Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Capitolul I
Prezentarea zonei
Rutiere
Principalele drumuri europene si nationale tranziteaza municipiul Bucureşti , astfel puteti utiliza
drumul E70 (DN 6) dinspre Timisoara, drumul E60 (DN1) dinspre Cluj Napoca si Brasov,
drumul E85 (DN2) dinspre nordul tarii (Suceava, Bacau) sau Autostrada Soarelui dinspre
Constanta (pe portiunile finalizate)
* Alexandria - 84 km sud-vest
* Arad - 664 km vest-nord-vest
* Brasov - 163 km nord
* Braila - 200 km nord-est
* Buzau - 110 km nord-est
* Calarasi - 108 km sud-est
* Cluj-Napoca - 500 km nord-vest
* Oradea - 592 km nord-vest
* Constanta - 225.7 km E - DN 3
* Craiova - 225 km sus-vest
* Galati - 225 km nord-est
* Giurgiu - 60 km sud
* Iasi - 392 km nord-vest
2
* Ploiesti - 60 km nord
* Pitesti - 108 km nord-vest
* Sibiu - 273 km nord-vest
* Suceava - 434 km nord-est
* Targoviste - 80 km nord-vest
* Timisoara - 550 km vest-nord-vest
* Slobozia - 120 km sud-est
Cu avionul
Zboruri regulate si de tip charter ale companiei aeriene romanesti (Tarom) si ale companiilor
straine cu filiale la Bucuresti (Delta, Air France, Lufthansa, Alitalia, Swissair, etc.) leaga
Bucurestiul de cele mai mari aeroporturi din lume.
Cu trenul
Trenuri rapide internationale fac legatura intre Bucuresti si principalele capitale din centrul
Europei, precum si intre litoralul Marii Negre si orasele mari ale tarii. Romania este membra a
Sistemului international de tarife pe calea ferata (RIT) si Inter Rail.
Istoria Bucurestiului a alternat perioadele de dezvoltare cu cele de declin inca din vremea
asezarilor din Antichitate, pana la consolidarea sa drept capital a Romaniei, in secolul XIX.
Mentionata pentru intaia data drept “Cetatea Bucurestiului” in 1459, a devenit resedinta a
domnitorului valah Vlad al III-lea Tepes. Curtea Veche (vechea curte regala) a fost construita de
Mircea Ciobanul, iar in timpul domniilor urmatoare, Bucurestiul a fost hotarat drept resedinta de
vara a curtii, concurand cu Targoviste pentru statutul de capitala dupa ce sudul Munteniei a
capatat importanta la cererea puterii suverane, Imperiul Otoman.
Ars de otomani si discreditat de printi la inceputul secolului XVII, Bucurestiul a fost
restaurat si a continuat sa se extinda in marime si in prosperitate. Centrul sau era in jurul strazii
“Ulita Mare”, care, incepand cu 1589 a fost cunoscuta drept Lipscani. Inainte de 1700 devenise
cel mai important centru de comert din Valahia si o locatie permanenta pentru curtea valaha dupa
1698 (incepand cu conducerea lui Constantin Brancoveanu).
Fiind partial distrus de dezastre naturale si reconstruit de cateva ori in urmatorii 200 de
ani, lovit de plaga lui Caragea intre anii 1813 si 1814, orasul a fost scos de sub controlul otoman
3
si ocupat la diferite interval de timp de monarhia habsburgica (1716, 1737, 1789) si de Rusia
imperiala (de trei ori intre 1768 si 1806). A fost plasat sub administrare rusa intre 1828 si
Razboiul Crimeei, cu un interludiu in perioada revolutiei valahe din 1848 din Bucuresti, iar o
garnizoana austriaca a preluat puterea dupa plecarea Rusiei (ramanand in oras pana in martie
1857). Mai mult decat atat, pe 23 martie 1847 un incendiu a distrus aproximativ 2000 de cladiri
din Bucuresti, nimicind o treime din oras. Fractura sociala dintre bogati si saraci a fost descrisa la
vremea aceea de Ferdinand Lassalle ca facand orasul un talmes-balmes salbatic.
In 1861, cand Valahia si Moldova au fost unite pentru a forma Principatele Romane,
Bucurestiul a devenit capitala noii natiuni; in 1881, a devenit central politic al recentului
proclamat Regat al Romaniei. In cea de-a doua jumatate a secolului XIX, datorita noului sau
statut, populatia orasului a crescut dramatic, incepand o noua perioada de dezvoltare urbana.
Arhitectura extravaganta si inalta cultura cosmopolita a acestei perioade i-au adus Bucurestiului
numele de “Parisul Estului” (sau “Micul Paris”), cu Calea Victoriei asemanandu-se cu Champs-
Élysées sau cu Fifth Avenue.
