarata bijuterie inginereasca.
A fost construit, cu mari sacrificii omenesti (circa 80 de persoane decedate), intre 1961 si
1966. Pentru realizarea lui s-au forat galerii subterane in lungime de 42 de kilometri, au fost
escavati circa 1.768.000 metri cubi de roca (din care un milion in subteran), s-au turnat 930.000
metri cubi de beton si s-au montat 6300 tone de echipamente electromecanice.

Lacul de acumulare Vidraru, avand 465 milioane metri cubi de apa, are o lungime de 10,3
kilometri si o latime maxima de 2,2 kilometri (in zona Valea Lupului – Calugarita), o suprafata
totala de 870 de hectare si adancimea maxima de 155 metri. Centrala electrica se afla amplasata
in subteran, in masivul Cetatuia, la 104 m adancime si poate asigura anual o productie de energie
de 400 GWh.
In momentul inaugurarii, Barajul Vidraru era al cincilea din Europa si al noualea din
lume. Dupa cum spun specialistii, este un baraj cu dubla curbura, avand inaltimea de 166,6 metri
si o lungime de coronament de 307 metri. Noaptea, conturul este luminat electric, astfel ca se
poate observa din avion.
Accesul la Baraj se face pe malul estic al lacului, pe drumul care urca pana la Balea. Din
capatul barajului, la stanga se poate merge spre depresiunea Cumpana.
Turistii pot urca pe platforma Belvedere pentru a admira frumusetea imprejurimilor.
De asemenea, pe muntele Pleasa se afla statuia lui Prometeu cu fulgerul in mana, ca
simbol al electricitatii, realizata de sculptorul Constantin Popovici. La cateva sute de metri de
Baraj se afla “Casa Argeseana” si debarcaderul unde se organizeaza curse de agrement cu
vaporasul. Pentru pasionatii sporturilor extreme, la baraj a fost amenajata cea mai inalta pista de
lansare pentru bungee jumping.
Oamenii din zona, care au lucrat la construirea uriasului din munti isi amintesc ca erau
conditii grele si ca au fost multi care au murit. Nimeni nu le stie cu adevarat numarul. In unele
documente se vorbeste despre 80 de muncitori decedati in accidente in altele de 20. Cert este ca
dupa mai bine de 40 de ani, Barajul Vidraru atrage mii de turisti, chiar si straini, care raman
uimiti de acest monument al tehnicii ingineresti.

Cetatea Poienari
In apropiere, situata pe un varf de munte, se afla Cetatea Poenari, o fosta resedinta a lui
Vlad Tepes (supranumit si Dracula), construita ca fortareata in calea invadatorilor otomani.
Pentru a ajunge la cetate exista un drum cu peste 1000 de trepte. Desi este o ruina, din acest loc
se poate fotografia Barajul Vidraru si Muntii Fagaras. Amatorii de senzatii tari spun ca aici ar fi
un loc de intalnie al vampirilor, aducand ca argument melodia formatiei de black metal,
Wallachia, “The curse of Poenari”.

Mănăstirea Curtea de Argeș


Mănăstirea a fost construită de Neagoe Basarab (1512 - 1517) pe locul vechii mitropolii
(1359). Pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost terminată în anul 1526, în
timpul domniei lui Radu de la Afumați. Ea este păstrată fragmentar în Muzeul Național de Artă
din București. Reparată de câteva ori, biserica a fost restaurată (1875 - 1886) de arhitectul

9
francez André Lecomte du Noüy, discipol al lui Eugène Viollet-le-Duc, care i-a adus și unele
modificări care au diminuat valoarea istorică a monumentului. Construită din piatră fățuită și
profilată, biserica are un plan triconc, inspirat din planimetria bisericii Vodița II, reluat ulterior și
în alte construcții (mitropolia din București, biserica fostei mănăstiri Cotroceni, mănăstirea
Tismana etc.).
Printre cele mai vechi așezări de care vorbește istoria noastră se numără și Curtea de
Argeș cu împrejurimile ei. În veacul al XIII-lea, înalta cetate a Poenarilor, cu fortificațiile sale de
piatră și puțul care o lega direct cu albia râului de jos, făcuse să ajungă, până departe, faima
acestor locuri; iar pe la jumătatea secolului următor, curtea Basarabilor și biserica "Sfântul
Nicolae Domnesc" răsfrâng această faimă asupra întregii așezări adunată cu timpul în preajma
lor: Curtea de Argeș de mai târziu.

