Sunteți pe pagina 1din 41

CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………………… 2

Capitolul I: Prezentarea zonei ………………………………………………………………… 3


1.1.Asezare geografica si limite ………...……………………………………………………. 3
1.2.Cai de acces ………………………………………………………………………………. 4
1.3.Istoric …………………………………………………………………………………….. 4
1.4.Relief ………………………………………………………………………………………. 5
1.5.Vegetatie si fauna ………………………………………………………………………… 5
1.6.Clima ……………………………………………………………………………………… 7
1.7.Hidrografie ……………………………………………………………………………… 7
1.8.Aspecte demografice ………………………………………………………………….… 8

Capitolul II: Oferta turistica ……………………………………………………………………. 10


2.1. Obiective turistice natural ……………………………………………………………….. 10
2.2. Obiective turistice antropice ……………………………………………………………… 15
2.3. Structurile de alimentatie si cazare ……………………………………………………….. 23
2.4. Forme de agrement ……….. ………………………………………………………… 27

Capitolul III: ……………………………………………………………………………………28


3.1. Programul produsului turistic pe zile …………………………………………………….. 28
3.2. Analiza de pret …………………………………………………………………………… 29

Capitolul IV: Analiza pietei turistice ………………………………………………………….. 30


4.1. Produse turistice concurente-Sibiul ……………………………………………………… 30
4.2. Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea …………………….………. 31
4.3. Aplicarea chestionarului ………………………………………………………………… 31
4.4. Propuneri de promovare si dezvoltare ale turismului rural .............................................. 36

Bibliografie …………………………………………………………………………………… 38

Anexe ………………………………………………………………………………………… 48

1
Introducere

Judetul Brasov este unul din judetele tarii cu un patrimoniu natural si istoric de invidiat,
dar care nu este valorificat cum se cuvine. Brasovul este depozitar a nenumarate monumente ale
naturii, între care "Poiana Narciselor" din vecinatatea municipiului Fagaras, Mlastinile Harman -
Dealul Lempes, cu microclimat si flora de exceptie, Tigaile Ciucasului, Abruptul Bucsoiu sau
Caldarea Malaiestilor din muntii Bucegi de o valoare peisagistica unica.
Exista doua parcuri nationale pe teritoriul sau - parcul national Piatra Craiului si o parte a
parcului national Bucegi, exista 24 de rezervatii naturale.
Se poate spune ca prin elegantele hoteluri si baze turistice din Brasov, Poiana Brasov si
Predeal, prin pitorescul gospodariilor taranesti din zonele Bran, Poiana Marului, Tara Bârsei,
Tara Fagarasului si Vama Buzaului, judetul Brasov ofera "casa buna" oricui doreste sa vada, sa
simta frumosul naturii si al oamenilor dintr-un areal turistic exceptional, recunoscut ca atare de
toti cei ce i-au trecut pragul.
Judetul Brasov este încarcat de istorie. Urmele vietii omului pe aceste meleaguri dateaza
înca din paleolitic si în continuare, pâna în epoca fierului care este bogat reprezentata. Asezarile
dacice si ale populatiei daco- romane ale caror existenta este atestata prin descoperirile
arheologice de la Brasov, Râsnov, Zarnesti, Feldioara, Teliu, Rupea - dovedesc ca si dupa
retragerea stapânirii romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populatiei autohtone, care s-a
mentinut si în perioada de trecere la feudalism si în continuare pâna astazi.
Râsnovul dateaza din epoca romana existând vestigii ale trecutului la hotarul dintre orasul
Râsnov si comuna Vulcan concretizate în urmele unui castru roman al legiunii a - XIII - a
Gemina.
La 170 de kilometri de Bucuresti, capitala României, se găseşte Municipiul Braşov,
reşedinţa administrativă a judeţului cu acelaşi nume. Drumul străbate Valea Prahovei, trecatoarea
Predeal, astfel incat Brasovul este un oras situat la inaltime in Romania. Urme ale existentei
umane in zona inapoi cu 60.000 de ani, locuitorii acestor parti au trecut fara indoiala prin toate
stagiile specifice civilizatiei europene antice. Cel mai impresionant monument al anticitatii este
Sanctuarul dacic de la Racos, greu accesibil turistilor curiosi. Alta marturie a trecutului glorios al
istoriei este tabara romana de la Rasnov, care se gasea la nord-estul granitei Imperiului Roman,
imperiu care se intindea in secolul al doilea d. Hr. pana la municipiul Brasov de astazi.
O inscripţie în piatră ne dă numele dacic al localităţii, Cumidava. Braşovul şi vecinătăţile
sale, Ţara Bârsei cum mai este cunoscut platoul, a jucat un rol important in Evul Mediu, deţinand
trei puncte strategice care i-au asigurat dezvoltarea economica, militara si politica. Primul este
Cetatea Fagarasului de unde se spune ca Negru Voda a declarat întemeierea Ţării Româneşti la
sud de Carpaţiii Meridionali.

2
Capitolul I
Prezentarea zonei

1.1. Asezare geografica si limite

Cu o poziţie centrală în cadrul ţării, teritoriul judeţului Braşov este cuprins între
45°23’13” - 46°12’12” latitudine nordică şi 24°39’44” - 26°6’11” longitudine estică; cu alte
cuvinte pe latitudine se extinde pe 88,6 km (extremitatea sudică e situată în masivul Leaota, iar
cea nordică în dealurile Homoroadelor, la NV de satul Drăuşeni), iar longitudinal pe 112,6 km
(extremitatea vestică se află în lunca Oltului, imediat în aval de Ucea de Jos, iar cea estică în
Munţii Tătarului, la izvoarele Buzăielului).
Judeţul Braşov se învecinează cu 8 judeţe: Argeş (la sud-vest, pe o distanţă de 72 km),
Dâmboviţa (la sud, pe 15 km), Prahova (la sud-est, pe 73 km), Buzău (in extremitatea sud-estică,
pe 2 km), Covasna (la est, pe 144 km), Harghita (la nord, pe 35 km), Mureş (la nord-vest, pe 28
km) şi Sibiu (la vest, pe 88 km). Limita sudică a judeţului – spre judeţele Argeş, Dâmboviţa,
Prahova si Buzău – însumând o lungime de 160 km si având o dispoziţie generală vest-est, se
suprapune pe culmi muntoase (succesiv M. Făgăraşului, M. Piatra Craiului, M. Leaota, M.
Bucegi, M. Baiului, M. Ciucaşului, M. Tătarului) întrerupte de trecători montane (Bran, Predeal,
Predeluş, Bratocea, Tabla Buţii) care facilitează comunicaţiile cu judeţele limitrofe din
Muntenia. Pe intervalul limitei estice, şesul depresionar al Braşovului între Teliu şi Lunca
Câlnicului, apoi valea Oltului între lunca Câlnicului si Augustin oferă o largă deschidere spre
judeţul Covasna.
Comunicaţiile cu judeţul Harghita sunt canalizate de văile, destul de largi, ale
Homorodului Mic şi Homorodului Mare, în timp ce spre judeţul Mureş bariera naturală deluroasă
a interfluviului major dintre bazinele hidrografice ale Oltului şi Mureşului este învinsă de o cale
ferată (la Beia) şi prin serpentinele unei şosele naţionale modernizate (DN 13). In fine, pe
intervalul limitei vestice, spre judeţul Sibiu, o deschidere largă este oferită de depresiunea
Făgăraşului, la care se mai adaugă câteva văi secundare din Podişul Hârtibaciului, străbătute de
drumuri judeţene (Voila-Cincu-Agnita, Şoarş-Bărcuţ-Brădeni) şi comunale. Intre aceste limite,
judeţul Braşov concentrează peisaje geografice variate, cu multiple avantaje naturale, importante
resurse umane şi un considerabil potenţial economic.
Sub aspect fizico-geografic, judeţul Braşov se află la joncţiunea a trei mari unităţi
naturale: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei, de unde rezultă o
pronunţată complexitate şi diversitate în trăsăturile geologice şi geomorfologice, reflectată şi în
celelalte componente ale învelişului landşaftic – climă, ape, soluri, vegetaţie, faună - , iar în
ultimă instanţă şi în caracteristicile social-geografice ale teritoriului – distribuţia populaţiei, a
reţelei de aşezări omeneşti şi de căi de comunicaţie, utilizarea agricolă şi silvică a terenurilor,
exploatarea resurselor subsolului

3
1.2. Cai de acces

Reţeaua căilor rutiere


Din judeţul Braşov reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta - Oradea - Cluj-Napoca - Braşov
- Bucureşti - Constanţa, cu prelungirea Poti - graniţa cu China.
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu - Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu - Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti - Buftea - Bucureşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti - Bacău
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos - Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov – Zărneşti
Aeroport : Bucuresti 150 km.

1.3. Istoric

Cele mai indepartate urme ale civilizatiei nascute aici, la Brasov, dateaza de peste 60.000
ani. Trecut prin furcile vremii, acest loc a parcurs numeroase etape dezvoltarea sau regresia,
specifice vechilor civilizatii ce s-au stabilit in aceasta regiune a lumii: Europa. Marturie a
prezentei dacilor, cel mai vechi monument al antichitatii acestor meleaguri este Sanctuarul Dacic
- Racos (greu accesibil).
» Castrul roman Rasnov - Hoghiz: sunt vestigii ale vechii frontiere a Imperiului Roman,
datand din secolul II e.n, care trecea in apropierea Brasovului. Bresle puternice, intre care se
aflau in frunte aurarii, tesatorii, postavarii, armurierii, fierarii, aramarii, cositorarii, au facut ca
Brasovul sa nu ramIna doar un punct al comertului tranzit, ci un infloritor centru mestesugaresc.
Anul 1377 o data cu constuirea Cetatii Bran se confirma incheiera unui tratat comercial - politic -
legatura orasului Brasov cu satele libere sasesti din cadrul districtului Brasov.
» Constructia orasului a fost facuta conform celor mai inalte standarde ale vremii, zidurile
cetatii ,bastioanele, turnurile de paza-aparare fiind completate de depozite, piete, ateliere,
pravalii, hanuri, biserici, spitale, Brasovul acelor vremuri fiind un exemplu de organizarea -
exploatarea resurselor existente, numeroase cladiri se pastraza acum, cum ar fi:

4
» Biserica Neagra, cea mai mare cladire in stil gotic din sud-estul Europei 1477.
» Piata veche cu Casa Sfatului, cea mai cunoscuta efigie a Brasovului .
» Scheii Brasovului - Biserica Sf. Nicolae.
» Biserica Bartolomeu cea mai veche cladire in stil romanic.
» Bastioane - turnuri - fortificatii pe laturile de sud-vest ale cetatii.
» Biserica Sf. Nicolae, asezata in Scheii Brasovului, adevarata catedrala a ortodoxismului ,
ctitorie a voievozilor din Tara Romanesca - Moldova este dovada arhitectonica a credintei
romanilor, curtea ei adapostind statuia diaconului Coresi, cel care a tipografiat prima carte in
limba romana - 1570, lucrarile sale reprezentand inceputurile limbii literare romane. Curtea
bisericii adaposteste prima scoala romaneasca
» Muzeul din Brasov cuprinde numeroase colectii valoroase iar Muzeul Casa Muresenilor
pastreaza numeroase marturii ale timpului, printre care primul ziar politic al romanilor - 1838,
Gazeta de Transilvania redactor George Bartiu, ziar care se mai editeazaCalamități abătute
asupra Brașovului
De-a lungul vremii, Brașovul a suferit numeroase calamități, naturale sau antropice, ceea
ce nu a împiedicat totuși dezvoltarea sa:
 Cutremure: 1662, 1738, 1802, 1940, 1977, 1986, 1990
 Furtuni: 1457, 1490, 1599, 1667, 1673, 1682, 1913
 Incendii: 1461, 1519, 1689, 1718
 Inundații:
 Invazii: 1241 (tătari), 1421 (turci), 1438 (turci), 1658 (tătari)
 Ciumă și alte boli mortale: 1495, 1510 - 1511, 1530 - 1531, 1572, 1588, 1602 - 1603,
1646, 1660¹, 1756
- pentru prima dată se iau măsuri eficiente de stăpânire a focarului
si astazi.

1.4. Relief

Relieful judetului Brasov descopera o mare complexitate, existand trei trepte dinstincte,
Brasovul ca oras fiind asezatin mijlocul acestora, o imbinare perfecta intre relief si
conditiigeografice.
Cele trei trepte de relief sunt compuse din:
Lantul muntilor inalti care trec de 1750m altitudine: si anume M. Fagaras, M. Piatra
Craiului,M. Bucegi, M. Postavaru, M. Piatra Mare si M. Ciucas.
Lantul muntilor scunzi, intre 800 si 1750m: cuprins de muntii Intorsura Buzaului,
Darstelor, Tampa, PoianaBrasovului, Codlei si Persani.
Lantul depresiunilor si a dealurilor, situatintre 450 si 700m
Campiile se desfasoara in cadrul depresiunilor submontane si intramontane in componenta
acestora intrand Campia Barsei, ce cuprinde depresiunile Zarnesti - Tohan, Vladeni si culoarul
Maierus, urmata de Campia Fagarasului cu depresiunea Homoroadelor si Colinele Tarnavelor.

