Sunteți pe pagina 1din 129

Clasificarea tulburarilor in

psihiatrie
DSM IV-TR (APA)
Clasificarea bolilor (nosologia) in
medicina
Parte integranta a teoriei si practicii medicale
Necesara pentru o conceptualizare a comunicarii
intre profesionistii aceleiasi meserii
Permite aprobarea unui arbore decizional unic
privind tratamentul intr-un anumit stadiu al bolii
(protocol terapeutic)
Permite definirea unor factori predictivi ai
evolutiei
Permite inregistrarea clinica a evolutiei ( mai ales
in cadrul studiilor clinice)
In medicina : DIAGNOSTICUL
Un sindrom consistent a carui cauza
este necunoscuta sau diferita, o
anume deviatie de la o structura sau
functie a unui sistem a carui cauza
ramane necunoscuta, o deviere de la
o anume functie fiziologica normala ,
sau efectul unui agent sau proces
etiologic cunoscut
In psihiatrie ..
Lucrurile au evoluat oarecum diferit fata de
medicina clasica.
Sistemele de clasificare si specificul psihiatriei o
percep ca fiind mai putin medicina sau mai
putin stiintifica
La acel moment au fost facute eforturi conjugate
de schimbare a viziunii din hermeneutica si
empirica intr-o clasificare care sa faciliteze studiul
clinic si fiabilitatea clinica
Asa a aparut.In USA DSM 1 , 2 , 3..etc
Scurt istoric al clasificarilor in
psihiatrie
Melancolia si isteria erau cunoscute in Egiptul
antic si in Sumeria inca din 2600 BC
In India , in 1400 Bc apare sistemul de clasificare
Ayur-Veda
Hipocrate si Platon creaza sistemul de clasificare
in Grecia antica ( empiric Hipocrate si rational
Platon)
Sistemul umoral descris de Galenus a persistat in
intreaga Europa pana in Evul Mediu
Renasterea in Europa
Thomas Sydenham
Carolus Linneaus si Francois Boissier
de Sauvages
Emil Kraepelin
Incepand din 1880
Existau 7 boli psihice bine definite :
Mania
Melancolia
Monomania
Paralizia
Dementa
Dipsomania
Epilepsia
Prima clasificare standard in psihiatrie in 1918
American Medico-Psychological Association
(precursorul APA)
1935 APA a colaborat cu NY Academy of
Medecine Standard Classified Nomenclature of
disease
1948 ; WHO lanseaza ICD-6 care nu intruneste
exigentele psihiatrilor americani
1952 : prima editie a DSM
1968 DSM-II
1980 DSM-III
1987 DSM III.R
1994 DSM IV
1998 DSM- IV - TR
Psihoza, psihopatie, nevroza

Psihoza termen introdus de Ernst Feuchtersleben in 1845 pentru


a descrie interactiunea complexa intre psihic si fizic si se referea in
epoca aceea la nevroza
Rapid s-a instalat o stare de confuzie cand psihoza,psihonevroza si
psihopatia toate insemnau acelasi lucru
Pe la inceputul sec XX sub puternica influenta a lui Kraepelin , s-a
inversat intelesul termenului de nevroza si psihoza
Nevrozele si psihopatiile ( numite de acum tulburari de
personalitate) reprezinta de acum reactii exogene sau deviatii pe o
axa de continuum fata de normal
Termenii persista si in prezent, frecvent utilizati cu conotatie
negativa si de multe ori utilizati incorect
PSIHOZA
Intelesul traditional = pierderea contactului cu
realitatea sau tulburare majora a gandirii
manifestata prin delir , halucinatii , confuzie ,
tulburari ale memoriei
Inglobeaza ulterior si lipsa integrarii sociale si a
relatiilor interpersonale
Aparitia regresiei ca mecanism de aparare (in
special ca inteles psihanalitic)
Rezulta o multitudine de intelesuri a
termenului , cu pierderea preciziei si relevantei
clinice
Este posibil ca termenul sa fie exclus din
clasificarile ulterioare, dupa exemplul nevrozei
Conform glosarului APA
PSIHOZA
Tulburare in testarea realitatii (pierderea
contactului cu realitatea)
Termenul poate fi aplicat punctual sau
pentru a descrie starea durabila unei
persoane in timpul evolutiei bolii
Se poate aplica de asemenea cand
comportamentul unei persoane este atat
de afectat ca interfereaza cu capacitatea
sa de perceptie a realitatii ( exemplu in
intoxicatia cu PCP)
IN DSM-IV tulburarile psihotice :
Schizofrenia Tulburari ale dispozitiei
( manie, depresie) pot
Tulb schizofreniforma avea caracteristici
Psihoza indusa psihotice
Tulburarea psihotica
indusa de o boala Alte tulburari nonpsihotice
pot avea stari tranzitorii
somatica
psihotice (tulb de
Psihoza indusa personalitate borderline)
medicamentos
Psihoza NOS Reactia de doliu
Termenul de PSIHOPATIE
La sfarsitul sec XIX psihopatie insemna
psihopatologie si se aplica la orice forma
de tulburare mentala
Koch, Gross si Morel micsoreaza conceptul
si il aplica doar la ceea ce azi numim
tulburari de personalitate
Personalitatea psihopatica devine ulterior o
subclasa a acestui tip de
tulburari(personalitatea antisociala sau
dissociala)
PSIHOPATIE
Eugen Kahn utilizeaza termenul de
psihopatie pentru starea de tranzitie
dintre sanatate si boala mintala
CG Jung redefineste personalitatea si
chiar utilizeaza o viziune mai
moderna , ca o combinatie intre
tipologie si dimensiune
In DSM IV : se pastreaza tulb de
personalitate antisociala si in ICD 10
tulb de personalitate dissociala
NEVROZA
William Cullen a inventat termenul in 1784
si a definit prin nevroza o larga categorie
de tulburari care afecteaza sistemul
nervos(la debut era folosit ca termen
generic)
Definitia actuala se refera la o tulburare
cronica,recurenta si non-psihotica,
caracterizata in principal prin anxietate
exprimata direct sau prin mecanisme de
aparare.
NEVROZA
Apare uneori ca un simptom
(obsesie, complusie, fobie)sau ca o
tulburare de dinamica sexuala
Contactul cu realitatea este in mare
parte pastrat
!!!!!!!Acest termen a disparut in
DSM-IV , se pastreaza in ICD-10
CLASIFICAREA AMERICAN
PSYCHIATRIC ASSOCIATION

DSM IV TR
Clasificare multiaxiala DSM-IV
AXA I : tulburari clinice si alte stari care
pot fi semnificative clinic
AXA II : tulburari de personalitate si
retardul(intarzierea) mental(a)
AXA III : boli si probleme somatice
AXA IV : probleme sociale si ale sistemului
socio-familial
AXA V : Evaluarea globala a functionarii
(EGF sau GAF)
Diagnosticul pozitiv
Conturarea diagnosticului pe pacient
in urma enumerarii elementelor
psihopatologice relevante
Starea pacientului cu explicatii ,
exemple , expresii proprii
Reactia la tratament
Examene paraclinice efectuate pe
parcurs
Etapele diagnosticului diferential
Eliminarea unei patologii determinate
de o substanta psihotropa sau nu
Eliminarea unei afectiuni medicale
generale ( diagnosticul pe axa III sau
o tulburare de adaptare)
Diagnosticul TULBURARII SPECIFICE
PRIMARE
Etapele diagnosticului diferential (2)
Diagnosticul tulburarii de adaptare din
categoria nespecificate in alta parte

