Sunteți pe pagina 1din 25

Cuprins

Introducere …………………………………………………………………………….…….…2
Capitolul I
1.1. Croaziera – caracteristică general ………………………………………………….………3
1.2. Tendinţe ale pieţei turismului de croazieră ……………………………………….………..5
1.3. Destinaţii principale în turismul de croazieră …………………………………….………..6

Capitolul II
Contibuţia turismului de croazieră la dezvoltarea economiei ………………………………..….9
2.1. Europa …………………………………………………………………………………..…..9
2.2. Statele Unite ale Americii …………………………………………………………….……11

Capititolul III
Programul turistic “Croaziera pe sectorul romanesc” ……………………………….…………. 14
3.1. Trasee de croazieră pe sectorul românesc ………………………………………………… 14
3.2. Analiza de pret ………………………………………………………………………...…... 17
3.3. Trasee internaţionale ………………………………………………………………...……. 18

Capitolul IV
4.1.TOP 10 MOTIVE SA ALEGI O CROAZIERA ………………………………………….. 21
4.2. Viitorul turismului de croazieră ……………………………………………………….…. 21
4.3.Tendinţele croazierelor …………………………………………………………………… 22
4.4. Concluzii şi propuneri ……………………………………………………………………. 23

Bibliografie …………………………………………………………………………………… 24
Anexe ………………………………………………………………………………………… 25

1
Introducere

Alegerea navelor ca transport turistic a fost, incă de la inceputul secolului, o opţiune de consum
turistic proprie segmentului cererii de lux. Desigur, existenţa mai multor clase calitative in interiorul
aceluiaşi spaţiu de transport a facilitat şi accesul turiştilor cu venituri mai modeste, deşi tariful plătit
pentru o croazieră cu vaporul era destul de ridicat. Atracţia exercitată de călătoria pe apă ca suport al
agrementului şi nu doar ca posibilitate de acces la o destinaţie turistică a stimulat dezvoltarea şi
diversificarea aranjamentelor de croazieră. Parcul de nave in
continuă dezvoltare, creşterea siguranţei transportului, dar mai ales creşterea capacităţii navelor şi
diversificarea tipurilor de nave care oferă condiţii de confort şi agrement sporite au stimulat cererea
turistică pentru croaziere.
Piaţa croazierelor se află astăzi intr-o perioadă de expansiune, gradul de utilizare a spaţiului
navelor (calculat ca raportul intre numărul de zile pasageri şi numărul de zile pasageri potenţiali) este de
peste 80%, in pofida creşterii numărului de companii operatoare de croaziere. Cele două mari pieţe ale
croazierelor mondiale sunt bazinul Caraibelor, care reprezintă circa 28% din oferta de pe piţa mondială
respectivă şi bazinul mediteranean, cu 15% din ofertă. După atacurile care au avut loc in anii1985 şi 1986
pe două vase de croazieră s-a produs retragerea
pentru doi ani de pe piaţa americană a ofertei de croaziere in Mediterana. Piaţa s-a inovat insă destul de
repede, numărul călătorilor europeni crescind după anul 1987, cind şi numărul turiştilor americani a
inceput să crească. Piaţa turismului de croazieră şi-a modificat imaginea in ultimii ani de la o piaţă de lux
la o piaţă şi o ofertă de masă, destinată unui public mai larg şi mai tinăr. Tendinţele recente sunt de
scurtare a duratei croazierelor, de combinare a aranjamentelor aer/mare o dată cu liberalizarea
transporturilor aeriene şi o diversificare a activităţilor ce se
desfăşoară la bordul navelor. Toate aceste modificări s-au reflectat in alinierea ofertei la cerere, ceea ce a
stimulat circulaţia turistică pe calea maritimă.
Cererea pentru croaziere a devenit din ce in ce mai diversă, cu mulţi tour-operatori care intră pe
piaţă la toate nivelurile, oferind o gama largă de produse. Diferitele tipuri de pieţe de croazieră includ
croaziere pentru familii, sistem all-inclusive, linii de lux, nunţi şi croaziere tematice. Fiecare tip de
croazieră atrage un segment specific de piaţă şi cu toate pieţele care inregistrează acum creşteri serioase,
operatorii pot să se poziţioneze pe piaţa pe care consideră că se potriveşte cel mai bine lor şi care este cea
mai profitabilă pentru operaţiunile lor.
Croazierele atrag rapid piaţa familiilor deoarece părinţii consideră că, in comparaţie cu vacanţele
terestre, croazierele sunt mult mai libere. Catering-ul pentru aceasta piaţă, facilităţile pentru copii care
exista la bordul celor mai noi vase, de la discoteci pentru tineret la centre virtuale depăşesc serios
staţiunile terestre.
După datele statistice, circa 3% din traficul turistic internaţional este reprezentat de transportul
naval. Prin avantajele pe care le oferă croazierele – ca mod de petrecere a vacanţei - relaxare totală,
distracţie, confort şi siguranţă, piaţa transporturilor navale şi implicit cererea, este in continuă expansiune.
Pe plan mondial, secolul XXI va deschide o nouă eră in turismul de croazieră, in care se imbină tradiţia cu
tehnologia, design-ul şi viteza.
Prin prezenta lucrare am căutat să subliniez importanţa croazierelor pe plan mondial, prezentarea
principalelor companii de croazieră, diversitatea şi gradul de dezvoltare a industriei de croazieră şi
contribuţia lor la dezvoltarea economiei, atit europene, cit şi nord-americane. Gradul crescind de
influenţă a turismului de croazieră asupra economiei determină şi creşterea interesului pentru această
ramură a industriei, şi denotă necesitatea examinării mai detaliate a acestei pieţe şi factorilor ei de
influenţă. Ceea ce am incercat să fac in această lucrare.
Suportul teoretic utilizat la scrierea acestei lucrări mi-au servit cărţile de turism in care este
abordată problema in cauză. Drept suport practic am luat la bază analiza efectuată de anumite organizaţii
internaţionale specializate in această problemă pe parcursul a mai mulţi ani.

2
Capitolul I
Turismul de croaziera

1.1. Croaziera – caracteristică generală


La inceputul secolului XX, croazierele reprezentau un produs turistic de lux, accesibil
doar cleselor sociale cu venituri ridicate. In prezent, turismul practicat cu mijloace de transport
acvatice şi-a modificat imaginea, devenind un produs de masă destinat unui public mai larg şi
mai tinăr. Principalul factor care a făcut posibilă această evoluţie este progresul tehnologic, care
a promis, pe de o parte, reducerea costurilor de exploatare şi, corespunzător, a preţurilor, iar pe
de altă parte, o diversificare a producţiei de nave din punctul de vedere al tipului, capacităţii,
confortului, siguranţei.
Utilizarea transporturilor navale crearea produselor turistice prezintă o serie
de avantaje cum ar fi:
 amenajările şi echipamentele fixe necesare relativ puţin costisitoare;
 ţara gazdă nu trebuie să facă investiţii foarte mari;
 se creează noi locuri de muncă in transportul pe uscat (taximetrie, transporturi cu
autobuze);
 preţurile pachetelor de servicii oferite sunt relativ mai scăzute, iar serviciile sunr mai
atractive şi mai diversificate (escale numeroase, agrement, petreceri la bord şi pe uscat
etc.).
Există şi aspecte mai puţin favorabile in cazul folosirii transpoturilor maritime şi fluviale:
 frecvenţa itinerarului se poate modifica din cauza condiţiilor meteo nefavorabile;
 turiştii au puţin timp la dispoziţie pentru a lua contact cu populaţia şi cultura ţărilor unde
se fac escalele;
 cheltuielile turiştilor sunt mai mici, datorită timpului scurt al escalelor şi aportul lor la
dezvoltarea economice este mai redus;
Principalele produse oferite turiştilor cu utilizarea transporturilor navale sunt:
 curse (rute) de linie;
 linii de croazieră;
 deplasări scurte (ferry) sau mini-croaziere;
 călătorii (excursii) in interior pe riuri, lacuri, canale;
 călătorii individuale cu vase de agrement, proprietate privată sau inchiriate.
Turismul de croazieră se referă la timpul petrecut pe un vas cum ar fi navigarea cu flotă,
croaziere lungi, croaziere pe rauri, navigare cu yachturi decapotabile sau charter cu yacht. Totuşi,
raportul acestui segment de piaţă se axează in special pe croazierele pe mare.
Croaziera se poate constitui atit intr-un produs turistic distinct cit şi intr-un element
component al acestuia, sub forma unui circuit complet (portul de imbarcare este acelaşi cu cel de
debarcare) sau ca deplasare pe un percurs parţial. In ultimii ani, croazierele se regăsesc şi in
pachetele de servicii „fly-cruise” (zbor-croazieră), integrate in aranjamente ce trag circa 80%
din vasele de crozieră interesate in afacerile turismului contemporan. Pasagerii sunt duţi de către
compania de croaziere cu un avion in regim de charter intr-un port cu apă caldă, punct din care
ei pot să navigheze. Aceasta depăşeşte problema vremii urite şi a mărilor dificil de navigat (ex.:
Golful Biscay poate fi o zonă neplăcută de traversat pe apă, in orice perioadă a anului) şi asigură
pasagerilor că pot să se bucure de soare şi mări calme in Mediterana sau Caraibe, incă din prima
zi a vacanţei de croazieră.