Intre 6 decembrie 1916 si noiembrie 1918 a fost ocupat de fortele germane, capitala
legitima fiind mutata la Iasi. Dupa Primul Razboi Mondial, Bucurestiul a devenit capitala
Romaniei Mari. In ianuarie 1941 a fost locul revoltei legionarilo. In rolul sau de capitala a Axei,
Bucurestiul a suferit mari pierderi in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, din cauza
bombardarilor Aliatilor, iar pe 23 august 1944, a fost aplicata strategia regala care a adus
Romania in campul anti-german, suferind o perioada scurta, dar distructiva, de bombardari
Luftwaffe in reprize.
In timpul conducerii lui Nicolae Ceausescu (1965 – 1989), majoritatea partii istorice a
orasului a fost distrusa si inlocuita cu cladiri in stil comunist, in special blocuri inalte de
apartamente. Cel mai bun exemplu in acest sens este dezvoltarea numita Centrul Civic, inclusiv
Palatul Parlamentului, unde un intreg cartier istoric a fost ras de pe fata pamantului pentru a face
loc constructiei megalomaniace a lui Ceausescu.
In 1977, un puternic cutremur de 7,4 grade pe scara Richter a ucis 1500 de personae si a
distrus multe cladiri vechi. Cu toate acestea, unele cartiere istorice au supravietuit pana in ziua de
azi.
Revolutia romana din 1989 a inceput cu proteste in masa anti-Ceausescu in Timisoara, in
decembrie 1989, continuand in Bucuresti si ducand la detronarea regimului comunist.
Nemultumiti de conducerea post-revolutionara a Frontului Salvarii Nationale, studentii
organizati in ligi si grupuri de opozitie au organizat proteste la scara larga in 1990 (Golaniada),
care au fost oprite in mod violent de minerii din Valea Jiului (Mineriada). Alte cateva mineriade
au urmat, iar rezultatul a fost schimbarea Guvernului.
Dupa anul 2000, datorita exploziei economice a Romaniei, orasul s-a modernizat si se
afla acum intr-o perioada de reinnoire urbana. Sunt in constructive numeroase dezvoltari
rezidentiale si comerciale, in special in cartierele nordice, in timp ce centrul istoric al
Bucurestiului sufera o restaurare semnificativa.
1.4. Relieful
Bucurestiul este situat în Câmpia Româna, având o altitudine maxima de 96.3 m si este
strabatut de doua râuri, Dâmbovita si Colentina. Cele doua vai formate în jurul râurilor, împart
4
orasul în cateva zone, sub forma de platouri cu meandre si terase. Prezenta a doua terase locale
(2 - 4 m si 8 -12 m) de-a lungul celor doua vai ofera varietate peisajului din centrul orasului.
Caracteristicile geomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul actunii de eroziune,
transport si depunere a cursului inferior al râului Dâmbovita care strabate zona mediana a
Bucurestiului pe directia aproximativa NV-SE, precum si a râului Colentina.
Solul din centrul Bucurestiului s-a format si dezvoltat sub influenta factorilor naturali si
umani.
În zona orasului si a împrejurimilor, defrisarea excesiva din ultimele doua secole a
Codrului Vlasiei, a permis extinderea agriculturii pe bogatele soluri brune. În conditiile
bioclimatice actuale ale zonei dintre cele doua râuri, solul a devenit argilos. Cea de-a doua
categorie de sol este cel aluvionar, format prin erodarea humusului datorita actiunii apei de
suprafata.
Din punct de vedere litologic, zona Bucurestiului face parte din tipul de câmpie joasa cu
terase, caracterizata prin prezenta numeroaselor terase desfasurate de-a lungul râurilor ce o
dreneaza, zona alcatuita din depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess si depozite
loessoide.
1.5. Hidrografie
Hidrografia este reprezentata de raurile Dambovita (24 km) si afluentul sau Colentina (in
nord, pe 33 km, foarte meandrata). Cursul raului Dambovita a fost amenajat si canalizat dupa
planurile arhitectului Grigore Cherchez si a fost acoperit cu plansee de beton in 1936 pe
portiunea dintre Piata Natiunilor Unite si Podul Serban Voda. Lacurile sunt artificiale amenajate
de om ca puncte de atractie si agrement: Baneasa (40 ha), Herastrau, Chitila, Mogosoaia,
Floreasca, Tei, Fundeni, Pantelimon, Lacul Morii.
1.6. Clima
5
suplimentara a retelei stradale, de arderile de combustibil, de radiatia exercitata de zidurile
cladirilor etc. In general iernile sunt reci, cu zapezi abundente, insotite deseori de viscole.
Temperatura medie lunara cea mai scazuta se inregistreaza in luna ianuarie, cu o valoare
medie de -3°C. Vara este foarte cald, in iulie temperatura medie este de 23°C, uneori atinge chiar
35-40°C. Pe fondul variatiilor climatice generale, specifice regiunii, putem vorbi de o serie de
modificari termice locale, generate de structura si functionalitatea orasului, punand in evidenta
unele diferentieri intre climatul specific teritoriului construit si cel al zonelor sale exterioare. O
prima constatare, in acest sens, se refera la oscilatiile termice diurne: dimineata, temperaturile
medii orare cele mai scazute apar in oras la Filaret cu o ora mai tarziu decat la Baneasa.