Determinarea limitei pentru absenta


oricarui diagnostic, definirea notiunii
semnificativ din punct de vedere
clinic

Eliminarea unei tulburari factice sau a


simularii
AXA IV probleme psihosociale
Cu grupul de suport principal
Legate de sistemul social
De educatie
Profesionale
Locative
Economice
De acces la sistemul de sanatate
Cu institutiile judiciare/penale
Alte
AXA V Scala de evaluare globala a
functionarii
Evaluarea functionarii psihologice ,
sociale si profesionale pe un continuum
ipotetic plecand de la individul sanatos
pana la cel mai grav bolnav.
Nu se tine cont de alterari datorate
factorilor somatici sau de mediu.
Utilizata in cercetarea clinica si /sau in
studiile de urmarire ale noilor
tratamente
Psihiatria infanto-juvenila
Diferenele dintre psihiatria copilului
si psihiatria pentru aduli:
Existena copilului i dezvoltarea emoional
depinde de familie sau de ngrijitori - cooperarea
cu membrii de familie; acordul scris, uneori
Stadiile de dezvoltare sunt foarte importante de
evaluare a diagnosticului
Utilizarea farmacoterapiei este mai puin comun,
n comparaie cu psihiatria de adulti
Copiii sunt mai puin capabili s se exprime n
cuvinte
Copilul care sufer de probleme psihice n copilrie
poate fi o persoan emotional stabil la vrsta
adult, dar unele tulburri psihice poate schimba
complet via copilului i a familiei sale
Criterii de diagnosticare pentru Tulburarea
autista
(I) Obtinerea unui total de 6 sau mai multe raspunsuri pozitive la
itemi celor trei sectiuni ( fiind obligatorii cel putin doua la sectinea A
si cate unul la B, respectiv C).
A. Dificultati calitativ semnificative in interactiunea sociala,
datorate unor cauze cum ar fi: utilizarea inadecvata a
comportamentelor non-verbale ( postura, expresie faciala, gestica,
evitarea contactului vizual); esec in stabilirea unor relatii sociale cu
persoane de aceeasi varsta, normale din punct de vedere al
dezvoltarii; absenta intentiei spontane de a impartasi propriile
bucurii, interese si realizari cu alte persoane; absenta reciprocitatii
emotionale sau sociale ( nu participa activ la jocurile colective,
preferand activitatile solitare si servindu-se de altii in scop
instrumental).

B. Dificultati calitativ semnificative in comunicare, datorate unor


cauze cum ar fi : intarziere in dezvoltare sau absenta a limbajului
verbal, fara incercari de suplinire prin modalitati paralingvistice
( cum ar fi mimico-gesticulatia); lipsa capacitati de a initia si sustine
o conversatie in conditiile prezentei limbajului verbal; utilizarea
stereotipa si repetitiva a unor structuri verbale ( apartinand
limbajului comun sau personal); absenta jocului simbolic sau
imaginativ ( comparativ cu copiii normali, de aceeasi varsta).
Criterii de diagnosticare pentru
Tulburarea autista 2
C. Patternuri restrictive, stereotipe si repetitive legate de
comportamente, interese si activitati cum ar fi: preocupari
obsesive, stereotipe si restrictive legate de interese;
dependenta rigid fata de unele conduite rutiniere sau
comportamente rituale; manierisme motorii stereotipe si
repetitive nefunctionale; preocupare intensa legata de
anumite obiecte sau parti ale acestora;

(II) Constatarea unui retard sau a unei disfunctii in cel


putin unul din urmatoarele domenii:
interaciune sociala, limbaj, joc simbolic sau imaginativ
( incepand cu varsta de trei ani ).

(III).Excluderea simptomatologiei tipice sincromului Rett


sau altor tulburari degenerative ce pot aparea in copilarie.

Diagnosticul diferential se face in raport cu sindromul


Asperger, debilitatea mintala si deficientele senzoriale,
precum si cu tulburarile psihiatrice(in special schizofrenia).
Criterii de diagnosticare pentru tulburarea Asperger
(remarcata in general dupa varsta de 3 ani, adesea la 5,6 sau 7 ani):
A. Incapacitate calitativa de a interactiona social, manifestata prin
cel putin doua din urmatoarele:
(1) incapacitatea marcanta de a folosi multiple comportamente non-
verbale cum ar fi contactul vizual, expresia faciala, posturi ale
corpului si gestica pentru a regla interactiunea sociala;
(2) esecul in dezvoltarea de relatii corespunzatoare nivelului de
dezvoltare cu persoanele din jur;
(3) lipsa dorintei spontane de a impartasi bucuria, interesele sau
realizarile cu ceilalti oameni (de ex. obiectele de interes nu sunt
indicate, aduse sau aratate cu degetul);
(4) lipsa reciprocitatii sociale sau emoionale.

B. Tipare repetitive si stereotipe legate de comportament, de


interese si activitati, manifestate prin cel putin una din urmatoarele:
(1) preocuparea exclusiva fata de unul sau mai multe tipare
stereotipe si limitate de interes care se inscrie in parametrii
anormali fie prin intensitate, fie prin focalizare;
(2) aderarea aparent inflexibila la rutina sau ritualuri specifice, non-
functionale;
(3) manierisme motorii stereotipe si repetitive (de ex. pocnirea sau
rasucirea degetelor sau a mainii sau miscari complexe ale intregului
corp);
(4) preocuparea persistenta fata de parti ale obiectelor.
Criterii de diagnosticare pentru tulburarea Asperger 2

Tulburarea cauzeaza o incapacitate semnificativa din


punct de vedere clinic in domeniul social,
ocupational sau in alte domenii importante de
functionare.
D. Din punct de vedere clinic, nu exista o intarziere
generala importanta in vorbire (de ex. cuvinte simple
folosite pana la varsta de 2 ani, fraze comunicative
folosite pana la varsta de 3 ani).
E. Din punct de vedere clinic, nu exista o intarziere
semnificativa in dezvoltarea cognitiva sau in
dezvoltarea abilitatilor de autonomie specifice
varstei, in comportamentul adaptiv (altul decat in
interactiunea sociala) si in curiozitatea fata de
mediul inconjurator in copilarie.
F. Criteriile nu sunt proprii pentru alta tulburare
globala de dezvoltare sau schizofrenie.
Tulburarile hiperkinetice
Etiologia: predispoziia genetic, privarea de caldura
materna, toxinele din mediu sau sau leziuni ale
creierului postnatale

Aproximativ 50% dintre copiii cu sindrom


hiperkinetic au aa-numitele soft signs" i anomalii
minore n EEG
IQ-ul: de la subnormal la inteligenta deasupra limitei
Tulburari specifice de nvare adesea coexista cu
sindromul hiperkinetic
Tipuri de sindrom de hiperactivitate:
- cu perturbare a activitii i ateniei
- hiperkinetic cu tulburri de comportament
Tratamentul tulburarilor
hiperkinetice
Prinii i profesorii trebuie s fie sftuii cum s
fac fa cu copiii hiperactivi

Medicamentos : psihotrope,chiar doze uoare


de antipsihotice sunt uneori prescrise.

Droguri stimulente ca metilfenidatul, uneori, au


efect paradoxal, n conformitate cu teoria, c
stimulente acioneaz prin reducerea
arousalului si reactivitatea cerebrala excesiv,
prost sincronizata vzut n ADHD.
Stimulente sunt medicamente de prima alegere
Tulburarile anxioase in copilarie si
adolescenta
F93 tulburri emoionale cu debut specific in copilrie

F93.0 Anxietatea de separare acopilriei

F93.1 Anxietatea fobica a copilriei

F93.2 Anxietatea sociale in copilarie

F93.3 Tulburri de rivalitate



F93.8 Alte tulburri emoionale in copilrie

F93.9 Tulburri emoionale nespecificate
Anxietatea de separare
Copilul prezinta anxietate atunci cnd este separat
de persoane care sunt importante pentru el punct
de vedere emotional - prini, membrii de familie.
Varsta copilului ar trebui s fie luata n considerare
Refuzul de a merge la scoala este adesea un
simptom al tulburrile de anxietate de separare
Tratament:
In caz de refuz de a merge la scoala limite stricte ar
trebui s fie stabilite si copilul neaparat re-scolarizat
Tratamentul este axat pe structura de familie i
consiliere privind modul de educaie.
n cazurile severe, utilizarea de antidepresive este
necesar
Fobiile specifice
Fobiile specifice cel mai frecvent ntlnite la copii
implica frica de animale, insecte, ntuneric i de
coal. Fobiile de animale si insecte de obicei,
ncep la vrsta de 5 ani i aproape toate
inceteaza odata cu maturizarea . Unii fobii ncep
n adolescenta trzie ex. agorafobia

Tratament:
psihoterapie i o comunicare , explicare dez-
anxietanta din partea parintilor
tehnici psihoterapeutice sunt utile uneori , de
exemplu, desensibilizarea
Fobia sociala
O frica de situatii sociale este asociata cu un comportament
de evitare, care produce probleme n funcionarea ntr-un
grup de copii,in coal, anxietate de performan.
Acceptarea social a copilului poate fi foarte dificil i poate
avea un impact asupra lui sau a dezvoltarii personale
ulterioare.