3
In funcţie de numărul pasagerilor, mărimea şi confortul navelor, calitatea serviciilor,
durata călătoriei, tipologia agrementului etc., se disting:
 croaziere de vacanţă (nave de mare capacitate, 1000-2000 pasageri,
itinerarii medii de circa 7 zile, clientelă diversă, destinaţii obişnuite);
 croaziere de lux (nave de capacitate maimică, 150-900 pasageri,
inventar de lux, confort superior, personal cu inaltă calificare, itinerarii
de 14-30 zile);
 croaziere exotice sau de aventură (nave cu capacitate mică, destinaţii
originale, turişti amatori de exploatări, servicii specifice, personal cu
instuire specială, scufundări etc.).
Destul de recente şi tot mai solicitate sunt croazierele tematice, care imbină educaţia cu
vacanşa. Esenţa unei croaziere cu obiectiv tenatic ţintă poate fi: arta culinară cu un anumit
specific, istoria, arta fotografică, astonomia sau orice alt domeniu ce poate atrage un număr
suficient de mare de persoane cu interese comune. O inovaţie in materie de croaziere este
introducerea unor vapoare cu garaj la bord care deplasează odatăcu pasagerii-turişti şi
autovehicule pentru cei interesaţi (automobile, autocare).
Pentru a atrage noi categorii de turişti şi pentru a satisface cele mai variate gusturi ale
acestora, navele de croazieră oferă o gamă largă de servicii speciale:
 tratamente de sănătate de ultimă oră şi programe de fitness precum şi oferirea de opţiuni
de hrănire sănătoasă, toate concepute astfel incit vacanţierii să işi continue stilul de viaţă
sănătos dus in viaţa de zi cu zi;
 sisteme de comunicaţii bazate pe tehnologia de informare de ultimă genaraţie, dar şi
metode de telecomunicaţii tradiţionale, cum er fi telefoane in cabină cu linie
internaţională, fax, televiziune prin satelit şi cu circuit inchis;
 spaţii speciale pentru intilniri, săli de conferinţe şi condiţii pentru desfăşurarea intilnirilor
de afaceri (fax-uri, hărţi, microfoane, centre computerizate, copiatoare, staţii de
transmisie-recepţie şi alte asemenea). Unele linii de croazieră asigură secretare,
translatori şi coordonatori de intilniri;
 dispozitive speciale pentru persoane cu handicap. Există zone de acces pentru scunele cu
rotile pe majoritatea vaselor, incluzind cabine, duşuri, zone publice şi lifturi speciale şi
servicii de sănătate speciale, cum ar fi maşini de dializă renală şi tuburi de oxigen, care
pot fi puse la dispoziţie dacă sunt făcute rezervări in prealabil;
 multe linii de croazieră au cazinouri, oferind jocuri de noroc populare ca Blackjack,
Ruleta, Poker, Baccart etc.. Marea majoritate a liniilor de croazieră işi administrează
singure peraţiunile din cazino, angajind manageri experimentaţi şi dealeri care au lucrat
in cazinourile din Europa. Securitatea este de asemenea ridicată, folosindu-se multe din
metodele de securitate aplicate in Las Vegas la mesele de joc;
 programe pentru sărbătorirea unor momente speciale: nunţi, aniversări etc.. Unele linii de
croazieră angajează organizatori profrsionişti care să aibă grijă de fiecare detaliu, de la
flori şi fotografii pină la mincare şi ceremonia in sine. Pentru cei aflaţi in luna de miare şi
cuplurile aniversare, se oferă mese romantice, paturi duble, şampanie, flori şi ciocolată in
cabină.

4
1.2. Tendinţe ale pieţei turismului de croazieră
Turismul de croazieră a inregistrat o creştere in ultimul deceniu, navele şi porturile de
imbarcare au dotări tot mai performante, destinaţiile şi itinerariile s-au difersificat şi chiar s-a
conturat un nou mod de „viaţă de croazieră”.
In prezent sunt mai mult de 250 de nave care operează in lumea intreagă, mai mult de
jumătate funcţionind in afara porturilor SUA. Marea Britanie deţine cam 5% din navele de
croazieră din lume. Cel mai mare vas funcţional, in acest moment, este cel al liniei Royal
Caribbean numit „Voyager of the Seas”. La o greutate de 142.000 tone şi cu o capacitate de
maximum 3.840 pasageri, costurile sale de funcţionare sunt mai mari decit cele ale vaselor
convenţionale.
Pasagerii pot să patineze in Marea Caraibilor din moment ce cel mai mare vas de
croazieră este lansat, adică din noiembrie 1999. Cele 3.100 de cabine Voyager ale Royal
Caribbean Cruise Line creează primul patinoar şi perete de escaladat pe un vas de croazieră.
Facilităţile neobişnuite sunt o parte din planul companiei de a atrage clienţi mai tineri.
Există planuri de construire a unui vas gigant de 250.000 de tone, cu o capacitate de 6.200
oameni ce se va chema „America World City”, făcindu-se eforturi de acumulare a capitatlului
necesar.
In toate ţările dezvoltate se inregistrează o creştere pe piaţa cererii de croaziere (in medie
de 9-15% pe an incă de la inceputul anilor ’90), după o perioadă lungă de declin. Mai mult chiar,
CLIA (Industria Liniilor de Croazieră din America) previziona că cererea pentru croaziere va
continua să crească pină la 13 milioane de pasageri pină in 2005, iar piaţa potenţială de croaziere
pe termen lung va atinge in jur de 35 milioane de pasageri, stimulind astfel şi boomul in
construcţia de nave care a inceput incă din 1990, ceea ce, de altfel, s-a şi intimplat.
In prezent se fac eforturi mari pentru a diferenţia produsele şi mai puţin pentru a oferi
reduceri de tarif la vinzarea cabinelor. Unele companii şi-au concentrat atenţia pe organizarea de
croaziere tematice pentru a supravieţui (liniile de croazieră oferă acum o mare varietate de
croaziere speciale, de la croaziere cu teme botanice la cele cu tema „civilizaţiei clasice”,
navigind pe Mediterana, pasagerii fiind insoţiţi de specialişti). Unele companii de croaziere, ca
Disney
Corporation cu cele două vase de 85000 tone, „Disney Magic” şi „Disney Wonder”, se
orientează spre familie, in timp ce alţi operatori au experimentat noi tipuri de ambarcaţiuni.
Cererea pentru vapoare de croazieră creşte odată cu 48 de contracte noi care valorează
14.6 mrd.$ care trebuiau realizate pină in 2003. Cele mai mari linii de
croazieră – Carnival Corporation, Royal Carribean International şi P&O Princess Cruises sunt
elementele dominante care reprezentă 64% din capacitatea de nave de croazieră din 1999.
Industria croazierelor s-a diversificat considerabil in ultimii 5 ani odată cu intrarea pe piaţă a mai
multor tour-operatori şi a corporaţiei Disney.
Aceştia au fost factori importanţi in privinţa creşterii sectorului. In particular,
consolidarea implicării tour-operatorilor in sectorul de croaziere, impreună cu marketing-ul
extins in privinţa croazierelor inclusiv conceptul popular de croazieraşi – sejur, a dus la creşterea
cererii pentru zona Mediteraneană. Există un număr crescand de vase de croazieră ce intră pe
piaţă, curentul fiind de a construe vase mai mari. Din cele 48 de vapoare de croazieră aflate in
construcţie, 30 sunt de peste 60.000 de tone (1.200 pasageri).
Călătoriile tind să fie scumpe, cu preţuri cuprinse intre 3.700 $ şi 8.700 $ pentru trei
săptămini. Pasagerii pot să patineze in Marea Caraibilor din moment ce cel mai mare vas de
croazieră este lansat, adică din noiembrie 1999. Cele 3.100 de cabine Voyager ale Royal