De asemenea se pot observa diferentieri si la valorile temperaturii extreme absolute.
Astfel reiese in mod clar rolul de „insula termica” pe care il joaca Bucurestiul in raport cu
imprejurimile. In cea ce priveste inghetul, data medie a aparitiei primului inghet se situeaza la 1
noiembrie, iar a ultimului inghet la 3 aprilie, durata medie fiind de 90-100 zile. In schimb vara se
inregistreaza in medie anual circa 46 zile tropicale, cu temperaturi maxime de peste 30°C.
Vegetatia naturala, in cea mai mare parte inlocuita de culturi, apartine la trei mari
formatiuni: stepa, caracteristica partii estice (indeosebi in Baragan), cuprinzand pajisti stepice cu
graminee (paiusul, colilia, negara, pirul s.a); silvostepa, cu pajisti stepice si palcuri de padure
(cuprinzand stejarul pufos si stejarul brumariu); padurile de stejar Svlasia); are o larga dezvoltare
vegetatia de lunca cu zavoaie de salcii, plopi, indeosebi in luncile Dunarii, Siretului, Ialomitei.
Fauna cuprinde speciile caracteristice stepei, silvostepei si padurii de foioase. Este pe cale
de disparitie dropia, ocrotita de lege si pastrata in cateva rezervatii.
Solurile In Campia Romana predomina cernoziomurile (caracteristice stepei) si
cernoziomurile levigate (tipice pentru silvostepa, avand o mare raspandire); ambele tipuri sunt
din categori molisolurilor, bogate in humus de mare fertilitate. Exista si soluri brun-roscate de
padure.
De asemenea, se intalnesc saraturi, mai frecvente in Baragan, lacovisti (soluri
hidromerfe), indeosebi in luncile Dunarii, Siretului si Buzaului.
Rezervatiile naturale sunt paduriel Comana si Snagov, Lacul Sarat de langa Braila,
Dunele Hanu Conachi, Padurea Izvoru, padurile Spataru si Ciornuleasa.
6
Capitolul II
Oferta turistica
Parcul Cismigiu
7
Parcul Herastrau
Lacul Floreasca
se afla in partea de nord a orasului, pe cursul raului Colentina, intre Lacul Herastrau si
Lacul Tei, sector 1, localitatea Bucuresti;
are o suprafata de 70 de ha, lungimea de 3 km, latimea intre 100-800 m si o adancime de
1-5 m.
Lacul Titan
8
adaposteste arme medievale si moderne, vitralii austriece, germane, elvetiene, flamande,
tapiserii flamande tesute la razboi vertical, mobilier (austriac, italian), opere ale unor
pictori flamanzi, italieni, germani, raritati bibliofile;
impresionante sunt vitraliile, semineul adus din Toscana si biblioteca din lemn masiv de
nuc ce incadreaza volume rare.
9
sunt prezente in sali pentru a nu incarca excesiv expunerea si a evita deteriorarea
obiectelor sensibile la actiunea luminii;
adaposteste de asemenea si o biblioteca, desene, schite, harti, tablouri, obiecte mostenite
de la savantii si exploratorii din trecut.
Muzeul National George Enescu
gazduit de Palatul Cantacuzino,situat pe Calea Victoriei nr.141, sector 1, localitatea
Bucuresti;
expozitia permanenta este desfasurata in trei sali ale palatului si prezinta cronologic,
fotografii, manuscrise, instrumente muzicale, obiecte si documente legate de viata si
activitatea muzicianului.
Arcul de Triumf
situat in partea de nord a Bucurestiului, sector1, la intersectia soselei Kiseleff cu
bulevardele Constantin Prezan, Alexandru Averescu si Alexandru Constantinescu;
a fost proiectat de Petre Antonescu, construit intre 1921-1922 si apoi renovat intre 1935-
1936;
comemoreaza victoria Romaniei in Primul Razboi Mondial;
la edificarea sa au contribuit si numeroase asociatii si societati ale fostilor combatanti din
Primul Razboi Mondial, cu peste 7 milioane de lei;
in timpul comunismului s-au scos din partile laterale ale acestuia doua texte ale
proclamatiilor regelui Ferdinand catre tara, cu ocazia intrarii Romaniei in Razboiul de
Intregire si cu prilejul Incoronarii de la Alba Iulia din 1922; alte modificari au fost aduse
monumentului si prin inlocuirea efigiilor regelui Ferdinand Intregitorul si ale Reginei
Maria de pe frontispiciul de pe fatada sudica cu doua flori de piatra; dupa 1989 aceste
flori au fost date jos, fiind montate doua medalioane din bronz ce infatiseaza chipurile
regelui Ferdinand si reginei Maria.