Cetatea Fagarasului
Este cel mai impunator monument al tinutului, unul dintre cele mai mari si mai bine
pastrate din intreaga tara si chiar din Europa. Complexul feudal fortificat de la Fagaras , a carui
constructie a inceput la sfarsitul secolului al XlV-lea si se continua, prin adaugiri succesive, pana
la mijlocul secolului XVI, a fost precedat de o fortificatie din lemn, inconjurata cu un sant si val
de pamant, atestata arheologic pentru secolul al XH-lea. Aceasta fortificatie, dovada existentei
unei organizari politico-militare autohtone voievodale timpurii in Tara Fagarasului, a fost
distrusa pe la mijlocul secolului al XHI-lea, in urma unui puternic incendiu, dupa cum atesta
vestigiile scoase la iveala prin sapaturile arheologice care au insotit lucrarile de restaurare.
In secolul al XV cetatea din piatra si caramida de la Fagaras este atestata ca cetate
militara de aparare, cu patru turnuri bastionare la colturi si un turn de avanpost pe latura de est.
In prima jumatate 3 secolului al XVI-lea, intre anii 1528-1541, Stefan Mailat, stapanul
domeniului feudal al Fagarasului , apoi voievod al Transilvaniei, transforma cetatea militara de
aparare intr-un castel feudal fortificat inatacabii; concomitent, construieste o noua incinta si
transforma turnul de est in turn al portii cetatii exterioare. in dreapta portii, zidul estic poarta
stemele nobiliare, sculptate in piatra, a lui Stefan Mailat si a sotiei sale.
Resedinta a principilor Transilvaniei, complexul feudal fortificat de la Fagaras si-a
definit forma si proportiile actuale in ultima parte a secolului al XVI-lea si in prima jumatate a
secolului al XVII-lea, Importante iucrari sunt intreprinse in vremea principilor Bafthazar
Bathory, Gabriel Bethlen si Gheorghe Rackoczi I.
Astfel, Gabriel Bethlen a adus arhitecti italieni care au imprimat constructiei estetica
Renasterii, motive florale si blazoane, stucaturi, loggii deschise in arcuri; concomitent, la
colturile cetatii se construiesc cele patru bastioane, cazemata in stil italian.
In timpul lui Gheorghe Rackoczi I, au fost dublate, prin interior, zidurile exterioare de pe
latura de nord si de sud, iar in spatiile create a fost aplicata umplutura de pamant, realizandu-se o
rezistenta de 8 m grosime. Se construieste acum cladirea corpului de garda pe latura de est, iar
santul de aparare din jurul cetatii este largit, adancit si umplut cu apa din Olt, devenind astfel un
adevarat lac.
In urma acestor lucrari, Cetatea Fagarasului adrninistrativ al marelui domeniu al
Fagarasului - a devenit un impunator ansamblu medieval. Adaptarile si adaugirile de constructii
la care este supusa cetatea vor culmina, in secolui al XVII-lea, cu transformarea sa intr-o
fastuoasa resedinta princiara, aceasta fiind perioada de apogeu a istoriei acestui maiestuos
monument.

10
Biserica Sf. Nicolae
Monumentul de arhitectura cel mai vechi dintre edificiile de cult ramase in picioare in
Fagaras, a fost ridicat de marele domnitor la rugamintile romanilor fagaraseni, ramasi fara lacas
de cult dupa ce arsese cel vechi. Construita intre iunie 1697 si septembrie 1698 biserica a fost
pictata de mesteri zugravi din Campulung. La un sfert dispute, fiind rapita romanilor ortodocsi
si transformata in biserica episcopala greco-catolica pana cand Ioan Inochentie Micu reuseste sa
transfere sediul episcopatului de la Fagaras la Blaj. Modelul acestei biserici este capela palatului
brancovenesc de la Mogosoaia, ridicata in 1688. La randul ei, biserica din Fagaras a fost
modelul dupa care mesterii locali s-au inspirat in ridicarea multor monumente din satele
fagarasene. Usa, splendid sculptata, are deasupra pisania, in mijlocul careia se afla stema Tarii
Romanesti.

Biserica Evanghelica
Actuala biserica a fast ridicata in anii 1842-1843, dupa ce edificiile anterioare au fost
distruse rand pe rand in incendii. Adevaratul ctitor al bisericii concepute in stil neoclasic este
considerat Karl Brukenthal. in cursul repetatelor constructii s-a descoperit o valoroasa biblie,
tiparita in limba germana in anul 1544. La intrarea in biserica se afla trei monumente funerare
din prima jumatate a secolului al XIX-lea, pe care sunt cioplite insemnele breslei tabacarilor sasi
si a rotarilor. Biserica adaposteste o orga veche.

Biserica reformata
Construita in anul 1712, biserica adaposteste, chiar la intrare, doua valoroase coloane; in
interior se gasesc un amvon cu o frumoasa decoratie sculptata in piatra si o orga veche.