1.5. Vegetatia si fauna

Vegetaţia actuală reprezintă în bună parte aspectele vegetaţiei naturale, precum şi


ecosisteme fragmentare sau integrale-secundare, instalate în urma intervenţiei omului în
decursul timpului.

5
Se poate aprecia că aproape întreg teritoriul judeţului a fost acoperit în trecut de păduri
- a aparţinut deci zonei forestiere, cât şi zonei alpine, mai puţin extinsă în comparaţie cu prima.
Incepând cu vegetaţia depresionară şi încheind cu cea montană, se poate aprecia că
zona forestiră este reprezentată de: subzona stejarului, subzona gorunului, subzona fagului şi
subzona molidului.
Ţinând seama de configuraţia Depresiunii Bîrsei - ca depresiune închisă - şi de
vecinătatea cu versanţii nordici ai ramei montane sudice - în etajarea altitudinală a vegetaţiei
se întâlnesc adeseori inversiuni. Este destul să menţionăm prezenţa bradului ca şi a
molidului sub 800 m la Noua, Cristian, pe Valea Timişului sau a Bîrsei.
Prin defrişările pădurilor de foioase efectuate în prima jumătate a secolului al XX-lea, s-a
favorizat instalarea pajiştilor secundare de păiuş roşu şi iarba câmpului în zonele montane, de
păiuşcă, ţepoşică, pieptănăriţă şi păiuş, în regiunile colinare şi depresionare. In lunca Oltului, ca
şi în alte zone mai joase, inundabile, sau cu umezeală ridicată datorită izvoarelor, se găsesc
asociaţii de rogoaze, de trestiişuri, păpurişuri, de sălcii, anin etc.
Zona alpină, care încheie în altitudine vegetaţia judeţului, este comună munţilor înalţi.
Ea este alcatuită din jnepenişuri şi afinişuri, de ienuperi şi zmârdari care, cu florile lor liliachii,
înviorează liziera superioară a pădurii. Crestele vântuite ale munţilor prezintă alături de
diferite specii de graminee ori ciperacee şi alte specii ce cresc în „periniţe” specifice.
Fauna este foarte variată, graţie multitudinii biotopurilor întâlnite din Valea Oltului până
pe crestele montane. Dacă în mlaştinile eutrofe ale Ţării Bîrsei se găsesc numeroase specii
interesante, unele relicte glaciare ori specii rare de coleoptere, ecosistemele xerofite de pe
Tâmpa ori Dealul Cetăţii sunt populate de cca 35% din macrolepidopterele cunoscute în ţară,
numeroase specii de ichneumonide şi alte forme folositoare în lupta cu dăunătorii.
Apele de munte şi de şes sunt populate de diferite specii de peşti, mai ales de păstrăvi,
lipan, mreană ş.a., iar în ecosistemele cu exces de umezeală, ca şi în păduri, abundă specii de
amfibieni, reptile, păsări şi mamifere.
Remarcam prezenţa şorecarului comun şi a şorecarului încălţat, ca păsări deosebit de
folositoare, ca şi a berzelor (albă şi, mai rar, neagră), a vântureilor, hereţilor, potârnichii,
acvilelor, a cocoşului de munte, prundărişului de piatră şi a altor păsări sedentare sau
migratoare.
Dar cea mai reprezentativă rămâne fauna mamiferelor, cunoscuţi prin trofeele deosebit de
valoroase, apreciate atât în ţară, cât şi peste hotare. Capra neagră - stăpâna ţancurilor
crenelate ale munţilor – cerbul, ursul, căpriorul, mistreţul, râsul ş.a. constituie o podoabă de
preţ a cadrului natural braşovean, ceea ce a determinat apariţia şi conturarea unor preocupări
importante pe linie cinegetică. In acest sens, de pe fondurile de vânătoare au fost recoltate
exemplare valoroase de urs, cerb, mistreţ şi capră neagră medaliate la diferite expoziţii (trofeul
record mondial, valabil şi astăzi în ceea ce priveşte capra neagră, a fost dobândit în 1934, în
Munţii Făgăraşului de un vânător braşovean). Din iniţiativa Facultăţii de silvicultură şi a
Regiei Naţionale a Pădurilor s-au populat unele zone cu fazan, iar pe terenul din zona
Dealului Cetăţii (Lempeş) s-a încercat colonizarea muflonului şi a iepurelui de vizuină.
In judeţul Braşov există nouă asociaţii vânătoreşti iar fondurile de vânătoare sunt deţinute
prin arendă de la stat în proporţie de 68% de asociaţiile de vânători, de 30% de Regia Naţională a
Pădurilor şi de 2% de Facultatea de Silvicultură din Universitatea Transilvania din Braşov şi
Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Braşov.

6
1.6. Clima

În Brașov, vara durează aproximativ 50 de zile, iar iarna dureaza circa 90 de zile. Clima
municipiului Brașov are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziție
între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental: mai umedă și răcoroasă
în zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în depresiune.
Temperatura obișnuită de vară se situează în intervalul 22 °C – 27 °C, iar cea de iarnă între -
18 °C și -2 °C. Deseori iarna, temperatura în Poiana Brașov ajunge la +15 °C (la soare), în
această stațiune putând fi practicate aproape toate sporturile de iarnă. Stratul de zăpadă prielnic
pentru schiat durează aproximativ 71 de zile la Brașov. Umiditatea aerului are valori medii
anuale de 75%.
Stratul de zăpadă se formează, în şesul Bîrsei, în jurul datei de 17 noiembrie însă el
devine stabil mult mai târziu, în a doua jumătate a lunii decembrie sau tocmai în ianuarie.
Intervalul de timp cu strat de zăpadă stabil cuprinde, în medie, la Braşov, un număr de 61 zile,
în Poiana Braşov 93 zile, iar în etajele montane superioare solul rămâne neîntrerupt acoperit
cu zăpadă peste 150 zile.

1.7. Hidrografie

In alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră, pe de o parte, apele


subterane - freatice şi de adâncime -, pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de
reţeaua de râuri care străbate teritoriul judeţului şi de lacu rile naturale şi artificiale
existente aici. Gospodărirea complexă a acestor resurse le-a grupat în trei sectoare teritoriale:
Ţara Bîrsei, Rupea-Homorod şi Făgăraş.
Pe teritoriul judeţului Braşov o cantitate însemnată de apă apare sub formă de izvoare,
în special în zone de munte. Izvoarele ce apar în zona conglomeratelor din Ciucaş şi Bucegi
au un debit de circa 100 l/s şi sunt captate pentru alimentarea cu apă a oraşului Braşov. In
zona calcaroasă a masivului Piatra Craiului există numeroase izvoare carstice, unele din ele
având un debit maxim de peste 600 l/s. Multe izvoare apar pe linia de front inferior al
piemonturilor, ale căror materiale permeabile facilitează o acumulare abundentă a apelor de
infiltraţie (de ex. linia de izvoare de la baza piemontului Săcelelor în zona Hărman-
Prejmer).
In ansamblu, resursele de apă subterană ale judeţului Braşov sunt considerabile şi pot
aduce o contribuţie substanţială la satisfacerea necesarului de apă (potabilă, industrială etc.) al
acestui teritoriu.
Apele de suprafaţă. Cu excepţia unor mici porţiuni din extremitatea sud-estică (ce aparţine
bazinului hidrografic al Buzăului) şi din extremitatea nord-vestică (aparţinătoare bazinului
Târnavei Mari), întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin
superior al Oltului, care străbate judeţul pe o distanţă de circa 2l0 km, de la confluenţa
Râului Negru până la confluenţa râului Ucea. Intre aceste limite Oltul primeşte numeroşi
afluenţi dintre care mai importanţi sunt, pe partea dreaptă : Aita, Baraoltul, Vârghişul,
Homorodul Mare cu Homorodul Mic şi Valea Mare (sau Coşdul), Ticuşul, Felmerul şi Cincul, iar
pe partea stângă: Tărlungul (al cărui bazin se încadrează aproape în întregime în judeţul
Braşov, cu excepţia confluenţei care aparţine judeţului Covasna), Timişul cu Ghimbăşelul,
Bârsa, Vulcăniţa, Hamaradia, Crizbavul, Bogata, Comana, Veneţia, Şercaia, Mândra,
Sebeşul, Berivoiul, Dejaniul, Breaza cu Pojorta, Sâmbăta, Viştea cu Viştişoara, Ucea.

7
In general, reţeaua de râuri a judeţului Braşov oferă resurse importante de apă care,
alături de cele subterane, asigură acoperirea nevoilor de apă potabilă şi industrială din acest
spaţiu teritorial. Gospodărirea acestor resurse comportă o utilizare multilaterală a lor,
incluzând şi valorificarea lor hidroenergetică (amenajările de pe Olt, din aval de Hoghiz, la
Veneţia de Jos şi Voila s.a.). In cadrul amenajării integrale a bazinului Oltului au fost executate
ample lucrări de regularizare şi îndiguire, pe zeci de kilometri, la o serie de afluenţi ai OItului -
Ghimbăşel, Vulcăniţa, Hamaradia, Bîrsa, Homorodul Mare, Valea Mare (sau Coşdul), Felmerul
etc. - pe cursul inferior şi mijlociu al acestora. Lucrările de regularizare şi îndiguire sunt corelate
cu desecări în luncile cu exces de umiditate şi cu lucrări antierozionale pe versanţi, efectuate pe
mii de hectare.
Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii
Fagăraşului (Urlea, Podragu) - surse de alimentare ale unor râuri făgărăşene şi obiective de
interes turistic - şi de lacurile artificiale, cu diferite destinaţii: alimentare cu apă potabilă
şi industrială (de ex. acumularea de pe Tărlung, din amonte de Săcele, dată în folosinţă
în anul 1975, cu un volum de 18 milioane m 3 de apă destinată satisfacerii consumului
oraşului Braşov), furnizarea de hidroenergie (acumulările de pe Olt, de la Veneţia de Jos şi
Voila, precum şi cele care sunt amenajate pe mai mulţi afluenţi din zona montană),
piscicultură (acumulările existente pe pârâul Holbăşel etc.).
In judeţ există amenajări piscicole (iazuri, eleştee), din care unele sunt păstrăvării (la
Dejani şi Sâmbăta de Sus, la poalele Munţilor Fagăraşului şi la Prejmer etc.) şi altele sunt
destinate creşterii crapului ( pe Holbăşel, la nord-vest de Codlea, la Hărman, în lunca
Oltului între Feldioara şi Rotbav, pentru pescuitul sportiv).

1.8. Aspecte demografice

„Poartă deschisă între Transilvania si Ţara Romanească , strungă de transhumanţă , loc de


întâlnire al românilor de pretudindeni , aici se vorbeşte o limba netedă , şlefuită , curată , ca o piatră
într-un râu de munte , o limbă leagăn a celei literare omogenizate” - spunea Maria Bans.
Centrul de gravitaţie al ansamblului de elemente geografice cuprinse în spaţiul teritorial al judeţului
Braşov îl reprezintă aria depresionară a Ţării Bîrsei, care, beneficiind de condiţii favorabile pentru
habitatul uman şi totodată de proximitatea mai multor trecători transcarpatice, este cunoscută încă din
evul mediu ca loc de intersecţie al unor importante drumuri comerciale care legau Transilvania de
Muntenia şi Moldova, în timp ce aglomerarea urbană născută aici - Braşovul - s-a afirmat ca o piaţă
centrală şi, totodată, ca un focar de cultură pentru cele trei provincii româneşti.
Avantajul poziţional al Ţării Bîrsei a primit noi valenţe în anii socialismului, prin
constituirea unei grupări urbane cu peste 420 000 locuitori (incluzând municipiul Braşov cu
peste 314 000 de locuitori şi încă 5 oraşe - Săcele, Predeal, Rîşnov, Zărneşti, Codlea - însumând
peste 100 000 locuitori), care reprezintă în acelaşi timp un puternic nucleu industrial, cu o mare
forţă de polarizare a legăturilor economice, a transporturilor de mărfuri şi că1ători.
Comuna Bran se situează pe primul loc ca numar de populaţie, între comunele care
formează zona de influenţă Bran, sau aşa numitele “Comune Brănene”.
Populaţia a înregistrat o continuă crestere până în anul 1990 pentru ca apoi să scadă ,
datorită unor factori printre care şi dinamica ratei natalităţii ajungând actualmente la doar 5573
persoane, faţă de 6029 la recensământul din 1977 sau de 5669 la recensământul din 1994.
Din totalul populaţiei 34 % locuiesc în gospodării situate de-alungul căilor principale de
acces, diferenţa fiind răspândită în restul teritoriului administrativ al comunei.