5
Caribbean Cruise Line vor crea primul patinoar şi perete de escaladat pe un vas de croazieră.
Facilităţile neobişnuite sunt o parte din planul companiei de a atrage clienţi mai tineri.
Ambarcaţiunile mai mici, de 3000-10000 tone, cu o capacitate de 100-200 de pasageri
reprezintă pe piaţă variabilă. Cea mai mică dintre acestea asigură o formă de croazieră de tipul
celei petrecute pe iaht pentru cei dispuşi să plătească cele mai mari preţuri pe care aceste
ambarcaţiuni sunt obligate să le aibă. Asemenea vase sunt capabile să intre in porturile
inaccesibile nevelor de croazieră trediţionale, deschizind astfel noi destinaţii, cum ar fi cele de pe
riul Amazon. Vasele mici pot să pătrundă in canale strimte, cum ar fi Canalul Corint din Grecia,
care nu mai este navigabil de către vasele mari de croazieră.
O altă tendinţă interesantă este creşterea importanţei porturilor de imbarcare mai mici,
regionale. Turiştii au fost duşi in destinaţii care inainte nu putuseră fi vizitate, rezultatul fiind o
creştere in varietatea experinţelor la ţărm care completează experienţele de la bord.
Intregul concept de croazieră s-a schimbat din imaginea sa tradiţională; navele de
croazieră incep să fie văzute ca staţiuni plutitoare de vacanţă care se mută de la o destinaţie la
alta oferind noi peisaje in fiecare zi şi divertisment non-stop la bord. Viitorul pe termen lung al
croazierelor ar putea fi imbunătăţit de noua tehnologie marină acum in curs de dezvoltare, cum ar
fi vasul care călătoreşte deasupra suprafeţei de apă sau propulsia pe jet de apă care este incă
testată pentru un nou tip de vas. Navele dotate cu tehnologii noi prezintă mai multă siguranţă
pentru cei de la bord şi asigură protejarea resurselor naturale, care fac vacanţele de croazieră atit
de atrăgătoare.
Cele mai mari companii de croazieră pe plan mondila sunt: Royal Carribean Cruise Line,
Carnival Cruice Line, Cunard Line, Costa Cruise Line, Norwegian Cruise Line, Princess Cruises,
Holland America Line. Royal Carribean Cruise Line, una dintre cele mai mari companii de
croazieră, prezentă pe piaţa croazierelor de mai mult de 30 de ani. Dispune de o flotă de 25 de
nave luxoase şi dotate cu echipament de ultimă generaţie. O prezenţă totdeauna ireproşabilă
această companie şi-a adunat laurii in fiecare an şi cu fiecare pasager impresionat de călătorie.
Costa Cruise Line o altă companie mare de croazieră din lume. Flota companiei conţine 9
nave cu interesante denumiri italiene. Navele companiei sunt bogat ornamentate, cu un design
modern cu alură italiană. Fondată in 1860, denumirea acestei companii (Costa) multă vreme a
fost legată de uleiul de măsline, care era şi incărcătura de bază.
Compania Cunard Line este compania care se deosebeşte de celelalte prin aerul
conservator al stilului englez şi prin insursiunea in istoria la bordul navei. Compania Cunard
Line propune pasagerilor săi cursuri de scrimă cu instructor profesionişti. Alte sporturi propuse
de companie sunt tenisul, şah-ul, ping-pong,golf.

1.3. Destinaţii principale în turismul de croazieră


In general, rutele cele mai mari din lume sunt localizate in şapte regiuni ale globului.
Acestea sunt:
 Caraibele, Bermuda şi Bahamas, incluzind coasta Americii Centrale şi
de Sud;
 Vestul coastei Americii de Nord, Mexic, SUA (inclusiv Alaska) şi Canada, plus rutele de
tranzit ale Canalului Panama;
 Mediterana, divizată in sectoarele de vest şi cele de est;
 Insulele din Pacific şi Orientul Indepărtat;
 Marea Baltică, capitalele Europei de Nord şi Capul de Nord;
 Africa de Vest şi insulele atlantice Canare, Madeira şi Azore;

6
 Inconjurul lumii.
Există de asemenea un interes mărit pentru croazierele in jurul Marii Britanii, prin
Shetland, Orkney, Hebridean şi insulele Feroe, incluzind vizite in avanposturi atit de indepărtata
ca Sf. Kilda, care nu mai are o populaţie permanentă.
Majoritatea croazierelor au loc, totuşi fie in Mediterana, fie in Caraibe. Aceste două
regiuni atrag peste 60% din toate croazierele, iar regiunile scandinavice şi baltice cam 10%.
Majoritatea acestor rute sunt sezoniere, acesta insemnind că organizatorii de croazieră ar putea să
fie obligaţi să-şi mute navele dintr-o regiune a globului intr-alta pentru a acumula avantaje in
perioadele de virf ale cererii de croaziere.
Aceste mutări sunt numite voiaje de poziţionare şi asigură linii cu oportunitate de a vinde
aceste călătorii drept croaziere lungi, sau chiar kinii de voiaj in care sunt implicate transatlantice.
Croazierele in Marea Baltică şi in Capul de Nord, de exemplu, sunt realizate in timpul verii
emisferei nordice. Acest lucru este valabil şi pentru croazierele in Alaska, care profită de
instabilitatea politică a unor rute din Mediterana. Caraibe beneficiază, de asemenea, de
apropierea insulelor de continentul american ca şi climatul care permite efectuarea de croaziere
in tot timpul anului, deşi climatul temperat al iernii realizează cel mai mare nivel al cererii.
Porturile din Florida, cum ar fi Fort Lauderdale, Miami/Port Everglades şi port Canaveral au
devenit, de departe, baza cea mai importantă a industriei mondiale de croaziere.
Multe destinaţii care işi dezvoltă produsele sau sunt pe cale să se stabilească ca destinaţii
turistice incearcă deseori să atragă vasele de croazieră care să poposească in porturile lor. Deşi
nu se generează venituri prin cazare, vizitatorii care sosesc pot cheltui bani in pieţele locale şi
magazinele de suveniruri. Cuba atrage vase de croazieră in apele sale şi alte destinaţii care apar,
cum ar fi Libia cercetează posibilităţile.
Un consorţiu maltez doreşte să construiască cel mai mare terminal de linie pentru
croaziere in portul Valetta, Malta. Aceasta ar ajuta insula să atragă cele mai importante şi mai
mari vase de croazieră. Croaziere speciale către locaţii de altfel inaccesibile sau locaţii care sunt
dificil de atins pe cale terestră sunt o piaţă nedezvoltată, care, totuşi, au inregistrat o creştere
semnificativă in ultimii ani.
Căutarea unor destinaţii noi şi a unor croaziere mai aventuroase a condus la deschiderea
de noi rute pe coasta de est a Africii, inclusiv Madagascar, Seychelles şi Maurutius şi insulele
indoneziene. Companii ce Nobla Caledonia sau Jules Verne au introdus in premieră croazierele
in insulele Pacificului şi voiaje in regiunile artice şi antartice, de multe ori folosind ambarcaţiuni
maimici. Navele ruseşti cu carene special intărite sunt folosite pentru a funcţiona in regiunile
polare.
Rutele lungi au devenit de asemenea populare prin adoptarea conceptului flycruising.
Singapore, in special, este căutat ca bază de extindere pentru piaţa mondială de croaziere, care-şi
indreaptă acum atenţia spre atracţiile din Orientul Indepărtat.
Cu obiectivele lor atractive, culturi variate şi mărtueii istorice unice, Europa şi
Mediterana rămin destinaţii de croazieră populare. Evenimentele mondiale au detrminat citeva
linii de croazieră să se indepărteze de Mediterna estică, realizind itinerarii in puncte suplimentare
din Metiterana de vest, Italia, Spania, Marea Britanie, Marea Baltică şi nordul Europei. In timp
ce opţiunile liniilor de croazieră de a naviga pe Mediterana au scăzut in 2002 cu 20%, in restul
Europei numărul croazierelor au crescut de la 899 in 2001 la 1.678 in 2002, cu o creştere de
86%.
Conform CLIA, destinaţiile cele mai populare, inclusiv Caraibe/Bahamas, Mediterana,
Alaska şi Europa,continuă să predomine. Analiza anuală a CLIA arată că regiunea

7
Caraibe/Bahamas atrage 46,6% din piaţa anului 2002 (in comparaţie cu 44,5% din 2001); ca de
obicei, acestă zonă a fost in topul destinaţiilor in privinţa capacităţii de plasare. Pe locul doi este
Europa, cu aproape 11% din piaţă, comparativ cu 8% in 2001. Regiuni europene populare includ
zona Baltică, coasta norvegiană şi Riviera Franceză şi Spaniolă. Maimult de 10% din
zilele-turist de croazieră sunt dedicate Mediteranei, care a căzut pe locul trei in topul destinaţiilor
de croazieră pentru prima dată in 1995. Mediterana a inregistrat o cotă de 12,7% in 2002, ceea ce
o situează ca a doua destinaţie ca popularitate. Pe locul patru este Alaska, care inaintează puţin
cite puţin, ajungind la cota de 7,95% in 2002, comparativ cu 7,89% in 2001.
Citeva alte destinaţii au inregistrat o schimbare extraordinară in capacitatea lor de
croazieră in 2002. De exemplu: Mexicul de Vest aproape şi-a triplat numărul de zile-turist de
crozieră (crescind la 5,3% pe piaţă, de la sub 2% in 2001); zileturist pentru croazierele pe Trans-
Pacific au crescut de peste două ori, ca şi cota de piaţă (de la 11% in 2001 la 22% in 2002);
croazierele de-a lungul Coastei Estice au crescut cu 83% faţă de anul 2001 (aproape dublindu-şi
cota de piaţă le 23%); Antarctica atinge clasamentul cu 50% maimulte zile-turist decit in 2001
(12% cota de piaţă in 2002, de la 0,8% in 2001); capacitatea in Orientul Îndepărtat a crescut
cu 67% (ajungind la cota de 57% faţă de 36% in 2001); şi zilele-turist in Hawaii au crescut cu
22% (ciştigind 2,99% din piaţă, de la 2,61%).
Mulţi specialişti consideră că acestă piaţă are incă mari rezerve de creştere. Cererea nu
este satisfăcută, mai ales in condiţiile in care apar şi programe accesibile şi categoriilor de
persoane cu venituri medii, chiar dacă preţul lor este in continuare cel mai ridicat, comparativ cu
alte tipuri de programe turistice; mulţi oameni sunt dispuşi să economisească pentru o asemenea
aventură pe apă. Mai mult, există incă destinaţii turistice mai slab valorificate, deci piaţa
croazierelor poate cunoaşte şi o extindere geografică (in Asia de Sud-Est, in Oceanul Indian, pe
marile fluvii ale lumii cum sunt Dunărea, Volga, Yangtze şi altele).

