CUPRINS

Introducere ………………………………………………………………………………… 2
Capitolul I : Prezentarea zonei ……………………………………………………………. 3
1.1 Asezare geografica …………………………………………………………………... 3
1.2 Cai de acces ……………………………………………………………………………. 3
1.3 Istoric ………………………………………………………………………………….. 3
1.4 Clima …………………………………………………………………………………… 4
1.5 Relief …………………………………………………………………………………… 5
1.6 Vegetatie ……………………………………………………………………………… 6
1.7 Fauna ………………………………………………………………………………… 6
1.8 Populatia ……………………………………………………………………………… 6

Capitolul II : Oferta turistica ………………………………………………………………. 7

2.1. Potentialul turistic naturale ………..…………………………………………………. 7
2.2. Potentialul turistic antropic ………………………………………………………….. 7
2.3.Structurile de cazare si alimentatie ............................................................................... 13

Capitolul III : Festivalul Medieval de la Sighisoara ........................................................... 15

3.1. Principalele festivale din Sighisoara ............................................................................ 15
3.2. Cum s-a nascut primul festival medieval ...................................................................... 16
3.3.Editia a XVIII-a a Festivalului Medieval de la Sighisoara(2012) ……………………. 17
3.4.Editia a XIX-a a Festivalului Medieval de la Sighisoara(2013) ……………..……… 18

Capitolul IV : Comercializarea Produsului Turistic Festivalul din Cetatea Medievala .... 19

4.1.Elaborarea unui program turistic în zona turistică Sighisoara ..................................... 19
4.2. Intocmirea analizei de pret …………………………………………………………. 20

Capitolul V : Analiza pietei turistice ……………………………………………………. 21

5.1. Analiza SWOT ……………………………………………………………………… 21
5.2.Studiul comportamentului consumatorului cu privire la produsul turistic“ Festivalul
Sighisoara Medievala” …………………………………………………………………….. 22

Bibliografie …………………………………………………………………………….. 25

Anexe ……………………………………………………………………………………. 26

1
 Bine ati venit
in minunata lume
A Festivalului medieval
de la sighisoara!

Ati deschis filele unei povesti antice ,care va v-a face sa

intrati in minunata lume a povestilor...
Veti retraii clipe de neuitat in aceasta lume mirifica.
Va introducem in lumea in care exista printi,printese,cavaleri,vrajitori si duhuri intrupate
veniti dintr-o lume în care
fabulosul si teribilul traiau laolalta hranind frica dar si
înclinatie spre aventura.

„Nimic nu se pierde ... totul se transformă...”

  

Cetatea vie!
Sighișoara îți oferă șansa rară a unei întoarceri în timp.
“V-a ispitit vreodată ideea de a explora îndeaproape universul Evului Mediu?
Departe de a fi o simplă fantezie, acest fapt este posibil.”

Capitolul I

Prezentarea zonei

2
 1.1. Asezare geografica

Sighisoara este al doilea oras ca marime si importanta (istorica, economica, politica,

geografica) din judetul Mures, fiind ridicat la rangul de municipiu la 16 februarie 1968.
Municipiul Sighisoara este situat la extremitatea sudica a judetului Mures, în Podisul
Târnavelor (zona râului Târnava Mare) si se întinde de o parte si de alta a Târnavei Mari,
situat la 123 de km de la izvoarele râului în zona de varsare a pârâului Saes.
Din punct de vedere matematic, Sighisoara este situata între urmatoarele coordonate:
24°46'40", longitudine estica si 46°12'38", latitudine nordica.  
Sub raport topografic, Sighisoara este asezat într-un punct al Vaii Târnavei Mari unde
aceasta prezinta o îngustare cu aspect de defileu taiat într-un sistem de terase, de diferite
nivele, modelate în substraturi dure de gresii pontiene. Aceasta micro-morfologie îi confera
orasului Sighisoara un rol de pozitie cheie în culoarul raului Târnava Mare, rol manifestat si
în trecutul istoric al localitatii . Municipiul coboara din Dealul Cetatii (425 m), deal încoronat
de cetatea medievala si întins dinspre NV spre SE, în mijlocul unei imens amfiteatru natural,
marginit la N de Dealul stejaris (524 m) si Hula Danesului, la S de Lunca Postei care urca
spre Dealul de Mijloc (511 - 603 m), iar spre E de Dealul Bradet (524 m). Diferenta de
înaltime este de  110 m, astfel ca Dealul Cetatii domina întreaga vale din amonte a Târnavei
Mari, altitudinea maxima fiind de 430 de m la S, iar cea minima de 350 m în V.

1.2. Cai de acces:

Rutiere: E60 - Oradea - Cluj-Napoca - Tirgu Mures - Sighisoara - Brasov - Bucuresti -

Constanta. DN15 - Tirgu Mures - Reghin - Toplita - Borsec - Patra Neamt - Buhusi - Bacau.
Cele mai importante curse regulate de autobuz din Tirgu- Mures au urmatoarele
destinatii: Sighisoara, Medias, Sovata, Reghin, Tirnaveni, Ludus, Fagaras, Piatra-Neamt,
Vatra Dornei, precum si unele orase din Ungaria si Germania.
Cale ferata : Linia 405 Razboieni - Tirgu Mures - Deda, cu legaturi directe din
Razboieni (magistrala 300) la Oradea, Huedin, Cluj-Napoca, Teiusi, Mediasi, Sighisoara,
Brasov, Ploiesti, Bucuresti si din Deda (magistrala 400) la Satu Mare, Baia Mare, Dej,
Toplita, Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Sfantu Gheorghe, Brasov, Ploiesti, Bucuresti.
Aeriene: Tirgu Mures (Vidrasau) - Bucuresti (Baneasa): Bucuresti (Baneasa) - Tirgu
Mures (Vidrasau): Tirgu Mures (Vidrasau) - Cluj-Napoca: Cluj-Napoca - Tirgu Mures
(Vidrasau):
1.3. Istoric
Istoria acestor meleaguri are radacini mult indepartate in timp.
Sighisoara este opera constructiva a colonistilor germani adusi in Transilvania pentru
paza vechilor frontiere ale regatului maghiar.Locuitorii orasului medieval au fost de la inceput
meseriasi organizati in asociatii (bresle).Cele mai multe bresle(15) si branse(20) sunt
precizate dupa anul1400: cizmari, butnari lacatusi, strungari in lemn, fierari, blanari, tesatori
de panza manusari, pictori, rotari, aurari, croitori etc.
In 1601, o armata secuiasca reuseste sa patrunda prin tradare in Cetate profitand de
lipsa primarului. Secuii au alungat locuitorii, au schimbat temporar numele orasului in
Nemesvar, ocupand orasul timp de un an dupa care l-au parasit lasand in urma lor multe
pagube.
Evenimentul cel mai dramatic din istoria orasului ramane incendiul din 30 aprilie1676,
cand in cateva ore datorita unui vant puternic incendiul cuprinde Orasul de Jos, Cetatea si