Aprehensiune fata de strini i situatii sociale sau anxietate


atunci cnd se confrunt cu noi situaii , ciudate sau de
pericol social. Aceast categorie ar trebui s fie folosite
numai n cazul n care astfel de temeri apar n primii ani, i
sunt excesive atat ca intensitate si nsoit de probleme n
funcionare
Tratamentul:
- psihoterapie
- medicamentos: anxioliticele
Tulburari ale funcionarii sociale cu debut
specific in perioada copilriei i adolescenei
Acest grup de tulburri se caracterizeaz prin
tulburri n funcionarea social care nu sunt
asociate cu deficite severe si incapacitatea social
din tulburarile pervazive de dezvoltare.
F94 Tulburri de funcionare social cu debut
specifice copilriei i adolescenei
F94.0 Mutismul electiv
F94.1 Tulburare reactiva de atasament a copilariei
F94.2 Tulburare de atasament a copilariei
cu dezinhibitie
F94.8 Alte tulburri de funcionare social
in copilarie
F94.9Tulburare a funcionrii sociale, nespecificata
2.Delirum , dementa, tulburare
amnezica si alte tulburari
cognitive
Criterii diagnostice pentru delirium
Perturbarea cunostiintei cu diminuarea capacitatii
de a mobiliza, focaliza, sustine si deplasa atentia

Modificarea functionarii cognitive sau o tulburare


a perceptiei care nu se datoreaza unui proces
demential

Perturbarea este instalata in scurt timp si are o


tendinta la evolutie fluctuanta pe parcursul zilei

Tulburarea este datorata consecintelor fiziologice


directe ale unei afectiuni medicale generale
Delirium de retinut
Cel mai frecvent datorat unei boli
somatice
Diagnostic diferential cu dementa
Excludere : consum de substante
psihoactive (intoxicatie, sevraj)
Delirium-ul reprezinta o urgenta
medicala, asociat cu riscuri si complicatii
grave care pot fi si trebuie tratate odata
ce etiologia a fost evidentiata
Dementa definitie 1
Aparitia de deficite cognitive multiple
impreuna cu :

Tulburare a memoriei( imposibilitatea invatarii a noi


informatii si imposibilitatea reamintirii informatiilor stocate
anterior)
Afazie ( tulburare a limbajului)
Apraxie ( alterarea capacitatii de a realiza o actiune in
pofida functiilor motrice intacte)
Agnozie ( imposibilitatea de a recunoaste si identifica
obiectele in pofida functiilor senzoriale intacte )
Afectarea functiilor executive (organizarea timpului,
gandirea abstracta, elaborarea unui proiect, etc)
Dementa definitie 2
Deficitele cognitive sunt la originea unei alterari
semnificative a functionarii sociale si profesionale
sau reprezinta un declin semnificativ pentru un
nivel de functionare anterior.
Evolutia este caracterizata de un debut progresiv
si de un declin cognitiv continuu.
Excluderea cauzelor medicale ( afectiunile
sistemului nervos central , vasculare , Parkinson,
etc precum si afectiuni medicale generale)
Deficitele nu survin exclusiv in cursul unui
delirium.
Diagnosticul diferential al dementei
importanta clinica 1
Episodul depresiv major la varstnic si nu numai

Exista o tulburare cognitiva in cadrul ed depresiv


major, care se amelioreaza odata cu ameliorarea
afectivitatii

Diagnosticul diferential se bazeaza pe 3 elemente :


Bilantul neuropsihologic
Rezultatele CT sau RMN cerebral
Raspunsul la tratamentul antidepresiv
Diagnosticul diferential al dementei
importanta clinica 2
Pot coexista la acelasi pacient si un sdr
demential si un ed depresiv major
Odata cu ameliorarea medicamentoasa
a dementei persoana poate face un ed
depresiv major
Bilantul trebuie sa fie judicios si
aprofundat , factorul timp este esential
pentru diagnostic
Tulburari legate de consumul de
substante
Abuzul , dependenta, sevrajul

Alcool Opiacee
Amfetamine Fenilciclidina si
Cafeina substante similare
Cocaina Sedative,
hipnotice,
Cannabisul
anxiolitice
Halucinogene Solventi volatili
Dependenta de o substanta
definitie
Mod de utilizare neadecvat al unei
substante conducand la o alterare a
functionarii sau la o suferinta clinic
semnificativa caracterizata prin
prezenta de 3 sau mai multe din
manifestarile urmatoare , la un
moment dat al unei perioade
continue de 12 luni
Dependenta -definitie
Toleranta la substanta , definita prin:
Necesitatea unor cantitati din ce in ce mai mari pentru a
obtine starea de intoxicatie sau efectul dorit
Efect mult mai mic in caz de utilizare continua a aceleiasi
cantitati de substanta
Sevrajul caracterizat prin:
Manifestari clinice caracteristice fiecarei substante
Alta substanta sau apropiata este administrata pentru a
ameliora starea de sevraj
Substanta este consumata in cantitate
semnificativ mai mare sau o perioada mai
indelungata
Depedenta definitie 2

Exista o dorinta persistenta sau eforturi fara succes


de a diminua sau de a controla consumul
Persoana petrece o mare parte din timp pentru a
procura substanta sau pentru utilizarea ei
Activitatile sociale , profesionale, familiale si de
relaxare sunt reduse sau abandonate din aceasta
cauza
Consumul este constant desi persoana este
constienta ca exista o problema psihologica sau
fizica recurenta susceptibila de a se agrava din
cauza consumului cronic ( ex. Depresia la cocaina,
ulcerul pentru alcool, etc)
Abuzul de substante
Mod de utilizare inadecvat a unei
substante conducand la o alterare a
functionarii sau la o suferinta clinic
semnificativa caracterizata prin
prezenta a cel putin una dintre
manifestarile urmatoare in cursul
unei perioade de 12 luni :
Abuzul de substante 2
Utilizarea repetata conducand la incapacitatea de a
face fata unor obligatii majore la serviciu , la scoala
sau acasa
Utilizarea repetata a unei substante in situatii unde
consumul este considerat periculos
Probleme judiciare repetate datorate consumului de
substanta
Utilizarea substantei desi acest comportament
cauzeaza sau execerbeaza probleme interpersonale
si sociale persistente si recurente

Simptomele nu au ajuns niciodata anvergura


criteriilor pentru dependenta de o substanta!!!!
Importanta clinica
Diferentierea de consumul social
N-am fost niciodata beat
Orice tulburare psihiatrica poate
avea la baza consumul de substante
Odata atins diagnosticul de
dependenta , abuzul este exclus
Medico-legal o importanta deosebita
Importanta clinica 2
Efectuarea sevrajului in mediu protejat
Evaluarea starii psihice a persoanei
NU EVALUATI AFECTIVITATEA in timpul
intoxicatiei , a dependentei , a
sevrajului(exista rin definitie o labilitate si o
fluctuatie emotionala importanta)
NU EVALUATI TRASATURILE DE
PERSONALITATE( impulsivitate exagerata in
sevraj, sau labilitate excesiva)
Atentie la comorbiditatea somatica stufoasa!!!
Atentie la conduita cu risc (anamneza activa)
Schizofrenia si alte tulburari
psihotice
Schizofrenia Tulburare psihotica
Paranoida acuta
Dezorganizata
Tulburare psihotica


