Cuprins

Introducere ………………………………………………………………………………… 2

Capitolul I: Prezentarea zonei …………………………………………………………….. 3

1.1.Asezarea geografica …………………………………………………………………… 3
1.2.Cai de acces ……………………………………………………………………………. 3
1.3.Istoric …………………………………………………………………………………… 4
1.4.Relieful ………………………………………………………………………………… 4
1.5.Clima …………………………………………………………………………………… 5
1.6.Hidrografie ………………………………………………………………………………. 6
1.7.Vegetatie si fauna ……………………………………………………………………….. 6
1.8.Populatia si asezarile omenesti …………………………………………………………
1.9. 6

Capitolul II: Oferta turistica ………………………………………………………………… 8

2.1. Obiective turistice natural ……………………………………………………………….. 8
2.2. Obiective turistice antropice ……………………………………………………………... 10
2.3. Structurile de cazare si alimentatie …………………………………………………...... 22
2.4. Forme de agreement …………………………………………………………………… 24

Capitolul III: Comercializare produsului turistic Cetati Medievale ……………..…………. 26

3.1. Programul produsului turistic pe zile ………………………………………………….. 26
3.2. Analiza de pret …………………………………………………………………………. 29

Capitolul IV:Analiza pietei turistice ……………………………………………………….. 31

4.1. Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea ……………………………. 31
4.2. Aplicarea chestionarului ………………………………………………………………. 31
4.3. Interpretarea rezultatelor ………………………………………………………………. 34
4.4. Promovarea produsului turistic Cetatile medievale din Transilvania ……...……….. 36

Bibliografie ……………………………………………………………………………… 38

Anexe ………………………………………………………………………………………. 39

1
 Introducere

Circuitul turistic denumit „Transilvania medievală”este creat pentru călătorii interesaţi de

vestigiile medievale,de cunoştere a tradiţiilor şi obiceiurilor existente în interiorul lanţului
carpatic.
Am ales această zonă pentru a realiza o incursiune în inima Carpaţilor,pentru a vizita
principalele obiective turistice
Transilvania - în latină "ţara dintre păduri" - este situată în centru ţării, în interiorul
arcului carpatic, având ca forme principale de relief rama Carpaţilor şi Depresiunea
Transilvaniei.
Rezultat al evoluţiei istorice, care a făcut ca alături de români, pe teritoriul Transilvaniei să
se aşeze unguri, germani, secui, armeni, evrei, arhitectura transilvană este un mozaic de stiluri:
românesc, gotic şi neo-gotic, renascentist, baroc şi cu elemente neo-bizantine Aceasta este şi
explicaţia pentru care, o serie de edificii civile, religioase şi militare, îmbină caracteristicile
diferitelor culturi şi civilizatii.
Între acestea se remarcă vestigiile medievale bine conservate, construite de saşii, taranii şi
negutatorii care au locuit in Transilvania intre
sec. XII-XX. Ei au pus bazele principalelor
şapte cetati medievale: Sighişoara Braşov,
Sibiu, Cluj-Napoca, Bistriţa, Sebeş şi
Mediaş. Zidurile exterioare,
turnurile, bastioanele, podurile, scările,
străduţele înguste, piaţetele, clădirile
publice şi civile, bisericile, erau
ridicate in scopul protejarii
locuitorilor cetatii, contra deselor asedii ale
tatarilor si turcilor din Evul Mediu. Ca o
modalitate efectiva de apărare, pe care o
regăsim şi in cadrul satelor, în localităţile săşeşti se utiliza fortificarea bisericilor, formulă
arhitecturală care acum este considerată ca fiind unică în Europa. Desi saşii au utilizat tehnici
similare în cetatile medievale de pe întregul continent, aproximativ 200 de biserici ţărănesti
fortificate în stil specific săsesc, au rezistat timpului şi pot fi vizitate in Transilvania, fiind total
diferite de celelalte.
La acestea se adaugă frumusetea peisajelor şi comorile naturale ale locului ce pot fi
regasite de călător ca o expresie unică a spiritului locului, transmiţând turistului din energia şi
inspiraţia vitală emanată de oamenii de aici.

2
 Capitolul I
Prezentarea zonei

1.1. Asezarea geografica

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei și

versantele carpatice ce se înclină spre aceasta.
Trannsilvania este marginita din trei parti de Muntii Carpati; in partea de vest se inalta
Munti Apuseni, mai putin inalti.
Depresiunea Transilvaniei este cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic.
Are un relief colinar, de unde denumirea de “colinara”, care i se poate atribui depresiunii
intercarpatice a Transilvaniei.
Este marginita de cele trei ramuri carpatice, care isi iau numele dupa pozitia fata de
aceasta zona depresionara: Carpatii Orientali (in est), Carpatii Meridionali (in sud) si Carpatii
Occidentali (in vest).
Spre nord-vest exista o legatura mai larga cu Dealurile si Cimpia de Vest pentru jugul
intracarpatic.
Judeţele incluse în zona turistică Transilvania sunt : BISTRITA NASAUD, MURES,
HARGHITA, COVASNA, BRASOV, SIBIU, HUNEDOARA, ALBA şi CLUJ.

1.2.Cai de acces

Reteaua de cai de comunicatie urmeaza in general arterele hidrografice si asigura legaturi

lesnicioase cu regiunile extracarpatice. Este necesar sa insistam putin asupra rolului cailor de
comunicatie, pentru a intelege mai exact rolul zonei depresionare a Transilvaniei, ca “nucleu” al
teritoriului romanesc.
Astfel, de-a lungul Vaii Somesului Mare si a Bistritei (ardelene), ce trece prin
Depresiunea Transilvaniei in culoarul depresionar Birgau - Dorna spre Valea Moldovei si Valea
Bistritei, iar de aici spre nordul si centrul Moldovei; pe Valea Muresului (culoarul Deda-Toplita)
se ajunge in Depresiunea Giurgeului, iar de aici, prin pasuri montane, relativ joase, spre Valea
Bistritei si Trotusului; pe Valea Oltului si culoarele joase din sud-estul Depresiunii Transilvaniei
se ajunge usor in depresiunea larga a Brasovului, iar de aici prin trecatori (Oituz, Intorsura
Buzaului, Tabla Butii, Bratocea, Predeal, Bran - Rucar) spre Moldova si Muntenia; culoarul
Oltului (Turnu Rosu - Cozia) a constituit un drum vechi de legatura intre regiunile de la nord si
sud de acesta; spre vest, culoarul larg al Muresului a constituit o “axa” a Transilvaniei, care o
lega totodata de regiunile situate spre vest (Cimpia de Vest, Banat); valea larga a Somesului se
deschide spre nord-vest (dealurile Salajului, Cimpia Somesului), iar vaile din Muntii Apuseni
permit un acces facil intre Transilvania si zonele de depresiuni-golf si cimpii situate la vest de
acestia.
Exemplele ar putea continua, dar acestea demonstreaza convingator ca “toate drumurile
duc in Transilvania” (si invers) subliniind clar ideea de “centralitate” a Depresiunii Transilvaniei
si a spatiului adiacent.
In prezent, Depresiunea colinara a Transilvaniei constituie o regiune geografica foarte
bine deservita de reteaua cailor de comunicatie. Este strabatuta de magistralele feroviare 2, 3, 4.

3
 Din aceste magistrale se desprind mai multe cai ferate secundare. Reteaua rutiera are in
ansamblu aceeasi configuratie, dar este mai dezvoltata. Principalele aeroporturi sint la: Cluj-
Napoca, Tirgu Mures si Sibiu.

1.3.Istoric

Romanii au cosiderat intodeauna Transilvania ( si mai ales partea ei de sud-vest) drept

leaganul natiunii, de vreme ce dacii, stramosii lor din Epoca Fierului, si-au ridicat aici cele mai
trainice fortarete. Totusi , in istoria mai recenta aceasta regiune a facut parte timp de aproape o
mie de ani din regatul Ungariei si, ulterior, din Imperiul Austro-Ungar, in consecinta, influentele
maghiare se resimt puternic. Aproape la fel de vizibila este si influenta germana, deoarece regii
unguri au chemat aici, in secolele al XII-lea si al XIII-lea, colonisti din teritorii de limba
germana. Cunoscuti mai mult ca sasi, ei au lasat in urma lor cladiri magnifice, cele mai
remarcabile fiind bisericile medievale fortificate, Kirchenburgen, raspandite in sudul
Transilvaniei. Castele, conacele, palatele si bisericile unguresti se gasesc din abundenta in multe
orase fascinante din regiune. Printre cele mai interesate se numara Brasov, Cluj-Napoca, Alba
Iulia, Sighisoara si vechiul oras german Sibiu.
Vestul Transilvaniei este dominat de Muntii Apuseni. Oamenii de-aici isi spun motii.
Avandu-si obarsia mai degraba cu mii decat cu sute de ani in urma, acesti tarani si mineri sunt
mandri de originile lor si lupta pentru a salva frumosi munti de la distrugere.
In sud, influenta germana supravietuieste sub forma unor cladiri pitoresti si solide. Sasii
au disparut aproape cu desavarsire de cand autoritatile comuniste au semnat un tratat cu
Germania de Vest in anii 1970, etnicii germani parasind in masa Romania. Pe langa arhitectura
de basm, mostenirea lasata de ei a constat in incredere in sine, munca sustinuta si ordine.
Partea de est a provinciei are cea mai mare concentratie de etnici maghiari din
Transilvania.

1.4. Relieful

Depresiunea Transilvaniei reprezinta o regiune mai scufundata a structurilor geologice

care alcatuiesc Carpatii.
Fundamentul ei, alcatuit din sisturi cristaline si conglomerate cretacice, se afla la o
adincime de 4.500 m, ceea ce arata ca, la sfirsitul Cretacicului, aceasta arie carpatica a inceput sa
sufere o scufundare; scufundarea a fost lenta, judecind dupa sedimentele paleogene si neogene,
dispuse in succesiuni continue si care au umplut depresiunea din baza spre partea superioara.
Ultimele sedimente (pliocene) s-au depus pe margini, in legatura cu ariile pe unde s-a
retras marea pliocena (pe Somes, Mures, Olt).
Ridicarea succesiva a Carpatilor, incheiata la sfirsitul Pliocenului, a antrenat si
Depresiunea Transilvaniei in aceasta miscare ascendenta si a determinat transformarea ei
integrala in uscat.
In est, eruptia lantului vulcanic a complicat putin structura sedimentelor subiacente
anterioare, curgerile de lave, care au acoperit pe alocuri stratele sedimentare, formind un relief de
platouri usor inclinate.
Pe margini, o data cu ridicarea zonei montane, s-au activat cutele diapire (cu simburi de
sare), care au ajuns pina la suprafata (la Praid, Turda, Ocna Dej, Cojocna, Ocna Mures, Ocna
Sibiului).