3
toate imprejurimile. Pagubele au fost uriase si multi locuitori au avut intentia de a parasi
orasul definitiv.
Istoria orasului s-a derulat lent, urmand o perioada constructiva si pasnica, in care s-au
produs importante modificari arhitecturale.
Actuala infatisare a Cetatii se datoreaza efortului de reconstructie survenit dupa marele
incendiu, cand toate casele au fost reconstruite din caramaida si piatra, s-a modificat structura
stradala a intregii Cetati, s-a schimbat acopesrisul Turnului cu Ceas, dandu-i-se actuala
infatisare.
Istoria mediaevala a Sighisoareai se incheie la finele sec. XIX-lea lasandu-ne
mostenire acest oras-muzeu, unic in Europa centrala si de sud-est pe care care va trebui sa
invatam sa-l pretuim si sa-l conservam
La intemeierea si dezvoltarea orasului medieval Sighisoara au concurat mai multe
elemente, dintre care doua ni se par definitorii: primul este pozitia lui la intersectia celor doua
drumuri comerciale importante, o artera est-vest care leaga Alba-Iulia de rasaritul
Transilvaniei, de-a lungul Tirnavei Mari si o artera sud-nord, pe aici trecind drumul cel mai
scurt care leaga Branul de Cluj.
Cel de-al doilea element, despre care am mai amintit, este pozitia strategica in cadrul
defileului sighisorean, acest defileu fiind un punct obligatoriu de trecere spre zona de rasarit a
Transilvaniei. In acest sens este seminificativ poate si faptul ca in afara de cetatea de pamint
de pe virful dealului de la Sighisoara, toate celelalte cetati medievale timpurii din
imprejurimile orasului, similare ca forma, dar situate in puncte mai putin avantajate strategic
si comercial, si-au pierdut rostul si au fost abandonate in secolele XVI-XVII.
 Asadar, inceputurile locuirii medievale pe Dealul Cetatii trebuie legate de existenta
acelui punct fortificat de pe virf, cetate de pamant si lemn ce exista acolo inca din preistorie si
a fost reamenajata in secolul al XII-lea potrivit cu cerintele epocii. Probabil era o cetate regala
de granita, intrucat granita regatului arpadian s-a situat pentru scurta vreme pe traseul raului
Tirnava Mare (sec. XII).

1.4. Clima

Zona Sighisoara, prin pozitia sa, se încadreaza în sectorul cu clima continentala

moderata, prezentand cateva particularitati, în functie de aspectul deluros al regiunii si de
culoarul mai coborat al Tarnavei Mari, care în buna parte, influenteaza asupra regimului
termic si al precipitatiilor, conducand la inversiuni de temperatura, la frecventa ceturilor si a
curentilor de culoar. Clima temperat-continentala se încadreaza regimului climatic al
depresiunii Transilvaniei.
Media anuala a temperaturii aerului este de 8,2 C, valoare ce indica un potential termic
relativ redus si care scoate în evidenta climatul destul de racoros. Valorile temperaturii
primaverii (9,1 C) si toamnei (8.7 C) sunt apropiate, amplitudinea termica medie între luna
ianuarie (-4.3 C) si luna iulie (18,6 C) fiind de 22, 9 C.
Temperatura maxima absoluta a aerului la Sighisoara s-a înregistrat în conditii de timp
anticiclonic la 7 septembrie 1946, fiind de 38,1 C, iar minima absoluta de –32,2 C, în iarna
anului 1942, existand conditii locale favorabile acumularii si stagnarii timp îndelungat a
aerului rece.
Curentii de aer au frecventa cea mai mare dinspre nord-vest, fiind canalizati pe
culoarul Tarnavei Mari. Se resimte totusi influenta aerului carpatic, care protejeaza aceasta
zona de curentii reci din est si nord-est, mai ales în timpul iernii. Invaziile frecvente ale
maselor de aer din vest, asigura o umiditate a aerului constant mai ridicata.
Nebulozitatea înregistreaza valori ridicate, în special iarna si primavara, cand aerul
este mai înnorat, valori peste sase zecimi, iar umezeala relativa este mare, fiind explicabila

4
datorita frecventei mai mari a maselor de aer umed din vest. Valori mai scazute ale
nebulozitatii se înregistreaza vara, cand aerul este mai senin, valori sub cinci zecimi, media
anuala fiind de 5.7 zecimi.
Precipitatiile sunt neuniforme, mai bogate în intervalul aprilie-octombrie, cand cad 70
% din precipitatii. Lunile cele mai ploioase sunt mai-iunie (În medie 90-100 mm/ m2).
Precipitatiile medii anuale se înscriu între 650 – 700 mm/ m2. Cantitatea anuala de precipitatii
este influentata de factorul orografic, astfel în culoarul Tarnavei Mari se înregistreaza 600 –
700 mm, iar în zona dealurilor înalte, la nord de Sighisoara, Dealul Bisericii, Padurea
Dumbrava, iar la sud, Dealul din Mijloc si Dealul Ciuhii, se pot înregistra precipitatii de 700 –
800 mm.

1.5. Relieful

Relieful in zona Sighisoarei, parte din vechea platforma a Marii Panonice, existenta cu
sute de milenii în urma, este taiat în terase de curgerea apelor Târnavei Mari si ale afluentilor
sai. Conditia de structura geologica si de evolutie a retelei hidrografice, pune în evidenta
prezenta unor suprafete de eroziune putin extinse în suprafata si a numeroase unitati
interfluviale, iar de a lungul vaii Târnavei Mari si a unor afluenti, este dezvoltata lunca.
La nord de Târnava Mare interfluviile cu acelasi aspect de cuesta prezinta o orientare
NV-SE fata de axa Târnavei Mari; Dealul Garii si Dealul Bisericii (560 m), limitate de vaile
Cetatii si Cloasterfului, Dealul Viilor (511 m), limitat de vaile Cloasterfului si Rusului, Dealul
Fata Târnavei (523 m), limitat de vaile Rusului si Satului, iar spre E, Dealul Pribor (515 m),
limitat de vaile Satului si Uilacului, vai afluente ale Târnavei Mari.
Racordarea suprafetelor cu aceiasi altitudine de pe interfluviile dispuse într-un
adevarat labirint de culmi, a dus la reconstituirea platformelor de eroziune; Prostea Mare, 500
– 550 m (pontian), identificata în micile platouri ale dealurilor din împrejurimile Sighisoarei,
respectiv spre N, Dealul Garii (528 m), spre Dealul Stejaris (524 m), spre S, Dealul din Mijloc
(511-603 m), iar spre E, Dealul Bradet cu 524 m.
Eroziunea intensa, generata de colectarea apelor de catre Tarnava Mare, a faramitat
vechea suprafata de eroziune, reducand-o la interfluvii înguste dispuse paralel. Interfluviile
sunt asimetrice de tip cuesta, a caror panta lina se grefeaza aproximativ pe un strat dur
(gresie), înclinand la fel cu el, iar versantul abrupt reteaza în cap un numar de cel putin doua
strate (argila, marne nisipoase). Frecventa mare a cuestelor dispuse în siruri paralele care
însotesc Tarnava Mare reprezinta o consecinta a adaptarii reliefului la structuri de domuri si
branhianticlinale.
Interfluviile dispuse la sud de Tarnava Mare sunt paralele si orientate perpendicular pe
axa Tarnavei Mari. Dealul Stejaris, limitat de vaile Stejareni si Saesului, Dealul din Mijloc,
limitat de vaile Saesului si Cainelui, Dealul Ciuhii (692 m) limitat de vaile Cainelui si
Dracului, iar la est de vale este situat Dealul Sapartocului (628 m).
La nord de Tarnava Mare interfluviile cu acelasi aspect de cuesta prezinta o orientare NV-SE
fata de axa Tarnavei Mari; Dealul Garii si Dealul Bisericii (560 m), limitate de vaile Cetatii si
Cloasterfului, Dealul Viilor (511 m), limitat de vaile Cloasterfului si Rusului, Dealul Fata
Tarnavei (523 m), limitat de vaile Rusului si Satului, iar spre E, Dealul Pribor (515 m), limitat
de vaile Satului si Uilacului, vai afluente ale Tarnavei Mari.
Lunca Tarnavei Mari (de varsta holocena) are altitudini între 350 m la Sighisoara si
357 m la Topa, mai larga la Albesti - Topa, de 1,5 km si mai îngustat la Sighisoara de 450-
500 m. Dintre afluentii Tarnavei Mari, Valea Saesului prezinta un sector de lunca bine
individualizat, însotit de terase pe versantul drept, zona cunoscuta si sub denumirea de
"Luncile Saesului".