Ateneul Roman
situat pe Calea Victoriei, in Piata George Enescu, sector 1, Bucuresti;
adaposteste si sediul Filarmonicii "George Enescu";
constructia sa a inceput in 1886, dupa planurile unui arhitect francez si a fost inaugurata
la 14 februarie 1888;
o parte din fonduri au fost adunate prin subscriptie publica, la indemnul "Dati un leu
pentru Ateneu";
fatada este un peristil cu latimea de 48 m, avand 6 coloane de cate 12 m inaltime, identice
in dimensiuni cu cele ale Erechteionului din Atena; sub peristil se afla cinci medalioane
in mozaic reprezentandu-i pe cinci dintre marii domnitori ai tarii: Neagoe Basarab,
Alexandru cel Bun, regele Carol I, Vasile Lupu si Matei Basarab; edificiul se termina cu
o cupola bogat decorata;
interiorul cuprinde o sala de concerte cu o capacitate de 794 de locuri, iar deasupra lojilor
(in numar de 52), de jur imprejurul tamburului cupolei, cu exceptia locului unde se afla
scena, se desfasoara o fresca lata de 3 m si lunga de 70 m, alcatuita din 25 de scene
reprezentative din istoria Romaniei;
in 1935, la initiativa lui George Enescu, au fost stranse fonduri pentru constructia orgii de
concert, amplasata in fundalul scenei;
10
in trecut, in Ateneul Roman se afla si Pinacoteca Statului, fondul de tablouri fiind preluat
de actualul Muzeu National de Arta al Romaniei, iar aleile Gradinii Ateneului erau
strajuite de busturi ale unor mari oameni politici, de cultura sau artisti romani care au fost
distruse in anii regimului comunist; in prezent, in aceasta gradina este amplasata doar o
singura statuie, cea a lui Mihai Eminescu;
Ateneul a fost consolidat si restaurat in perioada 2000-2004 si redeschis in 2005;
inscris in Lista Monumentelor Istorice ca monument de arhitectura de grupa valorica A,
de valoare nationala si universala; in 2007, a fost inclus pe lista Patrimoniului European,
iar in anul 2011 pe lista Locurilor din Patrimoniul Mondial UNESCO.
Palatul Cantacuzino
11
cladirea a servit si drept resedinta a Consiliului de Ministri, in preajma celui de-al Doilea
Razboi Mondial, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial "George Enescu";
in prezent aici au loc numeroase evenimente culturale, precum lansari de carte, concerte
de muzica clasica sau colind.
Palatul Bragadiru
12
aici se desfasoara de obicei evenimente culturale, nunti si receptii, intalniri de afaceri,
conferinte, petreceri aniversare, cocktail-uri, mese festive si multe alte evenimente;
este supranumit si "Colosseum".
Palatul Regal
Palatul Cotroceni
13
in anul 1679 domnitorul Serban Cantacuzino incepe constructia unei manastiri, opera sa a
fost continuata de Constantin Brancoveanu, iar in 1862 Alexandru Ioan Cuza transforma
aceasta manastire in resedinta domneasca de vara; la inceputul domniei sale, Principele
Carol I al Romaniei se hotaraste sa construiasca in apropierea manastirii un palat care sa
serveasca drept resedinta oficiala in Bucuresti; constructia incepe in 1888, fiind
conceputa in stil clasic venetian, insa mai tarziu, a fost reconceputa aripa nordica in stil
national romantic, adaugandu-i-se o sala mare cu o terasa deasupra si doua foisoare cu
coloane, unul dintre acestea replica a foisorului de la manastirea Horezu; in 1896
principesa Maria si principele Ferdinand se muta la Cotroceni; intre anii 1949-1976
palatul este numit Palatul Pionierilor; avariat in timpul cutremurului din 1977, trece prin
lucrari de restaurare care au durat aproximativ 10 ani; in anul 1984 biserica manastirii
este demolata din ordin comunist; dupa Revolutia din 1989 a devenit sediul Presedintiei
Romaniei;
adaposteste si Muzeul National Cotroceni care a primit premiul European Museum of the
Year Award - Special Commendation 1994;
cu ocazia "zilelor portilor deschise" palatul poate fi vizitat de catre public.