Biserica Sf. Treime


Dupa ce, in anul 1723, li s-a rapit biserica, ctitorie brancoveneasca, romanii ortodocsi
fagaraseni s-au vazut nevoiti sa-si ridice alta. inceputa in anul 1782, noua biserica a fost
terminata un an mai tarziu, iar turnul acesteia abia in 1791, Documentele zidirii bisericii, gasite
cu ocazia repararilor efectuate in 1395, atestau ca mesterii zidari fusesera brasoveni. Biserica
este pastratoarea unor valori artistice , intre care amintim doua icoane pictate in ulei in 1725.
Existenta bisericii a fost foarte mult legata de negustorii romani din Fagaras care au sustinut-o
cu fonduri, dar si de numele unor intelectuali, initiatori ai proiectului de infiintare la Fagaras a
unei institutii scolare romanesti; aceasta scoala, infiintata in 1869, a functionat pe langa biserica
doar pana in 1873.

Biserica romano-catolica si manastirea franciscanilor


Desi inca din secolul al XV-lea este atestata o manastire romano-catolica la Fagaras, cu
o alta locatie, constructia actualei biserici si manastiri a fost terminata in anul 1737. In incendiul
din mai 1760, cand a ars intreg orasul, a fost distrus si acoperisul acestei biserici; in anul
urmator, aceasta a fost refacuta in stil rococo. Construita in acelasi stil, manastirea are catre
curtea interioara coridoare cu arcade; aici se afla doua ceasuri ds soare care indica orele de la 8 la
15. Trecuta in lista monumentelor de arhitectura, biserica adaposteste o orga Angster din 1895.

11
Transfagarasanul-zona turistica europeana

Daca ar trebui sa spunem in cateva cuvinte, atunci Transfagarasanul (DN 7C) este doar
drumul care traverseaza muntii Fagaras (cei mai înalţi munţi ai României – vf. Moldoveanu –
2544 metri) si uneste Muntenia de Ardeal. Dar de fapt, Transfagarasanul este mai mult de atat.
Este drumul care ajunge o altitudine de 2042 de metri, in Caldarea Glaciara Balea. Are doua
benzi care se intind pe o lungime de 92 de kilometri. Din cauza nenumaratelor serpentine cu
masina viteza medie este de cel mult 40 km la ora. Apoi, pe intregul traseu sunt construite 27 de
viaducte si poduri si cel mai lung tunel de la Capra la Balea Lac, de 887 de metri, care strabate
muntele Paltinul. Aerisirea tunelului se face natural datorita curentilor de aer extrem de puternici.
Banda de circulatie prin tunelul neiluminat are doar 6 metri latime si un trotuar de un metru
latime.
Peisajul este mirific, iar diferentele de nivel si serpentinele se constituie intr-o provocare
atat pentru masini cat si pentru soferi. Din pacate, din cauza conditiilor meteorologice, in fiecare
an Transfagarasanul este deschis doar cateva luni pe an, incepand in iulie si pana in octombrie.
Cele mai importante puncte de atractie turistica sunt Lacul si Barajul Vidraru, care este
unul dintre cele mai mari din Europa, apoi Cetatea Poenari (construita pe vremea lui Vlad
Tepes), Lacul glaciar Balea si Cascada Balea.
Cum s-a construit?
Transfagarasanul a fost contruit intre 1970 si 1974. Poate ca o sumara prezentare in cifre
este dificil de urmarit, dar pentru cei care au rabdarea sa o citeasca, merita spus ca la realizarea
celor 92 de kilometri de sosea s-au dislocat circa 3 milioane de tone de roca, s-au facut 830 de
lucrari transversale si 290.000 de metri cubi de zidarie. Pentru realizarea tunelului Capra – Balea
au fost escavati peste 41.000 metri cubi de roca. De asemenea, s-au folosit 20 tone de dinamita,
3.573 tone de ciment, 89 tone de otel beton, 24.000 ancore, 129 tone de plase sudate, 14.200
metri patrati de cofraje, 1.750 metri liniari de tuburi de beton, 4.100 metri liniari de teava, 50
tone de confectii metalice, 6.900 metri cubi de nisip, 6.000 metri cubi de pietris, 3.000 tone de
cribluri si 740 de lampi de iluminat.