4
 Datorita evolutiei si structurii geologice, depresiunea colinara a Transilvaniei este
formata din doua zone relativ concentrice, diferite: in centru o zona de structuri cvasiorizontale,
pe alocuri boltite sub forma domurilor, iar in exterior o structura cutata (mai slab in vest si sud si
mai accentuat in est).
Zona centrala da un relief orizontal si domol, asemanator unui relief de podis (Podisul
Transilvaniei), iar zona cutata, la contactul cu aria montana, da o zona a depresiunii submontane
(in vest si sud) sau o succesiune de depresiuni si dealuri (in est), asemanatoare Subcarpatilor.
Depresiunile submontane din vest si sud sint: Depresiunea Almasului Depresiunea Iara
(marginita de Dealul Feleacului), culoarul Turzii si culoarul Alba Iulia - Turda (despartite de
Dealul Mahaceni), Depresiunea Sibiului (pe Cibin) si Depresiunea Fagarasului (pe Olt). Acestea
sint depresiuni de contact cu acumulari piemontane, terase fluviale (pe Aries si Mures) si
glacisuri-terasa fluvio-glaciare (in Depresiunea Fagarasului).
In partea de est exista o succesiune de depresiuni si dealuri care creeaza un relief
asemanator Subcarpatilor, de unde denumirea de Subcarpatii Transilvaniei.
Aceasta succesiune cuprinde, dinspre lantul vulcanic spre podis, tipurile clasice:
depresiuni submontane, dealuri “interne”, depresiuni intracolinare, dealuri “externe” (care
reprezinta deja marginea Podisului Transilvaniei):
a) depresiunile submontane sint: Bistrita, Valeni de Mures, Praid, Odorheiu Secuiesc,
Homoroadelor si Hoghiz;
b) dealurile situate spre interior (dealuri “interne”) sint Magura Rez, Dealul Siclodului, Dealul
Bicheci ( 1.080 m, cel mai inalt deal din Depresiunea Transilvaniei), Firtus, Sinioara, Nadascut;
c) depresiunile intracolinare, situate spre zona de podis sint: Dumitra, Voivodeni, Magherani -
Atid si Cristuru Secuiesc;
d) spre podis o serie de dealuri (Dealul Homat, Dealul Sieului s.a.) leaga aceasta zona cutata de
structura orizontala din centru.
Podisul Transilvaniei, situat in interior, este format din:
a) Podisul Someselor, traversat de Somes (intre Dej si Jibou) cu altitudini de 500 - 600 m
(altitudinea maxima 694 in Dealul Bobilna); mentionam patrunderea unei structuri montane
(Culmea Breaza, 974 m), care inchide o depresiune de trecere spre podis (Depresiunea
Lapusului);
b) Cimpia Transilvaniei, intre Somes si Mures, o “cimpie” in sens agricol, ea fiind o regiune
deluroasa relativ neteda, cu vai scurte pe care s-au amenajat iazuri;
c) la sud de Mures, Podisul Tinavelor, Podisul Hirtibaciului si Podisul Secaselor.

1.5. Clima

Beneficiind de un climat subalpine, peisajul rural fermecator al Transilvaniei

impresioneaza in orice anotimp, dar primavara, bogatia de flori salbatice si copaci imbobociti nu
are rival.
Depresiunea colinara a Transilvaniei se inscrie in tipul climatului de dealuri (in cea mai
mare parte de dealuri joase; dar si de dealuri inalte), avind iarna un climat de adapost,. datorita
pozitiei din interiorul arcului carpatic; are totodata influente oceanice, cu un climat umed si
moderat termic.
Precipitatiile insumeaza 600-800 mm anual. Predomina Vinturile de Vest, iar in
Depresiunea Fagaras se manifesta Vintu Mare (un vint de tip foen).

5
1.6.Hidrografia

Depresiunea colinara a Transilvaniei are o bogata retea de riuri, colectata de trei mari
cursuri de apa: Somesul si Muresul, care apartine grupei de vest si Oltul, care apartine grupei de
sud. Somesul se formeaza chiar in Depresiunea Transilvaniei, prin unirea Somesului Mic (cu
izvoare in Muntii Apuseni) si a Somesului Mare (care izvoraste din Muntii Rodnei), fiecare
primind o serie de mici afluenti.
Principalul riu din Depresiunea Transilvaniei este Muresul, care o strabate pe directia NE-SV si
primeste afluenti mai importanti pe Tirnava (formata la Blaj, prin unirea Tirnavei Mari cu
Tirnava Mica), Secasut, Sebesul, Ariesul si Ampoiul. In sud depresiunea este strabatuta de Olt,
care aduna toate riurile ce coboara din Fagaras, precum Homoroadele (Mare si Mic), Cibin cu
Sadu si Hirtibaciu.
Mentionam lacurile formate pe masivele de sare (Ocna Sibiului, Ocna Dej, Turda, Sovata),
iazurile (prezente indeosebi in Cimpia Transilvaniei: Geaca, Zau, Catina), lacurile
hidroenergetice (in constructie pe Olt si in Depresiunea Fagaras).

1.7.Vegetatia si fauna

Vegetatia si fauna sint caracteristice padurilor de foioase.Solurile cele mai raspindite sint
cernoziomurile levigate bogate in humus si cu fertilitate ridicata (in Cimpia Transilvaniei),
solurile argiloiluviale, soluri brune si brune-acide (cambisoluri).Exista citeva rezervatii naturale:
Finatele Clujului; Poiana Narciselor (in apropiere de localitatea Vad, cu inflorire in jurul datei de
20 mai), Padurea Mociar; Lacul fara fund de la Ocna Sibiului, Ripa Rosie (linga Sebes), vulcanii
noroiosi de la Hasag.

1.8.Populatia si asezarile omenesti

Teritoriul Depresiunii Transilvaniei, fiind situat in plina zona carpatica inconjurata de o

“coroana de munti” ca o cetate naturala, si beneficiind de condiliile naturale deosebit de
favorabile, a constituit un teritoriu de straveche, continua si intensa populare umana, din cele mai
vechi timpuri istorice pina astazi.
Este suficient sa amintim numeroasele descoperiri arheologice din paleolitic si neolitic,
apoi puternica umanizare din perioada daco-romana; Transilvania a constituit centrul geografic si
economic al statului dac, apoi al provinciilor romane de la nord de Dunare; asezarile urbane ale
perioadei daco-romane (Apulum - Alba Iulia, Potaiassa - Turda, Napoca - Cluj-Napoca, Cedonia
- Sibiu, Brucla - Aiud au stat la baza retelei de orase din evul mediu, iar Depresiunea
Transilvaniei, impreuna cu aria montana si zonele circumcarpatice reprezinta nucleul de formare
a poporului roman.
In feudalism si epoca moderna, Depresiunea Transilvaniei si spatiul adiacent au cunoscut
o importanta dezvoltare economica, legata in principal de utilizarea agricola a terenurilor si
valorificarea resurselor subsolului. Condiliile istorico-sociale din diferite perioade au facut ca, pe
linga romani, sa se stabileasca aici, in anumite momente istorice, maghiari, secui, germani si alte
nationalitati.
In prezent Depresiunea Transilvaniei este o regiune intens populata. Densitatea populatiei
este mai mare in bazinul mijlociu al Muresului (100-150 loc/Km2) si in jurul marilor orase, si

6
mai redusa in Podisul Hirtibaciului si o parte din Podisul Secaselor.
Orasele principale din Depresiunea Transilvaniei sint: Cluj-Napoca (328.000 loc.), Sibiu
(170.000 loc.), Tirgu Mures (164.000 loc.), Bistrita (88.000 loc.), Alba Iulia (71.000 loc.),
Medias (64.000 loc.), Turda (61.000 loc.); la acestea se adauga orase mijlocii (intre 20.000 -
50.000 locuitori) cum ar fi: Fagaras (45.000 loc.), Odorheiu Secuiesc (40.000 loc.), Dej (41.000
loc.), Reghin (39.000 loc.), Sighisoara (36.000 loc.), Tirnaveni (30.000 loc.), Sebes (30.000 loc.),
Aiud (32.000 loc.), Cimpia Turzii (29.000 loc.), Gherla (26.000 loc.), Blaj (23.000 loc.); exista si
orase mici (sub 20.000 locuitori), care completeaza reteaua de mai sus: Cisnadie, Ocna Mures,
Agnita, Nasaud, Jibou, Sovata, Cristuru Secuiesc, Ludus, Beclean, Victoria, Talmaciu,
Dumbraveni, Iernut, Rupea, Copsa Mica, Ocna Sibiului, Avrig.

7
 Capitolul II

2.1. Obiective turistice naturale

Gradina botanica Cluj Napoca

Este una din cele mai frumoase si mai complexe gradini botanice din sud-estul Europei.
A fost infiintata in anul 1920 de catre profesorul universitar Alexandru Borza. Asezata in partea
de sud a orasului, la o altitudine de 400-410 m, gradina se intinde pe 14 ha. Toata aceasta
suprafata este accidentata, constituind un cadrul propice celor mai variate peisaje. In cuprinsul
acestui muzeu al naturii, arborii si plantele specifice tuturor continentelor gasesc conditii optime
de dezvoltare.Piriul Tiganilor imparte gradina in doua parti aproape egale, brazdate de cei trei
afluenti ai sai, adaugind astfel o nota finala farmecului si pitorescului acestui loc.

Baile Someseni
Sunt situate in partea estica a Clujului, la aproximativ 4 km de zona centrala. Aflate la o
altitudine de 360 m, Baile Someseni stau pe un masiv de sare situat la mica adincime. Gratie
virtutilor lor terapeutice, numeroasele izvoare minerale cu ape bicarbonate, cloruro-sodice si
radioactive ofera posibilitati de tratare a diferitelor boli.

Baile Cojocnam
Sunt situate in partea estica a comunei Cojocna, pe versantul stang al paraului Valea
Sarata, la o altitudine de 340 m. Climatul bland al statiunii si cadrul pitoresc imbogatit de doua
lacuri de acumulare (Lacul Toroc si Lacul Mare) constituie locul ideal pentru tratarea multor
afectiuni. Statiunea pune la dispozitia oaspetilor sai bai reci si bai calde. Pentru baile calde exista
bazine amenajate pe locul vechilor exploatari de sare care au fost active din timpul romanilor
pana in Evul Mediu.

Baie Baita
Statiune balneoclimaterica, situata la 265 m altitudine, in apropierea satului cu acelasi
nume. Statiunea are o existenta milenara, atestata de dovezi privind folosirea apelor minerale
inca din vremea romanilor. Climatul bland, cele doua izvoare minerale hipotermale (18-20 0C)
bicarbonate, slab clorurate si sulfuroase sunt indicate in special pentru tratarea bolilor de piele si
a bolilor reumatice.

Statiunea Turda Bai

Se afla intr-o zona depresionara inconjurata de paduri, in partea de sud a municipiului
Turda, la o altitudine medie de 360 m. Baile datand din vremea romanilor au fost mentionate
inca din Evul Mediu si pana la sfarsitul secolului al XVII-lea sub numele de "Ocnele de sare de

8
la Turda". Cele mai importante lacuri din statiune sunt: Lacul Roman, Lacul Privighetoarea etc.
Statiunea este recomandata in tratarea diferitelor afectiuni, in special celor ale aparatului
locomotor.