8
Incepând de la sfârşitul secolului al XVII-lea, populaţia satelor brănene este menţionată în
conscripţiile fiscale întocmite de statul austriac. La 1695 pe lângă terenurile din Bran arendate de
oraşul de oraşul Braşov figurează şi un număr de 33 de familii.
S-a înregistrat o creştere a numărului de locuitori şi o scădere în satele în apropierea
drumului comercial o creştere a numărului şi o scădere în satele de pe înălţimi, determinată de
atragerea forţei de muncă spre activităţi comerciale şi industriale în centre urbane din Ţara
Bârsei. S-a înregistrat o creştere continuă a populaţiei explicată atât prin natalitatea bogată cât şi
prin primirea de noi emigranţi în satele de la contactul cu Muscelul şi Ţara Bîrsei; în Sohodol de
la 1161 de locuitori în 1890 la 2428 în 1992; în Moeciu de Jos de la 1495 de locuitori în 1890 la
2962 în 1992, iar în satele Branului de Sus s-au înregistrat o serie de fluctuaţii pe parcursul
anilor, dar la recensământul din 1992 înregistrându-se o scădere, de la 680 de locuitori în 1890 în
Fundata la 667 în 1992.

9
Capitolul II
Oferta turistica

2.1. Obiective turistice naturale

Cheile Dambovicioarei

 situate in zona calcaroasa a muntilor Piatra Craiului, pe traseul Rucar - Bran, judetul Brasov;
 in acesta zona este localizat cel mai mare complex de chei din tara noastra, insumand un
numar de 20 de chei si avand o lungime de 30 km;
 portiunea pe care se intind Cheile Dambovicioarei este de 2 km;
 au aspect monumental, dat de versantii calcarosi, abrupti, uneori inclinati spre albie;
 peretii ating in unele locuri 200 m inaltime si sunt formati din calcare jurasice cenusii - albi -
lucioase, dispuse in bancuri, iar in parte superioara din calcare albe dispuse in placi;
 relieful este intregit de turnuri, stanci ascutite, relief carstic subteran;
 in zona acestor chei exista peste 50 de pesteri, cele mai importante sunt: Dambovicioara,
Pestera de la Gura Defileului, Pestera Labirintului

Cheile Zarnesti

 situate in interiorul Parcului National Piatra Craiului, pe teritoriul administrativ al comunei


Moeciu, judetul Brasov;
 suprafata totala 109,8 ha;
 sunt strabatute de Raul Mare care in unele locuri dispare datorita permeabilitatii calcarelor si
reapare la iesirea din chei;
 in bazinul hidrografic al Raului Mare s-au format 21 de pesteri; in una dintre acestea a fost
descoperit paianjenul Nesticus Constantinescui, endemic masivului;
 relieful este deosebit prin salbaticia sa; peretii abrupti de stanca fac ca zona sa fie ideala
pentru practicarea alpinismului;
 datorita peisajului stancos mai sunt numite si Prapastiile Zarnestilor;
 accesul se face din localitatile Zarnesti, Moeciu sau Magura

Rezervatia Naturala Tampa

 situata la 400 m deasupra orasului Brasov, pe muntele Tampa, judetul Brasov;


 singura rezervatie peisagistica din judetul Brasov;
 suprafata totala 150 ha;
 protejeaza specii cu valoare ornamentala si stiintifica - stejarul, fagul, teiul, pinul, carpenul,
ulmul de munte, iar pe versantul sudic ochiurile de stepa;
 pe teritoriul rezervatiei se gasesc 975 specii de fluturi (o treime din totalul speciilor de pe
teritoriul tarii) precum si endemisme ca: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) si obsiga
barsana (Bromus marcensis);
 la poalele muntelui se afla zidurile vechii cetati a Brasovului;
 accesul in rezervatie se poate face cu telecabina.

10
Rezervatia Naturala Bucegi

 situata in interiorul Parcului Natural Muntii Bugeci, in partea de nord a masivului Bucegi,
judetul Basov;
 rezertavtie naturala de tip mixt;
 suprafata totala 1.643 ha;
 formata din rezervatiile Valea Gaura, Valea Bucsoiu cu stanci si prapastii si Horunrile
Malaiestilor;
 traseul de pe Valea Bucsoiu este relativ usor si deosebit din punct de vedere peisagistic; cea
mai impresionanta forma de relief este varful Balaurul, avand forma cunoscutei creaturi din
foloclorul romanesc;
 accesul se poate face din Brasov sau Bran.

Rezervatia Naturala Stanca de bazalt de la Rupea

 situata in partea de est a Podisului Hartibaciului, la 66 km de Brasov, judetul Brasov;


 suprafata totala 9 ha din care 5 ha reprezinta suprafata ivirii de bazalt;
 cel mai vestic punct de aparitie a bazaltelor din Muntii Persani;
 dispune de un relief colinar rezidual care se suprapune, partial, pe formatiunile sedimentare
marginale ale Podisului Hartibaciului;
 bazaltele inatalnite in rezervatie sunt compacte si nu au produse piroclastice;
 accesul se face pe DN 13 Brasov - Sighisoara pana in centrul orasului Rupea, de aici se urca
pe un drum de acces, dupa aproximativ 500 m atingandu-se altitudinea de 579 m.

Rezervatia Naturala Pestera Comana

 situata pe raza satului Comana de Sus, teritoriul administrativ al comunei Comana, judetul
Brasov;
 explorata pentru prima data in anul 1981;
 rezervatie naturala de tip speologic;
 suprafata totala 42 ha;
 este drumul subteran al paraului ce isi aduna apele de pe platoul suspendat aflat la sud de
Muntele Pestera;
 sistemul de galerii al pesterii, este dispus pe trei nivele si are dezvoltare de 2.500 m;
 galeria activa - mica ca suprafata, are tavan inecat, cascade; urcand se ajunge la Galeria
Zanelor si Galeria Emilia, aici se gasesc primele macrocristale de calcit;
 nivelul intai duce la Sala Bradului, deosebita datorita unei stalagmite albe cu inaltimea de 4,5
m, a bazinelor cu cristale (forma de bradut) si a scurgerilor parietale; nivelul se termina cu
Sala Catedralei ce are coloane, stalagtite, gururi si primele halcite;
 ultimul nivel este format din Galeria Comorilor, avand dimensiuni de 14 m latime si 8 - 10 m
inaltime; aceasta camera este foarte bogata in diverse formatiuni: stilolite, cristalicite, cristale
de aragonit, plansee suspendate, scurgeri parietale, draperii, bazine cu coloane de calcit;
 din punct de vedere biospeologic se protejeaza amfipodul agvatic hiopgen - Niphargus
andropus si liliacul troglofil din specia Myotis myotis

11
Rezervatia Naturala Mlastina Harman

 situata pe teritoriul administrativ al localitatii Harman, in partea centrala a Depresiunii


Brasovului, la limita estica a Tarii Barsei, pe terasa luncii Oltului, judetul Brasov;
 declarata rezervatie naturala de tip botanic in anul 1962;
 suprafata totala 2 ha;
 pe teritoriul rezervatiei se intalneste o flora si o fauna rara, compusa din numeroase relicte
glaciare;
 pana in prezent au fost descoperite peste 150 de specii si relicte dintre care unele au valoare
stiintifica mondiala;
 pe ariile cu cea mai mare umiditate se dezvolta: bumbrezul ( Schoenus nigricans ), jimla
(Armenia alpina, ssp. Barcensis) - localizata doar in aceasta rezervatie, tufe de Cladium
mariscus, relict glaciar cu raspandire interesanta: Eurasia, nordul Americii, sudul Africii, si
Australia;
 unele specii nordice, in rezervatie au arealul cel mai sudic din Europa: Swentia perenis
(specie boreal montana), Primula farinose, Sesleria coerulea;
 datorita drenajelor necoresponzatoare au disparut specii rare de plante, precum Fritillia
meleagris L. (laleaua pestrita) declarata monument al naturii, protejata in toate tarile
europene.

Rezervatia Naturala Vulcanii Noroiosi de la Baile Homorod

 situata la poalele Muntilor Persani, la contactul cu Subcarpatii Transilvaniei, pe sectorul de


lunca de la confluenta Homoroadelor, pe raza localitatii Baile Homorod, comuna Homorod,
judetul Brasov;
 suprafata ce contureaza arealul de ivire a vulcanilor noroiosi este de 0,10 ha;
 rezervatie naturala de tip geologic;
 primele emanatii de noroi au aparut la mijlocul secolului XX;
 fenomenul eruptiv s-a diminuat in timp, azi aparand eruptii in trei puncte;
 utilizarea apelor minerale din zona Baile Homorod a inceput in secolul XIX si existau 6
izvoare.

Rezervatia Naturala Pestera Liliecilor

 situata in satul Pestera, la 5 km de comuna Moeciu pe teritoriul amdministrativ al acesteia,


judetul Brasov;
 eixstenta pesterii e consemnata cu mult timp in urma, primele sapaturi arheologice fiind
efectuate in 1957 - 1958;
 aplasata la altitudinea de 950 m;
 suprafata totala de 1 ha;
 modelata in calcare jurasice de un afluent al Vaii cu Cale, in prezent devenit parau temporar;
 este populata cu colonii de lilieci si cercetata din punct de vedere biospeologic de catre
institutul de Speologie Bucuresti;
 are o extindere de 162 m si o singura galerie cu inaltime intre 1,2 - 8 m;
 in interior este o umiditate moderata si temperaturi destul de ridicate (8 - 10 grade Celsius).

12
Rezervatia Naturala Complexul piscicol Dumbravita

 situata pe teritoriul administrativ al comunei Dumbravita, in partea centrala a Depresiunii


Barsei, in lunca Homorodului Persanilor (Hamaradiei), judetul Brasov;
 declarata arie de protectie speciala avifaunistica de interes international in anul 2006;
 suprafata totala 414 ha;
 compusa dintr-un lac de acumulare si un sistem de helestee piscicole;
 scopul instituirii ariei protejate este de a ocroti cele peste 200 de specii de pasari de apa;
 exista specii de starci, pasari de tarm (limicolae), pescarusi (laridae, sternidae), cormorani
mari (Phalacrocorax carbo), egrete mari (Egretta alba), egrete mici (Egretta garzetta), berze
negre (Ciconia nigra), garlite mari (Anser albifrons), rate (Anas crecca, A. platyrhynchos, A.
penelope), buhaiul de balta (Botaurus stellaris), starcul pitic (Iixobrychus minutus), starcul
rosu (Ardea pupupurea);
 floara este compusa din stuf si papura;
 zona mai este numita "Delta Brasovului" si "Delta dintre munti".
.
Rezervatia Naturala Cotul Turzunului

 situata pe teritoriul administrativ al comunei Hoghiz, la 62 km nord - vest de Brasov, la limita


dintre Muntii Persani si Depresiunea Fagarasului, pe malul drept al raului Olt, judetul Brasov;
 decalarata rezervatie naturala de tip ornitologic in anul 1980;
 suprafata totala 1 ha;
 face parte din siturile naturale ornitologice si botanice;
 e importanta, deoarece aici vietuiesc numeroase specii de pasari aflate pe traseul transilvanean
al migratiei europene;
 pe pietrisuri si nisipuri s-a dezvoltat o turba eutrofa de 1 m grosime;
 se intalnesc specii boreale ca: Primula farinosa, Sesleria coerulea, Calamagrostis nejglecta;
specie boreala - eurasiatica: Liguria sibirica
 pe langa speciile mentionate, se mai intalnesc si alte exemplare: Molinia coerulea,
Eriophorum latifolium, Gentiana pneumonanthe, G. ciliata, Drossera anglica, Utricularia
vulgaris;
 accesul in rezervatie se poate face pe D.N. 1 Brasov - Sighisoara, pana la km 52, dreapta pe
drumul care duce in localitatea Racos, apoi pe langa digul Oltului care imprejmuieste Dealul
Tuzunului.

Parcul National Piatra Craiului

 situat in Carpatii Meridionali incluzand Creasta Pietrei Craiului in totalitate si spatiile din
culoarele intramontane limitrofe, Rucar - Bran si Rucar - Zarnesti, judetul Brasov;
 masivul Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala in 28 martie 1938 si Parc National in
anul 1990;
 suprafata totala este de 14.773 ha, in judetul Brasov se intinde pe o suprafata de 6.967 ha;
 a fost creat pentru conservarea biodiversitatii si a peisajului, a speciilor valoroase,
promovarea si incurajarea turismului, constientizarea si educarea publicului in spiritul
protejarii naturii;

13
 pe teritoriul judetului Brasov exista o zona de protectie stricta in suprafata de 2.619 ha - unde
se incadreaza si Cheile Zarnestilor (Prapastiile Zarnestilor) si Cheile Dambovicioarei;
 fauna este deosebit de variata, abunda in specii de nevertebrate cat si in specii de vertebrate;
40% din speciile de mamifere de pe teritoriul Romaniei se gasesc pe teritoriul acestui parc;
 flora este diversa, datorita conditiilor optime de dezvoltare oferite de Parcul National Piatra
Craiului; exista 1.170 de specii si subspecii de plante;
 cele mai cunoscute specii de plante sunt: garofita Piatrei Craiului - simbolul floristic al Pietrei
Craiului, fiind singurul loc din lume care o gazduieste, tisa, angelica, sangele voinicului,
macul galben, linarita, floarea de colt sau floarea Reginei, precum si numeroasele specii de
orhidee (41 specii din 58 de specii existente pe teritoriul tarii).

