ARIA $l NEBUNlE

UniversuI pIastic aI ira]ionaIuIui

Constantin Enãchescu

media print
Descrierea ClP a 8ibliolecii Na;ionale a Pomaniei
LNACHLSCU, CONSTANTlN
Arla ,i nebunie / Conslanlin Lnachescu ,
gralica . Adrian Sorin Ceorgescu , ed.. Arpad Harangozo
8ucure,li . Noi Media Prinl, 2006
lS8N 973-7959-40-x
l. Arpad Harangozo (ed.)
ll. Ceorgescu, Adrian Sorin (gral)
Cuprihs
CuvâhI
îhaihIe
5
11
15
7
37
41
29
Uhiversul
hebuhiei
ArIa
psihopaIologicä
Formä
coh¦ihuI
si
1eme
compozi¦ii
si
LsIeIica
psihopaIologice
arIei
SIilurile
psihopaIologice
arIei
4
5
|ucrarea pe care o prezen|am a:|az| e:|e :|n|eza une| ac||v||a|| de cerce|are
,|||n||||ca |ncepu|a |n anu| 1961 ,| con||nua|a pana |n prezen|.
|n duo|a mea ca|||a|e de |ed|c |:|h|a|ru ,| |:|ho|oç am cau|a| ca pr|n
ana||za crea||||or p|a:||ce a|e oo|nav||or m|n|a|| :a acced |a cunoa,|erea un|ver:u|u|
:u||e|e:c a| ace:|ora, pen|ru a de:c||ra na|ura ,| d|nam|ca |u|ourar||or p:|h|ce, |n|e|e:u|
Neoun|e| ,| de a cau|a |orme|e p:|ho|erapeu||ce ce|e ma| adecva|e re:|aurar||
ech|||oru|u| per:oane| umane.
|n|a|n|rea cu un|ver:u| |a:c|nan| a| Ar|e| p:|hopa|o|oç|ce o|era de:ch|derea ca|re
|n|er|or||a|ea a||era|||a||| p:|h|ce, pr|n "v|zua||zarea" |ra|r||or ace:|or oo|nav|.
|ar, d|nco|o de d|men:|unea pur c||n|co-p:|h|a|r|ca, ar|a p:|hopa|o|oç|ca ne
reve|eaza cea|a||a "|a|ura a umanu|u|". Neoun|a, ca |ra|re, :en:|o||||a|e, |maç|nar,
|raman|are, expan:|une :au praou,|re, re|uç|u :au compen:are, |mp||n|re :au e,ec.
|orme|e p|a:||ce, croma||ca, |ra|area compoz|||ona|a, ||moaju| :|moo||c, :un| numa| ca|eva
d|n|re a:pec|e|e care "|ran:|era" oo|ec|u| cerce|ar|| d|n :|era |:|h|a|r|e |n cea a |:|e||c||.
Ar|a p:|hopa|o|oç|ca e:|e de:ch|derea ca|re or|zon|u| umanu|u|, a| cunoa,|er||
,| |n|e|eçer|| p|enare a |er:oane| |n |oa|e :||ua||||e :a|e on|o|oç|ce pr|n |n|a|n|rea d|n|re
Norma|||a|e ,| Neoun|e.
CuvâhI
îhaihIe
6
ligura !
Vocile mih¦ii
8arbal, !9 ani,
criza de adolescen;a,
compozi;ie simbolica deliranla,
de laclura suprarealisla.
7
Uhiversul
hebuhiei
Ce esle dincolo de vizibil? Ce se ascunde in adancurile nevazule
ale sullelului? Cine esle ,i mai ales cum esle cel pe care-l avem in la;a, cel
care ne vorbe,le? ll pulem cunoa,le? ll pulem in;elege? Cal ,i ce pulem
,li despre el? Lsle mereu acela,i, sau ni se inla;i,eaza de liecare dala alllel?
lala numai caleva din inlrebarile pe care ni le punem de liecare
dala despre ceilal;i. Acesle inlrebari care revin, se repela invariabil cu
liecare persoana pe care o inlalnim, capaland o nola parliculara in
cazul Nebuniei.