Cheile Turzii
S-au format in urma erodarii calcarelor din componenta Culmii Petridului de catre raul
Hasdate, pe o lungime de aproximativ 2 km. Cunoscute inca din vremea romanilor, Cheile Turzii
s-au impus prin maretia peisajului si complexitatea faunei si florei.
Relieful lor este caracterizat de pereti verticali, stanci in dezordine si numeroase pesteri.
Pesterile din cheile Turzii:
Pestera Calastur (751m), Pestera Liliecilor, Pestera Cuptorului etc. Majoritatea acestor pesteri
sunt uscate si prezinta interes arheologic datorita descoperirii unor unelte datand din epoca de
piatra si din epoca bronzului. Incepand cu perioada navalirilor tatare, localnicii au folosit aceste
pesteri ca loc de refugiu.
In zona turistica a Cheilor Turzii se afla si cabana Cheile Turzii, amplasata la o altitudine
de 1385 m.

Baile Ocna Dejului

Situata la o altitudine de 320 m, statiunea dispune de o serie de piscine amenajate pe
locul unei vechi exploatari de sare. Apa acestuia are o concentratie de pana la 250 g/l, fiind
indicata in special in tratarea afectiunilor reumatice.

Muntele Baisorii
Este situat la 800 m de comuna Baisoara si are o altitudine de 1600m. Zona este extrem
de apreciata de amatorii de schi, iar vara exista conditii prielnice pentru vinat si pescuit.
Complexul turistic Baisoara constituie un excelent punct de plecare spre Muntele Mare si spre
Cheile Runcului.

Masivul Vladeasa
Este un masiv format din doua ramuri ce coboara spre nord si sunt separate de riul
Dragan. Mai importanta din punct de vedere turistic este ramura estica, marginita de Crisul
repede la nord, raul Dragan la vest, Raul Hent la est si de cumpana Cris-Somes. Aspectul general
este acela al unui podis vulcanic. Masivul Vladeasa este vizitat de un numar mare de turisti
datorita numeroaselor sale trasee accesibile.

Zona Gilau Tarnita

Este o zona deosebit de pitoreasca, ale carei principale puncte de atractie sunt constituite
de barajul ridicat in zona Tarnita (87m) si de lacul Tarnita, care se intinde pe o suprafata de 216
ha.

9
Muntii Trascaului
Munti extrem de spectaculosi datorita formelor de relief modelate in calcar. Dintre
obiective de atractie turistica ale zonei se cuvine sa mentionam Cheile Turzii si Cheile Turenilor,
sapate de cursurile riurilor Hasdate si Racilor.

Rezervatii Naturale
Finatele Clujului- datorita florei sale extrem de variate este una dintre cele mai
interesante rezervatii botanice. Situata la nord de municipiul Cluj-Napoca si strabatuta de
paraului Valea Calda, aceasta se intinde pe o suprafata de 72,5 ha pe cuprinsul carora relieful
este destul de accidentat si variat. Aici exista peste 450 de specii de plante asemanatoare cu cele
din stepele din sudul Ucrainei.

Rezervatia naturala Cheile Turzii

Creata in anul 1938, rezervatia reprezinta unul dintre cele mai importante monumente ale
naturii din judetul Cluj. Diversitatea formelor de relief ofera conditiile necesare unei flore si
faune caracteristice: usturoiul salbatic, stinjenelul, specii de ferigi, etc.

Rezervatia botanica de la Suatu

Situata la 26 km de Cluj-Napoca, aceasta rezervatie ocupa o suprafata de 4 ha, in cadrul
ei regasindu-se adevarate comori botanice care au atras atentia oamenilor de stiinta inca din anul
1911.

Rezervatia Lacul Stiucii

Este un lac natural cu apa dulce si limpede format in urma unui proces de dizolvare pe
sare. Vegetatia care-l inconjoara asigura conditiile necesare dezvoltarii unei flore si faune bogate,
oferind totodata un loc de popas pasarilor migratoare de balta.

Rezervatia ornitologica "Lacul si Valea Legii"

Situata in bazinul superior al Raului Fizes, rezervatia a fost declarata monument al naturii
in anul 1967. Are o suprafata de peste 45 ha, iar pe curinsul ei se afla numeroase vai mlastinoase
acoperite de sulf.

2.2.Obiective turistice antropice

Judeţul BISTRIŢA NĂSĂUD

- este situat în partea central-

nordică a tării, pe cursul superior al
Somesului Mare, în zona de contact
a Podişurilor Someşan şi

10
Principalele atracţii ale judeţului , într-o prezentare succintă, sunt:

1. BISTRIŢA, reşedinţa judeţului, este unul dintre cele mai tipice oraşe medievale.
- situat pe valea Bistriţei la poalele Munţilor Bârgău şi Călimani, într-o depresiune
intracolinara la 365 m altitudine, prezintă următoarele obiective turistice:
 Cetatea medievală – construită în sec. al XIII-lea, refăcută în sec. XV-XVI, prevăzută cu
turnuri şi bastioane de apărare dintre care s-a păstrat numai Turnul Dogarilor. In incinta
acesteia se află un ansamblu civil cu peste 30 de case dintre care se remarca casa lui Ioan
Zidaru şi 12 pasaje pietonale late de 1-3 m care fac legătura, pe sub clădiri între străzi
paralele.
 Complexul arhitectonic Şugălete: case-prăvălii legate între ele printr-o galerie cu 20 de
bolţi (arcade) datând din sec. XVI-XVIII.
 Muzeul judeţean: secţia de istorie fiind situată în "Casa argintarului" (clădire monument
de arhitectura), secţiile de ştiinţele naturii şi etnografie.
 Primăria oraşului datând din sec. al XV-lea.
 Biserica Minoriţilor (1270-1288) reprezentativa pentru goticul timpuriu şi Biserica
Evanghelica construită în stil gotic (sec. XIV-XV), Biserica romano-catolică – monument
de arhitectură barocă datând din sec. al XVIII-lea.
 Parcul oraşului – situat într-o pădure de stejari, unde se află şi un motel: Codrişor.
 În împrejurimi: Muzeul de sub poartă – Livezi cu o bogată colecţie de etnografie.
2. NĂSĂUD – oraş situat pe malul Someşului Mare la poalele Munţilor Rodnei unde există
„Muzeul Năsăudean" cu secţii de istorie şi etnografie – remarcându-se portul popular pălăriile
cu pene de păun.
 În împrejurimi se află:
 Zona carstică a Munţilor Rodnei - peşterile: Izvorul Tăuşoarelor (cea mai adâncă
din tară – 415 m), Peştera Jgheabul lui Zailan, Peştera Zânelor, Peştera de sub
paltini.
 Llacurile glaciare dintre care se remarcă Lala şi Buhăescu.
 Comunele natale şi casele memoriale George Coşbuc (la 12 km de Năsăud) şi
Liviu Rebreanu (la 3km de Năsăud)
3. ORAŞUL BECLEAN unde se remarcă un castel datând din sec. al XVIII-lea sediul unui
liceu.
4. STAŢIUNEA SÂNGEORZ BĂI situată la poalele Munţilor Rodnei – staţiune destinata
tratării afecţiunilor digestive.
5. O componenta a traseului Dracula - HOTEL "CASTEL DRACULA" situat în Zona Piatra –
Fântânele - Pasul Tihuţa , un hotel construit în stilul arhitectural al unui castel medieval care
oferă numeroase atracţii care amintesc de mitul lui Dracula : amenajarea camerelor, salonul
restaurant şi specificul culinar (preparate cu nume sugestive şi bogat asezonate cu sos de roşii),
precum şi spaţiul de agrement şi animaţie aflat la subsol.
6. ELEMENTE ETNOGRAFICE ŞI FOLCLORICE: Biserici din lemn: Sărata, Slăvaşul de
câmpie şi cele 7 poduri din lemn acoperite (o particularitate a zonei).

11
 Judeţul MUREŞ

Principalele atracţii ale judeţului , într-o

prezentare succintă, sunt:

1. TÂRGU MUREŞ, reşedinţa judeţului, situat

pe Mureş, important centru meşteşugăresc,
cultural şi politic al Transilvaniei.
Principalele obiective turistice ale oraşului sunt:
 Cetate medievala fortificata (sec. XV-XVII) care păstrează câteva bastioane, cum ar fi: ale
Tăbăcarilor, Croitorilor, Măcelarilor, Dogarilor, Blănarilor, Lăcătuşilor şi biserica
construită în stil gotic târziu.
 Palatul Culturii – construit în stil secesionist (1911-1913), unul dintre cele mai importante
edificii în interiorul căruia se găsesc: Teatrul de stat, Filarmonica, Muzeul de arta,
Biblioteca cu peste 200.000 volume rare precum şi celelalte secţii ale muzeului judeţean:
istorie, ştiinţele naturii, etnografie amplasate în clădiri monumente de arhitectură .
 Palatul politico-administrativ – sediul Prefecturii şi Consiliului judeţean
 Primăria şi Prefectura situate în clădiri monumente de arhitectură.
2. SIGHIŞOARA - oraş situat pe malul Târnavei Mari – cel mai complet şi valoros ansamblu
urban medieval din România format din:
 cele, 9 dintre cele 14 turnuri de apărare ridicate şi păzite de breslele din oraş,
 Turnul Sfatului (Turnul cu ceas) datând din secolele XVI-XVII prevăzut
cu orologiu şi un mecanism cu figuri din lemn care reprezintă zilele
săptămânii
 Turnul Tăbăcarilor
 Turnul Aurarilor
 Turnul Frânghierilor
 Turnul Măcelarilor
 Turnul Cojocarilor
 Turnul Cizmarilor
 Turnul Fierarilor
 Casa în care a locuit Vlad Dracul, în prezent restaurant.
 Casa cu cerb
 Scara acoperită (1656) cu cele 175 de trepte care fac legătura cu biserica din deal –
construită în stil gotic asemănător Bisericii Negre şi liceul teoretic.
 Festivalul de artă medievală care are loc în fiecare an în luna iulie.
3. STAŢIUNEA SOVATA - situată în Depresiunea Transilvaniei la poalele Munţilor Gurghiu -
valorifică apele sărate şi nămolurile terapeutice de pe fundul lacurilor Ursu, Aluniş, Roşu,
Verde, Negru pentru tratarea afecţiunilor reumatismale şi ginecologice.
4. VALEA GURGHIULUI – importantă zonă etnografică.
5. ORAŞUL REGHIN situat pe Valea Mureşului, centru pentru producerea instrumentelor
muzicale, materialelor şi echipamentelor sportive.
6. CASTELE, MONUMENTE DE ARHITECTURĂ: Criş - construit între secolele XVI-XVII
cel mai frumos castel construit în stilul renaşterii transilvănene , Zaul de Câmpie, Gorneşti,
Bethlen, Teleky, Dumbrăvioara, Brăncoveneşti

12
 Specialităţi gastronomice: supă de chimen, papricas, gulas, musaca, pogaci, kurtocscolacs,
supa de varza alba cu smântâna, ciuperci umplute.