Parcul natural Muntii Bucegi

 situat in Muntii Bucegi, in judetulu Brasov se intinde pe raza comunelor Rasnov, Bran,
Moeciu;
 zona Muntilor Bucegi a fost propusa pentru protejare in anul 1936, dar initiativa s-a
concretizat abia in 1990;
 suprafata totala 35.700 ha;
 in interiorul parcului se gasesc rezervatii naturale de interes major - Abruptul Bucsoiului,
Valea Malaiesti si Valea Gaura, in aceste zone s-au retras majoritatea populatiilor de capre
negre din masiv;
 protejeaza frumusetile naturale, speciile de plante si animale (capra neagra, rasul, cocosul de
munte) existente in acest masiv.

Pestera Valea Cetatii

 situata la aproximativ 3 km de orasul Rasnov, pe soseaua ce leaga Valea Cetatii de Poiana


Brasov;
 descoperita in preajma anului 1949;
 amplasata la 825 m altitudine si are lungime totala de 958 m;
 sala principala a pesterii atinge 20 m inaltime si 2.500 mp; din aceasta sala se desprind galerii
secundare mai mici;
 peretii pesterii sunt acoperiti cu scurgeri de calcit;
 pestera a fost vandalizata, dar in Sala Mare au mai ramas stalactite si stalacmite ce ating chiar
si inaltimea de 2 m;
 a fost declarata monument al naturii si rezervatie naturala de tip speologic;
 introdusa in circuitul turistic romanesc incepand cu acest an, a fost amenajata cu trotuare,
balustrade, pasarele, bare de protectie, scari si sistem de iluminat.

Lacul Tarlung

 situat pe dealul La Hamei, la o distanta de 25 km sud - est de municipiul Brasov, judetul


Brasov;
 barajul Tarlung a fost construit in anul 1975;
 amplasat la altitudinea de 1.100 m;
 lac de acumulare format pe raul Tarlung;

14
 dimensiunile sale sunt de 37 m adancime si un bazin hidrologic de 180 kmp;
 in anul 1985 acumularea a fost secata de catre seceta, iar apoi au fost incepute lucrari de
modernizare si refacere a acumularii;
 in prezent este o sursa economica si importanta pentru alimentarea cu apa a municipiului
Brasov.

2.2. Obiective turistice antropice

De-a lungul existenţei sale de peste două mii de ani, poporul român a creat un extrem de
variat şi bogat patrimoniu cultural, folosit în întregime în scopuri turistice. Potenţialul turistic
antropic este format din ansamblul resurselor create de mâna omului (valori istorice,
arhitecturale, culturale, folclorice).
Judeţul Braşov este cunoscut ca fiind o zonă extrem de bogată din punct de vedere al
potenţialului antropic.

1. Monumente de arhitectură cu caracter public religios


In această categorie includem bisericile şi troiţele. Monumente funerare de interes deosebit
nu au fost întâlnite în cimitire. Cele mai vechi monumente de cult, bisericile de lemn, nu au fost
semnalate în cursul cercetărilor, ele menţionându-se foarte vag în amintirile bătrânilor.
In satul Moeciu de Sus există un loc în hotar numit „La Bisericuta”, unde se crede că a fost
până prin secolul al XVIII-lea o mică biserică de lemn, în jurul căreia a apărut şi o legendă legată
de două femei „Neaga” si „Laica” de la care se păstrează până astăzi în toponimie „Dealul
Neaghii” şi „Dealul Laichii”. Bisericuţa de lemn, după unii bătrâni, s-a aflat pe versantul unde se
unesc cele două văi ale Moeciului, Valea Popii şi Valea Bengaleasa, iar după alţii biserica de
lemn s-a aflat pe locul actualei biserici de zid din satul Moeciu de Sus.
Alte date despre existenţa unor biserici de lemn în satele din judeţul Braşov au fost
consemnate cu privire la satul Cheia şi satul Moeciu de Jos unde o biserică de lemn ar fi fost
până în anii 1750-1758, când, în urma unui incendiu, a fost distrusă şi pe locul ei s-a ridicat
actuala biserică de zid, aşa cum consemnează într-un manuscris al istoriei bisericii parohiale
Moeciu de Jos învăţătorul Gheorghe Enescu.
Cu excepţia bisericilor din Peştera (cea veche în curs de reparaţie, alături de care s-a
construit altă biserică nouă), Fundata şi Moeciu de Sus, care au formă de navă, celelalte biserici
din Lungoceşti (Moeciu de Jos), Simon, Poarta, Sohodol, Cheia au formă de cruce cu două
abside laterale la naos şi absida altarului. La bisericile sub formă de navă absida altarului, de
forma poligonală, este mult decrosată. Bisericile din Poarta, Simon (biserica din Sus), Sohodol,
Predeluţ au arhitectură bizantină cu unele forme gotice, în special turnul clopotniţei şi
ancadramentele ferestrelor.
O arhitectuă aproape identică au bisericile din Simon (biserica din Jos) şi Cheia, prima
construită prin 1790, iar a doua în anul 1813, după cum arată inscripţia din amvonul bisericii,
lângă pisanie. Aceste două biserici se remarcă prin turle poligonale, conice, de proporţii reduse şi
un registru de medalioane cu sfinţi de jur împrejur. Celelalte biserici au turn foarte înalt, vizibil
de la mari distanţe. Toate bisericile au fost zidite din piatră şi cărămidă cu pictura în frescă în
mai multe registre şi catapeteasma tot din zid.

15
Biserica Neagra este inima Brasovului
Veche de peste 500 de ani, Biserica Neagra este cel mai reprezentativ monument istoric
al Brasovului, cea mai mare biserica gotica din Transilvania si, dupa cum afirma unii istorici, cel
mai mare edificiu religios intre Viena si Istanbul. Mai mult decat atat, inauntrul el se afla una
dintre cele mai mari orgi din Europa si cea mai mare colectie de covoare vechi din Asia Mica.
Constructia acestei biserici vanghelice in stil gotic a inceput in jurul anului 1380, in
timpul parohului Thomas Sander, si initial a fost numita Biserica Sfanta Maria. In 1421, mare
parte din constructie a fost distrusa in urma invaziei turcesti, motiv pentru care abia in 1477 s-au
finalizat lucrarile. In prezent este considerata cel mai mare lacas de cult din Romania, avand
dimensiuni impresionante: 90 de metri lungime, de la 25 la 37 de metri latimea si inaltimea
turnului cu cruce atinge 65 de metri, iar inauntrul ei pot fi primiti circa 5000 de oameni. Mai
mult, in turn se gaseste cel mai mare clopot din tara, care cantareste 6,3 tone.
Apoi, dupa aproape 200 de ani, in 1689 un incendiu a distrus-o partial iar fumul a inegrit
peretii si multa vreme exteriorul nu a putut fi restaurat. Renovarea a durat circa 100 de ani, dar
din cauza peretilor negri de fum a fost supranumita Biserica Neagra (in germana Die Schwarze
Kirche, in maghiara Fekete Templom). Tot dupa acest incendiu i s-a ridicat si actualul acoperis,
inalt de 20 de metri. Mesterii care au lucrat la refacerea ei erau veniti din orasul Danzing, motiv
pentru care noile bolti sunt in stil baroc nu gotic.
Mănăstirea din Sâmbăta de Sus
Istoria Mânăstirii Brâncoveanu începe din secolul al XVII-lea. În anul 1654 satul şi moşia
din Sâmbăta de Sus au intrat în stăpânirea lui Preda Brâncoveanu, boier din Ţara Românească,
care a construit o bisericuţă din lemn pe valea râului. Pe locul acesteia, în jurul anului 1696,
Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti între anii 1688-1714, a zidit o mânăstire.
După decapitarea lui Constantin Brâncoveanu de către turci, în anul 1714, Curtea din Viena a
ţinut seama mai întâi de moştenitoare, doamna Marica, soţia acestuia, şi apoi de faptul că mai
rămăsese în viaţă un nepot al domnitorului. În 1785, autorităţile imperiale de la Viena l-au trimis
pe generalul Preiss cu ordinul de a dărâma mânăstirea brâncovenilor. Cinstea de a deveni al
doilea ctitor al Mânăstirii Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus i-a revenit Mitropolitului Dr.
Nicolae Bălan, care a început restaurarea bisericii în anul 1926. Mitropolitul Nicolae Bălan a
păstrat în interiorul bisericii pictura veche; arhitectura bisericii mânăstirii se încadrează întru
totul în stilul brâncovenesc, stil apărut la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al
XVIII-lea în Ţara Românească. La exterior, decoraţia în piatră a încadrărilor de la uşi şi ferestre,
dar mai ales a pilaştrilor sculptaţi şi a panourilor de piatră traforată din pridvorul bisericii dau o
deosebită frumuseţe acestui monument.

2. Muzee şi case memoriale


Muzeul etnografic în aer liber din Bran este amenajat în parcul din vecinătatea Castelului
Bran. In acest muzeu au fost aduse şi reconstituite unele din cele mai vechi şi mai tipice
construcţii din zonă. Deschis pentru public în 1961, muzeul număra în 1981, 14 gospodării
ţărăneşti şi instalaţii tehnice. Monumentele au fost selecţionate şi grupate pe baza cercetărilor din
1958-1960.
Muzeul Vămii, supraveghea trecătoarea care face legătura între Transilvania şi Muntenia.
Din 1377-1382 când a fost construit şi până astăzi, el a fost martorul unor evenimente-reper
pentru istoria locurilor pentru care, prin poziţia şi rangul său, era pus să dea seama.

16
Jos, în vale, la baza stâncii, odihneşte simbolic inima Reginei Maria, semn al preţuirii de
care Branul şi brănenii s-au bucurat în anii de glorie ai monarhiei româneşti.

Case memoriale din zona Bran

 Sextil Puşcariu (1877-1948) – lingvist, filolog şi istoric literar, membru al Academiei Ro-
mâne;
 Dr. Aurel Stoian (1866-1972) – Preşedintele Consiliului Naţional Românesc din Bran,
semnatar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil şi primar al localităţii
Bran;
 Dr. Iosif Puşcariu (1889-1965) – Fondator al Spitalului de Ochi din Braşov;
 Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) – om de ştiinţă şi neurolog de re-
nume mondial, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale;
 Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei medicinei şi
membru al unui număr de 23 de societăţi şi academii de ştiinţe, legat de Bran prin origine
şi iubire;
 Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) – decan al Facultăţii de Istorie din Bu-
cureşti, cercetător şi dascăl de excepţie, fiu al Branul

3.Vestigiile antichităţii

Castele

Castelul Bran,atestat documentar în 19 noiembrie 1377 de Ludovic I d'Anjou, printr-un act prin
care braşovenii primeau încuviinţarea regală de a construi castelul. Fortificaţia era condusă de un
castelan şi avea o garnizoană compusă din arcaşi şi balistari. Intre anii 1419-1424, Cetatea Bran
intră în posesia lui Sigismund. Cu trecerea vremii, Cetatea Bran işi îndeplineşte rolul de bastion
de apărare împotriva invaziilor otomane, faptele ei de arme fiind înscrise cu sânge în istoria
zbuciumată a neamului românesc. In semn de preţuire fată de Regina Maria a României Mari,
Consiliul orăşenesc al oraşului Braşov decide donarea Castelului Bran la data de 1 decembrie
1920. Restaurat între anii 1920-1927 de către arhitectul Curţii Regale, Carol Liman, Castelul
Bran este transformat într-o frumoasă reşedinţă de vară, cu parc şi alei de promenadă, lac, terase,
fântâni, tot atunci construindu-se şi Casa de ceai. In anul 1938 Regina Maria lasă prin testament
Castelul Bran şi întregul domeniu, fiicei sale Principesa Ileana, care-l stăpâneşte până în anul
1948. Instaurarea regimului comunist lasă Castelul Bran fără ocrotitorii lui regali. După o
perioadă de degradare şi devastare autorităţile comuniste decid transformarea castelului în
muzeu. Muzeul deschis in 1956 cunoaşte o nouă restaurare între 1987 - 1993. Actualmente,
Castelul Bran este un punct important de atracţie turistică şi rămâne în amintirea tuturor celor
care îl vizitează, mărturie vie a scurgerii veacurilor şi a faptelor de vitejie petrecute la umbra
zidurilor sale....

Cetaţi ţărăneşti

Râşnov este o cetate ridicată de către cavalerii teutoni pe o stâncă calcaroasă înaltă de 150 metri
situată la sud-est de târgul Râşnov, cetatea a fost extinsa ulterior cu ajutorul comunităţilor săseşti
din Râşnov, Cristian şi Vulcan. Fântana din cetate, adâncă de 75 de metri, a fost săpată între

17
1625-1640, în acest ultim an ridicându-se în cetate şi o bisericuţă. Laturile de vest, nord şi est
erau apărate de o galerie continuă, două anteforturi şi şapte turnuri. In timp ce pe latura de sud,
mai abruptă, erau numai două turnuri.