Palatul Patriarhal
Palatul Stirbei
14
Palatul Sutu
Palatul Parlamentului
15
are o inaltime de 84 m, 12 niveluri la suprafata si 8 in subteran, si o suprafata de 330.000
mp;
numele salilor sale au fost alese dupa 1989 in functie de evenimente importante din
istoria poporului roman sau personalitati istorice cunoscute: Sala Unirii,in care se afla cel
mai mare candelabru din palat,cu o greutate de trei tone si 7.000 de becuri; Galeria de
Onoare atrage prin geamurile si candelabrele din cristal; draperiile cantaresc 250 de
kilograme si se spala manual; in aceasta sala, regizorul Costa Gavras a filmat cateva
scene din filmul Amen; Sala Nicolae Balcescu se remarca prin stilul grecesc in care este
construita si are coloane din bronz si marmura roz de Ruschita; Sala Drepturilor Omului;
Sala Nicolae Iorga, Sala I.C. Bratianu; Sala C.A. Rosetti si altele;
in 1997 isi schimba numele in Palatul Parlamentului, avand sediul aici mai multe
institutii: Camera Deputatilor, Senatul Romaniei sau Muzeul National de Arta
Contemporana;
gazduieste expozitii, targuri, baluri, conferinte, simpozioane, seminarii, intalniri politice,
concerte, piese de teatru.
Palatul Snagov
Palatul Snagov a fost construit in anii 30 de catre Printul Nicolae si extins in anii 80 de
familia Ceausescu. Aceasta resedinta se afla pe malul lacului Snagov, fiind in present destinata
oaspetilor veniti la invitatia unor institutii importante precum : presedentia, parlamentul sau
guvernul. Schitele initiale apartin fiicei scriitorului Delavrancea, Henriette Delavrancea Gibory,
fiind cunoscuta drept cea mai mare arhitecta a Romaniei in acea perioada. Resedinta a fost
finalizata in 1932, fiind formata dintr-un hol mare la parter si cateva camere la etaj. Palatul nu a
fost locuit mult timp, datorita neintelegerilor dintre Printul Nicolae si fratele sau. In cronicile
vremii se spunea ca aceasta casa era deschisa politicienilor, artistilor si scriitorilor.
In 1937, Printul Nicolae a fost dezmostenit de fratele sau si exilat. Acesta nu a ajuns sa mai
revada Palatul Snagov, care este ocupat succesiv de Antonescu si Gheorghiu Dej. Chiar daca
Printul Nicolae ar fi avut mostenitori, acestia nu ar mai fi avut nimic de revendicat. In prezent,
Palatul nu mai pastreaza din ideile Henriettei Delavrancea decat intrarea, scara si holul care duce
la etaj. La inceputul anilor 70, arhitectului Roguski, i s-a cerut extinderea Palatului Snagov de
catre Nicolae Ceausescu, intrucat dorea ca acesta sa fie resedinta de intalniri cu consiliul de
ministry.
Extinderea si amenajarea Palatului Snagov au durat aproape sapte ani, facandu-se dupa
planurile profesorului Nicolae Vladescu, iar majoritatea materialelor de constructie si a
decoratiunilor provin din Romania. Ceausescu insa, nu a locuit niciodata in Palat, ci peste lac,
intr-un complex de case construite peste niste foste ferme. Drumul de acasa pana la Palat era
facut de cuplul presidential cu vaporul, de aceea constructia a fost completata cu un ponton de pe
care astazi se trage cu artificii la nunti.
Palatul Mogoșoaia
Este o clădire istorică din localitatea Mogoșoaia, județul Ilfov, România, aflată la circa
15 km de centrul orașului București. Complexul conține clădirea propriu-zisă, curtea acestuia cu
turnul de veghe, cuhnia (bucătăria), casa de oaspeți, ghețăria și cavoul familiei Bibescu, precum
și biserica „Sfântul Gheorghe” aflată lângă zidurile curții. Palatul poartă numele văduvei
boierului Mogoș care deținea pământul pe care a fost construit.
16
Palatul Mogoșoaia a fost în posesia familiei Brâncoveanu timp de aproximativ 120 de
ani, trecând apoi în proprietatea familiei Bibescu.
Principala clădire a complexului de la Mogoșoaia este Palatul construit de Constantin
Brâncoveanu, având apartamentele familiei princiare la primul etaj, unde se ajunge direct din
curte pe o scară exterioară ce dă într-un balcon amplasat pe fațadă. Parterul palatului conține
camerele servitorilor, iar la subsol se află o pivniță cu un tavan format din patru domuri. Fațada
dinspre lac este și ea una aparte cu o logie de inspirație venețiană, cu trei arcade.
Cuhnia (bucătăria brâncovenească) se află în curtea palatului, având patru turnuri de aerisire.
Turnul porții străjuiește intrarea în curte. În el se poate urca pe o scară exterioară. Atât turnul
porții, cât și cuhnia au fost restaurate de Martha Bibescu între 1922 și 1930.
Capela Gheorghe Bibescu, construită după 1880 adăpostește mormintele familiei
Bibescu, inclusiv ale prinților Mihai și George Basarab-Brâncoveanu, aviatori morți în timpul
celui de-al doilea război mondial.
Serele Mogoșoaia au fost construite după 1890, de arhitecți francezi și sunt încă folosite
pentru cultura florilor și ca atelier de educație plastică pentru copii.