2.2.Puncte turistice si posibilitati de cazare

Tunel pe soseaua Transfagarasan

Dintre cei care au lucrat la construirea Transfagarasanului, pensionari in acest moment,


unii mai povestesc cu cate sacrificii s-a facut soseaua care urca la cer. Inainte nu se puteau trece

12
muntii nici macar cu calul. Dar, se spune ca la un moment dat Nicolae Ceausescu, cand inca nu
era presedinte la Romaniei, a trecut prin comuna Arefu si i-a venit ideea ca trebuie facuta o sosea
care sa taie muntii. In timpul lucrarilor, exact ca si la Vidraru, au murit multi oameni. Din pacate
documentele nu au pastrat pentru istorie aceste cifre. Dar cei care au supravietuit spun ca este
vorba de sute de jertfe omenesti. Multi dintre cei care au murit nici macar n-au mai fost gasiti
prin prapastiile in care au cazut. Se spune la construirea tunelului, minerii care se ocupau cu
montarea explozibilului se tineau uni de altii, cate 20 – 30, ca sa nu fie luati de vijelie si aruncati
in prapastie.

Cascada Balea si Lacul glaciar Balea

Cascada Balea, situata in Muntii Fagaras, este una dintre cele mai renumite din Romania,
se afla la altitudinea de 1234 metri, iar cadere apei se face de la 68 de metri.
Lacul glaciar Balea este un adevarat monument al naturii (format in circ glaciar), avand o
lungime de 360 metri, latimea de 240 metri si o adancime de 11 metri. Situat la altitudinea de
2034 metri, lacul se afla intre Defileul Oltului si Poalele Muntilor Piatra Craiului.
In timpul verii se poate ajunge cu masina iar iarna cu telecabina de la cabana “Balea
Cascada”.
Din 1932, lacul si o circa 180 de hectare din jur au fost declarate rezervatie stiintifica.
Trebuie mentionat faptul ca in 2006 a fost construit, in apropierea lacului Balea, primul hotel de
gheata din Europa de Est.
Vara pe suprafata lacului se poate practica canotajul, in timp ce iarna, pe suprafata
inghetata se poate patina, se joaca hokey sau curling. De asemenea, de la Cascada se poate
cobori cu schiurile pe un traseu de circa 10 kilometri si o diferenta de nivel de 600 de metri.

Cabana Paraul Capra – Transfagarasan.

13
Posibilitatile de cazare sunt multe, incepand de la locuri pentru camping si pana la
pansiuni si cabane. Cert este ca la majoritatea trebuie facute rezervari din timp, deoarece sunt
ocupate in toata perioada anului.

Cabana Valea cu Pesti

Situata pe malul estic al Lacului Vidraru, la altitudinea de 870 metri, cabana a fost unul
din locurile de protocol folosit Nicolae Ceausescu. In prezent are 18 spatii de cazare cu 45 de
locuri.

Complex Capra – Transfagarasan.

14
Cabana Cumpana

Este situata pe malul vestic al Lacului Vidraru si dispune de 88 de locuri de cazare,


restaurant cu 100 de locuri, dicoteca, teren de sport, piscina plutitoare pe Lacul Vidraru (vara).
Tot de aici se pot inchiria mijloace de agrement pe lac si pot face curse de agrement cu un
vaporas (100 de locuri) care asigura curse spre Casa Argesana si Cabana Valea cu Pesti.

Cabana Cascada – Transfagarasan.

Pensiunea Dracula

15
Pensiunea Dracula este situata pe traseul Transfagarasanului la circa 6 km de barajul
Vidraru la si 1 km de Cetatea Poenari. Dispune de 20 camere, loc de parcare, terasa, restaurant
propriu si bar.

Cabana Paraul Capra

16
Complexul Turistic Capra se afla situata la o altitudine de 1585 m si dispune de 52 locuri
de cazare in 26 camere duble si restaurant cu o capacitate de 80 locuri.

Cabana Balea Lac

Cabana Balea Lac este situata pe peninsula ce inainteaza in lacul glaciar Balea, la o
altitudine de 2034 m. Actuala cabana a fost reconstruita in anul 2000, pentru ca cea veche a fost
distrusa de un incendiu in 1995. Pe trei nivele se afla camerele duble, camere cu 4-6 locuri,
camere cu 10 locuri si apartament. De asemenea, dispune de restaurant propriu si posibilitati de
inchiriere a echipamentului sportiv, baby sky, scooter.

Vila Paltinul

Vila este situata pe malul lacului Balea, la 2.044 metri altitudine, avand o capacitate de
26 de locuri in camere duble, camere de 4 locuri si apartament. De asemenea se pot inchiria
echipamente sportive si se asigura asistenta montana de specialitate.

17
Capitolul III

3.1. Programul produsului turistic pe zile


Traseul propus reprezinta un circuit ,pornind de la cabana Barcaciu trecand prin
numeroase varfuri si sei, precum varful Suru, varful Olanu,saua Surului,dar si traversand cateva
rauri si parauri printre care putem aminti raul Avrigel, raul Boia Mica, parul Scara.