Biserici fortificate

Biserica-cetate din Hărman a fost construită în stil romanic în secolul al XII-lea. Zidul de
incintă al cetăţii are o forma ovală - asemănătoare cu cea de la biserica evanghelică din Prejmer
fiind înalt de 12 metri şi întărit cu şapte puternice turnuri de apărare, unele dotate cu orificii
pentru turnarea de smoală topită asupra asediatorilor. In anul 1552 voievodul Moldovei a asediat
cetatea Hărman fără succes.
Hărmanul se află în ţara Bîrsei la 10 km est de Braşov. Denumirea sa în alte limbi:
Honigberg în germană, Hoenschbrich în săseşte, Harmany sau Szászharmány în ungureşte, Mons
Mellis în latină. Numele localităţii îşi află originea în vecinătatea aşezării, unde se află dealul
Lempeş, deoarece în zonă ar fi putut exista nişte prisaci cu albine. Unele izvoare susţin că
biserica şi satul ar fi aparţinut teutonilor. Cea mai veche atestare documentară în care satul
Hărman este numit Mons Mellis (= Berg aus Honig) datează din anul 1240, când regele Bela al
IV-lea a instituit patronatul ordinului cistercian asupra bisericilor din Marienburg (Feldioara),
Petersberg (Sânpetru), Honigberg (Hărman) şi Tartlau (Prejmer). Un an mai târziu are loc
invazia tătarilor în Europa, iar biserica şi cetatea suferă distrugeri. In 1421 când turcii invadează
Ţara Bîrsei, cetatea este asediată şi incendiată, turcii distrug sau provoacă mari distrugeri
bisericilor fortificate din Sânpetru, Halchiu, Bod, Ghimbav şi Vulcan. O nouă invazie turcească
în Ţara Bîrsei are loc în anul 1432. Pe lângă numeroasele invazii (ale turcilor, tătarilor,
muntenilor, moldovenilor şi secuilor) comunitatea din Hărman a suferit şi de pe urma
epidemiilor şi catastrofelor naturale:
- 1553, 1572, 1603, 1660, 1718-1719 epidemii de ciumă;
- 1509, 1533, 1622, 1658 anii ploiosi în care au fost numeroase inundaţii;
- 1552 Ştefan Tomşa, domnitorul Moldovei, asediază cetatea şi biserica fără sa o
cucerească;
- 1593 şi 1600 Hărman suferă două incendii;
- în 1602 Radu Vodă şi în 1603 generalul imperial G. Basta ocupă Hărmanul, ocazie cu
care cetatea suferă noi distrugeri;
- 1612 Gabriel Bathory asediază fără success biserica fortificată.

Prejmer - Biserica din Prejmer


In anul 1211 apare prima atestare documentară a localităţii printr-un document adresat de
Andrei al II-lea către cavalerii teutoni.Prin acest document, cavalerilor teutoni li se acordau
drepturi asupra râului Tarlung (Tartillou), în împrejurimile acestuia se naşte localitatea Prejmer
(Tertillou). In anul 1222 intr-un alt document emis de Andrei al II-lea apare din nou râul Tarlung
(Tartelowe).In anul 1360 apare pentru prima oară denumirea de Prasmar. Numele satului în
germană este Tartlau, iar în maghiară Prázsmár. Biserica a fost construită în formă de cruce
greacă în secolul al XIII-lea. In jurul acesteia a fost construită o cetate ţărănească pentru apărarea
comunităţii săseşti. Fiind situată în estul Transilvaniei, cetatea trebuia să apere pasul Buzăului;
ea a fost atacată de 50 de ori nefiind cucerită niciodată de turci. Zidurile cetăţii datează din
perioada primei invazii turceşti, 1421-1505. Zidurile au 12 m înălţime. In totalitate sunt 272
camere care sunt aranjate asimetric pe 4 nivele. Pe timp de pace erau camere de provizii, iar pe

18
timp de asediu erau în acelasi timp şi camere de locuit. Numărul de pe uşă era corespondentul
casei din localitate, fiecare familie având în cetate o cameră care se moştenea. In cetate mai
există un drum de rond care ajunge în unele locuri până la 4 m lăţime. Acesta este situat la
ultimul nivel al zidului, la o înălţime de 12 m. Cetatea mai era apărată de un şanţ de apa de 18 m
laţime şi 2-4 m adâncime. In 1788 s-a construit poarta exterioară care se mai păstrează şi azi.
Izvorul cel mai important pentru istoria Prejmerului este lucrarea cronicarului prejmerean
Thomas Tartler, preot la această parohie, lucrare intitulată ,,Tartlauer Chronic” (Cronica
Prejmerului). Cetatea deţine un mic muzeu etnografic săsesc cu obiecte de cult, porturi,
ceramică, mobilier pictat.

Biserica din Sânpetru datează din secolul al XIII-lea. A fost construită ca o basilică cu trei nave,
care în 1794 a fost în întregime demolată. Urmele picturii de pe zidul de incintă datează din
secolul al XIII-lea probabil în anul 1240 când ordinul Cistercian a devenit patronul Bisericii din
Sânpetru.
Toponimia satului: în germană - Petersberg, în maghiară - Szent Peter.
Biserica fortificată a suferit grave distrugeri în timpul invaziei turceşti în Ţara Bîrsei din anul
1432 care a distrus satul Sânpetru. In acelaşi secol ţăranii din Sânpetru au ridicat zidurile din
jurul bisericii înalte de 8 metri şi au întărit incinta cu 5 turnuri de apărare şi un şanţ cu apă.
Biserica a suferit numeroase distrugeri în urma unor incendii din secolul al XVII-lea în care se
pierde arhiva comunităţii. Turnul clopotniţei s-a prăbuşit în anul 1713, a fost reconstruit între anii
1778-1782, dar s-a prabuşit din nou. In 1795 începe reconstrucţia actualei biserici pe acelaşi
amplasament cu un turn-clopotniţă în partea de est.

Biserica-cetate din comuna Buneşti (germană: Bodendorf) din comitatul Târnava Mare, în
prezent se găseşte în judetul Braşov, este fortificată print-un simplu zid de apărare circular,
prevăzut cu mai multe bastioane. Nava bisericii are deasupra contraforţilor, arcade caracteristice
pentru scopuri defensive, în timp ce corul dispune de orificii pentru turnat smoală situate pe două
nivele.

Cetatea Rupea (germană: Reps, maghiară: Köhalom) este situată în zona vestică a oraşului
Rupea, pe un masiv de bazalt, în apropierea drumului ce leagă Transilvania de Moldova şi Ţara
Românească. Oraşul Rupea este situat la jumătatea distanţei dintre Braşov şi Sighişoara, în
partea de nord a judeţului Braşov şi este singurul oraş din această zonă. In decursul istoriei,
cetatea Rupea a constituit un loc de refugiu pentru populaţia satelor din împrejurimi în faţa
repetatelor asedii ale turcilor şi tătarilor. Pe vremea dacilor, pe vârful unei stânci de bazalt, se
afla o cetate care se spune că purta numele de "Ramidava". In veacul al XIV-lea, saşii au gasit
cetatea în ruină (în urma năvălirilor popoarelor migratoare) şi au construit pe ruinele acesteia, în
mai multe etape, o cetate ţărănească dându-i aceeaşi denumire pe care o foloseau localnicii:
,,Reps” (mult mai târziu ungurii au numit-o ,,Cohalom”, adică ,,grămadă de piatră”). Cetatea are
forma unei spirale ascendente. Sistemul de fortificare constă în trei incinte: Cetatea de Sus
(construită inainte de colonizarea germană), Cetatea de Mijloc (ridicată în secolul al XV-lea) şi
Cetatea de Jos (care datează din secolul al XVIII-lea). Cetatea a fost construită cu începere din
anul 1324, în perioada răscoalei saşilor împotriva regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou.
Ulterior, locuitorii au mai adădugat construcţiei iniţiale trei turnuri de apărare şi două curţi
interioare, folosite ca adăpost. In prima curte, găsim o fântână adâncă de 59 metri, a cărei apă nu
a secat până astăzi. In schimb, cetatea a fost părăsită încă din 1643, când un incendiu devastator a

19
transformat-o în ruine. La sfârşitul aceluiaşi secol, saşii s-au refugiat în cetate, însă nu au folosit-
o pentru a se apăra, predând fără luptă cetatea armatelor habsburgice. In 1790, o furtună
puternică a distrus acoperişul cetăţii, iar de atunci cetatea a fost lăsată în părăsire. Pentru a
ajunge la porţile cetăţii trebuie să urcăm un drum îngust, însă efortul ne va fi răsplătit din plin.
Priveliştea oferită de Dealurile Homoroadelor şi de Podişul Hârtibaciu este de neuitat.
Toate aceste vestigii sunt reprezentative pentru istoria locului şi implicit pentru istoria
poporului român. Sunt repere care merită să fie vizitate oricând şi cu orice scop,dar mai ales
pentru turism în general.

Potenţialul turistic al satelor din judeţul Braşov

Comuna Bran se află în partea de S-V a judeţului Braşov, la intrarea în culoarul Rucăr-
Bran şi are altitudini cuprinse între 700-900 m. Comuna Bran, atestată pentru prima dată în 1367,
este specifică satului montan românesc şi este formată din 5 sate: Poarta, Predeluţ, Sohodol,
Şimon, Bran. Leagăn al agroturismului românesc, Branul este o veche aşezare rurală cu specific
oieresc care s-a dezvoltat armonios în complexul popular de pe aceste meleaguri ale cântecelor
tradiţionale.
In comuna Bran se pot vizita următoarele obiective turistice:

Castelul Bran
Castelul Bran: Intenţia de a construi o cetate în pasul Bran exista încă de la 1364. Actul emis la
19 noiembrie 1377 de către Ludovic I acordă braşovenilor apanajul de a ridica un nou fort din
piatră la Bran „cu propriile lor osteneli şi cheltuieli” şi să niveleze terenul în vederea construirii
cetăţii.
În schimbul acestui serviciu, braşovenilor li s-au întărit unele privilegii asupra celor 13
târguri din Ţara Bîrsei, ,,precum au fost din vechime”, acordându-li-se şi altele noi, ca: dreptul de
folosinţă a „câmpului numit Turcheş” şi reducerea impozitului regal. Promisiunea mutării vămii
de la Rucăr la Bran se includea tot în noile privilegii acordate Braşovului. Ludovic îşi „rezerva”
„totdeauna” dreptul de numire şi destituire a judelui, comitelui şi castelanului noii cetăţi, cărora
le interzice să se amestece în „libertăţile şi obiceiurile vechi” ale supuşilor din Braşov.
Castelanul, numit direct de către rege, pe lângă misiunea lui de comandant militar, în-
deplinea şi atribuţiuni administrative şi juridicţionale, întrucât îndată după ridicare (până la 1382)
cetatea a fost înzestrată cu un domeniu, fapt pe care îl aflăm dintr-un act de la 1395, când
posesiunile cetăţii Bran, Zărneşti şi Tohan sunt dăruite parohului Thomas de la biserica Sf. Maria
din Braşov şi fraţilor săi.

20
Fiul lui Vlad Dracul - Vlad Dracula zis şi Ţepeş - s-a născut în oraşul Sighişoara, nu
departe de Braşov. Numele său vine, indubitabil, conform modului în care în general numele
româneşti sunt formate, din alăturarea sufixului patronimic „a” sau „ea” la numele tatălui. Astfel
„Dracula” sau „Drăculea” înseamnă fiul lui „Dracul”.
Intre 1428 şi 1436, Vlad Dracul, viitorul Prinţ al Valahiei, a fost nevoit să se autoexileze,
refugiindu-se în Transilvania, la Sighişoara. Deţinând un rang înalt în armata imperială, în noua
sa poziţie el s-a ocupat de apărarea graniţelor de sud-est şi a trecătorilor intracarpatice, cea mai
importantă dintre acestea din urmă fiind Branul, principala poartă de intrare din Valahia. În
numele puternicului său protector - Sigismund de Luxemburg - el şi-a exercitat influenţa şi
autoritatea în cele mai importante oraşe din sudul Transilvaniei: Braşov, Sibiu, Mediaş, Sebeş.
Primul contact cu Branul al viitorului Prinţ Vlad Dracula s-a petrect în 1438, la sfârşitul
marii expediţii de jefuire conduse de Murad al II-lea în Transilvania, unde a fost nevoit să ia
parte alături de tatăl şi fratele său, pentru a-şi salva viaţa.
Zece ani mai târziu, destinul lui Vlad Ţepeş Dracula avea să coincidă din nou cu cel al
Branului. După ce a fost încarcerat în închisoarea otomană din Egrigöz, Vlad Dracula devine,
pentru o lună, Prinţ al Valahiei. În timpul exilului ce a urmat, Vlad s-a bucurat de sprijinul şi
compania lui Iancu de Hunedoara, care avea o relaţie strânsă cu ţinutul Transilvaniei de Sud.
Documentele care atestă că Vlad Dracula a trecut de atât de multe ori prin Bran şi a stabilit
relaţii economice şi militare cu Castelul Bran, vorbesc despre importanţa rolului jucat de
trecătoare şi castel în relaţiile dintre Transilvania şi Valahia.
Castelul Bran - Castelul lui Dracula, cocoţat pe o stâncă uriaşă, ca un necruţător străjer de
veghe la trecerea din Ţara Românească spre Transilvania, este un monument arhitectonic de o
inestimabilă valoare istorică, culturală şi afectivă. Castelul păstrează în cele 27 de săli numeroase
obiecte, arme, armuri, mobilier de epocă. In anul 1948 castelul Bran a intrat în patrimoniul
statului. Incredinţat în anul 1956 spre administrare şi organizare muzeală profesorului Emil
Micu. Monumentul din trecătoarea Branului este inaugurat ca muzeu de istorie şi artă în
primavara anului următor. Tematica expoziţiei de bază cunoaşte mai multe faze, ultima aflată
încă în stadiul de proiect urmărind atât sublinierea rolului pe care cetatea - castel Bran l-a avut
de-a lungul timpului în supravegherea şi apărarea trecătorii Bran şi a Drumului comercial al
Braşovului cu Ţara Românească cât şi punerea în valoare a patrimoniului cultural existent.