Judeţul HARGHITA

– este situat în centrul României si

se caracterizează printr-un relief
predominant montan incluzând
Munţii Harghita, Călimani,
Gurghiului, Ciucului şi Depresiunile
Giurgeu, Ciuc, Bilbor, Borsec şi
Caşin.

Principalele atracţii ale judeţului , într-o prezentare succintă, sunt:

1. MIERCUREA CIUC, reşedinţa judeţului, situată pe Olt, în Depresiunea Ciuc, la poalele

muntelui Şumuleul Mare.
- Cetatea Miko în care se află muzeul judeţean cu secţii de istorie, artă plastică, etnografie şi
artă populară, ştiinţele naturii şi un parc muzeal în aer liber cu locuinţe şi instalaţii tehnice
ţărăneşti din zonă
- Complexul arhitectonic Şumuleu care include clădirea de reşedinţă a fostului Scaun Ciuc
Catedrala Franciscană – monument de arhitectură – biserica ridicată între 1804 – 1838 în stil
baroc unde se găseşte o statuie din lemn a Maicii Domnului – creaţie valoroasă din secolul al
XV-lea, biserica Sfântul Petru şi trei capele
2. STAŢIUNEA BALNEARĂ TUŞNAD: situată în Munţii Harghita, destinată tratării
afecţiunilor cardiovasculare şi nevrozelor de unde se pot face excursii în Munţii Harghita la:
 Lacul Sfânta Ana – din Craterul Ciomatu
 Staţiunea balneară Harghita Băi, având posibilitatea de a schia pe pârtia
Harghita-Bãi – Harghita-Mãdãras
3. COMPLEXUL TURISTIC LACUL ROŞU amenajat pe malul lacului de baraj natural cu
acelaşi nume din Munţii Hăşmasul Mare format în 1837 în urma unei masive alunecări de
teren. De aici se pot face excursii la:
 Cheile Bicazului - cele mai adânci (400 m) şi mai impresionante din ţară.
 In Munţii Hăşmasul Mare la Pietrele Roşii – Tulghiş şi Piatra Singuraticã.
4. STAŢIUNEA BORSEC - situată în Depresiunea Borsec, destinată tratării afecţiunilor
digestive şi cardiovasculare; de aici se pot face excursii la Dealul Rotund, Peştera de Gheaţă,
Grota Urşilor.
5. STAŢIUNEA PRAID (situată la 7 km de Sovata) - valorifică în condiţii sanatoriale
microclimatul salin oferite de salina cu acelaşi nume - exploatată încă din timpul romanilor -
pentru tratarea afecţiunilor respiratorii şi ORL (în incinta căreia se află amenajată o biserică)
precum şi apa sărată şi termală a lacului de aici pentru tratarea afecţiunilor ginecologice şi
reumatismale.
6. COMUNA CORUND – important centru meşteşugăresc renumit pentru ceramica smălţuită
(culori reprezentative: albastru sau verde şi roşu) şi împletiturile de răchită.
7. DEFILEUL MUREŞULUI sectorul Topliţă-Deda între M. Călimani (N) şi Gurghiu (S)

13
8. STAŢIUNEA PENTRU TINERET IZVORUL MUREŞULUI şi ruinele castelului
Lăzarea (în apropiere de Gheorghieni)
Sarbatori folclorice: Festivalul cântecului, dansului şi portului popular din Balvanyos care
are loc anual în luna iunie; Festivalul folcloric de la Cetatea Ica- Comuna Cernat, anual în
iulie; Alaiul mascat - Comuna Cernat, anual, în luna decembrie;

Artizanat: Corund, ceramica cu motive florale pe nuante de albastru şi verde, împletituri din
rachita

Specialitati gastronomice: supa de chimen, papricas, gulas, musaca, pogaci, kurtocscolacs,

supa de varza alba cu smântâna, ciuperci umplute.

Judeţul COVASNA

– este situat în centrul ţării, include

munţii Nemira, Vrancei, Întorsurii,
Baraolt, Bodoc şi Depresiunile
Baraolt şi Braşovului (o parte) şi
Defileul Oltului. Este un judeţ prin
excelenţă balnear, numai în
staţiunea Covasna existând peste
1000 de izvoare minerale.
Principalele atracţii ale judeţului , într-o prezentare succintă, sunt:
1. SFÂNTUL GHEORGHE, reşedinţa judeţului, situată în bazinul superior al Oltului, în
nordul Depresiunii Braşovului
- Muzeu judeţean având exponate reprezentative ale civilizaţiei secuilor şi piese remarcabile
din neolitic construită în sec. al XVI-lea
- Clădiri monumente de arhitectură – Casa cu arcade, Biserica Fortificată
- In împrejurimi – satul Arcuş – unde se găseşte o cetate ţărănească din sec al-XV-lea,
rezervaţie arhitectonică, şi un castel datând din sec al-XIX-lea, tabără naţională de
sculptură
2. TÂRGUL SECUIESC (la 21 km de Covasna) – important centru meşteşugăresc medieval
declarat rezervaţie arhitectonică datând din secolele XVI-XVII, “Curţile Breşlaşilor”,
existând şi Muzeul breslelor: cizmari, pantofari, olari, croitori, producători de turtă dulce
3. STAŢIUNEA COVASNA (la 34 km de Sfântul Gheorghe)– situată în Munţii Vrancei,
destinată tratării afecţiunilor cardiovasculare şi digestive; în centrul staţiunii se gaseşte „Balta
Dracului” monument al naturii – emanaţii de gaz mofetic care au interceptat o pânză freatică.
4. STAŢIUNEA BALVANYOS – situată în Munţii Bodoc, destinată tratării afecţiunilor
cardiovasculare; în apropierea staţiunii se află cetatea Balvanyos şi Grota Puturoasă – numită
aşa datorită emanaţiilor de hidrogen sulfurat.
5. STAŢIUNILE: Malnaş-Băi – Munţii Baraolt – afecţiuni cardiovasculare, Vâlcele în Munţii
Baraolt, Bodoc, Biborţeni ş.a.

14
6. MUNŢII HARGHITA CU CHEILE VÂRGHIŞULUI cu o lungime de 3 km, care
impresionează prin sălbăticia şi frumuseţea lor, în cuprinsul cărora se află 60 de peşteri dintre
care cea mai cunoscută este peştera Mereşti (cea mai lungă din Carpaţii Orientali).
Sarbatori folclorice:"Festivalul cântecului, dansului şi portului popular din Balvanyos, anual în
luna iunie, „Festivalul folcloric de la Cetatea Ica - Comuna Cernat, anual în iulie, Alaiul mascat -
Comuna Cernat, anual, în luna decembrie, Nedeia mocaneasca de la Valea Zânelor, anual în luna
august, Ziua forestierului la Valea Zânelor, anual în luna septembrie.

Festivalul "Ciobanasul" la Întorsura Buzaului, anual, în luna septembrie, Festivalul narciselor, în

luna mai, la Cheile Vârghisului.

Judeţul BRAŞOV

- este situat în partea centrală

a Transilvaniei, pe cursul
râului Olt. Include Munţii
Baiului, Piatra Mare,
Postăvarul, Piatra Craiului,
Clăbucetul Predealului,
Bucegi-Leaota, Culoarul
Rucăr-Bran, Munţii Ciucaş,
Perşani, Făgăraş,
Depresiunea Braşov (Ţara Bârsei), Făgăraş, Homorod Podişul Târnavelor.
Principalele atracţii ale judeţului , într-o prezentare succintă, sunt:
1. BRAŞOV, reşedinţa judeţului, situata în Depresiunea - Ţara Bârsei, la poalele Tâmpei.
 Cetatea Braşov medievală fortificată din care se păstrează ziduri de incintă fortificate
prevăzute cu turnuri şi bastioane (Turnu Alb, Negru, Bastionul
Ţesătorilor,Postăvarilor, Funarilor, Fierarilor, Tăbăcarilor Poarta Ecaterina)- cea
mai mare şi puternică din Transilvania.
 Casa Sfatului (sec. XIII-XIV) - construita în stil renaşcentist şi baroc, monument istoric
şi de arhitectură – sediul primăriei vechi al cărui turn înalt de 58 m găzduieşte muzeul
de istorie
 Piaţa Sfatului – „gazda” diferitelor manifestări cultural-artistice ca de ex. Festivalul
internaţional de muzică uşoară „Cerbul de aur”
 În apropiere - strada Sforii – pasaj pietonal medieval cu lăţimea de 70 -135 cm care
face legătura, pe sub clădiri între două străzi paralele.
 Biserica Neagră (1384-1477) - monument de arhitectură în stil gotic.
 Primăria şi prefectura ridicate în sec XX în stil eclectic – monumente de arhitectură
modernă.
 Cartierul Schei: Scheii Braşovului - sediul primei scoli româneşti din Transilvania,
biserica Schei, manifestări folclorice, Muzeul Cultural.
 Instituţii culturale: Teatrul Naţional Gh. Dima , Universitatea Transilvania
2. POIANA BRAŞOV – situata în Munţii Postăvarul la 13 km de Braşov.

15
  cea mai bine amenajată staţiune destinată practicării sporturilor de iarnă dispune de
pârtii iluminate: Pârtia Bradul şi tunuri pentru producerea zăpezii artificiale.
 oferă multiple posibilităţi de agrement: centre de închiriere a materialelor sportive,
centru de echitaţie restaurante cu specific: Sura Dacilor, Coliba Haiducilor, Casa
Ţărănească, un restaurant – stâna, care oferă preparate tradiţionale, bar de noapte:
Capra Neagră, lacul Mioriţa, complexul Favorit, din staţiune.
3. PREDEAL: înconjurat de Munţii Baiului, Postăvarul, Piatra Mare, Clăbucetele
Predealului, Bucegi. De aici se pot face excursii la:
 Cabanele Cioplea, Gârbova, Susai, Clăbucet Sosire, Clăbucet Plecare, Piatra Mare,
Baciu, Bunloc, Trei Brazi, Poiana Secuilor
 Peştera de Gheată, Cascada 7 scări.
4. PÂRÂUL RECE - la 6 km de Predeal:
5. COMPLEXUL TURISTIC SÂMBĂTA – situat în Munţii Făgăraş (acces oraşul Făgăraş) de
aici se pot face excursii la:
 Cetatea Făgăraşului (1310), castelul cetate din sec. XV-XVII – construit în stilul
renaşterii Transilvănene
6. MASIVUL PIATRA CRAIULUI – rezervaţie naturală, 218 trasee pentru alpinism,
posibilitatea observării vieţii animalelor sălbatice în cadrul lor natural - acces din localitatea
Zărneşti, cabane: Plaiul Foii, Gura Râului, Curmătura
7. CULOARUL RUCĂR-BRAN situat între Munţii Bucegi – Leaota, pe de o parte şi Piatra
Craiului pe de altă parte care are ca atracţii turistice:
 Castelul Bran
 Satele agroturistice: Moeciu, Bran, Şirnea, Fundata
8. CETĂŢILE FORTIFICATE PREJMER (cetate săteasca), RÂŞNOV şi HĂRMAN (cetate
ţărăneasca din secolul XV-XVI în jurul unei biserici romanice)

Judeţul SIBIU

- este situat în centrul ţării, are

ca forme de relief principale
munţii Făgăraş, Cândrel,
Lotrului, Depresiunea
Făgăraşului, Podişul
Hârtibaciului, Târnavelor şi
Secaşelor.