Ce esle Nebunia? Acesl univers al lra;ionalului care erupe brusc,
care ne surprinde ,i ne uime,le, inlrico,andu-ne lolodala, dar ,i
obligandu-ne sa-l in;elegem, chiar daca il reluzam. Si aceasla se pelrece cu
alal mai mull cu cal, spre deosebire de aparenl cuminlea ,i ordonala
Normalilale, Nebunia iese din cadrul "limilelor cu-min;eniei" obligandu-ne
sa ne lixam alen;ia asupra ei.
Nebunia uime,le, nelini,le,le, dar cu loale aceslea, in orice
silua;ie ea slarne,le curiozilalea, alrage prin conlraslele ei, de,i esle
"reluzala", dispre;uila, ocolila ,i chiar pedepsila.
ligura 2
Peisa|
lemeie, 42 de ani,
schizolrenie paranoida,
compozi;ie de laclura simbolic-expresionisla,
neomorlica, de lip anlropomorlic.
Viziune deliranla-imaginaliva.
8
Ce esle Nebunia? Un all lel de "a li" al Persoanei, reversul
umanului, negalivul liin;ei sau "liin;a care se neaga pe sine", aliludine,
dar mai ales prezen;a care slideaza "cu-minlea" Normalilale. Prezen;a
Nebuniei in Lume deranjeaza ,i chiar amenin;a slalulul Normalila;ii. La
neaga ,i prin aceasla rasloarna valorile umanului, ordinea "cu-
min;eniei", a dreplei ra;iuni, penlru a o inlocui, cum spuneam, cu o alla
lorma de "a li". ordinea negalivila;ii.
Ce esle Nebunia? Un accidenl, o boala sau un mod de a li al
Persoanei? Cale ceva din liecare ,i loale la un loc. Paspunsul depinde de
modul in care esle "privila" ,i "in;eleasa" Nebunia.
ln orice silua;ie Nebunia ne alrage alen;ia. ll sim;im pe Nebun ca pe
cel care esle "dileril" de noi prin laplul ca "s-a rupl de realilale". Ll simle,
gande,le, vorbe,le, se comporla, ac;ioneaza alllel decal esle liresc. Slraniu
,i de nein;eles. ll evilam dalorila laplului sau de a li imprevizibil, inegal,
adesea chiar violenl. Alleori se ascunde, esle lacul ,i lrisl, relugial in alcool
sau droguri, la lel de bizar in izolarea nelireasca a universului sau inlerior. ln
alle silua;ii, conlliclele din via;a vor declan,a o slare de lensiune, sla,iere
inlerioara, diliculla;i de adaplare.
De,i dileril de noi, in mod paradoxal, Nebunul iluslreaza, inlr-o
maniera proprie, de o larga varielale ,i complexilale, "caderea" Omului in
inleriorul propriilor sale "limile". Nebunia care "neaga" condi;ia lireasca a
Lumii ,i pe cea a Sinelui, ne apare ca o "lranscenden;a pe dos", o
"lranscenden;a raslurnala" a unei inloarceri in Sine care, insa, scapa
in;elegerii noaslre.
Nebunul esle liin;a singura ,i insingurala in raporl cu Lumea
realila;ii posibile. Nebunia i,i conslruie,le o alla Lume, a unei Pealila;i
9
lacliciale a lra;ionalului care va reprezenla universul unor lrairi inlerioare ale
Sinelui. Slranielalea Nebunului o da nelirescul lrairilor Nebuniei, pe care
ra;iunea logica nu o poale in;elege, iar bunul sim; o reluza.
De,i izolal, singur, relras, necomunicaliv, lacand din el o "liin;a a
nein;elesului" care ne lixeaza alen;ia ,i curiozilalea, nebunul ne delermina
ca de liecare dala sa ne inlrebam iara,i ,i iara,i. "Ce esle Nebunia?".
Paspunsurile nu lipsesc. Lle sunl dilerile, dar niciunul nu ne
mullume,le. Nici unul nu ne spune lolul despre Nebunie. liecare "crede"
cale ceva, cal poale surprinde ,i in;elege, iar "in;elesul" Nebuniei esle
inloldeauna subiecliv, incarcal emo;ional sau prelucral imaginaliv. Din
acesl moliv poale ca niciodala nu vom pulea da un raspuns complel la
aceasla inlrebare.