5
 1.6. Vegetatia

În stransa dependenta de relief, clima si sol, în aceasta zona, s-a format o vegetatie
apartinand ca si tip padurilor de foioase. Aflata la punctul de tranzitie dinspre zona stejarului
cu cea a fagului, zona Sighisoara se încadreaza în etajul alternantei padurilor de gorun
(Quercus petraea), cu cele de fag (Fagus silvatica).
Vegetatia etajului de deal este grupata în subetaje, al gorunetelor si al stejaretelor.
Subetajul gorunetelor este localizat, de regula, pe terenuri mai însorite si mai uscate, ocupa
versantii cu expunere sudica.
Gorunetele ocupa suprafete extinse în Dealul Ciuhii, uneori în amestec cu carpenul
(Carpinus betulus) si fagul. Fagetele sunt localizate mai ales pe culmile înalte si pe versantii
cu expunere nordica si nord-vestica. Acest subetaj mai cuprinde frasin, tei, mesteacan.
Subetajul stejaretelor este localizat pe suprafete restranse în regiunea dealurilor cu altitudini
de 400-500 m (Dealul Stejaris), reprezentat prin stejar (Quercus robur), tei, artar (Acer
platanoides), frasin, ulm (Ulmus procera), jugastru (Acer compestre), salcam (Robinis
pseudacacia).
În lunci cresc salcia (Salix alba), rachita (Salix fragilis), plopul (Poulus alba), arinul
(Aluus glutinosa).
O orhidee, Cypripedium calceolus, numita de localnici Papucul Doamnei, creste în
padurile din valea Tarnavei Mari. Tot în zona Sighisoarei se gasesc tufe de migdal pitic, o
specie de conifere cu frunze cazatoare, "lorice", care creste obisnuit la altitudini de peste 1000
de m, dar se dezvolta bine si pe Hula Danesului, la o altitudine de 500 m.

1.7. Fauna

Fauna regiunii cuprinde ursul brun, cerbul carpatin, caprioara, mistretul, iepurele,
fazanul, crapul, pastravul, salaul, scobarul, stiuca, somnul, bibanul.
Interdictiile la pescuit sunt stabilite prin lege, in general intre lunile aprilie si iunie

1.8. Populatia

La recensamantul din 2002, Sighisoara numara 32.304 locuitori, dintre care:

 Romani: 24.571 (76,06 %)

 Maghiari: 5.934 (18,36 %)
 Rromi: 1.135 (3,51 %)
 Germani: 623 (1,92 %)
 Altii: 0,15%
Dupa religie, 75,72% sunt ortodocsi, 8,28% reformati, 5,98% romano-catolici, 3,74%
unitarieni, 1,07% penticostali, 0,89% luterani, 0,86% greco-catolici s.a.

CAPITOLUL II
OFERTA TURISTICA

2.1. Obiective turistice naturale

6
Rezervatia naturala Breite

Accesul auto se face de pe DN 14 care leaga Sighisoara de orasul Medias, din punctul
Hula Danes. Pe partea stanga, la 4km de Sighisoara, porneste un drum forestier de 2km care
urca pe platou.
Patrimoniul natural din jurul orasului a captat foarte repede atentia unor oameni de
stiinta de reputatie nationala si internationala, precum si a multor institutii si organizatii
guvernamentale si nonguvernamentale din Romania si strainatate.
Acest lucru nu este o coincidenta: langa orasul Sighisoara se afla un monument
cultural-natural care este unicat in aceasta parte a Europei, un loc care reprezinta o atractie
speciala pentru vizatatori din alte tari europene si chiar de pe alte continente: rezervatia
Stejarii multiseculari de la Breitea, unde se afla cea mai mare colectie de stejari multiseculari
din Europa Centrala si de Est.
Unicitatea platoului este data de prezenta unui numar mare de stejari multiseculari.
Padurea parc de pe platoul Breite este de departe cea mai mare din regiunea saxona, si parerea
generala a specialistilor este ca ar fi cea mai mare din Europa Centrala si de Est.
Aici au fost localizati 639 de arbori multiseculari. Stejarii nu reprezinta insa singura
comoara naturala a platoului. In total 115 specii de vertebrate, majoritatea protejate de lege, si
alte zeci de specii de nevertebrate au fost identificate aici.

2.2. Obiective turistice antropice

.
Monumentul"La.Chip".....................................................................................................

Calatorul care paraseste orasul Sighisoara indreptandu-se spre Tg. Mures sau spre
Medias intalneste pe partea stanga, un delusor pe care sta un mic turn, cunoscut sub numele
de monumentul "LA CHIP". Legenda spune ca in timpul unui asediu asupra cetatii, un bun
tintas ar fi lovit cu o lovitura de pusca, de pe Bastionul din fata Turnuuli Aurarilor un pasa
turc calare pe un elefant alb.

Biserica.din.deal..........................................................................................................................
........
Biserica din deal este neindoielnic cel mai valoros monument arhitectonic al Cetatii
Sighisoara. Constructia acestei biserici, pusa sub patronajul Sf. Nicolae, incepe in anul 1345 si
continua cu intermitente pana in 1525.

Biserica Leprosilor
. .... .....................................................................................................
...... ..........

7
 Biserica Leprosilor aflata in Orasul de Jos este un monument gotic de sec. XV. A fost
transformata intre 1647-1684 intr-o biserica de mici dimensiuni care deservea azilul de
leprosi, avand spre vest un amvon din care se predica celor bolnavi.

Biserica..Manastirii.....................................................................................................................
......
Biserica Manastirii dedicata Sfintei Fecioare a apartinut Manastirii dominicane
(demolata la sfarsitul sec.XIX) si a fost construita incepand din sec. al XIII-lea, fiind
pomenita intr-o indulgenta data de Papa Bonifaciu al VIII-lea in 1298. Edificiul, monument
de arhitectura in stil gotic, se afla in imediata vecinatate a Turnului cu ceas.
BisericaOrtodoxa........................................................................................................................
......
Este situata la intrarea in Sighisoara dinspre Tg. Mures, cu hramul Intrarea Maicii
Domnului in Biserica este primul lacas crestin romanesc din piatra din zona. Construita in
1788-1797 pe locul unei biserici din lemn in timpul preotului Stefan Balas din Sacele-Brasov,
este un monument neoclasic adaptat exigentelor de cult ortodox.
Biserica Romano Catolica
.................................................................................................................
Biserica Romano-Catolica Sf. Iosif construita in 1894, dupa demolarea manastirii
maicilor franciscane, se afla in partea de N-E a Cetatii Sighisoara, langa zidul de incinta.
Casa cu Cerb

Denumita astfel dupa capul de cerb fixat pe coltul cladirii, este o constructie specifica
renasterii transilvane, datand probabil din sec. al XVII-lea. Notabile sunt formele ei robuste si
echilibrate, boltirile parterului, ancadramentele de piatra cu tenticuli si micul burduf cu
fereastra orientat spre piata.

Casa de pe stanca
...............................................................................................................................
Construita dupa marele incendiu din 1676, astazi restaurata de catre Fundatia "Veritas"
este sediul centrului educational si de schimb intercultural.