1. SIBIU, reşedinţa judeţului, situata pe malul Cibinului în depresiunea Sibiului, la poalele

Carpaţilor Meridionali.
 Cetate medievală – din care s-au păstrat ruinele fortificaţiilor şi o serie de turnuri şi
bastioane de apărare (Turnul de Poartă, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, Turnul
Sfatului(muzeu de istorie), Turnul Gros, Turnul Pielarilor, Bastionul Haller
 Micul Palat cu cariatide construit în stil baroc, Primăria veche şi alte 24 de case
(clădiri monumente de arhitectura)

16
  Pasajul Scărilor care uneşte partea de sus cu cea de jos a oraşului
 Podul Minciunilor (cel mai vechi pod de fier din România)
 Palatul Brukenthal - construit după modelul palatului Schonbrunn din Viena în stilul
barocului târziu, sediul muzeului de artă având o preţioasă galerie de artă cu lucrări
româneşti cât şi străine (Tizian, Veronese, Strozzi, Rubens, Van Dyck, ş.a.) şi o
valoroasă bibliotecă.
 Catedrale şi biserici: Catedrala Mitropoliei Ortodoxe – după modelul Sfintei Sofia din
Constantinopol, Biserica evanghelică, Biserica Ursulinelor construită în stil gotic.
 La marginea oraşului se află Parcul Dumbrava Sibiului (cu o suprafaţă de peste 700
ha), amenajat într-o pădure cuprinzând un complex de obiective turistice – Muzeul
Tehnicii Populare – muzeu etnografic în aer liber ce cuprinde 165 construcţii săteşti,
instalaţii tehnice şi unelte folosite în diferite meşteşuguri, expoziţie, hanul
„Dumbrava”, un camping, cabana Valea Aurie, un loc agrement, grădina zoologică şi
un lac mare în mijloc cu o suprafaţă de 96 ha.
2. STAŢIUNEA PĂLTINIŞ (1442m) – situată în Munţii Cândrel , la 34 km de Sibiu destinată
practicării sporturilor de iarnă; de aici se pot face excursii în Cheile Cibinului şi pe Valea
Sadului cu seria de baraje.
3. STAŢIUNILE BALNEOCLIMATERICE: Bazna – la 7 km de Sibiu, Ocna Sibiului (la 12
km de Sibiu) cu peste 50 de lacuri helioterme între care se remarcă – Lacul fără fund
destinate tratării afecţiunilor aparatului locomotor şi ginecologice
4. MUNŢII FĂGĂRAŞ – se remarcă prin pitorescul peisajelor, zona cea mai spectaculoasă
fiind cea cuprinsă între Lacul şi Cascada Bâlea – destinată practicării sporturilor de iarnă (la
70 km de Sibiu).
5. MĂRGINIMEA SIBIULUI – zonă agropastorală, situată la poalele Munţilor Cândrel, cu
sate vechi de oieri deosebit de pitoreşti: Jina, Răşinari, Sibiel (expoziţie de icoane pe sticlă),
Tilişca, Gura Râului, Poiana Sibiului ş.a.
6. RUINELE CETĂŢII MEDIAŞ – pe Valea Târnavei Mari - din care se păstrează zidul de
incintă, turnurile de apărare: fierarilor, aurarilor, pielarilor precum şi biserica evanghelică
fortificată, case cu arhitectură germană.
Cetatea mediasului
Batrana Cetatuie a Mediasului, este situata in centrul orasului caruia ii poarta si numele, in
jurul Bisericii Evanghelice Sfanta Margareta.
A fost cladita in secolul al XV-lea, de Matei Corvin, pe colina ce domina Piata Regele
Ferdinand.
Initial, cetatea a fost construita din doua randuri de ziduri si cinci turnuri de aparare. In
acelasi ansamblu architectonic mai sunt plasate: cladirea Primariei vechi (atestata documentar
in anul 1583), Casa Parohiala (datata la anul 1515) si Scara acoperita (executata in anul 1803).
De-a lungul secolelor XVII-XIX, prin construirea mai multor cladiri pe traseul celor doua
incinte ale cetatii, au ramas in forma initiala doar unele portiuni din zidul interior precum si
patru dintre turnurile de aparare: Turnul Clopotelor, Turnul Funarilor, Turnul Croitorilor si
Turnul Mariei.
7. CETATEA FORTIFICATĂ BIERTAN – inclusă în patrimoniul UNESCO.
8. Cetatea şi Biserica evanghelică C.A.-Miercurea Sibiului
Bazilica romanică din sec. XIII, cu turnul ridicat deasupra primei travee a navei
centrale. Din biserica originală s-au păstrat planul şi turnul, precum şi cele patru perechi de
stâlpi.. În peretele estical corului se află un epitaf baroc din 1736. În sec al XVIII-lea se

17
 înlocuieşte plafonul navei principale cu o bolta cilindrică susţinută de pilaştri masivi. Corul
vechi se îndepărtează şi se construieşte o absidă noua poligonală, se montează galerii se
reinnoiesc bolţile navelor laterale. Mai târziu se ridică o clopotnită joasă, pe acoperişul
bisericii. În cor se mai află o strană pictată din 1679 şi o alta din sec.XVIII-lea se găseşte
sub clopotniţă. Altarul este executat in stil baroc.
Cetatea din jurul bisericii se compune dintr-o incintă de ziduri, cu doua galerii de acces
suprapuse, cea inferioară fiind plasată deasupra cămarilor boltite executate din cărămidă. În
partea de sud se păstrează turnul de apărare al portii.

Judeţul ALBA

- este situat în centrul ţării la zona de

contact a Podişului Transilvaniei cu
Munţii Apuseni şi Carpaţii
Meridionali; dispune de un relief
predominant montan format din:
Munţii Şureanu, Bihor, Trascău,
Metaliferi, Podişul Secaşelor-
Târnavelor, Depresiunea Alba Iulia-Turda.

Prezinta urmatoarele obiective turistice:

1. ALBA IULIA, reşedinţa judeţului, aflata la confluenta Mureşului cu Ampoiul are ca

principale elemente de atracţie:
 Cetatea Alba Carolina (1715-1738) prevăzută cu cele trei porţi de intrare în cetate în
incinta căreia se afla:
 Muzeul Naţional al Unirii, vis-a-vis de Sala Unirii în care la 1 decembrie 1918 a fost
semnat actul unirii Transilvaniei cu România
 Catedrala Romano-catolică Sfântul Mihail datând din sec al XIII-lea cel mai valoros
monument de arhitectura medievala din Transilvania (construită în stil romanic) în
interiorul careia se află mormântul lui Iancu de Hunedoara şi Palatul Episcopal.
 Catedrala Reîntregirii Neamului
 Biblioteca Batthyanaeum (cu 60.000 de volume rare), una dintre cele mai valoroase
din lume.
 Celula lui Horia - aflată deasupra celei de a treia poartă.
 Obeliscul (28m înălţime) închinat conducătorilor răscoalei ţărăneşti din 1784-1785
Horia, Cloşca şi Crişan ridicat pe Dealul Furcilor.
2. PEŞTERILE GHEŢARUL DE LA SCĂRIŞOARA – accesul din comuna Gârda de Sus,
GHEŢARUL DE LA VÂRTOP accesul realizându-se din comuna Arieşeni unde există şi
un domeniu schiabil amenajat din Munţii Bihor
3. DETUNATELE (orgă de bazalt) - fenomen geologic din munţii Metaliferi

18
4. MUNŢII TRASCĂU - în cadrul cărora se remarcă fenomenul geologic Intregaldele şi
Cheile Râmetilor şi Aiudului
5. TÂRGUL DE FETE DE PE MUNTELE GĂINA ŞI CĂPÂLNA - importante zone
etnografice.
6. STAŢIUNEA BALNEARA OCNA MUREŞ care valorifica apa lacurilor sărate şi
nămolurile terapeutice de pe fundul acestora pentru tratarea afecţiunilor reumatismale şi
ginecologice.
7. ABRUD – centru aurifer în apropierea căruia se afla Detunatele şi Poiana de narcise de la
Negrilasa.
8. CETATEA ŢĂRĂNEASCĂ CÂLNIC datând din secolul al XIII-lea (restaurată), inclusă în
patrimoniul UNESCO.
Judeţul HUNEDOARA

- este situat în centrul tării şi

prezintă ca forme de relief munţii
Retezat, Parâng, Godeanu, Ţarcu,
Şureanu, Vâlcan, Găina, Zarand,
Metaliferi, Poiana Rusca,
Dealurile Cernei, Hunedoarei,
Depresiunile Brad-Haţeg,
Petroşani, Culoarul Orăştie. Principalele obiective turistice, intr-o prezentare succinta sunt:

1. DEVA, reşedinţa judeţului, pe valea Mureşului (la 20 km de Hunedoara)

 Cetatea medievală pe Dealul Cetăţii

 Muzeul Civilizaţiei dacice şi romane amplasat în Palatul Magna Curria
 Palatul Administrativ, instituţii culturale
2. HUNEDOARA – situată pe valea râului Cerna, la poalele munţilor Poiana Rusca, are ca
principal punct de atracţie: Castelul Corvineştilor – cel mai important monument de arhitecturã
laicã, construit în stil gotic iar în împrejurimi se afla Ţinutul Pădurenilor (în Munţii Poiana Rusca
zona de interes folcloric şi etnografic)

3. PETROŞANI – pe valea Jiului de est – are ca obiective turistice:

 Muzeul Mineritului
 Punct de acces in: - Munţii Parâng, Munţii Retezat, Munţii Şureanu, Munţii Vâlcan
 Excursii în :
 Munţii Parâng: Cabanele Rusu, ANEFS, Lacuri glaciare (28): Rosiile,
Gâlcescu, Complexul turistic Rânca (Gorj)

19
  Munţii Retezat: Parcul National Retezat inclus în patrimoniul UNESCO din
1935. (acces din comuna Câmpul lui Neag); la cele 80 de lacuri glaciare:
Zãnoaga – 29 m adâncime (cel mai adânc lac din ţară) cel mai întins
Complexul Bucura: format din lacurile în salbă Bucura, Ana, Lia, Florica,
Viorica: 10, 5 ha.
 Munţii Sureanu: la Pesterile Sura Mare, Cioclovina şi la cetăţile dacice din
Munţii Orăstiei (partea vestică a M. Sureanu ).
3. ORĂŞTIE – acces la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei Sarmizegetusa Regia – capitala
Daciei, de la Costeşti, Blidaru.
4. HAŢEG – acces în Depresiunea Hateg :
 Ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa – capitala Daciei Romane,
 Rezervaţia de zimbrii de la Slivuţ - Hateg,
 Lacul Cinciş
 Monumente de artă feudală - biserici: Strei, Densus, Castelul Sântămărie-
Orlea.
5. STAŢIUNI BALNEARE: Geoagiu-Băi, Vata de Jos.