Elemente de prezentare generala


Perioada: 1-4 august 2011
Durata: 4 zile
Nr turisti:30
Plecare: din Bucuresti ora 8.00,
Sosire: in Bucuresti la ora 20.00,
Lungimea traseului: 585 km

Bucuresti – Brasov – Sibiu – Avrig – Pitesti – Bucuresti.

Cai de acces spre cabana Barcaciu:

Transport Avrig - Poiana Neamtului:

-din orasul Avrig, situat pe DN 1, intre Sibiu si Fagaras – se intra pe drumul care merge spre
Fabrica de Sticla. Ramificatia se face la stanga venind dinspre Fagaras si la dreapta dinspre
Sibiu, chiar in centru.
-de la Fabrica de Sticla se intra pe drumul catre cabana/ motel Poiana Neamtului – cca 14 km,
din care peste jumatate este asfaltat; tot drumul pana la Poiana Neamtului se poate parcurge cu
masina, fiind in stare buna; tot aici se pot parca si masinile.
-de la cabana Poiana Neamtului se intra pe marcaj cruce rosie, poteca urcand prin padure pe
muchia Scarisoarei pana la cabana.
Cabana Barcaciu are o capacitate de cca 60 de locuri, 24 locuri in camera comuna ,12
locuri in camera separate,si 15-20 de locuri in mansarda.
Apa curenta la izvor,langa cabana.Incalzire cu lemne la soba de teracota cu lampa de carbid.

Ziua 1 :
 Plecare la ora 08.00 din Bucuresti
 Sosire in Sibiu
 Vizitarea muzeului Brukenthal
 Plecm spre Avrig, Cabana Barcaciu,ne cazam

Ziua 2:
 La ora 9:00 plecam de la cabana Barcaciu aflata la inaltimea de 1500 m coborand pana la
altitudinea de 1000 m ,parcurgand astfel 750 m pana la raul Avrigel pe care il
traversam,dispunand de echipament corespunzator.

18
 La ora 9:15 urcam 2,5 km pana la altitudinea de 2274 m pana la Capu Suru in
aproximativ 40 minute, dupa care facem un popas de 15 minute pentru realizarea unei
schite panoramice.
 La ora 10:10 pornim la drum, urcand spre varful Suru, aflat la inaltimea de 2283 m,
parcurgand aproximativ 525 m, diferenta de nivel fiind de aproximativ 9 m, panta mare
pe care turistii o parcurg in 25 de minute. Aici vom face un popas de 10 minute, pentru
belvedere, avand perspectiva asupra muntilor Racoviceanu in NNE; piscul Surului in
NNV; muchia Gavozului in NV; observand deasemenea abruptul din VNV, avand o buna
perspectiva asupra cabanei Suru si, in departare, asupra raului Olt.
 La 10:45 coboram de pe varful Suru, in saua Suru, aflata la inaltimea de 2150 m,
parcurgand in 25 de minute 750 m pe o panta foarte mare, diferenta de nivel fiind de 133
m/km. Aici avand o perspectiva foarte buna asupra varfului Suru.
 La ora 11:10 urcam 300 m pana la varful Gavanu, diferenta de nivel fiind de 3 m,
ajungand astfel in 5 minute la altitudinea de 2153 m. Aici putem practica forma de turism
birdwatching.
 La 11:15 coboram din varful Gavanu pana la Miclaus, la altitudinea de 2051 m,
parcurgand 1 km in cursul caruia putem observa abruptul pe langa care vom trece. Din
varful Miclaus avem perspectiva asupra muntelui si vaii Cocoriciu in V si asupra vaii
Surului si muntelui Budislavul in E.
 La ora 11:40, pornind de la altitudinea de 2051 m vom cobori muntele Miclaus ajungand
in valea raului Boia Mica, aflata la altitudinea de 1200 m parcurgand o distanta de 2 km
in 50 de minute. Iarna, in primii 1,2 km se poate practica schi.
 La 12:30 traversam raul Boia Mica cu echipament adecvat, apoi urcam pana la varful
Olanu, la altitudinea de 1944 m, parcurgand distanta de 1,5 km in 40 de minute. Aici
putem admira, pe o parte si pe alta, afluentii raului Boia Mica.
 La ora 13:10 facem popas de masa timp de 30 de minute. De altfel, aici avem o
buna perspectiva asupra culmii Protapului in E, asupra culmii Boia Mare si vaii Olanu in
V.
 La 13:40, din varful Olanu, aflat la altitudinea de 1944 m coboram 2 km pana la inaltimea
de 950 m in valea Boia Mare, distanta parcursa in aproximativ 40 de minute.
 La 14:20 pornim la drum pe malul drept al vaii Boia Mare, parcurgand 500 m pe un
drum forestier, dupa care traversam valea si ne continuam drumul pe malul stang pentru
aproximativ 520 m pana la cota 930 m in 40 de minute.
 La ora 15:00 mergem spre E aproximativ 350 m dupa care traversam paraul Daescu;
continuam apoi drumul paralel cu valea, pe malul drept, pentru circa 200 m. Parcurgem
inca 2 km, distanta pe care putem face concursuri de orientare turistica, iar 50 de minute
mai tarziu ajungem in varful Leu, aflat la altitudinea de 1734 m. La jumatatea traseului
nostru putem observa stanele de pe muntele Leul.
 la 15:50 urcam pana la altitudinea de 1800 m pe o distanta de 750 m ce poate fi parcursa
in 25 de minute.
 La ora 16:15 pornim de la altitudinea de 1800 m si urcam 1 km pana la altitudinea de
1950 m, ajungand la muntele Fata Sf. Ilie, dupa care coboram in sa pentru ca apoi sa
urcam in varful Fetei Sf. Ilie aflat la inaltimea de 2009 m, parcurgand inca 1 km. In
timpul acestui traseu realizat in 50 de minute putem practica ecoturism.