Casa Venetiana
...................................................................................................................................
Numita asa dupa ancadramentele de piatra ale ferestrelor care imita goticul venetian,
dateaza din sec. al XVI-lea fiind resedinta primarului Stephanus Mann, a carui piatra funerara
poate fi vazuta in Biserica din Deal.

Casa.Vlad..Dracul.......................................................................................................................
.......
Fosta casa Paulini pare sa fie cea mai veche constructie civila de piatra din cetate,
judecand dupa bolta semicilindrica din piatra de rau de la parterul cladirii. Astazi, Casa "Vlad
Dracul" adaposteste un rafinat restaurant in stil medieval care satisface pretentiile turistilor de
pretutinden.

8
Catedrala..Ortodoxa

Catedrala Ortodoxa se afla pe malul nordic al Tarnavei Mari. Cu hramul Sfanta

Treime este construita intre anii 1934-1937, in timpul primarului Aurel Mosora de catre
arhitectul Dumitru Petrescu Gopes. Pictura interioara se datoreaza pictorului A.Demian.

Cetatea..Sighisoara

Sighisoara este o cetate medievala cu ansambluri arhitecturale in stil gotic rural, dar si
in stil renascentist si baroc. Declarat patrimoniu mondial UNESCO, Sighisoara este, de
asemenea, locul de nastere al lui Vlad Dracul.
Constituita dintr-un zid lung de 930 metri si inalt de 4 metri din piatra, ce se desfasura
pe ambele laturi ale dealului, cu drumuri de straja si creneluri, aceasta configuratie permitea
folosirea cu maxim de eficienta a arcurilor si arbaletelor ce constiutuiau armamentul principal
al garnizoanei.
In secolul XV-lea, o data cu introducerea aremelor de foc, zidul a fost inaltat cu inca 4
metri iar crenelurile au fost ingustate si indreptate in jos, acest lucru permitand aparatorilor un
tir precis si eficace importiva posibililor invadatori.
In secolul XVI si XVII, zidurile centurii de fortificatie au fost din nou intarite. Unele
portiuni au fost suprainaltate pana la 14-15 metri iar in interior, de-a lungul zidurilor s-a
organizat un drum de straja ale carui arcade si contraforturi se mai pastreaza si in ziua de azi.
Pentru o mai buna aparare si observare a zonei apropiate cetatii au mai fost inaltate
inca alte 14 turnuri, menite sa intareasca si sistemul defensiv, in fata acestora au mai fost
construite si bastioane si platforme de tragere, de unde artileria putea sa deschida un foc de
baraj extrem de eficace.
Centura de fortificatie se pastreaza aproape in intregime,impreuna cu 9 turnuri, care au
rezistat vitregiilor timpului.
Turnul..Giuvaergiilor sigAurarilor
Mentionat documentar in anul 1511 si construit in cel mai inalt punct al cetatii, in
extremitatea sud-vestica a platoului superior, Turnul Giuvaergiilor este turnul inconjurat de
cele mai multe legende avand o importanta istorica
desavarsita.............................................................................................................................
In anul 1603 turnul e renovat si intarit cu un sant si un val de pamant. In urma unei
explozii care a aruncat in aer zidul de legatura dintre Turnul Aurarilor si Turnul Frangherilor,
soarta acestui turn care detinuse vreme indelungata o pozitie cheie in sistemul de aparare al
cetatii sighisorene, a fost tot mai tragica.
In 1809 un trasnet ii distruge acoperisul si etajul superior iar in 1863 batrana zidire e
transformata in sala de gimnastica a Scolii din Deal, fiind si printre primele din Transilvania,
ca apoi si aceasta sa fie transformata in anul 1935 in capela mortuara.
Impreuna cu Bastionul Castaldo proteja coltul de S-V, unul din punctele cele mai
sensibile ale Cetatii Sighisoara. Turnul a fost unul puternic asemenea breslei care l-a construit.
Turnul..Cizmarilor
La aproximativ 180 metri de-a lungul zidului refacut ulterior, ne intampina TURNUL
CIZMARILOR, atestat documentar in anul 1594, fiind reconstruit in anul 1650.
De forma hexagonala, cu laturi inegale, incununat cu un prelung acoperis din tigla din care se
prelungeste un cochet turnulet de observare, acesta oferind un pitoresc

9
aparte...............................................................
Asezat in partea de N-E a Cetatii Sighisoara, el poarta pecetea arhitecturii baroce.
Turnul care a avut in fata sa si un bastion de artilerie, demolat in 1846.
Turnul..Cojocarilor

Se afla la foarte mica distanta de turnul Macelarilor, de care este legat prin poarta
Torle, unde se facea impartirea turmelor seara. Turnul este modest ca dimensiuni si forme, de
plan patrat, datand din sec. al XV-lea.
Turnul..Cositorilor

Reprezinta un unicat de arhitectura medievala: fundatia solida pe baza patrata,

continua cu partea mediana pentagonala care sustine zona superioara octogonala cu un
acoperis hexagonal cu laturi inegale se sprijina pe coloane masive intre care se afla metereze
pentru pusti. Toate aceste schimbari de volume,la care se adauga tencuielile ciuruite de
gloante contribuie la expresia de trecere a timpului si de stranie putere in fata acestuia, pe care
batranul turn o poarta cu mandrie.
Ca element de fortificatie controleaza prin ferestrele de tragere intreaga portiune de S-
E a zidului cetatii.
Date istorice mentioneaza o reparatie facuta in anul 1583, in rest arhivele fiind destul
de sarace. Acest bastion, umplut cu pamant astazi , a fost exceptional prin pozitionare, cu o
larga vedere asupra imprejurimilor.
Turnul..Croitorilor
Ajungem la cea de-a doua poarta de acces a cetatii, prima "Poarta din fata" fiind
strajuita de Turnul cu Ceas. Datand probabil din secolul al XIV lea Turnul Croitorilor, se
infatiseaza cu o arhitectura de o nobila simplitate, cu un puternic acoperis, de plan
dreptunghiular, el este strapuns in fata inferioara de doua ganguri boltite in cruce, odinioara
prevazute cu porti in ambele extremitati. Deasupra portilor turnul creste cu inca doua etaje
prevazute cu ferestre de tragere. Pe langa ferestrele de tragere cu care este prevazut fiecare
nivel, cel superior are pe laturile lungi cate trei guri de pacura.
Incendiul din Aprilie 1676, in urma caruia au ars in 6 ore trei sferturi din oras, i-a
cazut victima si Turnul Croitorilor, din cauza focului a explodat rezerva de pulbere care era
depozitata in turn, distrugand nivelele superioare si un mare numar de arme precum si
rezervele de grau.
Turnul a fost in intregime reconstruit in anul 1679, cand a fost dotat si cu armamentul
necesar.
Cu acest prilej, gangul de nord-vest a fost inchis, fiind transformat in depozit de
pulbere pana in 1935, cand a fost restaurat, revenindu-se la forma initiala.
Turnul cu Ceas..
.. La intrarea in cetate te intampina Turnul cu Ceas (denumit si Turnul Portii) ce
reprezinta unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectura medievala ale
Sighisoarei. Sub turn inca se mai vad urmele a trei porti ce odata au fost impunatoare.Marele
orologiu se afla sub acoperisul tuguiat, in turnul principal, flancat de patru turnuri de colt ce
marcau autonomia juridictionala a orasului si dreptul de a pronunta pedeapsa capitala.