Catatonica
Nediferentiata
indusa
Reziduala Tb psihotica datorita
Tulburarea unei afectiuni
schizofreniforma medicale generale
Tulburarea
Unei substante
schizoafectiva Tulburare psihotica
Tulburarea deliranta NOS
Schizofrenia, criterii diagnostice
A. simptome caracteristice : Doua sau mai multe din
manifestarile urmatoare, fiecare prezente pe o perioada de
o luna (mai putin cand raspund favorabil la tratament)

1.idei delirante
2.halucinatii
3.discurs dezorganizat, incoerent
4.comportament dezorganizat sau catatonic
5. simptome negative, aplatizare afectiva, alogie, abulie

B.Afectarea activitatilor sociale: sunt afectate unul sau mai


multe domenii majore ca relatiile interpersonale , munca,
igiena personala, sunt mult inferioare fata de nivelul inainte
debutului , sau incapacitatea de a atinge nivelul la care am
fi putut spera ca persoana sa ajunga
Schizofrenia diagnostic 2
Durata : semnele permanente ale tulburarii persista cel
putin 6 luni. Aceasta perioada de 6 luni trebuie sa contina 1
luna de simptome de la crt A ( asa numitele simptome
pozitive) si poate contine simptome prodromice sau
reziduale.

Excluderea unei tb schizoafective sau a unei tb de


dispozitie : daca prezenta unui ed depresiv major, maniacal
sau mixt nu a fost prezent simultan cu simptomele
productive sau daca desi simptomele afective au fost
prezente in timpul fazei floride durata lor totala a fost
scurta fata de perioada activa sau reziduala.
Schizofrenia diagnostic 3
Excluderea cauzelor implicand o
afectiune medicala generala sau a unei
substante

Relatia cu o tulburare pervaziva a


dezvoltarii ( autismul, Asperger, etc).
In caz de antecedente dgn de
schizofrenie impune prezenta
obligatorie a halucinatiilor sau a ideilor
delirante timp de 1 luna
Tulburarea schizofreniforma
A. are criteriile A,D si E ale schizofreniei
B. Episodul patologic ( ingloband faza prodromala ,
activa si reziduala) dureaza cel putin o luna si mai
putin de 6 luni.

Caracteristici de prognostic bun ale tulburarii:


Aparitia de simptome psihotice in primele 4 saptamani care
succed primei schimbari notabile a comportamentului sau
functionarii normale
Confuzia este prezenta in plin episodul psihotic
Functionare premorbida buna si neschimbata
Absenta aplatizarii afective si a abuliei
Tulburarea schizoafectiva
A.Perioada neintrerupta de boala caracterizata prin
prezenta simultana fie de un ed depresiv major , fie
de un ed maniacal sau mixt si de simptome din crt A
ale schizofreniei.
B. In timpul aceleiasi perioade ideile delirante si
halucinatiile sunt prezente cel putin 2 saptamani in
absenta simptomelor afective.
C. simptomele care raspund criteriilor unei tulburari
afective sunt prezente doar in parte din durata
totala a perioadei active si reziduale a bolii
D. excludere substanta si afectiune medicala
generala
Tublurarea schizoafectiva
Indeplinirea a trei conditii esentiale :
1. intrepatrunderea intre simptomele
afective si cele psihotice
2.o perioada de simptome psihotice
fara simptome afective
3. simptomele afective care
constituie o parte importanta si
durabila a tabloului clinic
Tulburarea deliranta
A. idei delirante non-bizare (implicand situatii reale ex.
De a fi urmarit, contaminat, otravit, iubit de la distanta,
inselat, a fi bolnav incurabil) persistand mai mult de 1
luna.
B. nu intruneste criteriul A din schizofrenie
C.Inafara ideilor delirante nu exista impact major
asupra functionarii cotidiene si nici o bizarerie a
comportamentului.
D. in caz de prezenta simultana a simptomelor afective
cu cele delirante , durata spt afective a fost mai scurta
E. excluderea substantei si a afectiunii medicale
generale
Tulburarea deliranta
Tip erotomaniac
Tip megalomaniac
Gelozie patologica
Tip persecutor
Tip somatic ( atentie la dgn diferential
cu dismorfofobia) chirurgie
plastica!!!
Tip mixt
NOS
Tulburare psihotica acuta

A. prezenta simptomelor urmatoare :


Idei delirante
Halucinatii
Discurs dezorganizat (salata de cuvinte, incoerenta)
Comportament dezorganizat sau catatonic
B. Perturbarea persista intre 1 zi si mai putin de 1
luna
C. Excluderea unei tb. afective, a unei tb.
Schizoafective, a unei schizofrenii , a unei
substante si a unei afectiuni medicale generale.
Tulburarile afective
La prima vedere este un capitol lung
si foarte incurcat
1. elemente de baza diagnostice
2. criterii diagnostice si explicatii
pentru tulburari ce pot fi codificate
3. excludere
DSM IV Mood disorders workgroup
Tulburarea Depresia sezoniera
schizoafectiva Depresia postpartum
Depresia postschizofrena Depresia minora
Tublurari ale dispozitiei
congruente si non-
Tulburarea mixta
congruente anxios-depresiva
Depresia cu carcteristici Personalitatea
psihotice depresiva
Melancolia Depresia atipica
Tulburarea bipolara II Distimia
BP cu rapid cycling
Episodul depresiv major
Cel putin 5 dintre simptomele urmatoare sunt prezente
in aceeasi perioada de 2 saptamani si reprezinta o
modificare semnificativa fata de o functionare
anterioara, cel putin unul dintre simptome este sau 1.
dispozitie depresiva sau 2. pierderea interesului sau a
placerii

1. dispozitie depresiva prezenta practic tot timpul zilei


semnalata de subiect sau de apropiatii acestuia

2. diminuarea interesului sau a placerii pentru aproape


toate sau toate activitatile , aproape tot timpul
Episodul depresiv major 2
3.Slabire notabila in absenta oricarui regim alimentar (-
5%) sau scaderea poftei de mancare aproape tot timpul
4.Insomnie sau hipersomnie in fiecare zi
5. Agitatie sau incetinire psihomotorie
6. Oboseala sau pierderea energiei
7. Sentimente de devalorizare sau culpabilitate
excesiva sau neadecvata (chiar deliranta) aproape tot
timpul
8. Diminuarea capacitatii de judecata sau de a lua
decizii
9. Ganduri recurente de moarte ( nu numai frica de
moarte) idei suicidare recurente cu sau fara plan precis
de punere in practica
Episodul depresiv major 3
Simptomele nu apartin unui episod mixt
Simptomele induc o suferinta clinic
semnificativa sau alterarea functionarii
sociale , profesionale si al altor domenii
D. excluderea subst, afectiune medicala
E. Simptomele nu sunt explicate prin
crt. Reactiei de doliu , unde simptomele
persista mai mult de 2 luni
Discutia despre limitele tulburarilor
afective
Intre tulburarea schizoafectiva si
schizofrenie
Intre tulburarea mixta anxios
depresiva si anxietate
Intre personalitatea depresiva si
tulburarile de personalitate
Intre depresia minora si normalitate
Intre tulburarea afectiva bipolara I si
bipolara II
Amestecul de anxietate si
depresie
foarte frecvent apar impreuna!!!
Cai neuronale, sinaptice, neurotransmitatorii
sunt comuni(in speta si tratamentul cu aceleasi
clase de substante)
Etiologia si etiopatologia sunt comune
Predispozitia este aceeasi
Artefact al definitiilor internationale
Co-aparitia in acelasi timp al tulburarilor
similare
Tulburarea depresiva minora
Pragul este in mod evident arbitrar,
durata in DSM-IV-TR este de asemenea
arbitrara( mai putin de 2 saptamani)
Putem cadea in eroare in ambele sensuri
Cresterea prevalentei in populatia
generala cu cresterea consumului de
psihotrope, servicii de sanatate
Sau nerecunoasterea patologiei si ca
urmare netratatrea unor tulburari clinic
semnificative
Personalitatea depresiva
Exista o constelatie de itemi depresivi in
special in aria cognitiva si interpersonala
Suficient de bine distinsa de distimie pe axa I
De asemenea tulburarea distimica cu debut
precoce poate fi considerata personalitate
depresiva
Exista sustinatori ai conceptului, si oponenti
care au argumentat ca in DSM exista deja
entitati care descriu in intregime starea
clinica
Tipuri si subtipuri de depresie
Ed depresiv major cu caracteristici melancolice
Incetinire psihomotorie
Anhedonie
Accentuare matinala a simptomelor,
trezire precoce
Dispozitie care nu reactioneaza la
stimulii placuti (ludici)
Reactie importanta la terapii biologice
( antidepresive , IMAO)
Nu reactioneaza la placebo
Tipuri si subtipuri de depresie
Episodul depresiv major cu caracteristici psihotice
Severitatea este importanta , tratamentul
medicamentos este obligatoriu
Prognosticul este mai prost fata de
tulburarea depresiva nonpsihotica
Cronicizare mai frecventa
Crestera perioadei de internare, a
episodelor recurente a handicapului si a
dizabilitatilor precum si riscului de suicid.
Tipuri si subtipuri de depresie
Depresia atipica
!!!! Atentie la confuzia de termeni