8
Capitolul II
Contibuţia turismului de croazieră la dezvoltarea economiei

2.1. Europa
Consiliul European al Croazierelor impreună cu partenerii lui au analizat operaţiunile
efectuate in industria de croazieră in Europa şi contribuţia ei la economia europeană, şi au
determinat că in decursul anului 2005 s-au inregistat următoarele operaţiuni :
 spre sfirşitul anului 2005 Europa dispunea de 36 de companii de croazieră care operau cu
100 de vase de croazieră cu o capacitate mai mare de 86.000 pasageri. Alte 40 vase cu
capacitatea de 44.100 pasageri erau dislocate in Europa care aparţineau companiilor
neeuropene;
 aproape 3,3 mln. De europeni au solicitat croaziere, ceea ce reprezintă 23% din toate
croazierele lumii, comparativ cu 17% in 2004;
 mai mult de 2,8 mln. de pasageri şi-au inceput croazierele din porturile europene, 90%
dintre care erau europeni;
 marea majoritate a itinerariilor conţin porturi din Marea Mediterană, Baltică şi alte
regiuni europene, ceea ce generat vizitarea de către 13,1 mln. de pasageri a oraşelor-
porturi europene.
Acestea sunt rezultatele operaţiunilor in turismul de croazieră european şi a investiţiilor
in construcţia noilor vase, care au generat un impact economic in toată Europa in anul 2005.
Acest impact economic include:
 8,3 mrd. – organizarea croazierelor şi pasagerii acestora;
 19,1 mrd – producţia totală;
 187,252 – locuri de muncă;
 6 mrd. – compesaţiile angajaţilor.
Acest impact repezintă suma impactului direct, indirect şi indus al industriei de croazieră.
Impactul Economic Direct
Impactul economic direct include producţia, angajările şi compensaţiile intreprinderilor
europene care au pus la dispoziţia companiilor de croazieră şi pasagerilor acestora bunurile şi
serviciile lor. Impactul direct de asemenea include compensaţiile plătite angajaţilor europeni ale
companiilor de croazieră.
In 2005 industria de croazieră a generat cheltuieli de 8,3 mrd. Acestea includ:
 3,1 mrd. - pentru construcţia noilor nave de croazieră şi menţinerea
sau reparaţia celor existente:
 10 nave erau in construcţie in 2005 in Europa;
La finele anului 2006, şantierele navale europene aveau contract de construcţie a 33 de
vase, in valoare de 18,6 mrd. pină in 2010.
 2,9 mrd. – cheltuieli ale companiilor de craoazieră pentru bunurile şi serviciile folosite in
susţinerea operaţiunilor in timpul croazierelor.
Principalele cheltuieli făcute de companiile de croazieră către firmele europene au fost
următoarele:
 producătorilor de băuturi şi produse alimentare, in sumă de 246 mln. in provizii
consumate la bordul navelor;
 agenţiilor europene de turism, 480 mln.;
 companiilor financiare şi de asiguarre, 550 mln., care include asigurarea, publicitatea şi
alte servicii.

9
 1,6 mln. – cheltuieli ale pasagerilor pentru excursii scurte pe uscat, cazări inainte şi după
croazieră la hotel, călătoriile cu avionul şi alte produse cumpărate din porturile de
imbarcare sau staţionare:
 in afara transferului aerian, pasagerul imbarcat cheltuie in medie
100 in portul de imbarcare;
 in medie alţi 50, pasagerii croazierii cheltuie in porturile de staţionate.
 0,7 mln. – pentru achitarea salariilor şi beneficiilor angajaţilor europeni şi echipei
administrative şi de comandă a vasului de croazieră: companiile dde croazieră angajează
peste 5000 de europeni pentru muncă in sediile şi oficiile administartive ale companiilor;
 alţi 28.000 de europeni sunt angajaţi in oficii la bordul navelor.
Aceste cheltuieli au generat ocuparea şi compensarea angajaţilor din diverse ramuri ale
economiei, practic in toate ţările Europei, fie ţări surse de pasageri, fie ţări-gazde ale
croazierelor. Cum este indicat in tabelul ce urmează 8,3 mrd. Au generat maimult de 90.000
locuri de muncă şi 2,8 mrd. plata compensaţiilor.
Impactul Economic Total
Impactul economic total reprezintă suma impactului direct, indirect şi indus. Impactul
indirect rezultă din chletuielile intreprinderilor producătoare de bunuri şi servicii necesare
industriei de croazieră. Impactul indus rezultă din cheltuielile angajaţilor pentru bunurile şi
serviciile consumate acasă. Astfel, impactulindirect afectează intreprinderile producătoare, pe
cind cel indus – consumul.
Impactul economic total este mult mai uniform răspindit in toate ramurile economiei
decit impactul direct, deoarece impactul indirect şi indus afectează sectoare care nu au legătură
cu industria de croazieră. Şi totuşi, sectorul de producţie cu industria construcţiilor navale şi
transportul constituie mai mult de jumătate din impactul total al industriei de croazieră pe intreg
continentul:
· Transportul şi utilităţile, aici se includ şi angajaţii companiilor de croazieră, constituie 20% din
producţia totală şi aproape 30% din totalul angajărilor şi compensaşiilor;
· Sectorul de producţie, aici se include şi industria construcţiilor navale, constituie 40% din
producţia totală, 30% din locurile de muncă şi 34% din totalul compensaţiilor generate de
industria de croazieră.
Trei ţări ca Italia, Marea Briatnie şi Germania constituie aproape 2/3 din cheltuielile
directe ale industriei de croazieră.
Turismul de croazieră influenţează majoritatea ramurilor economiei, incluzind: porturile
de imbarcare şi de staţionare, industria construcţiilor navale, reparaţia navelor, aprovizionarea cu
produse, vinzări şi marketing, aprovizionarea cu personal navele şi sediile administrative.
Top-ul celor zece ţări constituie 94% din cheltuielile industriei de croazieră in Europa;
· Italia, cel mai important centru in construcţia navelor in Europa, şi cea mai mare piaţă de
desfacere şi imbarcare de croaziere, beneficiind de 2,5 mrd din cheltuielile directe ale industriei
de croazieră;
· Marea Britanie este sursa cea mai importantă de pasageri in Europa. Mai mult de 1 mln. de
englezi au călătorit in una sau mai multe croaziere in 2005;
· Germania este a treia ţară, cu 1 mrd. de cheltuieli directe, ea este a doua sursă, după Marea
Britanie, de pasageri in Europa şi a treia putere in construcţia navelor şi reparaţia lor;
· Cele mai mari patru centre de construcţie a navelor in Europa sunt Italia, Finlanda, Germania,
Franţa. Aceste 4 state constituie 86% din totalul industriei construcţiilor navale şi reparaţia lor
din Europa şi 57% din totalul cheltuielilor industriei in Europa.