10
 Turnul numit „turnul portii”, este cunoscut de la inceputul
secolului al XVIII lea sub denumirea de turnul cu ceas.
.La 1604 turnul a fost dotat cu orologiu al carui mecanism
era din lemn,iar in 1648 ceasornicarii sighisoreni,in frunte
cu Jhonn Krischel,au inlocuit vechiul mecanism de lemn
cu unul din metal.. De atunci limbile ceasului indica si
minutele. Sistemul de semnalizare sonora,care anunta si
astazi scurgerea orelor,a fost si el perfectionat, batand si
sferturile de oră.
Langa cele doua cadrane ale orologiului,unul e orientat
spre Orasul de Jos, iar celalalt spre Cetate, Jhonn Kirschel
a montat doua grupuri de statuete sculptate in lemn,
actionate de mecanismul ceasului la anumite ore. Langa
cadranul din cetate ele sunt dispuse in trei registre.
Construit cu siguranta inca in a doua jumatate a secolului
al XIV lea,turnul cu FIG.13 Turnul cu Ceas
ceas ,un urias paralelipiped vertical a dobandit actuala infatisare a partii zidite la sfarsitul
secolului al XVI lea. Acoperisul turnului,clopotele,statuetele si mecanismul ceasului,unic pe
atunci in Transilvania,au cazut prada in timpul groaznicului incendiu din anul
1676.Importanta deosebita a ''Portii Principale'',a impus refacerea grabnica a partii arse, cea ce
s-a si petrecut un an mai tarziu cu acoperisul turnului.
In registrul al doilea sunt doua nise mici, prin cea stanga,iese o figurina la orele 6
dimineata,marcand inceputul zilei de lucru a mestesugarilor; la orele 16 prima figurina se
retrage si din nisa dreapta iese alta figurina,avand in mana doua lumanari;ea anunta incetarea
lucrului si totodata sosirea serii.

Zeii patronimici ai zilelor saptamanii

Turnul..Fierarilor
In secolul al XIX lea partea de vest a sistemului defensiv a suferit cele mai multe
transformari. Timp de 50 de ani au fost daramate : Turnul Lacatusilor la 1894 si Manastirea
Franciscanilor, pentru a creea spatiu necesar actualei Biserici Catoliceiar in anul 1886 a fost
demolat Turnul Dogarilor pentru a se ridica palatul administrativ. Din arhiva se paote afirma
ca Turnul Dogarilor este cel mai vechi dintre turnurile catatii Sighisoara. Primarul Martin

11
Eisenburger, in anul 1631, dispune la daramarea Turnului Barbierilor, pe locul acesta fiind
construit Turnul Fierarilor.................................................................................................
Este adosat zidului de incinta, datorita adosarii, turnul pare mult mai inalt vazut de la
exteriorul cetatii, latura lui rasariteana fiind cu adevarat impozanta. Sub acoperisul abrupt in
patru ape fatadela celor doua nivele sunt prevazute cu ferestre de tragere, cu goluri de tragere
si guri de pacura, creand astazi un efect decorativ deosebit.
Turnul..Franghierilor
Datand probabil din sec. al XIII-lea, acest turn, ca si Turnul Aurarilor a facut parte din
vechea fortificatie de pe varful dealului.Aparand coltul de nord-vest al platoului de sus, avand
un plan patrat suprapus peste un zid mai vechi.
In urma cercetarilor intreprinse in 1935, s-a descoperit urmele unor creneluri dintr-un
zid mai vechi.
Reparat in anul 1630, el a fost ulterior transformat in locuinta pentru paznicul
cimitirului.
Turnul..Macelarilor
Sectiunea urmatoare a zidului de incinta, cuprinsa intre Turnul Frangherilor si Turnul
Macelarilor, are o deosebita valoare documentara, intrucat s-a pastrat pe toata inaltimea,
lasand sa se citeasca cu claritate fiecare faza de constructie din diferitele etape ale dezvoltarii
cetatii..................................................................
Turnul Macelarilor se ridica cu cinci laturi in afara zidului de incinta, a sasea
constituind-o insusi zidul.
Construit probabil in secolul al XV -lea, reconstruit in secolul al XVI - lea,
documentele il amintesc pentru prima data abia in anul 1680
Pozitia sa la poalele celei mei abrupte portiuni ale dealului ce coboara de pe platoul
superior spre platoul inferior explica importanta strategica a acestui post de
aparare.Continuindu-ne drumul dupa cativa pasi zidul e strapuns de un chochet arc de poarta
numita de localnici "torle".Aceasta denumire se crede ca provine de la cuvantul romanesc
tirla, referindu-se la o portita prin care se ajungea la tirla cu oi a locuitorilor din cel mai vechi
cartier romanesc al orasului, Cornesti situat in apropierea portii.
Turnul Macelarilor este o constructie octogonala inaltata pe o baza hexagonala pentru
a se obtine camp de vedere peste bastionul aflat in fata sa.
Turnul..Tabacarilor

Turnul Tabacarilor este plasat pe latura de S-E este unul dintre cele mai vechi turnuri,
fapt sustinut si de arhitectura simpla si eficienta: baza patrata, dimensiunile bazei reduse,
acoperis intr-o singura apa inclinat inspre interiorul
cetatii........................................................................................................................
Lipit de acest turn in anul 1631, Turnul Barbierilor a fost distrus mai tarziu. Urmele
acestuia se mai pot vedea si astazi pe tencuiala zidurilor invecinate.

Casa memoriala Boiu

Zaharia Boiu a fost primul absolvent roman al liceului german din oras. Orator de
seama, om de larga cultura, a dat mare atentie scolii. Casa memoriala se afla langa Spitalul
Municipal.

12
2.3. Structurile de cazare si alimentatie

Hoteluri

Hotel Dracul
Sighisoara Tarife incepand de la: 90 RON

Hotel Steaua
Sighisoara Tarife incepand de la: 20 EUR

Pensiunea..Casa..Saseasca
Sighisoara Tarife incepand de la: 40 EUR

Pensiunea..Casa..Legenda
Sighisoara Tarife incepand de la: 25 EUR

Pensiunea Casa cu Cerb

Sighisoara Tarife incepand de la: 25 EUR

Unitati de alimentatie

13
 Restaurant Joker

Restaurantul Joker din Sighisoara este deschis zilnic intre orele 11:00 -
23:00 Restaurantul va ofera o gama larga de preparate culinare din
bucataria traditionala ardeleneasca si unele specialitati din bucataria
internationala.

Resturant Hotel Sighisoara

Situat in Sighisoara, ofera o atmosfera ideala pentru intilniri de afaceri sau

pentru evenimente erganizate in grup restrins.

Capitolul III
14
 Festivalul Medieval de la Sighisoara

3.1. Principalele festivale din Sighisoara

La Sighisoara, pulseaza o viata culturala activa, care se manifesta printre altele si prin
numeroasele Festivaluri Internationale anuale, deja cunoscute, cum ar fi:

Festivalul Medieval

Incepand cu anul 1992, in fiecare vara, Cetatea Sighisoarei isi retraieste trecutul
datorita Festivalului Medieval. Pe stradutele inguste, sub zidurile imbatranite de vreme, apar
intempestiv cavaleri, calugari, vrajitori, clovni si duhuri intrupate, veniti dintr-o lume in care
fabulosul si teribilul traiau laolalta hranind frica dar si neostoita inclinatie spre aventura.
La fiecare editie a festivalului Evul Mediu n-a mai fost nici intamplator, nici intunecat,
nici nu a mai apartinut trecutului. Dupa sute de ani el a avut prilejul sa renasca prin tot ce a
avut mai omenesc si etern: ARTA. Incercand sa reinvie o epoca ce parea apusa pentru
totdeauna, Festivalul Sighisoara Medievala isi propune sa smulga prezentului o farama care,
in decoruri de Ev Mediu si in cantece de menestreli, va fi traita de participanti ignorand
efemeritatea trecerii noastre pe aceasta lume.
             Importanta acestei manifestari consta in puntea de comunicare realizata prin
intermediul artei, cu ajutorul genurilor specifice Epocii Medievale: jocul, teatrul, dansul,
muzica, nu mai putin importanta fiind diversificarea si multiplicarea formelor de comunicare
culturala, care implicit faciliteaza o mai buna intelegere a fenomenului de multiculturalitate,
specific Sighisoarei.