Judeţul CLUJ

- beneficiind de un relief variat:

munţii Vlădeasa, Muntele Mare-
Gilău, munţii Trascău, Podişul
Someşan, Câmpia Transilvaniei,
oferă numeroase atracţii turistice:

1. CLUJ NAPOCA, reşedinţa judeţului, situata pe Someşul Mic oferă turistului interesat
următoarele obiective turistice:
 Vestigiile Cetăţii medievale (sec. XV) din care se păstrează vestigii ale zidurilor de
apărare şi Bastionul Croitorilor.
 Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei
 Muzeul de Artă situat în Palatul Bamffy (stil baroc – unul dintre cele mai
importante edificii construite în acest stl din ţară) cu numeroase galerii de artă
românească universală.
 Muzeul Etnografic al Transilvaniei - situat în clădirea numită „Reduta” – cu o
secţie în aer liber (situat în Parcul Hoia).
 Grădina Botanică (una dintre cele mai mari din Europa)
 Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail (construita în stil gotic)
 Catedrala Episcopală Ortodoxă (construita în stil gotic), Biserica reformată
 Universitatea (Babeş-Balyai), Opera Română
In imprejurimi:

20
  Dealul Feleacului,
 Mănâstirea Dominicarilor datând din secolul al XV lea,
 Băişoara domeniu skiabil amenajat în Muntele Mare-Gilău
2. MUNŢII TRASCĂU – Cheile Turzii şi Turenilor
3. MUNŢII VLĂDEASA – Valea Drãganului
4. ORAŞUL GHERLA situat pe Valea Someşului Mic la 13 km de Dej şi 45 de Cluj Napoca –
unde se remarcă Castelul-Cetate Martinuzzi construit în stilul renaşterii, în interior cu bolţi
gotice.
5. STAŢIUNEA OCNA DEJ situată în Depresiunea Transilvaniei valorifică apele lacului sărat
şi nămolurile terapeutice de pe fundul acestuia pentru tratarea afecţiunilor reumatismale şi
ginecologice.
6. NICULA – cel mai important centru de pictură pentru icoane pe sticlă.
7. Cetatea Fetei (Cetatea Floreşti) a fost o cetate construită în apropiere de localitatea Floreşti,
lângă municipiul Cluj-Napoca.
Cetatea a fost construită de către episcopii Transilvaniei în anul 1241, drept punct de pază
şi observaţie în faţa invaziilor tătarilor. Cetatea a fost dărâmată în 1437, în perioada
răscoalei ţărăneşti de la Bobâlna. În clipa de faţă mai există doar o serie de ruine şi o gaură
de puţ din care porneşte un tunel subteran, blocat la câţiva metri de o poartă din fier.
Conform unei legende locale, din acel loc ar porni un tunel care leagă cetatea de biserica
Sfântul Mihail din Cluj-Napoca.
8. Cetatea din comuna Moldoveneşti, judeţul Cluj (cunoscută şi sub numele – impropriu – de
„Cetatea Turzii”) este una din cele mai vechi amenajări fortificate din Transilvania
medievală (sec. XI-XIII).
Cetatea a fost construită pe locul unui vechi castru roman de apărare a drumului de
transport al aurului exploatat în Munţii Apuseni (Roşia Montană etc).
A aparţinut iniţial populaţiei româneşti, devenită apoi cetate regală maghiară. Cetatea e
amintită (indirect) într-un document din anul 1075.
În prima ei formă era constituită dintr-un val de pământ înconjurat de un şanţ, ulterior (în
secolul XII) a fost întărită cu ziduri de piatră.
A fost definitiv abandonată în partea a doua a secolului XIII, din cauza masivelor
distrugeri provocate de invaziile tătare (mongole) din anii 1241 şi 1285.
Puţinele rămăşiţe ale fortăreţei (cu dimensiunea de 190 x 100 m) se mai pot vedea şi azi.
Pe partea de sud se vede un şanţ, care ar fi putut să fie intrarea în cetate.”
9. Localitatea Medievala Castrum Claus
La începutul secolului X, pe locul unde se ridica mai demult oraşul roman Napoca,
existau numai ruine. Populaţia din zonă alesese să se stabilească la o distanţă considerabilă faţă
de vechiul oraş. Cu toate acestea, în secolele IX - X, pe teritoriul vechiului oraş Napoca, apare o
mică localitate medievală denumită Castrum Clus, cunoscută astăzi şi sub denumirea de Cetatea
Veche. Comparată cu întinderea oraşului Napoca, Castrum Clus ocupa doar un sfert, cel mult o
treime, din suprafaţa oraşului antic.

21
2.3. Structurile se cazare si alimentatie

Pensiunea Casa Traiana

Suntem in domeniu de peste 5 ani si experienta isi spune cuvantul: serviciul de pensiune
cazare, care ne reprezinta, răspunde standardelor actuale. Suntem pensiunea care oferă calitatea
si confortul pentru gustul clienților nostri, fapt ce ne situeaza in topul serviiciilor de cazare din
Alba Iulia si judetul Alba.
Pensiunea Casa Traiana din Alba Iulia ofera cazare de trei stele la preturi fara concurenta
in Alba. Pentru cazare dispune de 10 camere si 2 apartamente cu 3 camere si bucatarie proprie,
restaurant, sala de conferinte si sala de fitness.
Pensiunea Casa Traiana dispune de un restaurant cu o capacitate de 60 de locuri, in care,
pe langa micul dejun, va oferim o gama diversificata de produse traditionale romanesti, gatite
sanatos, "ca la mama acasa". Suntem singura pensiune din Alba Iulia care serveste produse din
bucataria chinezeasca.

Pensiunea Sonia
Pensiunea Sonia dispune de o capacitate de 20 de camere (9 camere duble, 6 camere
matrimoniale, un apartament familial cu baie proprie si 4 camere cu baie comuna la mansarda).
Serviciile oferite sunt: - Restaurant cu o capacitate de 120 de locuri, piscina acoperita cu apa
incalzita, jaccuzi, piscina pentru copii, mini zoo, sala de conferinte, sala de jocuri (biliard, sah,
table, carti), masaj la cerere si alte servici.

Vila Floarea De Colt

Recent construita, ofera cazare ieftina si confortabila punand la dispozitie o cameră cu un
pat matrimonial. Parcarea este gratuita. Preturile sunt accesibile fiind o alternativa reala a cazarii
de la hotel pentru tarifele practicate si serviciile de calitate. Camera este dotata cu tv si grup
sanitar propriu, astfel incat cazarea in Brasov poate fi un real succes daca veti alege Garsoniera
Floarea de colt! Suntem localizati in centru la 10 minute de mers pe jos pana in Piata Sfatului,
unde puteti vizita Biserica Neagra , Muzeul de istorie „Casa Sfatului” sau puteti urca pe Tampa
sa va bucurati de o panorama superba

Vila Casa Simoneana

Este situată în satul Şimon la 2,2 km de Castelul Bran.
Departe de zgomotul urban, Casa Şimoneană este locul ideal pentru petrecerea unui
concediu de odihnă şi recreere în mijlocul naturii. Va stau la dispozitie 5 camere duble cu baie
proprie, Cablu TV, un living generos, bucatarie dotata cu tot ce este necesar, filigorie si
barbeque. Se poate inchiria doar camera, sau intreaga vila.
Specialităţile gastronomice pregatite din produsele gospodăriei proprii vă vor incânta cu
siguranţă.

Pensiunea Domeniul Regilor

Situata între localitatile Salicea şi Ciurila la aprox 15 km de Cluj-Napoca pe DJ 107, într-
un cadru natural deosebit de frumos şi liniştit, pensiunea dispune de:
Cazare pentru aproximativ 40 persoane in camere dotate şi mobilate la standard de 3
margarete, cu grup sanitar individual cu cabina cu hidromasaj, televizor, internet wireless in
incinta pensiunii restaurant cu capacitate de 200 locuri, sala de conferinte cu capacitate de 80 de
locuri (la cerere va punem la dispozitie videoproiector, plansa proiectie), bucatarie proprie

22
compartimentata şi utilata conform standardelor UE,încalzire cu centrala termica proprie
De asemenea , daca doriti sa petreceti clipe de neuitat intr-un cadru deosebit de frumos,
discret, lipsit de aglomeratie PENSIUNEA DOMENIUL REGILOR va sta la dispozitie cu
urmatoarele servicii:
-mese festive
-nunti
-training-uri
-team building
-agrement divertisment (biliard, tenis de masa, fotbal de masa, paint ball, ATV, calarie, plimbari
cu caruta, pescuit, karaoke etc)
- plimbari cu barca (trasee turistice), contra cost

Hotel Claudiu
Hotel Restaurant Claudiu*** este o unitate deschisa la data de 19.10.2002. Hotelul a fost
modernizat dintr-un imobil datând din anul 1638, aflându-se amplasat în centrul Sighisoarei,
facând parte din Brâul Cetatii si a fost construit si dotat la cele mai înalte standarde occidentale
având consultanta de specialitate din Germania.
Hotelul are un restaurant-bar cu o capacitate de 58 locuri într-un ambient placut si
prietenos dupa stilul bavarez si un total de 30 locuri de cazare formate din 10 camere duble,
6 camere single, un mini apartament.

Hotel Black Lord

Hotelul Black Lord Tg. Mures, str. Insulei, nr. 35, sta la dispozitia clientilor cu 40 camere
(din care 4 apartamente) dotate cu internet de mare viteza, telefon, minibar, TV cablu. Hotelul
Black Lord dispune si de un restaurant cu specialitati internationale si românesti, de un bar de zi,
terasa cu piscina în aer liber, sala de conferinta cu toate dotarile.
Complexul hotelier sta la dispozitia clientilor cu urmatoarele servicii: parcare pazita,
spalatorie-curatatorie, room service, servicii de catering, servicii business (fax, copiator, laptop,
etc.), servicii curierat, ghid turistic, centru de informare, rent-a-car, seif depozitare valori, biliard,
tenis de masa, plata prin card.