Ghețăria servea la stocarea pe timpul verii a gheții aduse din lacul Mogoșoaia, aflat în apropiere.
Biserica „Sfântul Gheorghe” se află în afara zidurilor palatului, lângă turnul porții.
Ctitorită de Constantin Brâncoveanu și terminată în 1688, cu puțin timp înainte ca ctitorul ei să
devină domnitor, ea adăpostește mormântul lui George-Valentin Bibescu, precum și tabloul votiv
ce-i reprezintă pe Constantin Brâncoveanu și pe cei patru fii ai săi.
Palatul Stirbey
Barbu Stirbey, domnitor al Tarii Românesti între iulie 1849 - octombrie 1853 si între
octombrie 1854 - iunie 1856, a mostenit Palatul Stirbey de la parintele sau adoptiv, marele vornic
Stirbey. Având o formatie intelectuala moderna, pe care i-o asigurasera si studiile la Paris,
domnitorul s-a consacrat preocuparilor sale politice, intervenind destul de putin asupra
Domeniului, pe care l-a lasat la rândul sau mostenire fiului sau, Principele Alexandru Barbu
Stirbey (1837-1895).
Mai putin preocupat de politica, Principele, nascut si educat la Paris, a fost în schimb o
fire dinamica, cu o întelegere excelenta a timpului ssu, care, la îndemnul tatalui sau, Domnitorul
Barbu Stirbey, a dezvoltat puternic Palatul Stirbey, dându-i o dimensiune industriala si
comerciala. Principele a amenajat parcul, a construit Palatul si Biserica, precum si numeroase
obiective functionale, doar partial prezervate astazi.
Barbu Alexandru Stirbey (1872-1946) a mostenit Domeniul de la tatal sau la doar 23 de
ani. Om politic si, deopotriva, un întreprinzator abil si pasionat, educat si el la Paris, Printul
Stirbey a dat Domeniului stralucirea conferita de generozitatea spatiului si fericita amplasare,
valorificând la maxim potentialul sau economic dar, mai ales, introducându-l în circuitul înaltei
societati bucurestene.
Printul Stirbey s-a aflat în relatii apropiate cu Familia Regala îndeplinind pentru un timp
functiile de Administrator al Domeniilor Regale si consilier al Regelui Ferdinand.
Profesorul universitar dr. Ioan Scurtu il numeste pe Barbu Stirbey eminenta cenusie si nu-
si explica faptul ca acesta a vut o relatie si chiar un copil cu regina Maria, relatie pe care Carol I
o tolera, principele Ferdinand o accepta iar sotia printului parea ca nu o cunoaste. “Interesant este
ca sotia lui Stirbey, Nadeja, era incântata de prietenia dintre cei doi, o invita pe Maria la palatul
de la Buftea, unde principesa ramanea adesea peste noapte. Nadeja nu vedea ca intre sotul sau si
sotia mostenitorului tronului ar exista relatii intime, iar vorbele care-i ajungeau la ureche le
17
considera simple bârfe, puse la cale de cei invidiosi de faptul ca intre familia Stirbey si
principesa Maria erau relatii atât de apropiate. Nici fetele lui Stirbey nu credeau in barfe si erau
incântate de prezenta fermecatoarei printese la palatul de la Buftea.” Constantin Argetoianu nota:
"La Curtea noastra, secretele alcovului erau secretele tuturor, si cu destrabalata educatie pe care o
primise, in continua ei promiscuitate cu slugile, aflase si odraslele dinastiei istorioarele mai mult
sau mai putin piparate pe care oamenii si le povesteau pe soptite. Anecdota despre Elisabeta,
fiica lui Ferdinand I, chemând pe mica Ileana la fereastra cu cuvintele: Vino iute, sa vezi pe tatal
tau, ca sa vada pe printul Stirbey coborând din automobil, a facut pe vremuri inconjurul
Bucurestilor". Unii istorici sustin ca si baiatul cel mic, Mircea, era tot al printului Stirbey.
Palatul Brancovenesc
Stilul neoromanesc este bazat pe o multipliciate de surse din cadrul regiunilor romanesti,
cea mai importanta reprezentare avand-o bisericile si palatele construite in perioada centrata pe
domnia voievodului Constantin Brancoveanu (1688 – 1714) al Tarii Romanesti. Arhitectura
creata de-a lungul acelei ere este denumita de obicei “brancoveneasca” (alti termeni mai sunt
“munteneasca” sau “renastere romaneasca”), fiind o foarte particulara si flamboaianta mixtura de
motive tipice sudului Romaniei cu detalii de inspiratie islamic otomana, impreuna cu elemente
renascentiste (din nordul Italiei) si baroce.
Din pacate nu multe din aceste extraordinare edificii mai sunt in existenta, fiind distruse
sau deteriorate de razboaie, in timpul invaziilor armatelor imperiilor vecine, cutremure, inundatii
sau incendii devastatoare. De asemenea o importanta proportie a edificiilor ramase, a avut intre
timp arhitectura alterata.