Predomina simptomele vegetative,


anxietatea, sensibilitatea la
respingere/abandon, trasaturile
histrionice de personalitate
Concluzie la diagnosticul de
depresie majora
Episodul depresiv este un conglomerat
de simptome /componente utilizat de
profesionistii sanatatii mentale pentru
consensul comunicarii in limbaj
telegrafic sau pentru studii clinice

Pentru o mai mare claritate este


necesara de asemenea detalierea
functiilor si disfunctiilor psihologice
Concluzie la diagnosticul de
depresie majora 2
Descrierea dimensionala/axiala
necesita adaugarea :
1. functionarii afective
2. a tonului hedonic
3. a comportamentului orientat spre
un scop
4. a integrarii in realitate
5. a trasaturilor de personalitate
Tulburarea distimica (distimia)
A.Dispozitie depresiva prezenta practic toata
ziua , mai mult de o zi din doua timp de 2 ani ,
semnalata de pacient sau de apropiatii sai.
B.Cand subiectul este deprimat prezinta cel putin
2 din simptomele urmatoare:

Lipsa poftei de mancare sau hiperfagie


Insomnie sau hipersomnie
Scaderea energiei sau oboseala
Stima de sine afectata (slaba)
Dificultate de a se concentra sau de a lua decizii
Sentimente de disperare
Tulburarea distimica (distimia) 2
C.In cursul celor 2 ani de simptome afective
subiectul nu avut mai mult de 2 luni libere de
simptome
D.Nu a existat o tulburare depresiva majora in acest
rastimp
E. nu a existata un episod maniacal , hipomaniacal
sau mixt
F. excluderea schizofreniei sau a tulburarii delirante
G. excluderea componentei unei afectiuni medicale
generale
H. simptomele antreneaza a suferinta clinic
semnificativa sau scaderea randamentului social
profesional si familial.
Episodul maniacal
A. O perioada clar delimitata in care dispozitia este crescuta de maniera
anormala sau persistenta , cel putin o saptamana ( sau orice durata daca
internarea este necesara)
B. In cursul acestei perioade sunt prezente cel putin 3 dintre simptomele
urmatoare ( 4 daca dispozitia este iritabila )
1. cresterea stimei de sine sau idei de grandoare
2. reducerea nevoii de somn
3.nevoia de a comunica sau de a vorbi tot timpul
4. fuga de idei sau senzatia subiectiva ca gandurile defileaza in
minte
5.distractibilitate
6.cresterea activitatii , agitatie psihomotorie
7. angajare excesiva in activitati ludice dar cu potential crescut de
consecinte nedorite
Episodul maniacal 2
C. simptomele nu intrunesc criteriile
pentru un episod mixt
D. tulburarea este suficient de severa
pentru a antrena o scadere a
randamentului profesional social sau chiar
necesitand internarea pentru prevenirea
consecintelor grave pentru subiect sau
pentru altii , sau existenta simptomelor
psihotice
E. excluderea consumului de substante sau
a unei afectiuni medicale generale
Tulburarea afectiva bipolara
Daca exista cel putin 1 episod
maniacal , hipomaniacal sau mixt
Daca dupa 1, 2 sau mai multe ed.
Depresive persoana face un ed
maniacal, hipomaniacal sau mixt ,
dgn se schimba
Bipolar I : maniacal
Bipolar II.
Tulburarile anxioase
Tb panica fara agorafobie
Tb de panica cu agorafobie
Agorafobie fara atacuri de panica
Fobie specifica
Fobie sociala
Tb obsesiv-compulsiva
Tb de stress posttraumatica
Reactia acuta la stress
Tb anxioasa generalizata
Tb anxioasa nespecificata
Atacul de panica
Perioada de frica intensa si Palpitatii tahicardie
disconfort in care exista 4 Transpiratii
sau mai multe simptome in Tremuraturi ale membrelor
interval de 10 minute Sete de aer
Anxietate anticipatorie Senzatie de lipsa de aer
Modificari semnificative ale
comportamentului intre
Greturi dureri abdominale
episoadele paroxistice Ameteala , vertj, senzatie
de lesin
Excludere substanta ,
boala somatica
Derealizare sau
depersonalizare
Diagnostic diferential cu
alte tb anxioase
Frica de a-si pierde controlul
Frica de moarte
Parestezii
Frisoane sau bufeuri de
caldura
Tulburarea de panica si agorafobia
Exista o relatie temporala intre
agorafobie si atacul de panica
Agorafobia : starea de anxietate
legata de locuri sau situatii din care
nu poti scapa cu usurinta sau in care
ajutorul nu poate fi disponibil rapid in
cazul unui atac de panica neasteptat.
Este important ??
Distinctia are mai degraba o functie
descriptiva care indica masura in care
o persoana va necesita tratament
pentru evitarea agorafobica pe langa
cel specific al tulburarii de panica.

Provoaca o suferinta psihologica


suplimentara si scaderea calitatii vietii
( sdr. housebund housewife)
Este important???
Agorafobia si AP provoaca comorbiditate frecvent,
mai ales dupa o evolutie indelungata

Axa I :abuzul si consumul nociv de substante,depresia (ed. depresiv)


secundar, fobiile specifice, in special nosofobia si thanatofobia

Axa II : aparitia unei tulburari de personalitate


frecvent pe clusterul C ( anxios-dependent )

Axa III : deteriorarea relatiilor sociale, familiale si


mai ales dependenta financiara
Fobia sociala crt DSM IV
Teama importanta si Comportamentul de
persistenta in una sau mai evitare, anxietatea
multe situatii sociale in care anticipatorie sau suferinta
persoana ia contact cu alte in situatiile sociale
persoane nefamiliare sau interfera semnificativ cu
poate fi in atentia celorlalti. randamentul activitatii
Expunerea in situatia sociala persoanei
provoaca invariabil anixetate Sub 18 ani , durata
si predispune la atacuri de
depaseste 6 luni
panica situationale
Persoana recunoaste ca frica
Nu este consecinta directa
este nerezonabila a unei substante , a unei
afectiuni medicale
Situatia este indurata cu
anxietate maxima sau
Daca exista o afectiune
evitata somatica anxietatea nu
este legata de aceasta
Timiditate versus fobie sociala
ntr-un continuum al anxietii sociale timiditatea
ar putea reprezenta forma mai puin sever.
Intre fobia social i timiditate se pot identifica
diferene semnificative: evitarea nsoete fobia
dar nu i timiditatea; prima interfer cu
numeroase aspecte ale vieii subiectului, nu i
cea de a doua; fobia are un debut mai tardiv
dect timiditatea.
Anxietatea de examen a fost studiat doar pe
populaii de elevi i studeni; rezultatele identific
rspunsuri somatice asemntoare n cele dou
tulburri i o rat mare de comorbiditate
Fobia sociala
Axietate fobica si evitarea situatiilor sociale
sau de performanta