19
 La 17:05 plecam din varful Fetei Sf. Ilie, de unde coboram 2 km pe muntele Titescu pana
la altitudinea de 1650 m, ajungand in jurul orei 17:55 la stana, unde ne vom caza. Seara
ne putem distra in jurul unui foc de tabara.

Ziua 3:

 La ora 9:00 plecam de la stana, dupa ce vom fi observat obiceiurile traditionale ale
ciobanilor. Urcam pe muntele Titescu pana in varful Titescu, aflat la cota 1958, pe o
distanta de 1 km, unde putem realiza o alta forma de turism, birdwatching.
 La 9:25 pornim din varful Titescu si urcam pana in varful Pietricelei, aflat la inaltimea
de 2181 m, parcurgand 1,5 km in 35 de minute. Aici putem practica ecoturism.
 La ora 10:00 plecam din varful Pietricelei si urcam muntele Mazgavu pana in varful
Mazgavu, ajungand la inaltimea de 2312 m, parcurgand o distanta de 1,3 km in 30 de
minute, fiind punct de belvedere.
 La 10:30 din varful Mazgavu coboram spre E pe o distanta de 2,5 km pana in valea
raului Scara. Pe aceasta portiune putem observa valea raului Rece si izvoarele afluentilor
sai.
 La 11:05 traversam paraul Scara cu echipament adecvat, dupa care urcam pe Plaiul
Scarii, apoi pe Piscul lui Cazan, ajungand la cota 2187 m. Urcam in continuare la
Musceaua Scarii, aflata la inaltimea de 2277 m, parcurgand o distanta de 3 km intr-o ora.
 In continuare vom urma un traseu omologat, trecand pe parcursul acestuia prin varful
Puha, aflat la inaltimea de 2176 m, prin varful Scara, aflat la 2306 m, varful Garbova la
2188 m, lacul Avrig, ajungand apoi la cabana Barcaciu, unde vom petrece noaptea.

Ziua 4:
 Plecam pe Transfagarasan
 Vizitam Balea Lac, Lacul si Barajul Vidraru
 Ajungem in Bucuresti la ora 20.00

20
3.2.Analiza de pret
Calculaţia preţului de vânzare (P.V.)

Nr Articole de Elemente de Valoarea


Elemente de calcul
Crt calculaţie cheltuieli Pe turist Totala

cheltuieli cu Loc in dbl: 60 lei/noapte *


1. 180 5400
cazarea 3 nopţi

MD –20 lei * 3 = 60
cheltuieli cu
D – 30 lei * 4 = 120
Cheltuieli directe (C.D.)

2. 270 8100
alimentaţia
C – 30 lei * 3 = 90

cheltuieli cu
3. 585 km x* 4 lei/km 78 2340
transportul

cheltuieli cu
4. 1 ghid * .....(cazare, masa,) 15 450
ghidul

cheltuieli cu 1 şofer * ...... (cazare,


5. 15 450
soferul masa,)