10
2.2. Statele Unite ale Americii
Industria de croazieră nord-americană a cunoscut o creştere moderată. Numărul
pasagerilor imbarcaţi in porturile SUA a crescut cu 2% in 2007 la 9,2 mln. Această creştere de
2% este precedată de o creştere de 6,3% in 2005 şi 4,5% in 2006. Creşterea moderată a
imbarcărilor rezultă din reducerea ratei de creştere a pasagerilor şi cheltuielilor companiilor de
croazieră. După incasări de plus 10% in 2005 şi de 9% in 2006, creşterea in totalul industriei a
incetinit pină la 5,9% in 2007, totalizind 18,7 mrd. $ pentru an.
Cheltuielile companiilor de croazieră, a pasagerilor lor şi a echipajului, au generat
angajări, venituri şi alte beneficii economice in intreaga economie a SUA.
Aceste beneficii economice ale industriei de croazieră nord-americane se axează pe
cinci surse principale:
 cheltuieli ale pasagerilor şi echipajului pentru bunuri şi servicii legate de croazieră lor,
care includ daplasarea de la domiciliu in portul de imbarcare, pre şi post cheltuieli de
vacanţă pentru cazare la hotel, excursii scurte pe uscat, cheltuieli la restaurant ş.a.;
 completarea cu personal a companiilor de croazieră, a sediilor şi touroperatorilor;
 cheltuieli ale companiilor de croazieră pentru bunurile şi serviciile necesare pentru
desfăşurarea croazierelor, care includ alimente, băuturi, combustibil, echipament pentru
hotel, echpament pentru navigaţie, comunicaţii ş.a.;
 cheltuieli ale companiilor de croazieră pentru servicii portuare ale SUA, porturi de
imbarcare, porturi staţionare;
 cheltuieli ale companiilor de croazieră pentru menţinera şi reparaţia vaselor la şantierele
navale americane, cheltuieli pentru terminalel portuare.
Contribuţia industriei de croazieră la economia SUA este suma impactelor directe şi
indirecte economice. Impactul direct constă in cheltuieli făcute de companiile de croazieră,
echipajele sale şi pasagerii pe parcursul croazierelor.
Aceste cheltuieli includ operaţiunile la sediile companiilor, alimentele şi băuturile
consumate la bordul navelor de croazieră, serviciile de marketing. Se mai adaugă la acestea o
largă varietate de bunuri şi servicii care includ, imbrămintea, excursii scurte, cazări pre şi post
vacanţă.
Impactul economic al industriei de croazieră, pe parcursul anului 2007, in SUA, a constat
in:
 numărul pasagerilor imbarcaţi in porturile SUA a crescut cu 2%, constituind 9,18 mln.;
 18,7 mrd. – cheltuieli directe ale companilor de croazieră şi pasagerii acestora, ceea ce a
generat o creştere cu 5,9% faţă de 2006, 158,400 locuri de muncă, rmunerate cu 6,0 mln.
in salarii şi compensaţii;
 10,2 mrd. – cheltuieli pentru transportare şi servicii portuare, ceea ce generat alte
117.000 locuri de muncă şi compensaţii de 4,2 mln.;
 angajări in medie 35.300 americani, făcute de companiile de croazieră pentru
completarea sediilor şi echipajelor cu cadre, plătite cu 1,3 mrd.;
 cheltuieli ale pasagerilor şi echipajelor navelor ce nu ţin de transportare, şi care creează
alte 22.000 locuri de muncă in domeniul vinzărilor en detail, restaurante, sectorul
imobiliar. Aceste locuri de muncă generează venituri in sumă de 488mln. $, sub forma
salariilor;
 8,5 mrd.$ - cheltuieli ale companiilor de croazieră pentru bunuri şi servicii in suportul
operaţiunilor de croazieră. Aceste cheltuieli creează mai mult de 41.300 locuri de muncă
şi generează 1,85 mrd.$;

11
 38 mrd.$ create de impactul indirect asupra economiei SUA, care a crescut cu 6,4 % faţă
de 2006. Acest impact a generat crearea a 354.700 locuri de muncă, remunerate cu 15,4
mln.$.
Impactul total economic a afectat practic toate ramurile economiei americane, dar cele
mai influenţate au fost următoarele şapte:
 Industria produselor alimentare 5,2 mrd. 14.439 loc. de muncă
 Servicii profesionale şi tehnice 4,3 mrd. 33.256 loc de muncă
 Servicii de călătorie 4,1 mrd. 52.943 loc. de muncă
 Industria produselor nealimentare 3,0 mrd. 13.803 loc de muncă
 Servicii financiare 2,5 mrd. 13.307 loc de muncă
 Transport aerian 2,2 mrd. 7.240 loc de muncă
 Vinzări en gross 1,9 mrd. 15.175 loc de muncă
Impactul economic a industriei nord-americane a afectat fiecare stat in parte.

Factorii principali care influenţează impactul economic pe state sunt:


 Sediile companiilor de croazieră;
 Porturile de imbaracţiune şi de staţionări;
 Domiciliul pasagerilor de croaziere;
 Localizarea intreprinderilor industriei de croazieră.

Florida rămine cel mai mare centru de croazieră al SUA, acoperind mai mult de 54% din
toate imbarcările. Cea mai mare creştere a numărului pasagerilor imbarcaţi, in anul 2007, s-a
inregistrat in portul Everglades (12,6%). Alte patru porturi din Florida (Jacksonville, Miami, Port
Canaveral, Tampa) au cunoscut un declin de 4 %. Porturile californiene au imbarcat circa 1,4
mln. pasageri, ceea ce reprezintă 15% din total.
In decursul anului 2007, impactele economice ale industriei de croazieră inregistrate au
fost:
 Impactul economic s-a concentrat in cele zece state. Aceste state au acumulat 78% din
totalul achiziţiilor industriei de croazieră şi 82% din totalul locurilor de muncă.
 Florida totalizează 7,1 mln. pasageri in 2007, cu un declin de 2% faţă de 2006. Pasagerii,
echipajele şi companiile de croazieră au generat cheltuieli directe de 6,1 mrd., 126.546
locuri de muncă şi 5,2 mrd. compensaţii. In Florida sunt orientate majoritatea sediilor
marilor companii de croazieră.
 California a fost vizitată de 1,5 mln. pasageri cu o creştere de 10% faţă de 2006.
Intreprinderile californiene au primit 2,2 mrd. din cheltuielile directe şi au generat
47.978 locuri de muncă şi 2,4 mrd. compensaţii.
 Alaska a primit 5,5 mln. pasageri, in creştere faţă de 2006 cu 12%. Statul profită din
excursiile scurte pe uscat, pre şi post cazări, vinzări de produse şi băuturi. Se prezintă ca
o importantă piaţă de desfacere a croazierelor.
 Circa 808.000 pasageri şi membri ai echipajelor au vizitat New Yorkul in 2007.
Beneficiază de 1,1 mrd. din cheltuielile directe, care au generat 13.507 locuri de muncă,
plătite cu 761 mln.
 Texas-ul a cunoscut un declin de 20% faţă de 2006, totalizind 680.000 pasageri in anul
2007.

12
 Hawaii au fost destinaţia pentru 2,5 mln. vizitatori care au ales să vină aici in 2007.
Hawaii u cunoscut o creştere moderată datorată repoziţionării vaselor de croazieră din
Hawaii in Europa.
 Georgia este sursa principală de pasageri de croazieră şi susţine industria de croazieră
prin producerea de bunuri şi servicii necesare.
 In anul 2007 550.000 pasageri au vizitat Seattle. Cu cheltuieli directe de 675 mln. şi
16.681 locuri de muncă, Washington-ul estmează 4% din impactul economia naional al
industriei de croazieră.

13
Capititolul III
Programul turistic “Croaziera pe sectorul romanesc”

3.1. Trasee de croazieră pe sectorul românesc


Se pot valorifica prin turismul de croazieră traseul Dunării din aval de Călăraşi, cu cele
trei braţe şi canalele navigabile din deltă şi traseul Drobeta - Turnu Severin - Baziaş. Timpul de
realizare : 3-5 zile.

A. Traseul Drobeta - Turnu Severin - Baziaş se poate face tur - retur, sau intoarcerea cu
autocarul, cu o perioadă de desfăşurare de cel mult 4 zile (ultima zi fiind de intoarcere). Turiştii
sunt aduşi de la Bucureşti (eventual de la aeroportul Timişoara) pană la Drobeta - Turnu Severin,
cu autocarul. Pot fi organizate pe acest itinerariu şi excursii tematice, de exemplu: Fenomene
carstice in Defileul Dunării, Arii protejate şi monumente ale naturii in zona Porţile de Fier,
Istorie şi turism in Defileul Dunării ş.a. Locul de imbarcare: Drobeta -Turnu Severin.

Ziua I: Drobeta - Turnu Severin - Orşova (24 km). Turiştii (aduşi cu autocarul), se imbarcă pe
motonavă la Drobeta - Turnu Severin, sunt cazaţi, apoi servesc pranzul.
- turul oraşului - se vizitează principalele monumente istorice şi culturale;
- se revine pe navă, se trece de ecluza de la barajul Porţile de Fier I;
- se vizitează ruinele şi actuala Mănastire Vodiţa;
- se acostează opţional in golful Bahna;
- continuand traseul spre Orşova, se reţine atenţia turiştilor asupra numeroaselor viaducte, arcuite
peste golfurile formate de pătrunderea apelor lacului pe gurile afluenţilor:
- se acostează la Orşova pentru innoptare; se serveşte cina, după care urmează program de
divertisment.
Ziua a II - a : Orşova -Berzasca (63 km)
- după micul dejun se face turul oraşului Orşova, se vizitează Mănăstirea Sf. Ana, se fac plimbări
pe faleză;
- opţional, excursie la Staţiunea Băile Herculane, unde se poate servi pranzul;
- după intoarcerea pe vapor se continuă traseul inspre amonte, trecand prin cel mai spectaculos
defileu al fluviului, Cazanele Mici, Cazanele Mari; amatorii de speoturism pot vizita in acest
sector peşterile Gura Ponicovei şi Veterani;
- la confluenţa cu Valea Mraconiei se pătrunde pe golful omonim (cu aspect de fiord) circa 1,5
km lungime; opţional, turiştii se pot deplasa pe drumul forestier de pe Paraul Neamţu . afluent al
Mraconiei, pentru a străbate Cheile Neamţului;
- pe cursul Dunării, se vizitează in continuare: Cetatea Tri Cule, punctual fosilifer de la Şviniţa,
Tabula lui Tiberiu (anul 33 - 34 e.n.), Tabula lui Domiţian (anul 75 - 80 e.n.) şi pintenul calcaros
Greben, de pe malul sarbesc; opţional, amatorii de speoturism pot vizita complexul carstic
(peşterile Socolovăţ, Mosnic) de pe paraul Şirinia (aval de Cozla);
- se acostează la Berzasca pentru innoptare pe vapor; cina pe vapor – cu produse pescăreşti,
locale.
Ziua a III - a: Berzasca - Moldova Nouă (31 km)
- mic dejun şi turul localităţii (se vizitează Biserica Sf. Arhangheli - 1836) se face o plimbare cu
trenuleţul forestier pe valea Berzeasca; opţional se poate rezerva o zi pentru parcurgerea
intregului traseu de cale ferată, pană la izvoare, in punctul numit Cloţa Veche (43 kn), apoi se
parcurg pe jos, Cheile Rudăriei;