Frica de a fi in centrul atentiei de a face sau


spune ceva penibil sau reprobabil si frica de
a fi perceput de altii ca anxios
In centrul tulburarii este teama
fundamentala de evaluare negativa ce vor
spune altii

Cel mai clar simptom comportamental :


EVITAREA
Tipuri si subtipuri de fobie sociala
Generalizata : cele mai multe
situatii , uneori chiar toate situatiile
sociale sunt evitate

Specifica pe anumite situatii : ex.


teama de a vorbi in public, temerea
legata de interactiunea cu anumiti
indivizi (d.o. ierarhic superiori),
teama de a manca in public
ENG & colab. , 2000
Anxietate sociala universala ( vorbit in
public + anxietatea interactiunii sociale+
teama de a fi evaluat in public+ teama
de mancat si baut in public)
Anxietate sociala moderata (teama de a
vorbi in public + anxietate moderata la
interactiune sociala)
Axietatea dominanta a vorbitului in
public
Anxietatea sociala ,diagnostic
diferential
Cu agorafobia : motivatia evitarii este diferita
( apare JENA specific in fobia sociala,
interactiunea umana indispensabila)

Fobia simpla : de transpirat , de anumit loc ,


de porumbei, etc

Comorbiditate si in acelasi timp diagnostic


diferential cu dismorfofobia (defectul fizic
imaginat care impiedica interactiunea
sociala)
Tulburarea obsesiv-compulsiva
Obsesiile : Compulsiile
Ganduri recurente impulsuri Comportamente repetitive
sau imagini resimtite ca (spalatul mainilor,
intruzive sau patologice si verificare) pe care subiectul
care determina o anxietate se simte obligat sa le faca
importanta ca raspuns la ideile
Gandurile , imaginile nu obsesive, sau in acord cu
reprezinta griji excesive anumite reguli rigid
privind viata de zi cu zi autoimpuse.
Subiectul incearca sa se Comprtamentul este sortit
impotriveasca gandurilor sau scaderii anxietatii sau
sa le neutralizeze prin impiedicarii unei
anumite actiuni catastrofe , cu tate aceste
Persoana recunoaste nu exista o legatura realista
gandurile ca fiind ale ei intre evenimente sau sunt
proprii excesiva.
Importanta clinica
Una din cele mai teribile boli
apartinand psihiatriei

Studii PET scan : amplificarea


cortexului orbitofrontal mesaje false

Tulburarile de spectru : continuum cu


personalitatea obsesiv-compulsiva
Spectrul obsesiv-compulsiv
Dup Hollander i Benyaquen (1996) spectrul
TOC ar fi o categorie distinct de tulburri
nrudite ca manifestri clinice, etiologice i
rspuns terapeutic i care se caracterizeaz prin
ideaie obsesional suprtoare i comportamente
motorii repetitive.

Avantajul conceptualizrii acestei noiuni ar fi


creterea eficienei tratamentului printr-o mai
adecvat analiz sindromologic ce ar duce la
identificarea mai convingtoare, mai precoce i
mai relevant taxonomic a unor caracteristici
comune
Spectrul obsesiv - compulsiv
Diferite sindroame comport fenomenologia obsesional
(exclusiv / predominant):
tulburarea dismorfic n ce privete aspectul corporal;
tulburarea de depersonalizare n ce privete experienele
recurente centrate pe senzaiile corporale;
perceperea greutii corporale din anorexia nervoas sau bulimie;
perceperea disfunciei maladive n hipocondrie;
ticurile stereotipe, rituale sau comportamentale explozive
repetitive din sindromul Tourette;
tulburrile de control a impulsurilor (jocul de noroc patologic,
smulgerea prului repetitiv, tricotilomania, compulsiile sexuale
din comportamentul promiscuu sexual sau masturbaia compulsiv,
shopping-ul impulsiv, kleptomania);
tulburrile de comportament din tulburrile de personalitate
(borderline, tulburarea antisocial de personalitate);
tulburri neurologice nsoite de simptomatologie
comportamental / motorie repetitiv (sindromul Tourette, chorea
Sydennam,parkinsonism, epilepsie .a.).
Tulburarile de personalitate
Tulburarea de personalitate se defineste ca pattern stabil de trairi
afective si comportamente, ce deviaza semnificativ de la standardul
culturii de apartenenta a respectivului individ, este generalizat si
inflexibil, are debutul in adolescenta sau prima parte a vietii adulte, este
stabil in timp si genereaza distres sau dizabilitate.
- Tulburarile de personalitate sunt abordate sub aspectul modelului
trasaturilor, vazute ca fiind relativ stabile transsituational;

- Tulburarile de personalitate apar atunci cand trasaturile de


personalitate devin foarte inflexibile, dezadaptative si genereaza
dizabilitate si distres;
- Aceste tulburari pot fi egodistonice (persoana traieste o stare de
distres) sau egosintonice (nu apare distresul legat de boala); de retinut
ca, in primul caz trairea afectiva negativa apare legat de prezenta bolii si
reactiile celorlalti la aceasta, in timp ce in cel de-al doilea caz, individul
nu accepta ca are o tulburare de personalitate, dar poate trai stari de
distres datorita faptului ca cei din jur nu-l accepta asa cum este.
Clasificarea tulburarilor de
personalitate
Grupa A -; include tulburarile de personalitate de tip paranoid, schizoid
si schizotipal. Trasatura comuna a acestora este excentricitatea.

Grupa B -; include tulburarile de personalitate de tip antisocial,


borderline, histrionic si narcisist. Trasaturile comune ale acestora
sunt teatralitatea, emotivitatea, extravaganta .
Grupa C -; include tulburarile de personalitate de tip evitant,
dependent, obsesiv-compulsiv. Trasaturile comune ale acestora sunt
anxietatea, teama.

Tulburarile de personalitate nespecificate anterior -; reprezinta o


categorie utilizata in doua situatii:
(a) simptomele indica o tulburare de personalitate, cu trasaturi
apartinand mai multor tulburari din aceasta grupa diagnostica, insa nu
sunt indeplinite criteriile pentru a diagnostica o anumita tulburare de
personalitate;
(b) simptomele indica o tulburare de personalitate, dar trasaturile
sugereaza o tulburare neinclusa in categorizarea DSM IV ( ex.,
personalitate pasiv-agresiva).
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE
TIP PARANOID
Neincrederea si suspiciunea fata de ceilalti si motivele lor;
debuteaza la inceputul perioadei adulte si se manifesta intr-o
varietate de contexte.
A -; neincredere si suspiciune fata de ceilalti si motivele lor se
manifesta in patru sau mai multe dintre urmatoarele
modalitati:
(a) suspiciuni neintemeiate ca ceilalti il exploateaza, raneste
sau inseala
(b) neincredere in loialitatea prietenilor si asociatilor
(c) ezita sa se destainuie celorlalti de teama (nejustificata) ca
acestia sa nu utilizeze informatiile impotriva lui
(d) considera ca in spatele unor remarci sau evenimente
neutre se ascunde amenintari la adresa sa
(e) ranchiunos; nu uita insultele, injuriile
(f) simte, fara motiv intemeiat, ca ii este puse la indoiala
reputatia si caracterul si reactioneaza agresiv
(g) are mereu suspiciuni neintemeiate legate de fidelitatea
partenerului de viata .
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE
TIP SCHIZOID
Detasarea de relatiile sociale si expresivitate emotionala
redusa in situatii interpersonale; debuteaza la inceputul
perioadei adulte si se manifesta intr-o varietate de
contexte.