Mull mai imporlanl ni se pare laplul de a pulea "inlra" in acesl
univers al lrairilor sullele,li inlerioare ce-l conslruie,le Nebunia. Dar a,a cum
gandirea logica respinge "Nebunia" nepuland-o in;elege, la lel ,i imagina;ia
normala nu-,i poale reprezenla ,i conslrui lrairile inlerioare ale Nebunului
care raman de nein;eles.
Din acesl moliv, inlr-o maniera conceplual-opera;ionala, Clinica
Psihialrica aplica "elichele diagnoslice" prin care desemneaza "lablourile
medicale" ale Nebuniei. Din acesl momenl, universul lrairilor ira;ionale,
devenil "8oala psihica" iese din slera umanului ,i esle a,ezal in ordinea
"pozilivismului medical". Cuprinde insa "8oala psihica" inlreaga arie a
Nebuniei? Nu. Nebunia esle mull mai mull decal ne spune despre ea
Medicina. 8oala psihica esle cea care conslruie,le domeniul "epislemologiei
psihialrice". Nebunia esle insa o lorma de "a li", o modalilale onlologica
parliculara a umanului, exislen;a negalivila;ii sinelui, raporlal la valorile vie;ii.
!0
ligura 3
Marea zei¦ä
lemeie, 45 de ani,
schizolrenie paranoida.
!!
Universul de nein;eles al Nebuniei ni se dezvaluie in crea;iile
arlislice ale bolnavilor psihici. Arla piclurala esle cea care vizualizeaza
Nebunia. La esle poarla prin care inlram in Universul ira;ionalului, in
acea lume slranie, complexa ,i de o mare varielale de lorme de lrairi
ale Nebuniei.
Crea;ia plaslica a bolnavilor psihici nu esle numai o lorma
parliculara de expresie, un limbaj prin care ei comunica lrairile lor
sullele,li. La esle ,i un acl lerapeulic parlicular, specilic, prin care
Persoana bolnavului "se descarca" proiecland in exlerior con;inulurile
sale sullele,li, lensiunile, lemele deliranle ,i halucinalorii, complexe,
silua;ii conllicluale, slari de dispozi;ie alecliva, psiholraume, leme
obsesionale, lobii elc. Se poale spune, din acesl puncl de vedere, ca
piclura bolnavilor psihici esle prin varielalea ,i specilicul ei, mull mai
incarcala ,i mai variala in raporl cu arla culla.
Ce reprezinla crea;iile piclurale ale bolnavilor psihici? Ce esle
aceasla insolila "arla psihopalologica"?
ArIa
psihopaIologicä
!2
Unii au vazul in ea o lorma de arla, al;ii o lorma de expresie
proiecliva a con;inulului inlrapsihic morbid, de al;ii a losl inlerprelala
drepl o aclivilale crealiv-lerapeulic-calarlica. Psihialrii vad in ea o
"semiologie imagologica" a lulburarilor clinico-psihialrice. Se pol
spune mulle.
Dar, ce esle "arla psihopalologica"?
Arla psihopalologica nu creeaza. La reproduce, in raporl cu
apliludinile expresive ale bolnavului, propriile sale experien;e mai slab sau
mai amplu. Analiza piclurilor ,i a desenelor bolnavilor psihic ne inla;i,eaza
universul lor sullelesc, lacand prin aceasla posibila in;elegerea lrairilor
insolile ale aceslora.
liind lorme de "expresie-limbaj", crea;iile de arla
psihopalologica au specilicilalea alleralila;ii psihice a celor care le-au
produs. Pulem vorbi, in cazul acesla, despre "sliluri" in arla
psihopalologica, sliluri care sunl proprii bolii respeclive ,i care se regasesc
cu regularilale in produc;iile plaslice ale aceleia,i calegorii de bolnavi.
schizolrenici, nevrolici, epileplici, depresivi, alcoolici, psihopa;i elc.