Raritatea relativa a acestor edificii arhetip, a fost un aspect de care s-a plans si Ion Mincu,
initiatorul stilului neoromanesc, la sfarsitul sec. 19. In consecinta, o mare parte a structurilor de
tip brancovenesc au trebuit sa fie reconstruite in timpurile moderne be baza ramasitelor disparate
scoase din ruine, arhitectii restauratori folosindu-si din plin imaginatia pentru a umple marile
gauri din volumul limitat de informatii necesare pentru restaurarea acestor monumente.
Un caz elocvent in aceasta privinta este cel al Palatului Potlogi, prezentat in imaginile de
mai jos, construit de Constantin Brancoveanu in 1698 – ’99, un produs stralucit al creativitatii
efervescente a acelei perioade din Valahia.
NH Bucharest
Acest hotel de 4 stele este situat ideal în cartierul financiar din Bucureşti, aproape de
Piaţa Unirii şi Palatul Parlamentului. Sunt disponibile acces gratuit la internet Wi-Fi şi o parcare
privată gratuită.
Oaspeţii se vor putea bucura de un sejur încântător într-una din cele 76 de camere,
beneficiind de o atmosferă elegantă şi de servicii personalizate.
Oaspeţii pot savura mese rafinate la restaurantul Hotelului NH, care serveşte atât
specialităţi tradiţionale, cât şi mâncăruri internaţionale. În lounge-ul modern şi elegant de mic
dejun se oferă un bufet bogat de mic dejun. Barul din hol serveşte o varietate de băuturi şi
gustări.
După o zi lungă, puteţi beneficia de un masaj terapeutic relaxant.
18
Cea mai apropiată gară se află la 20 de minute cu maşina, iar la cel mult 7 minute de mers
pe jos veţi găsi o staţie de metrou şi mai multe staţii de autobuz. Centrul istoric al Bucureştiului,
unde există o varietate de cafenele, restaurante, magazine şi obiective culturale, se află la numai
câţiva paşi de NH Bucharest.
Hotel Bertholet
Deschis în ianuarie 2009, Hotelul Berthelot se bucură de o amplasare perfectă în centrul
cultural şi istoric al Bucureştiului.
Oferind oaspeţilor o experienţă unică într-o ambianţă intimă şi luxoasă, hotelul se află
aproape de cele mai interesante locaţii din oraş, precum Palatul Parlamentului, Piaţa Universităţii
şi multe altele, toate acestea fiind accesibile în 5-15 minute de mers pe jos.
Camerele de la Hotelul Berthelot sunt astfel create încât zgomotul de la artera principală
să nu interfereze cu atmosfera unică şi plăcută a hotelului.
Dacă aveţi nevoie de o sală de întâlniri, pentru un grup mic sau conferinţe la nivel înalt,
sala de conferinţe de la Hotelul Berthelot vă stă la dispoziţie. Personalul amabil şi profesionist vă
va ajuta la organizarea oricărui tip de întâlnire, seminar sau conferinţă.
Hotel Trianon
Situat în centrul istoric al acestui oraş aglomerat, acest hotel superb îmbină o gamă
impresionantă de facilităţi cu atmosfera caldă.
Bucuraţi-vă de varietatea preparatelor culinare în elegantul restaurant-braserie şi savuraţi
băuturi răcoritoare în barul luminos. Faceţi afaceri în centru şi beneficiaţi de numeroasele
facilităţi oferite.
Exploraţi locurile şi atracţiile turistice din apropiere şi profitaţi de proximitatea celui mai
mare parc, Cişmigiu. Retrageţi-vă în camera dumneavoastră decorată cu gust şi complet utilată şi
cufundaţi-vă în liniştea ambientală.
19
Capitolul III
Printre Palatele Bucurestiului
Durata: 7 zile
Numar turisti: 30.