Muzeul satului brănean este un muzeu etnografic în aer liber, alcătuit din 16 monumente
etnografice (gospodării, locuinţe , anexe gospodăreşti, instalaţii de tehnică populară de
prelucrarea lânii şi a lemnului)

„Inima Reginei” este o nişă săpată în stânca de pe latura de vest a trecătorii Branului, protejată
cu grilaj metalic. Aici în anul 1940, a fost depusă caseta cu Inima Reginei Maria, care a fost
adusă de la Balcic (localitate aflată astăzi în Bulgaria). In anul 1938, conform dorinţei, Regina
Maria a fost înmormântată în biserica Stella Maris din Balcic.

„Vama Bran” se află în locul unde, în Evul Mediu, se percepea taxa vamală de 3% (tricesima)
pentru mărfurile tranzitate, este organizat muzeu care, prin obiectele şi documentele de epocă
expuse, evidenţiaza rolul Branului ca arteră de legături economice, culturale şi politico-militare
dintre ţările romane şi ţinuturile vecine.

21
Biserica cu hram „Adormirea Maicii Domnului” (Poarta) este situată pe drumul principal care
merge paralel cu râul Poarta. Ridicată în 1826, edificiul are formă de cruce cu două abside
laterale şi cea a altarului în formă de semicerc. In plan are o tindă (prindvor), pronaos, naos, şi
altar. Construcţie ridicată pe temelie de piatră, cu pereţii din zid gros de cărămida, tencuit şi
văruit. Turnul, de formă conică, este situat deasupra pronaosului. Iconostasul cuprinde icoanele
celor 12 sfinţi apostoli, o icoană cu Sf. Treime, iar pe uşile împărăteşti este o pictură din 1830,
semnată de Nicolae Bucur Gavril, înfăţişându-l pe Isus Cristos răstignit.

Biserica din Jos (biserica veche) cu hramul Cuvincioasa Paraschiva (Simon) a fost construită
în anul 1790, pe locul unei biserici mai vechi de lemn, prin stăruinţă preotului Nicolae
Vartolomei. In anul 1793 a fost sfinţită de episcopul Gherasim Adamovici. Are formă de cruce,
cu două abside laterale la naos şi alta care constituie altarul. Se remarcă pictura interioară şi
exterioară, în fresca. Este un edificiu religios cu valoare de monument istoric.

Biserica din sus (biserica nouă) cu hramul Sf. Nicolae(Simon) este situată în centrul satului, pe
un dâmb ridicat la întâlnirea drumurilor Văii Tisei cu Valea Simonului. Construcţie din zid gros
de cărămida, pe temelie de piatră şi beton, cu două abside laterale şi altar. In plan are un pridvor,
pronaos şi naos. A fost ridicată în 1846-1849.

Troita (Simon) este situată pe Valea Tisei la 50m de la intersecţia cu Valea Simonului, ridicată,
probabil în anul 1814, de Nicolae Vartolomei. Crucea este de lemn de stejar, cu elemente
decorative crestate, cu inscripţia IS-HS şi urme de pictură. Troiţa are funcţia de monument public
religios, legat de evenimentele din sat.

Biserica cu hram „Adormirea Maicii Domnului”(Predelut) a fost ridicată în 1824 sub formă de
navă. Păstrează elemente în stil gotic şi este pictată de de pictorul Toma Condrea.

Biserica cu hramul Cuvincioasa Paraschiva (Sohodol) a fost construită în 1812 de arhitectul


Kreutzer, ctitor fiind familia cărturarilor Puşcariu. Biserica are formă dreptunghiulară şi a fost
pictată în 1817 de Nicolae Zugravu din Turcheş.

Biserica cu hram Sf. Treime (Sohodol) este situată pe un platou neted al unui deal. A fost
construită în anii 1820-1830, în timpul preotului Bucur Babeş. Biserica este ridicată în formă de
cruce.

Comuna Moeciu este situată în centrul ţării, la extremitatea sudică a judeţului Braşov, între
masivele Piatra Craiului şi Bucegi, în culoarul Rucăr-Bran. Aflată la o altitudine cuprinsă între
800 şi 1200 m, ocupă o suprafaţă de 103,4 km, cu o populaţie de 5.575 locuitori şi dispune de o
suprafaţă împădurită de 5482 ha.
Această aşezare a fost atestată documentar în anul 1405, în cadrul acesteia existând ca
monumente istorice de artă şi arhitectură: Biserica ortodoxă-romană “Sf. Nicolaie” din secolul al
XVIII-lea şi “Adormirea Maicii Domnului”, din 1818.
Comuna Moeciu face parte din unitatea geografică social-economică a localităţilor brănene.
Este situată la 30 km distanţă de reşedinţa de judeţ - Braşov - pe DN 73 şi are în componenţă

22
şase sate care au fuzionat în 1968: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Drumul Carului,
Măgura şi Peştera.
Ca puncte de atracţie pentru turişti se enumeră obiectivele naturale:
- Peştera Liliecilor (din satul Peştera descrisă în cap. 2.1.1)
- Cheile Moeciului
- Prăpastiile Măgurei etc.
- Parcul Naţional Piatra Craiului ( deosebit, cu intrare prin Zărneşti);
- Cheile Grădiştei, rezervaţii naturale (La Chişătoare) aici întâlnim şi baza
de agrement pentru turişti cu pârtie de schi pentru coborâre cu o lungime
de 500 m (dotata cu teleschi ) şi totodată cu teren de tenis;
- acces spre platoul Bucegilor excelent;
- munţii Piatra Craiului;
- complexele carstice de la Peştera şi Măgura

2.3. Structurile de cazare si alimentatie

Hotel Aro Palace *****


Cu o istorie de peste 70 de ani, fiind inaugurat cu mare fast in anul 1939, este singurul
hotel de 5 stele din Brasov.
In anul 1963 a fost extins prin constructia unui nou corp de cladire, iar in 2005 a fost
ridicat la standarde de 5 stele.
Hotelul Aro Palace detine o pozitie privilegiata fiind amplasat in centrul istoric al
Brasovului.
Datorita experientei acumulate de-a lungul anilor, am reusit sa armonizam intr-un mod
exceptional utilul cu placutul, combinand afacerile cu relaxarea si sa oferim garantia unei
deserviri care sa raspunda necesitatilor dumneavoastra.
Hotelul Aro Palace va pune la dispozitie un numar de 312 locuri de cazare, 6 restaurante,
4 sali de conferinta, 1 centru spa, toate acestea fiind prevazute cu dotari de o calitate ireprosabila.
Hotel Aro Palace va asigura un sejur de neuitat in Brasov, prin confortul si eleganta de 5
stele la Aro Palace Lux si 4 stele la Aro Palace Business.

Complexul Hotelier Poiana Ursului **** (Poiana Brasov) este amplasat intr-o zona linistita a
statiunii, in apropierea Complexului Favorit si nu departe de partiile de schi si de principalele
mijloace de transport pe cablu, hotelul iese in evidenta prin arhitectura unica si confortul
deosebit al camerelor.

In mijlocul naturii, intr-o oaza din imparatia muntilor, complexul hotelier POIANA
URSILOR este destinatia ideala de vacanta sau pentru organizarea unor intalniri de afaceri sau
evenimente festive, in orice anotimp.
Amplasat la 35 minute de centrul istoric si comercial al Brasovului, la o distanta de
12km, insa ferit de agitatia orasului, hotelul se remarca prin dotari de exceptie. Imbinand
eleganta si utilitatea, hotelul ofera clientilor sai servicii de calitate si conditii deosebite de
cazare.

23
Hotel Belvedere ****(Brasov)
"Minunat hotel cu asa o priveliste!" sunt cuvinte pe care clientii nostri le spun la plecare,
marturii ce reprezinta cartea de vizita a Hotelului Belvedere.
Situat fericit, intr-un cadru natural de poveste, hotelul beneficiaza de panorama
incantatoare a Brasovului care poate fi admirata din camerele hotelului dar mai ales din
restaurantul dotat cu 120 de locuri.
Interioarele hotelului atrag prin stil si rafinament, conving prin confort si dotari, fiecare
camera dispunand de aer conditionat, telefon, internet, televizor, cablu, uscator de par, minibar.
Turistii pot opta pentru camere duble de 3 sau 4 stele (15 camere duble de 3 stele, 4 camere
duble de 4 stele) sau pentru apartamente (hotelul dispune de 4 apartamente).
Pentru clientii care doresc sa organizeze intalniri de afaceri, simpozioane, team-building-
uri etc., hotelul ofera conditii optime desfasurarii acestor tipuri de evenimente printr-un spatiu
dedicat acestora, respectiv o sala de conferinte cu o capacitate de 40 de locuri.
In ceea ce priveste restaurantul, atat ca servicii si preparate culinare cat si ca ambianta, se
poate vorbi de bun gust.
Hotelul beneficiaza si de parcare proprie pazita. Pe timp de vara, clientii pot savura
delicatesele bucatariei internationale si pe terasa avand acces si la piscina in aer liber cu jacuzzi
si hidromasaj si sauna.

Vila Bran Ebro****


Situata in statiunea Bran, pe DN 73, Villa Bran Ebro este locul unde puteti experimenta
ceva cu adevarat unic. Eleganta si stilul vilei nu sunt comune, confortul e maxim iar ambianta de
un maxim efect va vor face sa reveniti de fiecare data.
Villa Bran Ebro va sta la dispozitie cu 13 camere, din care: 2 single, 7 twin(duble), 3
suite si un apartament. In fiecare camera se disting dotari si finisaje de care veti putea profita din
plin pentru a petrece un sejur agreabil (mobilier din lemn masiv, sobru si cald in acelasi timp,
baie complet echipata, telefon, televizor color, cablu TV, minibar).
Pentru o cazare in siguranta, vila dispune de supraveghere video permanenta si instalatie pentru
alarma incendiu, iar receptia eleganta este dotata cu un seif pentru pastrarea valorilor.

Pensiunea Condurul Reginei *** (Bran)va ofera cazare si masa in regim de pensiune la
standarde europene, asigurandu-va tot confortul intr-o ambianta rustica deosebit de primitoare si
placuta.
Capacitatea de cazare este de 18 locuri in trei camere duble (twin), trei duble
(matrimoniale) si doua apartamente dotate fiecare cu baie proprie, TV satelit, telefon, radio cu
ceas. Pentru copii se poate pune la dispozitie pat pliant.
Pensiunea dispune de un living spatios dotat cu canapele si fotolii, de bar, receptie,
internet, sala mese cu 36 de locuri, sauna, masa biliard.
Gradina spatioasa este dotata cu gratar in aer liber si este marginita de paraul Turcu.

Pensiunea “La Noi” *** (Rasnov)


"LA NOI", o casa de vacanta situata intr-un loc cu nume de basm, Groapa Frumoasa, la
2,5 km de orasul Rasnov, pe drumul ce duce la cabana Malaiesti, va ofera:
· o priveliste de vis asupra Muntilor Piatra Craiului si asupra falnicilor Munti Fagaras;
· o constructie care prin elementele arhitecturale traditionale folosite va atribuie o atmosfera

24
plina de intimitate si caldura, si care prin pozitia ei va aproprie de natura;
· cazare pentru 21 de persoane in 6 camere, fiecare cu baie proprie:
* - 3 camere duble;
* - 3 camere duble cu masarda (trei locuri);
· o priveliste de vis asupra Muntilor Piatra Craiului si asupra falnicilor Munti Fagaras;
· living pentru 40 de persoane cu posilitati de servire a mesei si organizare de evenimente (mese
festive, banchet, reuniuni, seminarii);
· terase largi scaldate in soare ce-ti ofera momente de relaxare si liniste sufleteasca.