A- detasarea si expresivitate emotionala redusa se


manifesta in patru sau mai multe dintre urmatoarele
modalitati:
(a) nu-si doreste si nici nu agreeaza relatiile apropiate,
inclusiv cele de familie
(b) aproape intotdeauna prefera activitati solitare
(c) nu este interesat de relatiile sexuale cu o alta persoana
(d) nu prea are activitati preferate
(e) nu are prieteni apropiati in afara rudelor de gradul I
(f) pare indiferent la laudele si criticile celorlalti
(g) este detasat, rece, lipsit de emotii.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE
TIP SCHIZOTIPAL
Deficite sociale si interpersonale, disconfort si capacitate
redusa de a stabili relatii apropiate, distorsiuni cognitive si
perceptuale, excentricitati comportamentale; debuteaza la
inceputul perioadei adulte si se manifesta intr-o varietate de
contexte. Deficitele si particularitatile cognitive, perceptuale si
de comportament se manifesta in cinci sau mai multe dintre
urmatoarele modalitati:
(a) idei de referinta (diferite evenimente au un sens special
pentru el);
(b) credinte ciudate si gandire magica (depasind normele
culturii de apartenenta)
(c) experiente perceptive neobisnuite, iluzii corporale
(d) gandire si vorbire ciudate
(e) idei paranoide, suspiciune
(f) afectivitate limitata, inadecvata
(g) comportament si prezentare ciudata, excentrica, particulara
(h) lipsa prietenilor in afara rudelor apropiate
(i) anxietate sociala excesiva, ce nu scade o data cu
familiarizarea, asociata mai degraba cu temeri paranoide.
. TULBURAREA DE PERSONALITATE DE
TIP ANTISOCIAL
Desconsiderarea si incalcarea drepturilor celorlalti; debuteaza
in adolescenta (15 ani) si se manifesta intr-o varietate de
contexte.
Desconsiderarea si incalcarea drepturilor celorlalti se
manifesta in trei sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:
(a) neconformarea la norme sociale, dezinteresul pentru
respectarea legilor
(b) tendinta de a-I insela, minti si pacali pe ceilalti pentru profit
personal sau placere
(c) impulsivitate sau incapacitate de planificare
(d) iritabilitate si agresivitate, indicate de agresiuni si
confruntari fizice frecvente
(e) nepasare si indiferenta pentru siguranta proprie si a celor
din jur
(f) iresponsabilitate manifestata prin esecul implicarii in munca
si onorarea obligatiilor financiare
(g) lipsa remuscarii fata de ranirea, bruscarea sau deposedarea
celuilalt manifestata prin indiferenta sau rationalizari
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE
TIP BORDERLINE
Instabilitate in relatiile interpersonale, imagine de sine, afectivitate si
impulsivitate accentuata; debuteaza la inceputul varstei adulte si se
manifesta intr-o varietate de contexte.
Instabilitatea si impulsivitatea se manifesta in cinci sau mai multe
dintre urmatoarele modalitati:
(a) eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar
(b) relatii interpersonale instabile si intense, alternand intre idealizare
si depreciere
(c) tulburari de identitate; imagine de sine si sentiment de sine
instabile
(d) impulsivitate in cel putin doua domenii cu potential autodistructiv
(ex., comportament sexual, consum de substante, alimentare
compulsiva etc.)
(e) comportament suicidal recurent, gesturi, amenintari, automutilare;
(f) instabilitate afectiva datorata unei reactivitati accentuate (schimbari
frecvente in dispozitie)
(g) sentiment cronic de gol sufletesc
(h) izbucniri de furie intense si inadecvate sau dificultati de a-si
controla furia
(i) ideatie paranoida tranzitorie, asociata cu stresul sau simptome
disociative severe .
Caracteristici clinice ale
personalitatii borderline
Intensificarea si versatilitatea relatiilor interpersonale: acestea sunt
intense si trec rapid de la o extrema la alta
Binomul dispozitional in raportul interpersonal: fata de aceeasi
persoana, se poate manifesta o stare de admiratie nelimitata sau
furie si rejectie
Reactii impulsiv-agresive la incitatii minime, cu dezlantuiri agresive,
incontrolabile
Intoleranta solitudinii, care duce la disconfort si anxietate
Sentimentul de vid interior (imensa plictiseala, zadarnicie)
Sentimentul inconsistentei si dispersiei identitatii .

Trasaturile facultative sau asociate ale tulburarii borderline sunt


urmatoarele :
comportament imprevizibil
acreditare afectiva exclusiva
acte autodistructive repetitive.
. TULBURAREA DE PERSONALITATE DE
TIP HISTRIONIC
Afectivitate excesiva si comportamente de atragere a atentiei
celorlalti; debuteaza la inceputul varstei adulte si se manifesta
intr-o varietate de contexte.
Afectivitatea excesiva si nevoia de atentie se manifesta in cinci
sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:
(a) se simte inconfortabil in situatii in care nu e centrul atentiei
(b) interactiunea cu ceilalti este caracterizata prin
comportament inadecvat, provocator, cu accentuate tente
sexuale
(c) expresivitatea emotionala este superficiala si fluctueaza
rapid
(d) utilizeaza frecvent imaginea fizica pentru a atrage atentia
celorlalti
(e) vorbirea are tente dramatice si este saraca in detalii
(f) manifestari de teatralitate si expresivitate emotionala
exagerata
(g) sugestibilitate accentuata
(h) percepe relatiile ca fiind mai intime decat sunt in realitate.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE
TIP NARCISIST
Nevoia de a fi admirat si lipsa de empatie; debuteaza la inceputul
varstei adulte si se manifesta intr-o varietate de contexte.
Nevoia de a fi admirat si lipsa empatiei se menifesta in cinci sau
mai multe dintre urmatoarele modalitati:
(a) un sentiment exagerat al propriei importante
(b) intretine fantezii de succes nelimitat, putere, geniu, frumusete
sau iubire ideala
(c) crede ca este unic si special si trebuie sa interactioneze doar
cu alte persoane sau institutii puternice si deosebite
(d) pretinde admiratie excesiva
(e) considera ca i se cuvine totul
(f) in relatiile interpersonale ii exploateaza pe ceilalti pentru a-si
atinge scopurile
(g) lipsit de empatie; nu sesizeaza si nu recunoaste sentimentele
si nevoile celor din jur
(h) este invidios pe ceilalti si crede ca si ceilalti il invidiaza
(i) adopta o atitudine si un comportament arogant si
condescendent.
. TULBURAREA DE PERSONALITATE DE
TIP EVITANT
Inhibitie sociala, sentiment de inadecvare, hipersensibilitate
la evaluari negative; debuteaza la inceputul varstei adulte si se
manifesta intr-o varietate de contexte.