6. alte cheltuieli - -

7. Total C.D. (1+...+6) 558 16740

8. Asigurare (3%x C.D.) 16.74 502.2

9. Comision (20%x C.D.) 111.6 3348

10. TVA (24% x comision) 26.784 803.52

11. Total costuri (7+8+9+10) 713.124 21393.72

12. Rotunjire ± -0.124 -3.72

13. Total P.V. (11±12) 713 lei 21390

21
Capitolul IV

4.1.Analiza SWOT a zonei turistice Fagaras

PUNCTE TARI
Regiunea beneficiaza de prezenta a numeroase monumente istorice de importanta
nationala si internationala (UNESCO) cum ar fi:
-panorama de vis care pune in valoare o zona mirifica
-ruine de cetati (Poenari)
-manastiri (Curtea de Arges)
-viaducte, tuneluri pe sosea (Transfagarasan)
-cabane, restaurante, pensiuni (Balea Lac, Capra)
-lacul glaciar Balea Lac
-cascade
-posibilitati de cazare
-locuri de camping
-oferta culturala diversificata: festivaluri, concerte, obiceiuri si traditii
-existenta unui tezaur etnografic si folcloric de mare originalitate cu un calendar bogat de
targuri traditionale si manifestari folclorice pe tot parcursul anului
-existenta unor izvoare de apa proaspata
-rezervatii turistice
-cresterea capacitatii de cazare in pensiunile agro-turistice
-structuri de cazare diversificata
-poluarea redusa
-diversitatea produselor agro-alimentare ecologice
-bucatarie traditionala si specialitati regionale
-desfasurarea de multiple evenimente culturale
-existenta unui sistem organizart de indicatoare pentru obiective si trasee turistice

PUNCTE SLABE

-nivel redus al indicelui de utilizare al capacitatii de cazare si a duratei medie de sedere in


regiune, in raport cu potentialul turistic existent
-scaderea numarului de turisti straini care viziteaza regiunea
-activitati de marketing turistic si management al destinatiei insuficient dezvoltate- lipsa
unei retele de centre de informare si promovare turistica si a punctelor de informare turistica in
arealle turistice de mare interes
-lipsa unui sistem de rezervari on-line
-absenta unui targ regional de turism
-lipsa pachetelor de servicii “all inclusive”
-transportul public catre obiectivele turistice este slab organizat si promovat
-numar redus si lipsa caracterului integral pentru itinerariile turistice tematice
-insuficienta dezvoltare/valorificare a infrastructurii de agreement
-lipsa personalului specializat (conducere si executie) la nivelul structurilor de primire
turistice
-insuficienta cooperare intre diferiti operatori din turism

22
-lipsa unei structuri institutionale de turism la nivel regional si local
-numar insuficient de standuri care comercializeaza suveniruri, arta populara, carti
postale, etc.
-insuficienta ecologizare a arealelor turistice

OPORTUNITATI

-restaurarea/renovarea/reabilitarea obiectivelor turistice aferente patrimoniului cultural-


istoric si valorificarea turistica a acestora
-foarte bune perspective pentru a exploata zonele montane in perioada Mai-Octombrie
prin alpinism, sporturi extreme, schi
-cresterea numarului de turisti care au ca motivatie diferite forme de turism cultural
-oportinitati de finantare a turismului prin fonduri publice
-implementarea de proiecte de infrastructura turistica de catre administratia publica locala

AMENINTARI

-infrastructura de transport neadaptata la standardele comunitare


-infrastructura de utilitati (apa, canalizare, management al deseurilor) slab dezvoltata in
zona rurala
-competitie puternica la nivel de destinatie destinatii turistice externe la preturi similare si
conditii superioare
-imaginea deficitara a Romaniei poate afecta alegerea Fagarasului ca destinatie turistica
-urbanizarea populatiei rurale implicand pierderea autenticitatii si specificul local
-neconstientizarea rolului introducerii sistemului de management al calitatii in sectorul
turistic
-conditii meteo nefavorabile, calamitati naturale (inundatii, alunecari de teren).

4.2.Dezvoltarea ecoturismului in Romania

Principiile de ecoturism

Ecoturismul este o forma de turism in care principala motivatie a turistului este observarea
si aprecierea naturii si a traditiilor locale direct legate de natura. Ecoturismul trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:

1. conservarea si protectia naturii;


2. folosirea resurselor umane locale;
3. caracter educational, respect pentru natura prin constientizarea turistilor si
a comunitatilor locale;
4. impact negativ minim asupra mediului natural, cultural si social.

Urmatoarele principii au fost stabilite si promovate de Asociatia de Ecoturism din


Romania (AER), pe baza a doua modele internationale: Programul de Acreditare pe Natura si
Ecoturism dezvoltat de Asociatia de Ecoturism din Australia, si Nature's Best, sistemul de
certificare al Asociatiei de Ecoturism din Suedia. In abordarea AER, aceste principii ar trebui sa

23
fie puse in aplicare de catre cei care ofera produse ecoturistice, dar si de cei care planifica
dezvoltarea unei zone bazate pe ecoturism.