14
- la Sicheviţa se poate acosta opţional pentru o excursie la Garnic - Muzeul sătesc, ruinele
castrului roman, platoul carstic;
- aval de localitatea Pescari (denumirea veche: Coronini) se pot vizita Peştera Gaura cu Muscă,
cu intrarea inundată de apele lacului, Peştera Chindiei, Cetatea Golubac (pe malul sarbesc),
Stanca Babacai, ruinele cetăţii medievale Sf. Ladislau;
- se acostează la Moldova Nouă pentru innoptare. Pranzul şi cina vor include in meniu şi produse
tradiţionale pescăreşti.
Ziua a IV - a: Moldova Nouă - Baziaş (23 km) şi retur. Debarcarea şi întoarcerea cu
autobuzul (141 km)
- mic dejun;
- se parcurge ultimul tronson al defileului, pană la Baziaş, unde se vizitează biserica Mănăsătirii
Baziaş, monument de arhitectură din perioada feudală timpurie, refăcută in secolul al XVIII-lea
şi panoul care marchează locul de intrare al Dunării pe teritoriul Romaniei -ghidul va prezenta
turiştilor informaţii şi evenimente istorice legate de acest loc;
- intoarcerea cu vaporul la Moldova Nouă, unde turiştii se debarcă;
- intoarcerea la Bucureşti (sau la aeroportul Timişoara) pe cale rutieră, cu autocarul.

B. Traseul Bucureşti - Călăraşi - Cernavodă - Galaţi - Tulcea


Timp de realizare : 3 - 5 zile
Transportul de la Bucureşti se asigură cu autocarul.
Locul de imbarcare : Călăraşi (opţional poate fi şi Giurgiu).
Ziua I : Călăraşi (opţional Giurgiu - Călăraşi) - Cernavodă - Brăila (200 km).
Imbarcare şi cazare
- acostare la Ostrov, unde se vizitează : podgoria, centrul de degustare, cetatea bizantină,
Mănăstirea Dervent ;
- acostare la Oltina, se vizitează podgoriile şi centrul de degustare, davele getice ;
- masa de pranz la Cernavodă, după care se face turul oraşului (se vizitează centrul vechi, punctul
fosilifer şi podul Anghel Saligny);
- la Harşova : complexul arheologic ;
- opţional, se poate acosta pe Insula Mică a Brăilei - rezervaţie naturală ;
- se acostează in portul Brăila, se face tur de oraş (se vizitează Cetatea Brăilei, Muzeul judeţean
de istorie, biserici - monumente de arhitectură, case memoriale, faleza) ;
- cina cu produse tradiţionale locale, divertisment, innoptare.
Ziua a II - a : Brăila - Galaţi - Isaccea - Tulcea (100 km)
- mic dejun ;
- opţional acostare la Galaţi pentru tur de oraş ;
- se acostează la Isaccea, de unde se merge cu autocarul la Mănăstirea Saon, Mănăstirea Celic
Dere, Mănăstirea Cocoş, podgoria Niculiţel . se serveşte pranzul, de preferinţă la centrul de
degustare, se revine pe motonavă ;
- acostare la Tulcea, tur de oraş, cină cu produse pescăreşti, program de divertisment, innoptare.
Ziua a III - a : Tulcea - Braţul Sulina (opţional şi canalele navigabile ale deltei)
şi retur (circa 150 km)
- se fac opriri la popasurile Maliuc, Crişan, Lebăda - aici se serveşte pranzul;
- opţional, se pot organiza plimbări cu barca pe canale, pentru a se admira păsările sau animalele
din rezervaţie, se pot organiza partide de pescuit sau vanătoare;

15
- cina se serveşte pe vapor, pe drumul de intoarcere spre Tulcea, unde se staţionează pentru
innoptare.
Ziua a IV - a : Tulcea - Braţul Sf. Gheorghe şi retur (circa 250 km)
- se serveşte micul dejun pe vapor, in timp ce acesta se deplasează;
- se fac opriri la Mahmudia şi Uzlina;
- masa de pranz - la Sf. Gheorghe, după care se face intoarcerea spre Tulcea;
- opţional se fac plimbări cu barca pe canale, se pot organiza partide de pesciut sau vanătoare de
raţe sălbatice.
Ziua a V - a : întoarcerea spre Bucureşti cu autocarul sau cu avionul, prin aeroprtul
Tulcea.

16
3.2. Analiza de pret

Traseul Bucureşti - Călăraşi - Cernavodă - Galaţi - Tulcea


Timp de realizare : 3 - 5 zile
10 persoane/ pretul este estimat in Euro
Transportul de la Bucureşti se asigură cu autocarul.
Locul de imbarcare : Călăraşi (opţional poate fi şi Giurgiu).

Nr Articole de Elemente de Valoarea


Elemente de calcul
Crt calculaţie cheltuieli Pe turist Totala
Cheltuieli directe (C.D.)

1. cazarea 320 3200

2. masa

4. Cheltuieli capitan 32 320

alte cheltuieli
6. Taxe portuare 15 150
Cina Capitan 20 200
7. Total C.D. (1+...+6) 387 3870

9. Comision (10%x C.D.) 38.7 387

10. TVA (24% x comision) 9.28 92.88

11. Total costuri (7+8+9+10) 434.98 4349.88

12. Rotunjire ± +0.02 +0.12

13. Total P.V. (13±14) 435 4350

A 3 a pers in cabina - reducere 10%


1 copil pana la 10 ani in cabina cu parintii: reducere 30%
Supliment de cabina single: 70% din pret/pers + pert/pers
Pretul include: croaziera 5 zile/4 nopti, cazare in cabina dubla cu demipesiune; mic
dejun si pranz
Pretul nu include: transportul pana in/de la portul de imbarcare, prosoapele de uz personal in
cabina, masa de seara si orice nu este mentionat ca fiind inclus.

3.3. Trasee internaţionale

17
Perioada de organizare : mai - septembrie. Locul de imbarcare poate fi Tulcea - situaţie
in care turiştii străini sunt aduşi cu avionul prin aeroportul Mihail Kogălniceanu, Rotterdam sau
Ulm (localitate de unde incepe Dunărea navigabilă), iar intoarcerea pentru turiştii romani va fi
realizată de preferinţă cu avionul.
A. Traseul Tulcea - Giurgiu - Orşova - Baziaş - Belgrad - Budapesta -
Viena - Ulm (opţional Frankfurt sau Rotterdam)
Timp de realizare :14 zile.
Ziua I - îmbarcarea la Tulcea (circa 250 km)
- se face o plimbare pe canalul Sulina (sau pe Braţul Sf. Gheorghe) şi pe canalele deltei, iar masa
de pranz se va servi la o cherhana; se pot organiza partide de vanătoare sau pescuit sportiv;
- după amiază : turul oraşului Tulcea;
- cina pe vapor, in timp ce se porneşte inspre amonte;
- se acostează la Isaccea pentru innoptare.
Ziua a II-a : Isaccea - Galaţi - Brăila - Călăraşi - Ostrov (290 km)
- mic dejun, deplasare cu autocarul la mănăstirile Cocoş, Saon, Celic Dere, la podgoriile
Niculiţel şi centrul de degustare; se revine pe vapor;
- Galaţi şi Brăila - se poate opri opţional pentru turul oraşului;
- la Giurgeni şi Cernavodă, turiştilor li se reţine atenţia asupra podurilor de fier şi rutiere peste
Dunăre;
- se debarcă la Ostrov pentru excursie la podgoriile şi centrul de degustare Ostrov, Mănăstirea
Dervent, Mănăstirea "Peştera Sf. Andrei" din comuna Ion Corvin, podgoriile de la Oltina;
- cina va include şi produse specifice locale, pescăreşti şi vinuri din podgoriile dobrogene;
- se innoptează la Ostrov.
Ziua a III-a : Călărăşi - Drobeta - Turnu Severin (560 km)
- mic dejun pe vapor;
- opriri opţionale la Giurgiu - Ruse, Turnu Măgurele - Nicopol, Calafat - Vidin pentru tururile
oraşelor;
- se debarcă pe Insula Şimian - se vizitează Cetatea Ada Kaleh, reconstruită;
- Drobeta - Turnu Severin - masa de pranz şi tur de oraş;
- opţional, se organizează o excursie cu autocarul la Peştera Topolniţei şi Cheile Şuşarei;
- cina - pe vapor.
Ziua a IV-a : Drobeta - Turnu Severin - Orşova (24 km)
- mic dejun; se traversează barajul Porţile de Fier I prin ecluză, apoi se face o oprire in golful
Bahna, pentru a vizita mănăstirea actuală şi ruinele fostei Mănăstiri Vodiţa;
- se continuă drumul spre Orşova, reţinand atenţia asupra viaductelor peste afluenţii Dunării;
- după masa de pranz, programul turistic continuă cu autocarul, se vizitează staţiunea Băile
Herculane şi Valea Cernei;
- se serveşte cina pe vapor; program de divertisment.
Ziua a V-a : Orşova - Moldova Nouă (94 km)
- se parcurge traseul cel mai spectaculos: Orşova - Cazanele Mici - Cazanele Mari, pană la
Moldova Nouă;
- opţional, cei interesaţi pot vizita in această zonă peşterile din zona Dubova (Gura Ponicovei,
Veterani), peşterile Gaura cu Muscă şi Gaura Chindiei de langă localitatea Coronini sau cele din
arealul Berzasca - Sicheviţa - Garnic;