Festivalul International de Muzica Academica si Cursurile muzicale de vara

Organizat in prima decada a lunii august (1–10 august) de catre Fundatia “Elan” din
Bucuresti, Fundatia “Pro Helvetia”, Fundatia “Elan – Casa Albert” Sighisoara si Primaria
municipiului Sighisoara. La acest festival concerteaza in fiecare an artisti romani si straini, iar
la cursurile organizate participa studenti din tara si din strainatate.

Festivalul ProEtnica, Zilele Comunitatilor Etnice in Romania

Se desfasoara in ultima saptamana a lunii august, aducand pe scena peste 800 de

reprezentanti ai celor 18 comunitati etnice din Romania. Festivalul ProEtnica este organizat
de Centrul Educational Interetnic pentru Tineret si reprezinta o oglinda a convietuirii
multietnice de pe aceste meleaguri.

Festivalul de fanfară „Paul Schuller”

Se desfasoara in luna septembrie, in organizarea Casei de Cultura.

Festivalul de muzică veche

Este organizat de Casa de Cultura si are loc in luna decembrie.

Festivalul de poezie şi critică „Agora”

A ajuns la a XV-a editie si este organizat de Casa de Cultura.

15
 Blues Festival

Asociatia Culturala Blues Hospital, in parteneriat cu Municipiului Sighisoara, 

organizeaza „Sighişoara Blues Festival”. Evenimentul, aflat la cea de-a cincea editie,  s-a
desfasurat  in perioada 19-21 februarie a.c. si s-a bucurat de un mare succes de public. Fiind
singura manifestare de gen din tara, spectatorii  care au umplut  in fiecare seara de festival
sala “Mihai Eminescu”,  au fost iubitori de blues din toata tara.  Trupele invitate in festival,
SONNY and his Wild Cows (Ungaria), Lil Dave Thompson & Band (SUA) Rag, Mama Rag
(Anglia), John Primer & Band (SUA) 2009: Ana Popovic & Band (Serbia), Lucky Peterson &
Band (SUA),   au sustinut cate doua concerte in fiecare seara, prestatia lor fiind rasplatita cu
aplauze la scena deschisa.
Spectacolele au fost prezentate de Berti Barbera. Aceasta manifestare, care a deschis
seria festivalurilor gazduite de cetatea medievala,  a adus pentru trei zile in prim planul  lumii
muzicale Sighisoara, ca centru cultural multidisciplinar.
In ultima seara, trei tineri romani – chitara solo, chitara bas, baterie - au uimit asistenta
printr-un minirecital surpriza.   

3.2. Cum s-a nascut primul festival medieval

Prin 1991 o trupa de tineri nebuni a poposit in burgul Sighisoarei in turneul cu

spectacole stradale numit TRANSILVANIA 91.
Tinerii s-au hotarat sa plece prin tara cu spectacole de tip happening ce cuprindeau
momente de poezie, dansuri si muzica. Traseul urmat era Bucuresti, Brasov, Sighisoara, Alba
Iulia, Sibiu, Targoviste. Spectacolele se numeau "Jazz - Improvizatia vietii noastre" si
"Improvizatii medievale".Dupa ce au jucat in Piata Centrala - fara afise, publicatii in presa si
multe altele ce se utilizeaza acum, si-au bucurat turistii si trecatorii, tinerii au plecat sa
gaseasca un loc unde sa poata sa-si puna corturile. Au fost opriti de un cetatean caruia i-a
placut mult ce am prezentat si le-a spus ca ar putea sa-si puna corturile langa Turnul
Cizmarilor.
A doua zi un alt spectacol de asta data cu "Improvizatii medievale"... Frumoasa Cetate
parca reinvia, publicul ad-hoc plutea in timp .Din vorba in vorba se naste ideea unui Festival
medieval, dupa ce s-a trecut si prin ideea unui Carnaval.
Si iata cum Prima editie a Festivalului de Arta Medievala de la Sighisoara - Primul
Festival din Romania de acest gen - si-a deschis portile in animatia celor de la STUDIO 24 cu
acorduri din DANSUL TRANSILVAN ( cantecul de baza de mai tarziu al "Truverilor")
Începând cu anul 1992, în fiecare vara, Cetatea Sighisoarei îsi retraieste trecutul
datorita Festivalului Medieval. Pe stradutele înguste, sub zidurile îmbatrânite de vreme, apar
intempestiv cavaleri, calugari, vrajitori, clovni si duhuri întrupate, veniti dintr-o lume în care
fabulosul si teribilul traiau laolalta hranind frica dar si neostoita înclinatie spre aventura.
La fiecare editie a festivalului Evul Mediu n-a mai fost nici întâmplator, nici întunecat,
nici nu a mai apartinut trecutului. Dupa sute de ani el a avut prilejul sa renasca prin tot ce a
avut mai omenesc si etern: ARTA. Încercând sa reînvie o epoca ce parea apusa pentru
totdeauna, Festivalul Sighisoara Medievala îsi propune sa smulga prezentului o farâma care,
în decoruri de Ev Mediu si în cântece de menestreli, va fi traita de participanti ignorând
efemeritatea trecerii noastre pe aceasta lume.
Importanta acestei manifestari consta în puntea de comunicare realizata prin
intermediul artei, cu ajutorul genuri specifice Epocii Medievale: jocul, teatrul, dansul, muzica,
nu mai putin importanta fiind diversificarea si multiplicarea formelor de comunicare culturala,

16
care implicit faciliteaza o mai buna întelegere a fenomenului de multiculturalitate, specific
Sighisoarei.
Draga calatorule,poti face o calatorie in evul mediu,cu ocazia Festivalului de Arta
Medievala atunci,strazile sunt pline de oameni, imbracati in haine de epoca.
La fiecare colt de strada se aude muzica medievala, interpretata de menestreli. In
principalele piete sunt ridicate scene, pe care se joaca piese de teatru ce redau atmosfera
epocii medievale.
In timpul Festivalului, in cetate vei gasi numeroase locuri de unde sa cumperi
suveniruri.