1. Ecoturismul se desfasoara in cadrul naturii si se bazeaza pe experienta directa si


personala a turistilor in natura.
2. Ecoturismul contribuie la o mai buna inelegere, apreciere si bucurie de a descoperi
si ocroti natura si cultura locala traditionala, atat pentru vizitatori cat si pentru comunitatea
locala.
3. Ecoturismul ofera cele mai bune practici de turism si planificare din punct de
vedere al conservarii naturii si dezvoltarii durabile. Produsul ecoturistic se desfasoara si este
condus astfel incat sa protejeze si sa puna in valoare mediul natural si cultural in care se
desfasoara.
4. Ecoturismul contribuie in mod pozitiv la protejarea ariilor naturale. Ecoturismul
ofera modalitati practice pentru bunul management si protectia ariilor naturale (spre exemplu
oferirea ajutorului financiar in actiunile de reabilitare a ariilor naturale, strangerea deseurilor
lasate de turisti sau contributii indreptate catre organizatiile de conservare).
5. Ecoturismul ofera contributii durabile privind dezvoltarea comunitatilor locale.
Beneficiile locale pot proveni din folosirea ghizilor locali, cumpararea de bunuri si servicii locale
si folosirea facilitatilor locale.
6. Ecoturismul trebuie sa asigure o reducere a impactului negativ asupra comunitatii
locale vizitate si sa contribuie la conservarea culturii si traditiilor locale. Activitatile de
ecoturism ofera in acelasi timp contributii constructive pe termen lung acestor comunitati.
7. Ecoturismul trebuie sa raspunda asteptarilor turistilor. Potentialii eco-turisti au un
nivel inalt de educatie si de asteptari, asadar gradul de satisfacere legat de produsul ecoturistic
este esential.
8. Marketingul pentru ecoturism ofera clientilor informatii complete si responsabile
care conduc la cresterea respectului pentru mediul natural si cultural al zonelor vizitate si a
gradului de satisfacere a turistilor.

24
Concluzii

Dezvoltarea turismului la noi in tara in ultimii 10 ani a luat o mare amploare datorita
dezvoltarii infrastructurii, retelei de transport si aparitia unor zone turistice.

Calitatea prestatiei turistice si dezvoltarea activitatii turistice depinde de gradul de


echipare cu mijloace specifice necesare. In Romania ponderea populatiei ocupate si a P.I.B. in
hoteluri si restaurante (in turism) nu depaseste 10-12%.

Transfagarasanul a fost construit in 1970-1974 avand 92 km de sosea in care s-au dislocat


circa 3 milioane de tone de roca, 830 de lucrari transversale si 290.000 de metri cubi de zidarie.

Cele mai importante puncte turistice si de cazare de pe Transfagarasan reprezinta


Cascada Balea, Lacul Glaciar Balea, Cabana Paraul Capra, Cabana Valea cu Pesti, Cabana
Cumpana si Cetatea Poenari.

In cadrul analizei SWOT a zonei Transfagarasan ca puncte tari am gasit panorama de vis
care pune in valoare o zona mirifica, manastiri, cabane, restaurante, pensiuni, oferta culturala
diversificata: festivaluri, concerte, obiceiuri si traditii, rezervatii turistice, poluarea redusa,
bucatarie traditionala si specialitati regionale si existenta unui sistem organizart de indicatoare
pentru obiective si trasee turistice.

Ca puncte slabe am gasit lipsa unui sistem de rezervari on-line, transportul public catre
obiectivele turistice este slab organizat si promovat, insuficienta dezvoltare/valorificare a
infrastructurii de agreement si lipsa personalului specializat (conducere si executie) la nivelul
structurilor de primire turistice.

Ca oportunitati avem foarte bune perspective pentru a exploata zonele montane in


perioada Mai-Octombrie prin alpinism, sporturi extreme, schi si implementarea de proiecte de
infrastructura turistica de catre administratia publica locala, iar ca amenintari sunt competitie
puternica la nivel de destinatie destinatii turistice externe la preturi similare si conditii
superioare, imaginea deficitara a Romaniei poate afecta alegerea Fagarasului ca destinatie
turistica si conditii meteo nefavorabile, calamitati naturale (inundatii, alunecari de teren).

25
Bibliografie

BELEAUA , Andrei - Muntii Fagarasului – Ghid truistic

BALACEANU , V. ; CICOTTI , M. ; CRISTEA , E.M. – Fagaras

FRATU , Ilie ; BELEAUA , Andrei ; FRATU , Octavian - Pe custurile


fagarasene

www.primaria-fagaras.ro

www.pensiuneatransfagarasan.ro

www.romanianmonasteries.org//ro/romania/muntii-fagaras

26
Anexe

27
28
29