18
- pe traseu se reţine atenţia asupra bustului lui Decebal sculptat in calcarele din golful Mraconia
şi a ruinelor cetăţii Trikule (sau Triculi), de pe malul romanesc, ale Cetăţii Golubac - pe malul
iugoslav şi asupra stancii Babacai de la intrarea in zona Ostrovului Moldova Veche;
- opţional se pot vizita (cu autocarul şi apoi pe jos) Cheile Nerei;
- cină şi innoptare la Moldova Veche.
Ziua a VI-a : Moldova Nouă - Baziaş - Belgrad
- se străbate ultima porţiune din Defileul Dunării, circa 25 km, pană la Baziaş, după care se intră
pe teritoriul iugoslav;
- la Belgrad se acostează pentru turul oraşului (Muzeul pămantului sarbesc, Muzeul etnografic
ş.a.), cină şi inoptare.
Ziua a VII-a : Belgrad - Novi Sad - Mohacs
- mic dejun pe vapor;
- se acostează la Novi Sad pentru turul oraşului, masa de pranz;
- Mohacs - turul oraşului, cina, program de divertisment.
Ziua a VIII-a : Mohacs - Budapesta
- se fac opriri pentru turnul oraşului la Baja, Kolocsa şi Dunanjvaros;
- seara se vizitează insula Margareta unde este organizat program touristic de divertisment şi se
serveşte cina.
Ziua a IX-a : Budapesta - Bratislava
- mic dejun;
- prima parte a zilei este dedicată vizitării oraşului şi cumpărăturilor;
- masa de pranz - la un restaurant cu mancăruri specifice, tradiţionale;
- se continuă drumul, cu acostare la Vişegrad şi Esztergom pentru turul oraşului;
- cină şi innoptare la Bratislava.
Ziua a X-a : Bratislava - Viena
- mic dejun şi turul oraşului Bratislava - zona centrală;
- masa de pranz la un restaurant cu specific local;
- după pranz turiştii se imbarcă pentru continuarea croazieri;
- opţional, se fac opriri la Duvajska, Streda şi Heinburg pentru turul oraşului;
- seara se acostează la Viena;
- se organizează seară vieneză; se admiră oraşul noptea din cafeneaua rotitoare a Turnului
Dunării din Parcul Dunării; tot aici se poate servi cafeaua de dimineaţă.
Ziua a XI-a : Viena
- mic dejun, servirea cafelei in cafeneaua rotitoare din Turnu Dunării;
- tur de oraş: Palatul Schonbrunn, Opera, Palatul Hofburg, Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie
Naturală, Parlamentul, Universitatea, Stephansdom, Biserica "Sf. Carol", Clădirea Filarmonicii,
Palatul Belvedere, Hundertwasserhaus ş.a;
- masa de pranz, program de cumpărături şi divertisment;
- cină şi seara vieneză.
Ziua a XII-a : Viena - Passau
- mic dejun pe vapor;
- se acostează la Krems, Dürnstein, Grein, Linz, pentru tur de oraş;
- cină şi innoptare la Passau.
Ziua a XIII-a : Passau - Straubing - Donauworth - Ulm
- mic dejun pe vapor;
- se acostează in cateva localităţi pentru tur de oraş şi masa de pranz;

19
- la Kelheim, confluenţa cu canalul Rhin -Mein, se pot parcurge opţional caţiva km pe acest
canal;
- se serveşte cina şi se innoptează la Ulm - locul de unde incepe partea navigabilă a Dunării.
Ziua a XIV-a : Ulm - Donaueschingen - intoarcere cu avionul
- mic dejun pe vapor, debarcare;
- excursie cu autocarul la Donaueschingen, la izvoarele Dunarii – punctual final al călătoriei;
- intoarcerea spre destinaţia de reşedinţă cu avionul.
Opţional : in ultima zi se poate parcurge canalul Kelheim (Dunăre) - Main
- Frankfurt (confluenţa cu Rhin) sau intr-o altă variantă croaziera poate continua incă două zile
pană la Rotterdam (Marea Nordului). Intoarcerea se face pe calea aerului.

20
Capitolul IV

4.1.TOP 10 MOTIVE SA ALEGI O CROAZIERA


Imagineaza-ti sa fii rasfatat intr-un loc luxos si sa te trezesti in fiecare dimineata cu o alta
perspectiva asupra intregii lumi. Asta este exact ceea ce inseamna o croaziera. Nave
impresionante iti vor oferii o adevarata vacanta si in acelasi timp multe oferte de restaurante si
distractii in aer liber.
1. Alege o croaziera pentru VALOARE. Acelasi pret include cazarea, mancarea, distractia si
multe alte servicii.
2. Alege o croaziera pentru ROMANTISM. Plaje private, cina pe un balcon cu vedere spre
ocean si servicii de spa pentru doua persoane, sunt doar cateva dintre preocuparile romantice
disponibile.
3. Alege o croaziera pentru BUCATARIE. Delectati-va gusturile cu mancaruri ce contin
ingrediente exotice, precum si pizza, inghetata sau mancare sanatoasa.
4. Alege o croaziera pentru VARIETATE. Peste 150 de nave diferite, 1800 de porturi si foarte
multe locuri de vizitat si lucruri de facut.
5. Alege o croaziera pentru ACTIVITATI. Umpleti zilele cu vizitarea imprejurimilor,
practicand diferite sporturi, lecturi culturale, scurt voiaj educational, sau doar sa lenevesti langa
piscina si sa te relaxezi. Noaptea, bucura -te de dansuri extravagante, reviste muzicale, ori alege
sa petreci o seara minunata privind stelele
6. Alege o croaziera pentru SIMPLITATE. Nu te intoarce din vacanta dorindu -ti alta vacanta.
Sa iti planifici o croaziera este foarte simplu: noi ne vom ocu pa de toate detaliile, pentru ca totul
sa fie perfect. Odata ce esti pe drum, aproape toate cheltuielile sunt efectuate.
7. Alege o croaziera pentru NOI ORIZONTURI. Adormi intr-una din destinatii si trezeste-te
intr-un nou orizont...tu nu trebuie decat sa impachetezi si sa despachetezi hainele o singura data.
8. Alege o croaziera pentru FAMILIE. Familiile iubesc calatoriile. Programele copiilor,
meniurile cat si plimbarile cu navele, ii vor face pe copii extrem de fericiti, oferindu -ti si tie
putin
imp liber.
9. Alege o croaziera pentru RASFAT. Fara sa ia in considerare bugetul tau, toate croazierele ii
rasfata pe clienti, oferindu-le servicii de prima clasa.
10. Alege o craoziera pentru SATISFACTIE. Este un adevar bine cunoscut ca aceste croaziere
au un procent ridicat de clienti satisfacuti spre deosebire de alte vacante.