3.3.Editia a xviIi-a a festivalului medieval de la sighisoara(2012)

Cu toate că este un an de criză, s-au găsit fonduri pentru desfăşurarea acestui

eveniment şi trupe locale sau din alte zone ale ţării şi chiar din străinătate au reuşit să ajungă
în cetatea medievală.La ediţia de anul trecut au participat 30.000 de persoane, dintre care mai
mult de jumătate turişti străini. Nu ştiu câţi au fost anul acesta, se va afla probabil curând, în
mod sigur mai puţini. Dar şi ei au admirat cavalerii cu armuri si săbii, domniţele
fermecătoare, păpuşarii, iluzioniştii, fachirii şi vrăjitorii, menestrelii, clovnii şi duhurile
întrupate înghesuiţi pe străduţele înguste ale cetăţii medievale, dansurile medievale şi
minispectacolele de teatru.
Spectacolele au început printr-o paradă a cavalerilor - sub deviza "Întoarcerea
cavalerilor" - pe străzile străvechi ale meşteşugarilor (pe care se află şi casa, acum monument
istoric, în care, în 1861, Zaharia Boiu înfiinţa prima şcoală românească din Cetate). Printre
participanţi - Ordinul Cavalerilor Argotica, Ordinul Cavalerilor Tabosti Kupci din Cehia,
Ordinul Dragonior din Transilvania, Ordinul Cavalerilor din Mediaş, Ordinul Cavalerilor
Gladius Dei, Ordinul Cavalerilor Cetăţilor Bârsei, Garda din Bistriţa, Ordinul Cavalerilor
Csabafiak, Ordinul Cavalerilor Lup. Au fost spectacole de toboşari, de foc şi lupte, de stegari,
de magie, de ardere a vrăjitoarelor, turniruri cavalereşti, prezentări de arme; au fost concerte
de muzică medievală şi jonglerie - au excelat trupele Dayspring din SUA, Lagunekin din
Franţa, Trabucos din Portugalia; concerte pur şi simplu - Pontice, Grafic, Lyra, în mod sigur şi
alte formaţii pe care n-am apucat să le aud; spectacole de teatru - trupele Cameleon, Hyperion,
Toţi din Clasa-UNATC, Teatrul Scena; spectacole pentru copii - teatru, jocuri şi concursuri
medievale. Multe dintre acestea se desfăşurau simultan, în pieţele cu nume predestinate -
Cavalerilor, Pelerinilor, Trubadurilor, Mercenarilor, Micilor Cavaleri - fiecare putea alege în
funcţie de gust. În Casa Cronicarilor aveau loc conferinţe, fireşte, tot pe teme medievale. Pe
Drumul Meşteşugarilor, artişti populari din cele patru vânturi expuneau produse artizanele
autentice.
Câteva caracteristici mi s-au evidenţiat. Ca şi anul trecut, au fost zile caniculare, deşi
meteorologii anunţau ploi şi vreme urâtă - ploile n-au scăldat cetatea decât noaptea târziu. Ca
şi anul trecut, numărul tinerilor, români şi străini, a fost copleşitor. Dar spre deosebire de anul
trecut, peste tot existau afişe cu programul manifestărilor. Spre deosebire de anul trecut,
sărbătoarea a fost chiar medievală, chiar rafinată, parcă dorind să ne convingă de faptul că
Evul Mediu n-a fost nici întâmplător, nici întunecat. Au lipsit cu totul din Cetate, pentru prima
oară, comercianţii de kitschuri, porumb fiert, seminţe şi floricele care, printr-o inspirată
decizie a primăriei, au avut interdicţie pe timpul desfăşurării Festivalului.
Dar faptul care m-a impresionat în egală măsură cu această curăţenie a fost numărul
mare al nunţilor. Am văzut mirese la Sighişoara şi în anii trecuţi, dar parcă niciodată ca în
2010 - am numărat şase sau şapte, în mod cert au fost mai multe. Alaiurile lor reuşeau o
simbioză uimitoare cu alaiurile cavalerilor şi domniţelor din vechime.

17
„Aşadar, Povestea continuă în Cetatea Sighişoarei. Vă invităm cu toţii să fiţi spectatori sau, de
ce nu, personajele ei!”

3.4.Editia a xIX-a a festivalului medieval de la sighisoara(2013)

Festivalul Medieval de la Sighisoara va avea loc in perioada 24-26 Iulie 2013.

Sighişoara aşteaptă Europa la cel mai mare festival medieval din România, unde în
cetatea medievală şi pe străzile bătrâne putem fi copleşiţi de aerele medievale ce stăpânesc
oraşul.
Festivalul din acest an se va desfăşura în 10 sectiuni
*teatru
* muzică
* arte plastic
* expoziţii
* dans
* film
* recital de poezie medieval
* expoziţie de carte
*concerte pentru tineret
*conferinţe
Presărate cu spectacole de animaţie stradală, concerte de seară, concerte corale,
expoziţie de costume medievale şi cursuri de dans medieval. Sunt inviaţi trupe de teatru
studentesti, trupe private şi teatre profesioniste din ţară şi din străinătate.

Va asteptam cu drag la a XIX a editie a Festivalului Medieval!

Capitolul IV

18
 Comercializarea Produsului Turistic Festivalul din Cetatea Medievala

4.1.Elaborarea unui program turistic în zona turistică Sighisoara

Perioada: 21-27 iulie 2013

Durata: 7 zile
Numar turisti: 40.
Itinerariul: Bucuresti – Ploiesti – Brasov – Sighisoara – Medias – Sibiu – Rm Valcea – Pitesti
– Bucuresti.
Lungimea traseului: 632 km
Tariful include:
- Transport
- Cazare
- Masa
Ziua I – 21 iulie:
 08.00 – Intalnire la H. Intercontinental, Bucuresti
 14.00 – Sosire in Sighisoara, Cazare la H Sighisoara
 14.30 – Servirea pranzului la restaurant Sighisoara
 15.00 – 17.00 – Vizitarea Bisericii Leprosilor, Biserica Manastire, Biserica din deal.
 17.30 – Vizitarea “Casa cu cerb”
 19.00 – Servirea cinei la casa cu cerb
Ziua II – 22 iulie:
 830 - Servirea Micului dejun la restaurant Sighisoara
 Vizitarea Turnului Tăbăcarilor
 Vizitarea Turnului Frânghierilor
 Vizitarea Turnului Măcelarilor
 Vizitarea Vechii Şcoli
 1330 - Servirea prânzului la restaurant Sighisoara
 Vizitarea Bisericii din Deal
 Vizitarea Templului Evreiesc
 Vizitarea Capelei Dominicane şi Biserica Mănăstirii Dominicane
 Vizitarea Casei Vlad Dracul
 Vizitarea Scării Şcolarilor
 Vizitarea Turnului Croitorilor
 2015 – Cina saseasca la restaurant Vila Franka
Ziua III – 23 iulie:
 830 - Servirea micului dejun la restaurant Sighisoara
 Vizitarea Turnului Cositorarilor
 Vizitarea Turnului cu Ceas
 Vizitarea Turnului Fierarilor
 Vizitarea Bisericii Franciscane
 1400 - Servirea prânzului la restaurant Sighisoara
 Vizitarea Cetatii Medievale Sighisoara
 19.00 – Cina medievala
Ziua IV ,V, VI, 24-26 iulie- Participare program de voie la Festivalul Medieval Sighisoara
Ziua VII – 27 iulie:
 08.00 – Servirea micului dejun la restaurant Sighisoara
 09.00 – Program liber

19
  15.00 – Plecare spre Bucuresti
 21.00 – Sosire in Bucuresti, in fata hotelului Intercontinental

4.2. Intocmirea analizei de pret

Calculaţia preţului de vânzare (P.V.)