Pensiunea Gallery *** (Brasov)


Te invităm la pensiunea Gallery, poate e unul din acele locuri.
O casă din 1936, total reconstruită în 2007 întrun stil modern, dar păstrând unele elemente
arhitecturale ale vechii constructii, cum ar fi de pildă grinzile masive din camerele de la parter.
Toate camerele au un spatiu generos si luminozitate pe toată perioada zilei.
Pensiunea Gallery este situată întro zonă linistită si foarte bine pozitionată, la 1500m de
gară, la 5 minute de Centrul Civic, cu multe căi de acces.
După o zi plină si un dus fierbinte ai nenumărate optiuni fie alegi să petreci o seară
linistită urmărind programul preferat sau citind, savurând bunătătile din minibar, fie cobori la bar
pentru băutura preferată sau dacă vrei mai multă distractie poti să alegi dintre localurile aflate
întro rază de 200m, cum ar fi restaurant Romantic, night Club Salsa, Club Fashion, toate fiind
localuri de top în Brasov.
Dacă esti în călătorie de afaceri ai internet wireless în camere, fax si imprimantă la
receptie.

Restaurant Aquarium
Adresa: Piata Teatrului nr. 1
Localitate: Brasov
Judet: Brasov
Tel: 0740/915.843; 0740/569.806
Complex Aquarium, restaurant, terasa si club va ofera:

- preparate din bucataria internationala la preturi moderate


- program manele
- muzica live cu invitati de exceptie
- mese festive
- vizionari evenimente microbiste la proiector

Restaurant Butoiul Sasului


Adresa: Str. Republicii nr. 53-55
Localitate: Brasov
Judet: Brasov
Tel: 0268/410.499
Email: butoiulsasului@yahoo.com
Web: http://butoiulsasului.xhost.ro

25
In burgul medieval asezat la poalele Tampei, cu vechea denumire de KRONSTADT -
ORASUL COROANEI, pe cea mai veche strada comerciala a acestuia, strada VAMII,
actualmente strada Republicii, amplasat intr-o cladire cu o arhitectura specifica, medievala, la nr
55, intr-o fosta crama,vei gasi un restaurant cu specific sasesc si ardelenesc.
Aici sunt servite preparate traditionale sasesti, la gratar, la frigare, ciorbite si multe alte
delicatese, servite pe talere de lemn, insotite de vinuri si bauturi din podgoria Tarnavelor.
Restaurantul BUTOIUL SASULUI pastreaza specificul cramei, abordand un stil rustic,
trecand print-un periplu gastronomic international unde pot fi satisfacute cele mai rafinate
gusturi.
Locul ideal pentru o intrunire de afaceri, seri festive, avand o capacitate de 90 de locuri.

Restaurant Casa Hirscher


Adresa: Piata Sfatului nr. 12-14
Localitate: Brasov
Judet: Brasov
Tel: 0268/410502
Email: rezervari@casahirscher.ro
Web: http://www.casahirscher.ro

Casa Hirscher, cunoscuta din documente si sub numele de "Casa de Negot" sau "Podul
Batusilor", a fost ridicata intre anii 1539 - 1545.
Apollonia Hirscher, sotia fostului jude al orasului, Lukas Hirscher, a construit pe
cheltuiala sa aceasta casa, ca omagiu adus memoriei sotului ei, "mic de statura, dar mare de
intelepciune".
Conceputa in stilul halelor occidentale, cu numeroase camari si pivnite boltite pentru
depozitarea marfurilor aduse la marile targuri saptamanale ce se tineau in "piata", cu paterul
sustinut de pilastrii in arcade, intre care isi etalau produsele vestitii mesteri ai celor peste
cincizeci de bresle brasovene si inconjurata de "Piata de Peste", de "Targul de Straie", de "Targul
Graului" sau de cel al "Florilor", cladirea a fost secole de-a randul simbolul unei activitati
economice infloritoare.
Afectata grav de marele incendiu din anul 1689 si de cel din 1699, de cutremure, casa a
suferit numeroase transformari si si-a schimbat destinatia.
Acum bistroul de la parterul ei va invita ca pe vremuri vechile hanuri: "Intra te rog iubitul
meu oaspete daca ai ceva in punga..." sa petreceti si sa fiti veseli in atmosfera vetustei cladiri.

2.4. Forme de agreement

 FOREST PAINTBALL
 DRUMETII
 ALPINISM
 ADVENTURE
 JOCURI DE ECHIPA SI RECREATIVE

26
Parcul Aventura din Brasov

 situat in cartierul Noua, Zona Lac Noua, municipiul Brasov;


 inaugurat in anul 2008 si realizat de catre Primaria Brasov in colaborare cu Regia
Padurilor Kronstadt;
 se intinde pe suprafata de 2,5 ha;
 loc unic in Romania, ofera posibilitati de agrement si de satisfacere a spiritului de
aventura, atat pentru cei mici, cat si pentru cei mari;
 dispune de 8 trasee de diferite grade de dificultate, amenajate cu lanturi, scari suspendate,
poduri, tiroliene si alte sisteme pentru catarare;
 pentru cei ce vor trece pragul parcului e bine de stiut ca fiecare nivel de dificultate este
reprezentat de o culoare: mov - pentru copii sub 8 ani, ofera maximum de siguranta,
galben - pentru copii peste 8 ani si pentru incepatori, nu depaseste 3 m inaltime, verde -
parcurs usor, nu depaseste 6 m inaltime, albastru - dificultate medie, considerat cel mai
distractiv, rosu si negru - pentru cei cu experienta; cea mai mare inaltime este pe traseul
negru - 20 m;
 este deschis zilnic de la ora 10:00 pana la lasarea serii.

Complexul de agrement Paradisul Acvatic din Brasov

 situat pe bulevardul Grivitei, nr. 2 F, municipiul Brasov, judetul Brasov;


 inaugurat in iulie 2007;
 suprafata totala 6,5 ha, este cel mai mare complex acvatic acoperit din Romania;
 are o capacitate de 2.000 de locuri la cutiile de valori si vestiare si 1.300 de sezlonguri;
 dispune de un numar de 8 bazine acoperite sau descoperite pentru sezonul estival;
 bazinele au o adancime ce variaza de la 0,35 m (cele pentru copii) - 4 m (cele pentru
sarituri);
 unul dintre cele mai interesante bazine este cel ce are jumatate din suprafata acoperita si
jumatate in aer liber; apa are in permanenta o temperatura intre 36 - 38 grade Celsius;
 vizitatorii au posibilitatea de a petrecere timpul liber intr-un mod antrenat sau relaxant,
dupa propria dorinta;
 ofera: cascade si tobogane cu apa, teren de volei pe nisip, teren de fotbal (acoperit), loc
de joaca pentru copii, terase exterioare, sauna, salon de cosmetica, solar, salon de masaj
si relaxare, magazin cu accesorii pentru sporturile acvatice;
 cei interesati pot vizita complexul: vara - luni intre orele 14:00 - 22:00, marti - duminica
intre orele 10:00 - 22:00 si iarna - luni intre orele 14:00 - 22:00, marti - vineri intre orele
11:00 - 22:00, sambata - duminica intre orele 10:00 - 22:00.

27
Capitolul III

3.1.Programul produsului turistic pe zile

Perioada: 12 – 16 august 2011


Durata: 5 zile
Numar turisti: 30.
Itinerariul: Bucuresti – Ploiesti – Brasov – Bran – Cheile Dambovicioarei - Bucuresti
Plecare: Bucuresti,12.08 2011, ora 08.00, din fata hotelului Intercontinental
Sosire: Bucuresti, 16.08.2011, ora 21.00, in fata hotelului Intercontinental.
Lungimea traseului: 375 Km
Tariful include:
- Transport
- Cazare
- Masa

Ziua I:

 Plecare din Bucuresti la ora 8.00 spre Brasov


 13.00 sosire in Brasov, cazare la hotel Belvedere
 Dejun la resturantul hotelului
 Program liber
 Cina in cadrul resturantului hotelului

Ziua II:

 08.30 Mic dejun;


 Vizita Piata Sfatului, Biserica Neagra, Bastionul tesatorilor, si Casa Muresenilor;
 14.00 Pranz in Poiana Brasov
 Program liber
 18.00 cina

Ziua III:

 8.30 Mic Dejun


 10.30 Plecare spre Rasnov
 Vizita la Cetatea Rasnovului
 Dejun in Rasnov
 Plecare spre Bran, cazare la pensiune agroturistica
 Program liber
 Cina la pensiunea agroturistica

28
Ziua IV:

 08.30 Mic dejun;


 12.30 Vizitarea imprejurimilor;
 14.00 Pranz;
 16.00 Vizitarea Castelului Bran;
 19.00 Masa festiva la Cheile Gradistei Moieciu;
 21.30 Program la alegere (bar, discoteca, jocuri de societate).

Ziua V :

 08.30 Mic dejun


 Deplasare la Cheile Dambovicioarei
 Vizitarea Pesterii Damboviciorei
 Pranz la Pensiune agroturistica
 Vizitare imprejurimi
 Plecare spre Bucuresti

3.2. Intocmirea analizei de pret

Calculaţia preţului de vânzare (P.V.)

Nr Articole de Elemente de Valoarea


Elemente de calcul
Crt calculaţie cheltuieli Pe turist Totala
Loc in dbl:
cheltuieli cu
1. 80 lei/noapte * 2 nopţi 280 lei 8400 lei
cazarea
60 lei/noapte * 2 nopti
Cheltuieli directe (C.D.)

MD –25 lei * 4 = 100 lei


cheltuieli cu
2. D – 42 lei * 5 = 210 lei 478 lei 14340 lei
alimentaţia
C – 42 lei * 4 = 168 lei
cheltuieli cu
3. 375 km x* 4 lei/km 50 lei 1500 lei
transportul
cheltuieli cu 1 ghid * .....(cazare,
4. 28.6 lei 858 lei
ghidul masa,)diurna 100lei
cheltuieli cu 1 şofer * ...... (cazare,
5. 28.6 lei 858 lei
soferul masa,) diurnal 100lei
6. alte cheltuieli - - -
7. Total C.D. (1+...+6) 965.2 lei 28956 lei
8. Asigurare (3%x C.D.) 28.96 lei 868.68
9. Comision (20%x C.D.) 193.04 lei 5791.2
10. TVA (24% x comision) 239.37 lei 7181.08
11. Total costuri (7+8+9+10) 1426.57 42796.96
12. Rotunjire ± 23.43 703.04
13. Total P.V. (11±12) 1450 lei 43500

29
Capitolul IV

4.1. Produsele turistice concurente - Sibiul

Cetatea Sibiului sau Hermannstadt-ul cum s-a impus în conştiinţa europenilor a fost,
dintotdeauna cel mai important centru al populaţiei germane din Transilvania. Acest lucru a
determinat Sibiul să ofere o lecţie de toleranţă şi comuniune interetnică, atât între cele trei culturi
majore (română, maghiară şi germană) cât şi la nivelul minorităţilor. Un alt fenomen caracteristic
Sibiului, uşor de descifrat în creaţiile culturale şi în monumentele sale, este asimilarea curentelor
de idei şi a stilurilor arhitectonice occidentale şi îmbinarea acestora cu elemente ale artei şi
arhitecturii de tip bizantin, de factură ortodoxă, datorată permanentelor legături ale Sibiului cu
Ţara Românească şi Moldova. Sibiul este, în fapt, cea mai de seamă rezervaţie de arhitectură
naţională, nu atât în ceea ce priveşte întinderea cât mai ales în privinţa bogăţiei şi complexitaţii
urbanistice precum şi a elementelor arhitecturale păstrate. Fiind situat la graniţa Regatului
Ungariei, Sibiul a fost considerat multă vreme oraşul de la marginea Europei. Din această cauză
era cel mai fortificat burg al principatului, un veritabil bastion al creştinismului. Epoca modernă,
în perioada habsburgică găseşte Sibiul drept al doilea oraş al Imperiului, după Viena, aşezarea sa
strategică la “porţile Orientului”fiind una dintre cauze. Începând cu secolul al XVIII-lea copiii
aristocraţiei pastorale româneşti au început să plece la studii la Viena sau in alte mari centre
europene. Se întorceau nu doar mai educaţi ci şi îmbrăcaţi după ultima modă austriacă impunând
astfel un veritabil port tradiţional (care se poate vedea şi astăzi la Răşinari) . Pe de altă parte
Imperiul îşi trimite aici drept reprezentanţi oameni valoroşi care ocupă diferite posturi
administrative şi au o puternică influenţă asupra evoluţiei oraşului. În tot acest context de
efervescenţă culturală nu e de mirare că unii fii ai Sibiului ajung să lege numele oraşului de
momente importante pentru istoria întregii civilizaţii umane. Aici s-a născut unul dintre cei mai
mari fizicieni ai secolului trecut, părinte al astronauticii, Conrad Haas, care a inventat racheta în
trepte, dar şi personalităţi ale culturii europene precum Nicolaus Olahus sau Emil Cioran. De
asemenea, aici a fost descoperit elementul chimic telur şi tot aici a activat, pentru o vreme, S.
Hahnemann-fondatorul homeopatiei. În Sibiu a trăit, a studiat sau a creat o întreagă pleiadă de
mari scriitori, filosofi, oameni, politici, artişti. În acest context nu e de mirare că Sibiul a fost, de-
a lungul istoriei, scena de desfăşurare a nenumărate premiere din spaţiul românesc:prima
farmacie (1494) , prima bibliotecă (1300) , primul spital (1292) , prima librărie (1778) , prima
manufactură (1788) , primul spital de neuropsihiatrie, primul paratrăznet, primul ziar (1852) ,
primul tramvai electric (1904) respectiv cel mai mare muzeu în aer liber (Muzeul Civilizaţiei
Tradiţionale Populare-ASTRA) din sud-estul Europei. Astăzi, Sibiul îşi atrage turiştii nu numai
prin farmecul său medieval ori prin şarmul irezistibil al vieţii sale culturale ci prin arta

30
gastronomică rafinată care reuneşte într-un misterios creuzet tradiţia milenară daco-romană şi
influenţele exercitate de-a lungul veacurilor de popoarele stabilite pasager sau definitiv pe aceste
meleaguri.