4.2. Viitorul turismului de croazieră


„Fără indoială că anul 2009 prezintă un meniu nu tocmai favorabil nu numai pentru
membrii CLIA, dar şi pentru toate ramurile economiei. Cu toate acestea, membrii CLIA sunt
ferm convinşi că vor putea să ţină piept tuturor obstacolelor care le vor apărea, bazindu-se in
primul rind pe industrie, care planifică din timp şi investeşte capital in viitor, dovadă fiind
numeroasele comenzi de construcţie a noilor nave de croazieră pină in 2012, care işi vor aduce
aportul in reinvierea economiei” a spus Terry L. Dale, preşedintele CLIA. „Varietatea de
croaziere propuse, dă posibilitatea consumatorilor de a-şi alege anume vacanţa care le
convine şi din punct de vedere financiar, chiar şi in timpul crizei financiare.”
Din 1980 pină in prezent, perioadă in care au fost inregistrate mai multe decline
economice, creşterea medie a industriei de croazieră pe an constituie 7,4%. Aproximativ 13,2

21
mln. pasageri au călătorit in 2008, faţă de 12,56 mln. in 2007, iar pentru 2009 se estimează circa
13,5 mln. pasageri, creştere de 2,3%.
Cu toate că criza economică poate avea repercusiuni asupra consumului de croaziere,
statisticele dau speranţă companiilor de croazieră că cererea va creşte. Conform Portofoliului
CLIA Pieţei Croazierelor pentru 2008, aproape 34 mln. De americani planifică vacanţe de
croazieră pentru următorii 3 ani.
In 2009 flota CLIA va intimpina 14 vase noi de croazieră, şi anume:
· American Cruise Line: Independence, 104 pasageri (August);
· AMAWATERWAYS: Amadolce, 148 pasageri (Aprilie) şi Amalrya, 148 pasageri;
· Carnival Cruise Line: Carnival Dream, 3,646 pasageri (Septembrie);
· Celebrity Cruises: Celebrity Equinox, 2,850 pasageri (vara anului 2009);
· Costa Cruises: Costa Luminosa, 2,260 pasageri (Iunie) şi Costa Pacifica,3,000 pasageri
(Iunie);
· MSC Cruises: MSC Splendida, 3,300 pasageri (Iulie);
· Pearl Seas Cruises: Pearl Mist, 210 pasageri (Iulie)
· Royal Caribbean International: Oasis of the Seas, 5,400 pasageri (toamna anului 2009);
· Seabourn Cruise Line: Seabourn Odyssey, 450 pasageri (Iunie);
· Silversea Cruises: Silver Spirit, 540 pasageri (Noiembrie);
· Uniworld Boutique River Cruise Collection: River Beatrice, 160 pasageri (Martie) şi River
Tosca, 82 pasageri (Aprilie);
· Trei nave vor părăsi flota CLIA in 2009: Celebrity Galaxy, MSC Rhapsody şi NCL’s
Norwegian Majesty.
Anul 2009 va fi marcat de continuarea diversificării şi lărgirii operaţiunilor de croazieră.
In timp ce Marea Caraibelor, Alaska şi Europa rămin favorite, tot mai multe companii de
croazieră şi-au planificat intensificarea prezenţei lor in alte părţi ale lumii , cum ar fi: Asia,
Oceanul Indian şi Africa, Amazon şi Brazilia, Orientul Apropiat şi Arctica, incluzind insulele
Newfoundland şi Groenlanda. In limitele Europei vor apărea noi posibilităţi de croazieră in
Marea Britanie, Pen-la Scandinavă, Europa de Nord şi Europa de Est. Exemple de porturi noi sau
in curs de formare in lumea intreagă: Dubai, Abu-Dabi, Bahrein (Golful Persic); Mumbai
(India); Hyar, Korcula, Sarande (Adriatica), Sihanoukville (Cambogia), Iles Des
Saintes (Guadelupe); Sylt (Europa de Nord); Komodo (Indonezia); I-le Virgine,
I-le Cooper, Caicos (Bazinul Caraibelor); Rovini (Croaţia); L’Ile-Rousse (Franţa);
Ischia, Cinque Terre şi Puglia (Italia); Bonne Bay (Newfoundland); Itajai,
(Brazilia); Batumi (Georgia); Giurgiuleşti (Republica Moldova); Maputo
(Mozambic); Ashdod şi Haifa (Israel); Koper (Slovenia); şi alte porturi de-a lungul
coastei Dalmate, in Japonia, Coreea şi Indonezia.

4.3.Tendinţele croazierelor:
 Luind in consideraţie oscilaţiile de preţ pentru combustibil, majoritatea companiilor de
crozieră au micşorat suplimentele de croazieră;
 Dacă pină in prezent majoritatea croazierelor se comandau cu 5-6 luni inainte, actualul
climat economic a redus mult timpul limită de plată a croazierei, consumatorul putind să
achite chiar pină in ziua plecării;
 Companiile de croazieră propun reduceri mari de preţuti şi condiţii avantajoase ca
răspuns la criză: copii gratis, deplasările aeriene gratis,unele excursii scurte gratis ş.a.;

22
 nouă tendinţă a companiilor croazieră este de a crea noi vase ecologice, care nu provoacă
poluarea mediului inconjurător sau in cele existente includerea tendinţei de păstrare a
resurselor şi reutilizarea. Printre iniţiative se numără: filtrarea apelor reziduale, reducerea
emisiilor de gaze, folosirea energiei solare, folosirea produselor fabricate din material reutilizate
ş.a.;
 Se pune accent pe vacanţă de familie cu reduceri de preţ pentru acestea. Se constată că
familiile comandă multe croaziere, aproape 50% din familii au comandat 2-4 croaziere
cu copii mai mici de 18 ani;
 Se constată creşterea călătoriilor de grup, incurajate de călătorii create pentru anumite
grupuri sociale sau civile, de către companiile de croazieră;
 In comandarea croazierelor se urmăreşte tendinţa folosirii agenţilor de turism, prin
intermediul cărora se vănd circa 90% din toate croazierele. Tendinţele şi observaţiile
bazate pe analiza a mai mult de 900 de agenţii de turism:
 92% din agenţiile de turism se declară optimişti in ceea ce priveşte vinzările pentru
următorii trei ani;
 · Mai mult de 50% din agenţii aşteaptă că vinzările vor fi “bune” sau “foarte bune” in
2009;
 Croazierele ciştigă teren in faţa celorlalte tipuri de vacanţă, fiind cele mai solicitate;
 Agenţiile de turism aşteaptă cereri mari la vacanţe in bazinul Caraibelor, Bahamas,
Alaska, Marea Mediterană şi Mexica;
 Ca motiv primordial in cumpărarea croazierelor de către consumatori se dovedeşte a fi
oferta extraordinară a companiilor de croazieră, iar ca motiv secund – dragostea
consumatorilor pentru croaziere.

4.4. Concluzii şi propuneri:


Cu toate că industria de croazieră a ajuns la un nivel destul de ridicat in dezvolatrea ei,
mai există domenii care necesită mai multă atenţie şi investiţii, cum ar fi: lărgirea hotarelor de
pătrundere a companiilor de croaziere in Estul Europei, Africa, Asia şi alte regiuni puţin
valorificate; atragerea consumatorilor tineri şi cu posibilităţi financiare ami reduse prin
dezvoltarea sectorului recreativ şi micşorarea preţurilor; reducerea sau simplificarea la maxim a
aranjamentelor pre şi post vacanţă.
Toate analizele făcute in acest domeniu arată clar creşterea cererii la croazierele turistice,
ceea ce demonstrează că industria croazierelor turistice are un viitor promiţător şi un cuvint tot
mai puternic de spus in turismul mondial. In flexibilitatea lui turismul de croazieră intrece toate
celelalte forme de turism. Navele de croazieră sunt mobile şi uşor pot fi repoziţionate dintr-o
regiune nefavorabilă sau cu cererea mică in una cu cererea pentru croaziere ridicată. La fel,
ele pot fi foarte uşor modificate in dependenţă de necesităţile pieţei sau de specificul regiunii.
Navele de croazieră fac faţă cu succes la condiţiile economice relative, la fluctuaţiile de cerere şi
ofertă şi regimurilor fiscal. Industria de croazieră a demonstrate abilitatea de a se reface rapid in
situaţii critice şi tensionate, cum ar fi conflicte militare, decline financiare. De aceea, cel mai
indicat mod, după părerea mea, de a face turism, in condiţiile crizei financiare, sunt croazierele –
vacanţă plină de romantism, palpitantă şi destul de sigură.

23
Bibliografie:

 Angelescu Coralia, Jula D., Timpul liber. Condiţionări şi implicaţii economice, Editura
Economică, Bucureşti, 1997.
 Borza Al., (coord.), Dezvoltarea turismului în Delta Dunării, Centrul de Cercetări
Economice pentru Promovarea Turismului Internaţional, Bucureşti, 1975.
 Cocean P., Vlăsceanu Gh., Negoescu B., Geografia generală a turismului, Editura
Meteor Press, Bucureşti, 2001.
 Stăncioiu Aurelia-Felicia, Strategii de marketing în turism, Editura Economică,
Bucureşti, 2000.
 Ţigu Gabriela (coord.), Ţală Mădălina, Talpeş A., Lungu C., Smaranda John S.,
Resurse şi destinaţii turistice pe plan mondial, Edituta Uranus, Bucureşti, 2003.
 Vellas Fr., Turismul. Tendinţe şi previziuni. Editura Walforth, Bucureşti, 1995.
www.tourism.co.cr
www. infovacanta.ro
http://ro.wikipedia.org/wiki/Croa%C5%A3ia
http://www.perfect-tour.ro

24
25