Inhibitia sociala, sentimentul de inadecvare si hipersensibilitatea la


evaluari negative se manifesta in patru sau mai multe dintre
urmatoarele modalitati:
(a) evita profesiile ce presupun contacte interpersonale frecvente,
de teama criticelor, a dezaprobarii sau respingerii
(b) nu se implica in relatii daca nu are siguranta ca celalalt il place
(c) este retinut in relatiile intime de teama de a nu fi ridiculizat
(d) il ingrijoreaza ideea de a fi criticat sau respins in situatiile sociale
(e) este inhibat in situatii interpersonale noi, din cauza
sentimentelor de inadecvare
(f) se vede pe sine ca fiind incapabil sa se descurce in relatii sociale,
neatractiv si inferior celorlalti
(g) este extrem de precaut cand trebuie sa-si asume riscuri
personale sau sa se implice in activitati noi de teama de a nu se face
de ras.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE
TIP DEPENDENT
Nevoia excesiva de protectie ce duce la comportamente submisive,
dependente si teama de abandon; debuteaza la inceputul varstei adulte si
se manifesta intr-o varietate de contexte. Nevoia de protectie,
comportamentul submisiv si teama de abandon se manifesta in cinci sau
mai multe dintre urmatoarele modalitati:
(a) intampina dificultati in luarea deciziilor curente in lipsa sfaturilor si
sustinerii celorlalti
(b) are nevoie ca ceilalti sa-si asume responsabilitatea pentru aspectele
importante ale vietii sale
(c) ii este greu sa-si exprime dezacordul in relatie cu ceilalti, de teama
pierderii sustinerii
(d) ii este greu sa initieze proiecte sau sa faca lucruri de unul singur
(autoeficienta scazuta)
(e) ar face aproape orice pentru a-si asigura sustinerea si protectia
celorlalti, mergand pana la a se oferi voluntar sa faca lucruri neplacute
(f) se simte inconfortabil si neajutorat cand este singur de teama ca nu va
fi in stare sa se descurce
(g) cand o relatie apropiata se destrama, cauta imediat o alta in care sa
gaseasca protectie si sustinere
(h) este excesiv de ingrijorat vis a vis de posibilitatea de a fi lasat sa se
descurce singur.
. TULBURAREA DE PERSONALITATE DE
TIP OBSESIV-COMPULSIV
Preocuparea legata de ordine, perfectionism, control mental si
interpersonal, in dauna flexibilitatii, deschiderii, eficientei; debuteaza
la inceputul varstei adulte si se manifesta intr-o varietate de contexte.
Preocuparea legata de ordine, perfectionism, control mental si
interpersonal se manifesta in patru sau mai multe dintre urmatoarele
modalitati:
(a) preocupare pentru detalii, reguli, liste, ordine, organizare, incat
scopul principal al activitatii se pierde
(b) manifesta un perfectionism care interfereaza cu realizarea unei
sarcini
(c) este excesiv de dedicat muncii si productivitatii, pana la
eliminarea activitatilor de recreatie si a relatiilor de prietenie
(d) este rigid si excesiv de constiincios in probleme de moralitate,
etica sau valori
(e) nu poate arunca obiectele vechi, chiar daca nu au nici o valoare
sentimentala
(f) ezita sa delege responsabilitati sau sa lucreze cu alte persoane,
daca acestea nu respecta strict standardelor sale
(g) este zgarcit cu sine si ceilalti; banii sunt adunati pentru zile negre
(h) este rigid si incapatanat.
TULBURAREA DE
PRSONALITATE NESPECIFICATA
Este o categorie utilizata pentru tulburari de
personalitate care nu corespund criteriilor
tulburarilor prezentate anterior; fie tabloul clinic
prezinta trasaturi mixte (din diferite tulburari de
personalitate), fie corespunde unei tulburari de
personalitate neincluse in aceasta clasificare:
tulburare de personalitate depresiva sau pasiv-
agresiva.
- Pasiv-agresiva - fondul este agresiv (atitudine
agresiva fata de solicitarile sociale si profesionale),
dar manifestarea este de rezistenta pasiva.
- Depresiva - caracterizata prin pesimism, stima de
sine scazuta, nefericire, nemultumire, deprimare,
sentimente de inutilitate, autocritica ridicata,
tendinta de autoculpabilizare si remuscari.
Evolutia si prognosticul tulburarilor
de personalitate
Trasaturile unei tulburari de personalitate pot fi recunoscute
incepand cu adolescenta sau debutul vietii adulte.
- Prin definitie, o tulburare de personalitate reprezinta un
pattern de gandire, afectivitate, comportament relativ stabil
in timp.
- Unele tulburari de personalitate (mai ales, de tip antisocial si
borderline) tind sa se remita o data cu inaintarea in varsta;
acest lucru este mai putin valabil pentru altele (ex., de tip
obsesiv-compulsiv sau schizotipal).

Tehnici cognitiv-comportamentale de modificare a


comportamentelor si cognitiilor care sustin manifestari
dezadaptative si relativ stabile, adaptarea la situatii
problematice;
Tehnici dinamic-psihanalitice pentru eliminarea conflictelor
care sustin manifestari dezadaptative;
Tehnici umanist-experientiale pentru favorizarea exprimarii
libere si a dezvoltarii personale
Tulburari de conduita alimentara
Cele mai grave tulburari de alimentatie
sunt anorexia, bulimia si binge-eating-ul.
Si obezitatea este vazuta ca tulburare de
alimentatie, dar nu este diagnosticata
conform criteriilor DSM IV (Diagnostic and
Statistical Manual of Mental Disorder).
Aceste tulburari afecteaza in mare masura
adolescentii si tinerii, dar din ce in ce mai
mult si adultii implicati in activitati sau
profesii extrem de solicitante si cu un nivel
crescut de stres.
Diagnostic DSM IV: Anorexia
nervoasa:
greutate corporala scazuta cu cel putin15
% fata de greutatea normala;
teama intensa de a creste in greutate;
distorsiuni ale imaginii corporale;
absenta a cel putin trei cicluri menstruale
consecutive.
Distorsiunea imaginii corporale se refera
la tulburarea modului in care este
perceputa dimensiunea corporala, adica
persoana pretinde ca este grasa, chiar
daca este foarte slaba.
Semnele si simptomele anorexiei
pierderea in greutate, obtinuta adesea prin provocarea
varsaturilor, abuzul de laxative, diuretice sau exercitii fizice;
refuzul de a mentine o greutate corporala normala;
frica intensa de kilograme in plus;
imagine corporala negativa;
la femei, modificari ale menstruatiei sau lipsa menstrei;
oboseala;
depresie;
ritm cardiac neregulat;
anemie medie;
par si unghii casante;
presiune scazuta a sangelui
DSM - IV - TR specific dou tipuri de
anorexie nervoas :

Tipul restrictiv: n timpul episodului curent de


anorexie nervoas, persoana nu a avut
comportamente regulate de accese de mncare
rapid sau de eliminare sau purgaie (adic de
vrsturi auto - provocate, de exerciii fizice
exagerate sau abuz de laxative, diuretice sau clisme)
Tipul cu binge-eating sau tipul eliminator: n cursul
episodului curent de anorexie nervoas, persoana s-
a angajat n mod regulat n comportamente ca
accese de mncare rapid sau comportamente de
eliminare (vrsturi auto-provocate, exerciii fizice
exagerate sau abuzul de laxative, diuretice sau
clisme)
Asocierea cu alte tulburari /
comorbiditate
Persoanele cu anorexie nervoas au fost gsite ca avnd
anumite trsturi de personalitate considerate ca
predispozante pentru tulburri de alimentare: un nivel nalt
de obsesivitate (avnd gnduri intrusive despre alimente,
sau despre chestiuni legate de greutatea corporal ), de
ascetism, restricie (capacitate de rezisten la tentaii), i
nivele clinice de perfecionism (cutarea patologic de
standarduri personale nalte i nevoia de control)

co-morbiditate psihiatric:
depresia clinic,
tulburarea obsesiv - compulsiv,
tulburri de personalitate: ex. personalitate
borderline
abuzul de substane
episodul depresiv major
Bulimia nervoasa
episoade bulimice repetate, cel putin doua pe
saptamana, timp de cel putin 3 luni
pierderea controlului in timpul ingestiei alimentare
comportamente compensatorii repetate in vederea
prevenirii cresterii ponderale (vomismente
autoinduse, abuzul de laxative si/sau diuretice,
si/sau medicamente, dieta, exercitii fizice intense)
autoevaluarea afectata de forma si greutatea
corporala.
Femeile sunt cele mai predispuse la aceste
tulburari. Doar in cazul binge-eating-ului raportul
intre femei si barbati este egal.
Semnele bulimiei nervoase:
episoade recurente de binge eating
sentimental ca nu-si poate controla comportamentul
alimentar
ingerarea unei cantitati mult mai mari de mancare in timpul
unui episod decat la o masa normala
folosirea metodelor de prevenire a ingrasarii: inducerea
vomei, medicamente exercitii fizice
focus nesanatos asupra greutatii si formei corpului
deshidratare
oboseala
depresie
constipatie
probleme cu dintii si gingiile din cauza acidului gastric
eliminat
ritm cardiac neregulat.
Pentru maine :
Tulburarile de somatizare

Tulburarile de dinamica sexuala

Daca mai ramane un pic de timp :


suicidul si managementul lui