4.2. Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea

Esantionul reprezinta un grup sau un segment selectat al unei colectivitati si care este
supus cercetarii, urmând ca rezultatele acesteia sa fie generalizate asupra întregii colectivitati.

· Care sunt metodele de esantionare folosite?

Marimea esantionului se determina dupa urmatoarea formula:

N= t2 x p (1-p)
∆2w
n = numarul de subiecti care urmeaza a fi investigati

t = coeficientul care garanteaza rezultatele rezultatele cercetarii


p = proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata ( ia
valoarea 0,5)
∆2w = eroarea limita admisa

În practica probabilitatile de garantare a rezultatelor cu care se lucreaza sunt de peste


90%.

t = 2,24
p = 0.5
∆2w = 3%
Rezultatele sunt garantate cu o probabilitate de 97.5%

n=t2p(1-p)/∆2

n=[(2,24)20.5(1-0.5)]/(0.03)2=1394/persoane

4.3 Aplicarea chestionarului

Chestionarul este instrumentul folosit pentru culegerea datelor prin ancheta sondaj. Este un
formular scris sau expus pe ecranul calculatorului, care contine o lista de întrebari alcatuita cu scopul de a
obtine informatii asupra unei probleme de marketing.
Chestionarul contine o succesiune de întrebari, la care subiectul intervievat urmeaza sa raspunda.
Orice chestionar trebuie sa fie elaborat si testat cu multa atentie, eliminându-se orice neajunsuri înainte de
a fi utilizat pe scara larga. Întrebarile trebuie sa fie clar formulate, fara ambiguitati si într-un limbaj
simplu, accesibil tuturor subiectilor intervievati.

31
Chestionar pentru testarea circulatiei turistice în judetul Bacau

1. Obisnuiti sa efectuati în fiecare an o deplasare turistica în afara orasului?

o Da
o Nu

2. Cine va însoteste în excursie?

o nimeni
o sotul/ sotia/copiii
o prieteni
o grup turistic organizat

3. Care au fost principalele motive care v-au determinat sa alegeti judetul Brasov ca destinatie
turistica?

o raportul pret/calitate al serviciilor oferite


o obiectivele turistice oferite
o calitatea serviciilor de cazare si alimentatie
o amplasarea geografica
o publicitatea realizata prin mijloacele mass media

4. Ce mijloc de transport preferati in cazul unui sejur turistic in judetul Brasov?

o trenul
o autoturismul personal
o avionul
o autocarul

5. Cum preferati sa va procurati biletele pentru sejur?

o prin intermediul unei agentii de turism


o on line
o calatoresc pe cont propriu

6. Ce forme de agrement preferati?

o parcuri de distractie
o plimbari in aer liber
o shopping
o activitati culturale

7. Care este principala calitate pe care o solicitati unui personal hotelier?

o politete
o promptitudine
o disponibilitate
o profesionalism

32
8. Daca ati dispune de un serviciu de Internet în cadrul hotelului, ati apela la el?

o da cu siguranta
o probabil ca da
o nu stiu
o probabil ca nu
o sigur ca nu

9. Ce parere aveti despre posibilitatile de cazare oferite de judetul Brasov ?

o foarte bune
o bune
o satisfacatoare
o proaste
o foarte proaste

10. Care considerati ca sunt formele de turism care se vor dezvolta cel mai mult in judetul
Brasov ?

o turism de agrement
o turism itinerant
o turism cultural
o turism de afaceri

11. Doriti sa mai reveniti in judetul Brasov ?

o Da
o Nu
o Nu stiu

12. Ce suma de bani sunteti dispus sa cheltuiti pentru acest sejur?

o 200-400 lei
o 400-600 lei
o 600-800 lei
o peste 800 lei

13. În ce categorie de vârstă vă încadraţi?

o sub 20 de ani
o 20 – 29 ani
o 30 – 39 ani
o 40 – 49 ani
o 50 – 59 ani
o peste 60 de ani

33
Interpretarea rezultatelor
1. 943=67.65%
451=32.35%

67.65% dintre intervievati obisnuiesc sa se deplaseze o data pe an in afara localitatii in


timp ce 32.35% nu se deplaseaza o data pe an.

2. 19=1.36%
513=36.80%
654=46.92%
208=14.92%
Majoritatea celor chestionati sunt insotiti de prieteni in proportie de 46.92%, 36.80 sunt
cu sotul/sotia.copiii, 14.92% de grup turistic organizat si doar 1.36 dintre ei au fost singuri.
3. 152=10.90%
481=34.5%
320=22.96%
256=18.36%
182=13.28%
Ca prim motiv in alegerea Brasovului ca destinatie in proportie de 34.5% au ales datorita
obiectivelor turistice, 22.96% datorita calitatii serviciilor de cazare si alimentative, 18.36% au
tinut cont de amplasarea geografica, 13.28% dintre cei intervievati au fost atrasi de publicitate si
numai 10.90% au ales datorita raportului calitate pret.
4. 543=38.95%
602=43.19%
10=0.72%
239=17.14%

43.19% prefera ca mijloc de transport pentru Brasov autoturisuml personal, 38.95%


prefera trenul ca mijloc de deplasare iar 17.14% dintre intervievati prefera autocarul.

5. 382=27.41%
491=35.22%
521=37.37%

Dintre cei intervievati 37.37% prefera sa isi procure biletele pe cont propriu, 35.22%
utilizeaza sistemul de rezervare on-line si doar 27.41% prin intermediul agentiei achizitioneaza
biletele.

6. 243=17.43%
351=25.18%

34
202=14.49%
598=42.9%

42.9% dintre chestionati prefera activitatile cultural ca forma de agreement, 25.18%


plimbarile in aer liber, 17.43% parcurile distractive si doar 14.49% prefer sa faca shopping in
vacant.

7. 293=21.02%
217=15.57%
189=13.55%
695=49.86%

Printre calitatile pe care trebuie sa le aiba personalul hotelierul in primul rand se numara
profesionalismul conform 49.86% dintre cei intervievati, politete conform 21.02%, promtitudine
15.57% dintre intervievati sunt de accord cu aces aspect si doar 13.55% pun disponibilitatea
personalului hotelier pe primul plan.

8. Opinia consum. Da cu sigur probabil ca da nu stiu probabil ca nu cu siguranta nu


Nr pers 510 425 189 200 70

5*510+4*425+3*189+2*200+1*70 = 3.79%
1394
In ceea ce priveste existenta unui serviciu de net in cadrul hotelului, intervievati ar apela
la acest serviciu.

9. Opinia consum. F bune bune satisfacatoare proaste f proaste


Nr pers 208 652 264 195 75

5*208+4*652+3*264+2*195+1*75 = 3.52%
1394
Opinia consumatorului cu privire la posibilitatile de cazare oferite de judetul Brasov este
una buna.

10. 251=18.00%
349=25.04%
523=37.52%
271=19.44%

La intrebarea, care cred ca va fi forma de turism care se va dezvolta in judetul Brasov,


37.52% sunt de acord ca turismul cultural se va dezvolta, 25.04% considera ca turismul cultural
va cunoaste o crestere, 19.44% sunt de parere ca turimul de afaceri se va dezvolta in judetul
Brasov si doar 18.00% considera ca turismul de agrement va cunoaste o crestere.

11. 845=60.62%
144=10.33%

35
405=29.05%

60.62% dintre cei intervievati sunt de parere ca vor reveni in judetul Brasov, 29.05% nu
stiu si doar 10.33% nu ced ca vor reveni.

12. 321=23.03%
595=42.68%
284=20.37%
194=13.92%

Cei mai multi dintre ei un procent de 42.68% vor cheltui in acest sejur intre 400-600 lei la
polul opus doar 13.92% vor cheltui peste 800 lei.

13.

Anii <20 21-29 30-39 40-49 50-59 >60


Total 302 345 256 214 182 95

4.4. Propuneri de promovare si dezvoltare ale turismului rural

In România, turismul rural s-a practicat de mulţi ani, dar nu a existat o legislaţie adecvată
care să permită diferenţierea pensiunilor după criterii de clasificare specifice în clase de confort,
fapt ce s-a realizat ulterior şi nu erau agenţii specializate în cazarea la ferme ţărăneşti. Mergând
la Bran, am întâlnit turişti care veneau pentru prima dată şi erau impresionaţi de buna organizare
a localităţii din punct de vedere turistic. Cel mai clar poţi afla neajunsurile sau lucrurile bune din
Bran-Moeciu, de la turiştii care se opresc în Bran cu ocazia petrecerii vacanţelor sau de la cei
care doar tranzitează zona; sunt mulţi cei care vin aici special pentru a vizita Castelul Bran.
Pentru îmbunătăţirea imaginii staţiunii, precum şi pentru înlesnirea accesului, mai ales în
zona muzeului, unii turişti au sugerat construirea unei parcări şi a unei şosele laterale, ce ar
diminua traficul în localitate. De asemenea, a fost considerată o necesitate stringentă amenajarea
unei pieţe agroalimentare pentru asigurarea unei mai bune aprovizionări, cu atât mai mult cu cât,
o parte a turiştilor nu au asigurată masa în unităţile de cazare. Crearea unei pieţe ar oferi turiştilor
posibilitatea să cumpere renumitele brânzeturi de Bran.
O diversificare a paletei de servicii a firmelor de turism din localitate ar avea un efect
benefic pentru dezvoltarea turismului. Vecinătatea munţilor nu poate constitui decât un factor
extrem de favorabil pentru diversificarea ofertei prin organizarea unor excursii, numeroşi turişti
neîncumetându-se să pornească singuri pe cărări de munte, necunoscând zona.
Se constată nevoia orientării ghizilor şi către un alt segment de vârstă al vizitatorilor
Castelului Bran, asupra copiilor.
Zona Branului este o zonă turistică care se bucură de un cadru natural foarte pitoresc şi
sănătos, de o bogăţie cultural-istorică inestimabilă şi de o bază materială de cazare şi alimentaţie
bine pusă la punct. Ceea ce nu este încă bine pus la punct la Bran este modalitatea de petrecere a

36
timpului liber al turiştilor într-un mod care să îi facă pe aceştia să cheltuiască mai mult. Pentru
aceasta propunem:
 amenajarea unui parc de distracţii cu dimensiuni medii în apropierea Castelului;
 organizarea în incinta Castelului Bran a unor întâlniri pe înserat cu Contele Dracula
(legenda care a adus atât de mulţi turişti la Bran, mai ales străini);
 amenajarea unui centru de echitaţie, turiştii urmând să înveţe să călărească şi totodată
având posibilitatea realizării unor plimbări călare în împrejurimi;
 prezenţa abundentă a zăpezii face posibilă amenajarea unei pârtii de schi;
 valorificarea Cetăţii Râşnovului aflată la 14 km de Bran;
 asigurarea serviciului de ghid în zonă;
 dezvoltarea căilor de acces (mijloace de transport care să asigure un nivel calitativ
mai ridicat al serviciului de transport);
Branul va continua să atragă turiştii atâta timp cât va şti să le ofere noi atracţii. Priceperea
şi talentul conducătorilor din turism se vor demonstra prin determinarea turiştilor care au fost
deja în Bran să revină, nu prin faptul că vin turişti pentru prima dată, căci aceştia din urmă sunt
atraşi în special de renumele castelului sau de calităţile naturale ale zonei.

37
BIBLIOGRAFIE

1. Bran, Florina, Marin, Dinu şi Şimon, Tamara, Turismul rural. Modelul


european, Bucureşti, Editura Economică, 1997;
2. Culoarul Rucăr-Bran - Poartă în Carpaţi, Bucureşti, Editura Sport -
Turism, 1990;
3. Decei, Paul, Pe plaiuri şi văi carpatine, Bucuresti, Editura Albatros, 1983;
4. Dunăre, Nicolae, În Ţara Bârsei, Vol I, Braşov, Editura Transilvania
Expres, 1974;
5. Iancu, Mihai, Judeţul Braşov, Bucuresti, Editura Academiei Romane,
1971;
6. Prahoveanu, Ioan, Castelul Bran, Braşov, Editura C2 Design, 1998;
7. Prahoveanu, Ioan, Platforma Bran-Ghid, Braşov, Editura C2 Design,
2004;
8. Stoian, Georgeta şi Mocanu, Olivia, Zona etnografică Bran, Bucureşti,
Editura Sport - Turism, 1990;
9. SŢigu, Gabriela, Turism Montan, Bucureşti, Editura Uranus, 1999;
10.www.brasov.ro
11.www.ghidbrasov.ro

38
Anexe

39
40
41