Vila Casa Budac

Casa Budac este situata in orasul de sus zona Calea Dumbravii in apropierea celui mai
mare parc din Sibiu, parcului Sub Arini. Acest loc este vizitat de turisti avand in jur mai multe
pensiuni si zone turistice cum ar fi Muzeul Satului, statiunea Paltinis.
Casa are la dispozitie trei camere, doua camere de cate 2 persoane si o camera de 3
persoana, avand si baie dotata cu dus, cada, chiuveta, toaleta, masina de spalat pentru clienti, apa
calda. Camerele sunt dotate cu TV, internet, telefon avand un confort de prima clasa.

Restaurantul Popasul Reginei, va asteapta sa veniti pentru a incerca preparatele sale gustoase,
prin care va veti simti "ca acasa".
Adresa: Brasov, Aurel Stoian Nr. 398
Telefon: 0268 236 834

Restaurant Flamingo Bistrita

Adresa: Bistrita, Subcetate, 18

23
 Telefon: 0748 078 938, 0263 234 626 ( Iacob Maria )
Capacitate: 450 locuri

Restaurant cu preparate din bucatarie romaneasca...

Organizam evenimente: nunti, botezuri, onomastici, zile de nastere, ziua burlacilor,
pensionari sau alte evenimente si petreceri.
Restaurant Astoria Alba Iulia
Restaurantul Astoria, din cadrul Complexului hotelier cu acelasi nume, este un restaurant
modern cu o capacitate de 300 locuri si posibilitatea de compartimentare in 100, 200 sau 300
locuri in functie de dorinta dumneavoastra.
La noi puteti servi preparate cu specific traditional si international pregatite de bucatari
experimentati in interiorul restaurantului sau pe terasa cu 60 de locuri asezata pe malul unui lac.
Daca veniti cu un grup de prieteni sau cu partenerii dumneavoastra de afaceri, pentru mai
multa intimitate, va sta la dispozitie zona de barbecue cu trei foisoare de 18 locuri fiecare.
Deschis inca de la primele ore ale diminetii, Astoria isi asteapta oaspetii, atat pe cei cazati
cat si pe cei din afara hotelului, pentru a dedeveni locatia unde oricine isi poate incepe ziua
perfect spre a continua in aceeasi maniera.
Adresa: Alba Iulia, DN 1 km 387
Telefon: 0731 190 948, 0258 842 335 ( Laura sau Andreea )
Fax: 0258 842 336
Capacitate: 300 locuri

2.4. Forme de agrement

 Drumeţii montane, ce pot dura între 2 şi 8 ore, cu diferite grade de dificultate, atât vara
cât şi iarna. Traseele marcate vă oferă posibilitatea să vă bucuraţi de frumuseţea Făgăraşilor şi cu puţin
noroc să observaţi şi vreo capră neagră printre stânci.
 Plimbările cu mountain-bike se pot desfăşura pe diverse tipuri de drumuri.
Pe o potecă pronunţată de munte puteţi ajunge până în căldarea Arpăşelului, sau un
drum nemodernizat vă poate duce fie la mănăstirile Cârţişoara şi Brâncoveanu, fie pe văile străjuite de
versanţii împăduriţi.
 Plimbări cu maşinute de teren ATV ( All Terain Vehicle). Aceste plimbări se pot
transforma în adevarate curse, ce se pot desfăşura cu prietenii, în aerul curat de munte care vă va face
poftă de un păstrăv la grătar.
 Plimbările cu trăsura şi sania (iarna) trase de cai, sunt alternativele rustice pe care noi le
propunem la automobilul convenţional.
 Amatorii de patinaj se simt aici în largul lor, pe lacul amenajat în incinta pensiunii.
 Pescuitul se poate practica în lacul special amenajat, precum şi în apele limpezi şi reci ale
pârâului Arpăşel şi vă va pune la încercare răbdarea şi priceperea.
 Cultură. Un tur de oraş în vechea capitală săsească Hermannstadt/Sibiu, atestat
documentar la 1191, nu ar trebui să lipsească din sejurul dvs. în zonă. Considerat unul dintre cele mai
frumoase şi bine conservate oraşe istorice din România şi Europa, Sibiul, a cărui fortăreaţă a
rezistat de la 1241 asediilor duşmane, vă aşteaptă să vizitaţi primul muzeu din ţară (Brukenthal), Podul
Minciunilor, cele 15 biserici sau pieţele medievale, precum şi alte vestigii istorice sau monumente de
arhitectură. Obiective de interes turistic, localizate mai aproape de pensiune, sunt mănăstirile

24
Cârţişoara şi Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus), ruinele abaţiei cisterciene (Cârţa) şi reşedinţa de vară a
baronului Samuel von Brukenthal (Avrig).
 Asistarea la ritualul zilnic de hrănire al păstrăvilor: Acest ritual are loc în fiecare zi la ora
18.30. Apa clocoteşte ca un vulcan înainte să erupă asistînd la o experienţă unică.

25
 Capitolul III
Comercializare produsului turistic Cetati Medievale

3.1. Programul produsului turistic pe zile

Elemente de prezentare generală

 număr turişti: 40
 număr de ghizi: 1
 număr de şoferi: 1
 mijloc de transport: autocar modern, clasificat 3*, climatizare, DVD, frigider, microfon
 număr de kilometrii parcurşi: 1520/total
 număr de zile şi nopţi: 12 zile si 11 nopti
 perioada de desfăşurare : 01 – 12. 07.2011
 Traseu : Bucuresti – Brasov – Rasnov – Miercurea Ciuc – Bistrita – Cluj Napoca – Targu
Mures – Sighisoara – Medias – Sibiu – Alba Iulia – Deva – Hunedoara - Bucuresti
Descrierea traseului pe zile: -
Ziua I:

 Plecare din Bucuresti la ora 08.00

 13.00 se ajunge in Brasov, cazare la Hotel Gott
 Are loc dejunul la ora 14.00
 Se viziteaza Cetatea Medievala a Brasovului
 Se viziteaza Piata Sfatului si Biserica Neagra
 Cina are loc la ora 18.00
Ziua II:

 08.00 are loc micul dejun

 09.00 se pleaca spre Rasnov
 Se viziteaza Cetatile Fortificate Prejmer din Rasnov si Harman
 13.30 are loc dejunul
 Se pleaca spre Miercurea Ciuc
 Cazare la hotel Salvator
 Program liber
 La ora 18.00 se serveste cina
Ziua III:

 08.00 are loc micul dejun

 Se viziteaza Cetatea Miko

26
  Se viziteaza Complexul arhitectonic Şumuleu
 Are loc dejunul la ora 14.00
 Se pleaca spre Bistrita
 Cazare in Bistrita la Hotel Bistrita
 Program liber
 Se serveste cina la ora 18.00
Ziua IV:

 08.00 are loc micul dejun

 Se viziteaza Cetatea Medievala din Bistrita
 Se viziteaza Biserica Minoriţilor
 Se ia dejunul la ora 15.00
 Se viziteaza Complexul arhitectonic Şugălete
 Cina saseasca
Ziua V:

 08.00 are loc micul dejun

 Se pleaca spre Cluj Napoca
 Ne cazam in Cluj Napoca la hotel Opera Plaza
 Are loc dejunul la ora 14.00
 Se viziteaza vestigiile cetatii medievale
 Se viziteaza muzeul etnografic al Transilvaniei
 La ora 18.00 se ia cina
Ziua VI:

 08.00 are loc micul dejun

 Se pleaca spre Targu Mures
 Ne cazam in Targu Mures la Casa Adria
 Se serveste dejunul
 Se viziteaza Cetatea Medievala Fortificata
 Program liber
 Se serveste cina la ora 18.00
Ziua VII:

 08.00 are loc micul dejun

 Se pleaca spre Sighisoara
 Ne cazam in Sighisoara la Hotel Citadela
 Se serveste dejunul
 Se viziteaza Cetatea Medievala a Sighisoarei
 Program liber
 Se serveste cina medieval la ora 18.00

27
Ziua VIII:

 08.00 are loc micul dejun

 Se pleaca spre Medias
 Se viziteaza Cetatea Fortificata Biertan
 Ne cazam in Medias la Hotel Traube
 Se serveste dejunul
 Se viziteaza ruinele cetatii Medias
 Program liber
 Se serveste cina medieval
Ziua IX:

 08.00 are loc micul dejun

 Se pleaca spre Sibiu
 Ne cazam in Sibiu la hotel Imparatul Romanilor
 Se serveste dejunul
 Se viziteaza Cetatea Medievala din Sibiu
 Se viziteaza Palatul Brukenthal
 Se serveste cina la ora 18.00
Ziua X:

 08.00 are loc micul dejun

 Se pleaca spre Alba Iulia
 Ne cazam in Alba Iulia la Vila Elisabeta
 Se serveste dejunul
 Se viziteaza Cetatea Alba Carolina
 Se viziteaza Celula lui Horia,Obeliscul
 Se serveste cina la ora 18.00
Ziua XI:

 08.00 are loc micul dejun

 Se pleaca Deva
 Se viziteaza Cetatea Medieval pe Dealul Cetatii
 Se serveste dejunul
 Se pleaca spre Hunedoara
 Ne cazam in Hunedoara la Hotel Krystal
 Program liber
 Se serveste cina la ora 18.00
Ziua XII:

 08.00 are loc micul dejun

 Se viziteaza Castelul Corvinestilor

28
  Plecam spre Hateg unde vizitam Ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa
 Se serveste dejunul
 Se pleaca spre Bucuresti

3.2. Analiza de pret

Nr Articole de Elemente de Valoarea

Elemente de calcul
Crt calculaţie cheltuieli Pe turist Totala

cheltuieli cu
1. 70 lei/noapte * 11 nopţi 770 30800
cazarea

MD – 35 lei X 11 = 385
cheltuieli cu
2. D – 55 X 12 = 660 1650 66000
Cheltuieli directe (C.D.)

alimentaţia
C – 55 X 11 = 605

cheltuieli cu
3. 1520 km x* 4 lei/km 152 60800
transportul

4. cheltuieli cu ghidul 1 ghid * (cazare, masa) 60.5 2420

cheltuieli cu
5. 1 şofer *(cazare, masa) 60.5 2420
soferul

6. alte cheltuieli - -

7. Total C.D. (1+...+6) 2693 107720

8. Asigurare (3%x C.D.) 80.79 3231.6

9. Comision (20%x C.D.) 538.6 21544

10. TVA (24% x comision) 129.264 5170.55

11. Total costuri (7+8+9+10) 3441.654 137666.15

12. Rotunjire ± -0.346 -13.85

13. Total P.V. (13±14) 3442 137680

29
 Condiţii de comercializare:
- Segmentul de turişti căruia se adresează programul: celor interesaţi de călătorii, cu vârste
cuprinse între 10si 50ani
- Producător: Turism în România este o agenţie înfiinţată in anul 2009. Este renumită
pentru serviciile oferite printre care: cazare atent selecţionată, transport de top, ghizi
specializaţi şi însoţitori de grup, sistem de rezervări online.
- Canal de distribuţie: Direct
- Modalităţi de promovare: Internet – www.TurisminRomania.ro
- Modalităţi de plată: - numerar

30
 Capitolul IV

4.1. Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea

Marimea esantionului se determina dupa urmatoarea formula:

n = t2 x p(1-p)
∆2w

n = numarul de subiecti care urmeaza a fi investigati

t = coeficientul care garanteaza rezultatele cercetarii
p = proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata ( ia
valoarea 0,5)
∆2w = eroarea limita admisa
t = 2,11
p = 0.5
∆2w =3. 5%
Rezultatele sunt garantate cu o probabilitate de 96.5%

n=t2p(1-p)/∆2

n=[(2,11)20.5(1-0.5)]/(0.035)2=909/persoane

4.2. Aplicarea chestionarului

1. Obisnuiti sa petreceti concediul de odihna in afara localitati?
□ Da

□ Nu

2. Care sunt zonele turistice preferate?

□litoral

□ zone montane

□ statiuni balneo-climaterice

□ zone turism rural

□ zone turism urban

3.Care este durata sejurului in ultimul concediu pe care l-ati petrecut in afara localitati?
□ 2-3 zile

□ 4-5 zile

□ 6-8 zile

31
□ peste 8 zile

4.Ce mijloc de transport preferaţi ?