Nr Articole de Elemente de Valoarea

Elemente de calcul
Crt calculaţie cheltuieli Pe turist Totala

cheltuieli cu Loc in dbl: 50 lei/noapte * 6

1. 300 lei 12000 lei
cazarea nopţi

cheltuieli cu MD –20 lei * 6 = 120 lei

2. 640 lei 25600
Cheltuieli directe (C.D.)

alimentaţia D – 40 lei * 7 = 280 lei

C – 40 lei * 6 = 240 lei
cheltuieli cu
3. 632 km x* 4 lei/km 63.2 2528 lei
transportul

1 ghid * .....(cazare, masa,)

4. cheltuieli cu ghidul 23.5 940
(Euro)

1 şofer * ...... (cazare, masa,)

5. cheltuieli cu soferul 23.5 940
(Euro)

6. alte cheltuieli - - -

7. Total C.D. (1+...+6) 1050.2 42008

8. Asigurare (3%x C.D.) 31.5 1260.24

9. Comision (20%x C.D.) 210.04 8401.6

10. TVA (24% x comision) 50.41 2016.38

11. Total costuri (7+8+9+10) 1342.15 53686.22

12. Rotunjire ± + 2.85 113.78

13. Total P.V. (11±12) 1345 53800

Capitolul V
Analiza pietei turistice
5.1. Analiza SWOT

20
  Puncte tari:
- Pozitia geografica a cetatii
- Pastrarea aspectului medieval de cetate intarita
- Cetate locuita in intregime
- Numar mare de turisti
- Posibilitati de cazare la standarde europene
- Frumusetea imprejurimilor orasului: Breite, Vila Franka
- Cetatile si bisericile fortificate din imprejurimi: Saschiz, Biertan, Apold, Danes, Saes,
Malancrav, etc.
- Patrimoniu arhitectural de valoare
- Patrimoniu UNESCO
- Accesibilitate auto (E 60) şi feroviară
- Prezenta Muzeului Oraşului in Turnul cu Ceas
- Zona industriala plasata in afara orasului vechi- coexistenta mai multor culte religioase;
- spectacole de muzica si poezie in cursul anului in diferite locatii
- existenta proiectului Dracula Park.

 Puncte slabe
- Buget local insuficient pentru renovarea caselor proprietate de stat si a turnurilor, zidului
cetatii, etc.
- Nerespectarea culorilor originale ale fatadelor cladirilor
- Sistem de canalizare invechit – favorizeaza alunecari de teren
- Insuficienta punere in valoare a patrimoniului, lipsa unui Birou de Informare Turistica
(placute indicative, harta a cetatii, etc.)
- Expunerea necorespunzatoare a lucrarilor artistilor amatori
- Circulatia vehiculelor in cetate
- Lipsa unei sali de spectacole si a unui cinematograf
- Casa CEC nu se incadreaza arhitectural in ambient si nu este terminata
- Lipsa unui Birou de Patrimoniu in subordinea Consiliului Local
- Materiale de informare turistica insuficiente
- Exista „Teatrul din Turn”, dar care nu e functional si nu are activitati
- inexistenta unui loc de informare special amenajat pentru turisti, care sa contina: harta a
orasului, harta a obiectivelor turistice din apropierea Sighisoarei, mijloacele de transport,
programul de circulatie al acestora şi legaturile dintre ele pentru a facilita vizitarea
obiectivelor turistice.

 Oportunitati
- Mestesugurile traditionale
- Posibilitati de realizare a unor muzee si expozitii in cetate
- Ciclo-turism
- Reinfiintarea liniei inguste Sighisoara- Agnita-Sibiu
- Legatura cu sasii din diaspora (atragerea agentiilor de turism straine, etc.)
- Legatura cu orasele infratite (preluarea exemplelor de buna practica)

 Amenintari
- Transfomarea cetatii intr-un complex de restaurante
- Nelocuirea unor cladiri din cetate
- Cumpararea caselor de catre cetateni straini, care nu locuiesc aici decat o scurta perioada
din an

21
 - Lipsa legislatiei de obligare a proprietarilor pentru reabilitarea cladirilor

5.2.Studiul comportamentului consumatorului cu privire la produsul turistic“ Festivalul

Sighisoara Medievala”

Principalul obiectiv al cercetării pe baza acestui sondaj a fost evidenţierea motivului

care a determinat sau ar determina alegerea zonei reprezentate de produsul turistic „Festival
Sighişoara Medievală”, dar şi cunoaşterea gradului de mulţumire a turiştilor faţă de zona
vizitată. Toate aceste aspecte au fost corelate cu caracteristicile socio – demografice şi
economice ale turiştilor, cu scopul de a crea o imagine cât mai relevantă asupra factorilor
motivaţionali care intervin.

Marimea esantionului se determina dupa urmatoarea formula:

n = t2 x p(1-p)
∆2w

n = numarul de subiecti care urmeaza a fi investigati

t = coeficientul care garanteaza rezultatele cercetarii
p = proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata ( ia
valoarea 0,5)
∆2w = eroarea limita admisa
t = 2,17
p = 0.5
∆2w = 5%
Rezultatele sunt garantate cu o probabilitate de 97%

n=t2p(1-p)/∆2

n=[(2,17)20.5(1-0.5)]/(0.05)2=470/persoane

Chestionarul pe baza căruia s-a realizat studiul este prezentat în cele ce urmează:

Chestionar privind comportamentul consumatorului faţă de produsul turistic

„Festival Sighişoara Medievală”

1. Cât de des aţi vizitat această zonă turistică?

a – o dată
b – de mai multe ori
c – niciodată, dar intenţionez să fac acest lucru în perioada următoare

2. Care sunt principalele motive care v-au determinat / v-ar determina să alegeţi
Sighişoara ca destinaţie turistică?
a – odihnă, recreere, destindere
b – pentru a cunoaşte zona, curiozitate
c – afaceri, călătorii de studii

22
3. În opinia dumneavoastră, care este principala atracţie a zonei?
a – Festivalul Sighişoara Medievală
b – Cetăţile medievale încărcate de istorie
c – alta

4. Călătoriţi individual sau în grup?

a – individual
b – în grup

5. În ce măsură sunteţi mulţumit de programul cultural şi interactiv oferit în cadrul

Festivalului Sighişoara Medievală?
a – foarte mulţumit
b – mulţumit
c - putin multumit
d – nemulţumit
e – total nemultumit

6. Aţi făcut rezervare pentru a veni la Sighişoara?

a – da
b – nu

7. Ce a inclus rezervarea dumneavoastră?

a – transport şi cazare
b – cazare
c – pensiune completă
d – nu am făcut rezervare

8. Ce mijloace de transport aţi folosit pentru această călătorie?

a – trenul
b – autoturismul
c – autocarul

9. În opinia dumneavoastră, credeţi că potenţialul turistic al zonei este exploatat

corespunzător?
a – da
b – nu

10. Cum apreciaţi publicitatea făcută serviciilor turistice din Sighişoara şi în special
Festivalului Medieval?
a – foarte bună
b – buna
c – relativ buna
d – satisfacatoare
c – nesatisfacatoare

11. Care este durata sejurului dvs in Sighisoara ?

a – 2 - 3 zile
b – 3 – 5 zile
c – peste 5 zile

23
12. Ce propuneri aveti pentru imbunatatirea calitati serviciilor in Sighisoara?

13. În ce categorie de vârstă vă încadraţi?

a – sub 20 de ani
b – 20 – 35 ani
c – 36 – 50 ani
d – 50 – 65 ani
e – peste 65 de ani

14. Sexul dumneavoastră este:

a – masculin
b – feminin

Bibliografie

24
1. Camarda A., „Economia Turismului”, Ed. Omnia Uni S.A.S.T. Brasov 2005
2. Cucu V. „Oraşele României”. Editura Ştiinţifică Bucureşti
3. Dubowy E. „Sighişoara- un oraş medieval” Editura Tehnică Bucureşti
4. Ioncicã, M. „Economia Serviciilor”, Bucuresti, Editura Uranus, 2000
5. Minciu R. „Economia Turismului” Bucuresti Ed. Uranus 2000
6. Nistoreanu P. „Economia Turismului- Teori Si Practica” Bucuresti Ed.ASE 2002
7. Sighişoara - mic îndreptar turistic
8. Şoneriu I. „Orasul Sighişoara” vol VIII
9. Vancea A. „Monografia judeţului Târnava Mare- Sighişoara” editura
10. www. Sighişoara.com
11. www.muzeusighişoara.com
12. www.sighişoaraonline.org

25
26
27
28
29
30