Itinerariul: Timisoara - Bucuresti
Plecare: Timisoara ,01.09 2013, ora 08.00,
Sosire: Bucuresti, 07.09.2013, ora 21.00,
Tariful include:
- Transport - avion
- Cazare
- Masa
Ziua 1
Obiective :
Palatul Stirbei - Bucuresti
Palatul Sutu
Palatul Cantacuzino
Cazare: Hotel Bertholet
Cina ora 19:30
Ziua a 2-a
Mic-dejun ora 09:00
Obiective :
Palatul CEC Bucuresti
Palatul Cotroceni
Palatul Regal
Palatul Patriarhal
Cazare : Hotel Bertholet
Cina ora 19:30
Ziua a 3-a
Mic-dejun ora 09:00
20
Obiective :
Palatul Parlamentului
Cazare: Hotel Bertholet
Cina ora 19:30
Ziua a 4-a
Mic-dejun ora 09:00
Obiective :
Castelul Vlad Tepes
Palatul Bragadiru
Palatul Ghika Tei
Cazare: Hotel Bertholet
Cina ora 20:00
Ziua a 5-a
Mic-dejun ora 09:00
Obiective :
Palatul Mogosoaia
Palatul Stirbey
Cazare: Hotel Bertholet
Cina ora 19:30
Ziua a 6-a
Mic-dejun ora 09:00
Obiective:
Palatul Snagov
Palatul Brancovenesc
Cazare: Hotel Bertholet
Cina ora 19:30
Ziua a 7-a
Mic-dejun ora 09:00
Timp Liber
21
3.2. Întocmirea analizei de preţ
cheltuieli cu
1. 80 lei/noapte * 6 nopţi 480 14400
cazarea
alimentaţia
C -25 X 6 = 150 lei
cheltuieli cu
3. Avion + autocar 900 27000
transportul
cheltuieli cu
4. 1 ghid * (cazare, masa) 31 930
ghidul
cheltuieli cu
5. 1 şofer *(cazare, masa)
soferul
6. alte cheltuieli
22
Capitolul IV
Analiza pietei turistice
Acestea au constituit pentru mult timp o autentica fortificatie în jurul cetatii, însa au
favorizat si o atmosfera umeda si insalubra, precum si proliferarea epidemiilor de ciuma si
holera, care au mentinut relativ scazut numarul de locuitori si au împiedicat semnificativ
dezvoltarea cetatii. Cu timpul însa întreaga zona a fost bonificata, paienjenisul de canale au fost
deviate, mlastinile s-au uscat. Decisiv pentru îmbunatatirea terenului a fost construirea Canalului
Bega începând cu 1728 si asanarea completa a mlastinilor din împrejurimi. În schimb, terenul de
pe raza orasului mosteneste o pânza freatica aflata la o adâncime de numai 0,5-5m: factor care nu
permite construirea edificiilor înalte.
Esantionul reprezinta un grup sau un segment selectat al unei colectivitati si care este
supus cercetarii, urmând ca rezultatele acesteia sa fie generalizate asupra întregii colectivitati.
N= t2 x p (1-p)
∆2w
n = numarul de subiecti care urmeaza a fi investigati
23
p = proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata ( ia
valoarea 0,5)
∆2w = eroarea limita admisa
t = 2,24
p = 0.5
∆2w = 3%
Rezultatele sunt garantate cu o probabilitate de 97.5%
n=t2p(1-p)/∆2
n=[(2,24)20.5(1-0.5)]/(0.03)2=1394/persoane
Chestionarul este instrumentul folosit pentru culegerea datelor prin ancheta sondaj. Este un
formular scris sau expus pe ecranul calculatorului, care contine o lista de întrebari alcatuita cu scopul de a
obtine informatii asupra unei probleme de marketing.
Chestionarul contine o succesiune de întrebari, la care subiectul intervievat urmeaza sa raspunda.
Orice chestionar trebuie sa fie elaborat si testat cu multa atentie, eliminându-se orice neajunsuri înainte de
a fi utilizat pe scara larga. Întrebarile trebuie sa fie clar formulate, fara ambiguitati si într-un limbaj
simplu, accesibil tuturor subiectilor intervievati.
o Da
o Nu
o nimeni
o sotul/ sotia/copiii
o prieteni
o grup turistic organizat
2. Care au fost principalele motive care v-au determinat sa alegeti Bucuresti ca destinatie
turistica?
24
o calitatea serviciilor de cazare si alimentatie
o amplasarea geografica
o publicitatea realizata prin mijloacele mass media
o trenul
o autoturismul personal
o avionul
o autocarul
o parcuri de distractie
o plimbari in aer liber
o shopping
o activitati culturale
o politete
o promptitudine
o disponibilitate
o profesionalism
7. Daca ati dispune de un serviciu de Internet în cadrul hotelului, ati apela la el?
o da cu siguranta
o probabil ca da
o nu stiu
o probabil ca nu
o sigur ca nu
o foarte bune
o bune
o satisfacatoare
o proaste
o foarte proaste
9. Care considerati ca sunt formele de turism care se vor dezvolta cel mai mult in Bucuresti ?
25
o turism de agrement
o turism itinerant
o turism cultural
o turism de afaceri
o Da
o Nu
o Nu stiu
o 200-400 lei
o 400-600 lei
o 600-800 lei
o peste 800 lei
o sub 20 de ani
o 20 – 29 ani
o 30 – 39 ani
o 40 – 49 ani
o 50 – 59 ani
o peste 60 de ani
28
Bibliografie
http://www.ghidbucuresti.ro/despre-bucuresti.php
https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti
http://www.pli-europe.es/rumania/Date_istorice_despre_Bucuresti.html
http://www.miculparis.ro/
http://www.tourismguide.ro/html/orase/Bucuresti/Bucuresti/muzee_bucuresti.php
29
30
31