□ Rutier

□ Feroviar

□ Aerian

5.Ce tipuri de unitati de cazare preferati pentru petrecerea vacantei ?

□ La hotel

□ La cabană

□ În camping

□ Vilă

□ Pensiune

6. Doriti sa beneficiati de un confort ridicat in unitatea de cazare ?

□ foarte mult

□ mult

□suficient

□putin

□foarte putin

7.În opinia dumneavoastră, care este principala atracţie a zonei?

□Bisericile fortificate

□Cetăţile medievale încărcate de istorie

□alta

8. Pentru turismul intern care este principala forma de turism care va motiveaza in alegerea
calatoriei ?

□turismul balnear

32
□turismul cultural

□turismul religios-ecumenic

□ altele
9. Ce parere aveti despre potentialul turistic al Transilvaniei ?

□foarte bune

□bune

□satisfacatoare

□proaste

□foarte proaste

10.Ce a inclus rezervarea dumneavoastră?

□transport şi cazare

□cazare

□pensiune completă

□nu am făcut rezervare

11.În ce categorie de vârstă vă încadraţi?

□ sub 20

□ 21-35

□ 36-45

□ 46-60

□ peste 60

12.Ce suma de bani sunteti dispus sa cheltuiti pentru acest sejur?

□ 200-400 lei

□400-600 lei

□600-800 lei

□peste 800 lei

33
4.3. Interpretarea rezultatelor

1. 725=79.76%
184=20.24%
Dintre cei intervievati 79.76% sunt obisnuiti sa petreaca concediu de odihna in afara
localitatii, in timp ce doar 20.24% nu isi petrec concediu in afara localitatii.

2. 257=28.28%
262=28.82%
172=18.92%
112=12.32%
107=11.77%
Ca zona turistica preferata 28.82% au spus da zonelor montane, 28.28% zonelor de
litoral, dintre cei intervievati 18.92% prefer statiunile balneo-climaterice, in timp ce zonele
turistice rurale si urbane sunt preferate doar de 12.32% respective 11.77%.

3. 380=41.80%
298=32.78%
188=20.68%
134=14.74%
Cei mai multi dintre cei chestionati isi petrec concediu in medie de 2-3 zile, 32.78%
dintre ei petrec concediu intre 4-5 zile, 20.68% intre 6-8 zile si doar 14.74 peste 8 zile.

4. 627=68.98%
258=28.38%
24=02.64%
Mai mult de jumatate dintre cei intervievati si anume 68.98% prefera transportul rutier,
28.38% prefer transortul feroviar si doar 02.64% prefera transportul aerian ca mijloc de
transport, un motiv poate fi pretul practicat de companiile aeriene destul de ridicat.

5. 238=26.18%
98=10.78%
53=05.83%
243=26.73%
277=30.47%
Majoritatea dintre cei intervievati prefera sa se cazeze la pensiune adica 30.47% din ei, la
vila si hotel prefera 26.73% si 26.18%, 10.78% prefera ca unitate de cazare cabana si cei mai
putini aleg campingul doar 05.83%.

6. Opinia consum. F mult mult suficient putin f putin

Nr pers 279 303 199 101 27

5*279+4*303+3*199+2*101+1*27 = 3.78%
909

34
 Opinia consumatorului in ceea ce priveste un confort in unitatile de cazare din
Transilvania este buna, ceea ce arata satisfacerea consumatorului in ceea ce priveste cazarea in
zona.

7. 373=41.03%
398=43.78%
138=15.18%
Principalele atractii ale zonei sunt considerate bisericile fortificate din Transilvaniei, de
catre 41.03% dintre chestionati, cetatile medievale incarcate de istorie sunt considerate puncte de
atractie de catre 43.78% dintre cei intervievati.

8. 179=19.69%
273=30.03%
247=27.17%
210=23.10%
30.03% dintre intervievati considera turismul cultural motivand in alegerea calatoriei,
27.17% turismul religios, 23.10 alta forma de turism decat cele prezentate, 19.69% considera
turismul balnear important.

9. Opinia consum. F bune bune satisfacatoare proaste f proaste

Nr pers 311 295 173 87 53

5*311+4*295+3*173+2*87+1*53 = 3.83%
909
Opinia consumatorului in ceea ce priveste potentialul turistic al Transilvaniei este buna.

10. 237=26.07%
352=38.72%
203=22.33%
117=12.87%
Majoritatea dintre cei intervievati,38.72%, au avut facuta rezervare decat pentru cazare,
26.07% pentru transport si cazare, 22.33% au avut pensiune completa, 12.87% nu si-au facut
rezervare

11.
Anii <20 21-35 36-45 46-60 >60
Total 114 230 256 214 95

12. 37=04.07%
223=24.53%
352=38.72%
297=32.67%
38.72% vor cheltui intre 600-800 lei pentru acest sejur, 32.67% peste 800 lei, 24.53%
intre 400-600 lei cel mai putini dintre ei 04.07% vor cheltui intre 200-400lei

35
4.4. Promovarea produsului turistic cetati medievale din Transilvania
Primăria Bistriţa a lansat în luna februarie a acestui an proiectul intitulat “Promovarea
Turistică a Cetăţii Medievale Bistriţa”, care este finanţat din Fondul European de Dezvoltare
Regională, prin Programul Operaţional Regional.
Valoarea totală a proiectului este de 995.968 lei, din care 782.200 lei reprezintă valoare
totală eligibilă a proiectului, iar 15.644 lei reprezintă contribuţia municipalităţii în calitate de
beneficiar. De asemenea, 187.728 lei reprezintă valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile şi
26.040 lei reprezintă valoarea neeligibila inclusiv TVA aferentă acesteia.
Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea atractivităţii şi competitivităţii
turistice a municipiului Bistriţa, prin crearea unui nou brand turistic Cetatea Medievală Bistriţa şi
promovarea acestuia la nivel naţional prin metode specifice de marketing.
În primul rând pentru a promova acest brand, municipalitatea şi-a propus să organizeze
un Târg Turistic Medieval. La această oră, Primăria Bistriţa caută, prin intermediul unei licitaţii
publice, o firmă care să se ocupe de organizarea integrală a evenimentului.
Târg Turistic Medieval va avea loc fie în luna iunie, fie în luna iulie, urmând a se stabili
cu exactitate perioada. Se va desfăşura pe parcursul a trei zile pe pietonalul Liviu Rebreanu din
municipiu. In cadrul târgului vor fi promovate, alături de Cetatea Medievală Bistriţa şi Cetăţile
Medievale din Transilvania, membre ale Asociaţiei Siebenburgen.
De asemenea, se vor pregăti spoturi audio şi video care vor fi difuzate pe posturile de
radio şi televiziune, atât locale, cât şi naţionale. Tot cu prilejul organizării acestui târg, la Bistriţa
va avea loc şi Congresul Siebenburgen, dar şi un concurs culinar şi animaţii de stradă pentru
promovarea Cetăţii Medievale Bistriţa.
Pe parcursul desfăşurării Târgului Turistic Medieval (cele 3 zile), se voramenaja şapte
standuri prin care să se promoveze cele sapte cetăţi medievale membre ale Siebenburgen. În
aceste standuri vor fi prezentate celor interesaţi informaţii turistice, vor fi distribuite materiale de
informare şi se vor promova din punct de vedere turistic cele 7 cetăţi ca parte a Siebenburgen.
Firma care va câştoga licitaţia organizată de Primăria Bistriţa şi care se va ocupa de organizarea
evenimentului va avea la dispoziţie un buget de aproape 200.000 de lei. Ofertele pot fi depuse
până la data de 24 mai.
Preşedintele Comisiei pentru Cultură şi Educaţie din Parlamentul European (PE), Doris
Pack, a anunţat, într-o conferinţă de presă susţinută la Sibiu, că va propune să se aloce bani din
bugetul Parlamentului European, pentru promovarea, la nivel european, a unui itinerariu cultural
care să scoată în evidenţă potenţialul cultural şi turistic al bisericilor fortificate săseşti din
Transilvania, unice în Europa.
„Sibiul este un punct turistic de atracţie de sine stătător, dar în jurul lui sunt cetăţi
fortificate pe care nici nu le putem potenţa la adevărata lor valoare. Să facem itinerarii culturale
care să cuprindă bisericile fortificate săseşti. Pentru 2011 ne-am propus să facem o breşă, să
facem o breşă în bugetul PE, să facem un itinerar cultural aici“, a spus Doris Pack.
Până la aprobarea fondurilor din PE pentru promovarea celor 250 de biserici fortificate săseşti
din Transilvania, deja, la Sibiu, a fost semnat un contract cu finanţare europeană, cu ADR
Centru, pentru 18 biserici fortificate săseşti din Ardeal (judeţele Sibiu, Alba, Braşov şi Mureş).
Comorile din Turlele bisericilor fortificate din judet vor fi promovate cu fonduri europene
25 de biserici de pe ruta Brasov – Sighisoara vor fi promovate la Targul de Turism din Bucuresti.
Se vor organiza seminarii si concerte de orga in cadrul proiectului derulat de o fundatie
brasoveana in parteneriat cu Agentia de Dezvoltarea Durabila a Judetului Brasov.

36
 Legendele ascunse ale turlelor lacaselor de cult din zone precum Prejmer, Maierus,
Apata, Homorod sau chiar Daisoara vor fi dezvaluite turistilor prin interediul pliantelor,
seminariilor si a altor evenimente.

37
 Bibliografie

Anghel Gh., “Cetatile medievale din Transilvania”, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1972

"GHIDUL TURISTIC AL ROMANIEI" editat de "PUBLIROM",1997- 1998.

“POTENTIALUL TURISTIC AL ROMANIEI” - ERDELI G.,ISTRATE I.,Editura Univ. din

Bucuresti,1996.

www.medievale.ro

www.inromania.info

38
Anexe

39
40
41
42
43