Aceasla "specilicilale psihopalologica" lace din produc;iile de arla
psihopalologica un pre;ios auxiliar de ordin diagnoslic.
liind expresia bolii psihice, ca lemalica, modalilale de lralare
slilislica a compozi;iei, lonalilale emo;ionala prin cromalica, produc;iile
de arla psihopalologica inregislreaza, o "evolu;ie" similara cu "dinamica"
psihopalologica a bolii respeclive, avand prin aceasla valoarea unui
indicaliv de ordin "prognoslic".
ligura 4
Cosmar
8arbal, 37 de ani,
alcoolism, depresie.
!3
!4
ligura 5
Cap de !emeie
8arbal, 33 de ani,
schizolrenie paranoida,
desen simbolic-slilizal.
!5
Formä
coh¦ihuI
si
Malerialul paloplaslic produs de bolnavii psihici poale li analizal
,i dinlr-un puncl de vedere eslelic, luandu-se in considerare doua aspecle
ale desenului ,i piclurii. lorma ,i con;inulul. Lsle liresc ca lucrarile de arla
psihopalologica sa aiba specilicilale in ceea ce prive,le lorma ,i
con;inulul, inlrucal ele exprima experien;ele sullele,li ale Nebuniei.
lorma produc;iilor paloplaslice esle subordonala lemalicii. La
exprima un con;inul insolil, inexislenl in Pealilalea lumii posibile, dar in
egala masura, lorma plaslica a desenelor sau piclurilor bolnavilor depinde
,i de apliludinile aceslora, de capacilalea lor de expresie, de con;inulul
imaginaliv-crealor.
Desenele lor pol avea un caracler nalurisl (lig.8), pol li
reprezenlari simbolice (lig.7), lranslormari ale lormei imaginilor de
laclura neomorlica (lig.6, lig.9) pol li imagini slilizale (lig.5) simple sau cu
aspecl ornamenlal-decoraliv (lig.!0). ln unele silua;ii, imaginile plaslice
aminlesc de piclurile unor civiliza;ii arhaice, primilive (lig.!!), sau de
desenele inlanlile (lig.!2). Alleori desenele sau piclurile i,i pierd coeren;a,
imaginile se dizolva pierzandu-,i caraclerul liguraliv ,i liind reprezenlale
ligura 6
Sireha
lemeie, 42 de ani,
schizolrenie paranoida,
compozi;ie simbolic-neomorlica.
!6
inlr-o maniera gralica incoerenla, sub lorma unor mazgaleli haolice
(lig.!3) sau pele de culoare conluze, incomprehensibile, care aminlesc de
arla abslracla.
Lucrarile cu caracler neomorlic sunl de o varielale
surprinzaloare. Lle dau impresia unor crea;ii de laclura suprarealisla
puland adesea li elichelale ca alare (lig.!). O alla caraclerislica lormala
esle dala de conlurul rigid, aspeclul simelric, inghe;al al lormelor specilic
desenelor ,i piclurilor bolnavilor schizolrenici (lig.!6).
ln alle cazuri, lorma imaginilor piclurale esle exploziva, cu o
nola caracleriala pulernic exprimala, mai ales in cazul porlrelului sau
al peisajelor, avand prin aceasla o accenluala nola expresionisla
(lig.!4, lig.2).
Nu lipsesc nici reprezenlarile lormale de laclura, cum spuneam,
inlanlila, aminlind de piclura naiva (lig.!5).
ligura 8
Pädure cu vulpe
8arbal, 29 de ani,
epilepsie.
ligura 7
MuhIele Aruh-Shala
lemeie, 32 de ani,
reprezenlare deliranl-simbolica.
!7
ln ceea ce prive,le con;inulul sau semnilica;ia "imaginilor
piclurale" ale arlei psihopalologice, aceslea au un pronun;al caracler
simbolic de o varielale exlrem de nuan;ala. Daca lormele plaslice
reprezinla "limbajul", semanlica acesluia esle dala de sensul prolund,
inlerior al arlei psihopalologice.
Avand "sursa" de inspira;ie in con;inulul lncon,lienlului,
imaginile piclurale ale Nebuniei, au o semnilica;ie simbolica. Lle exprima
inlr-o maniera sublimala prin aclul de crea;ie arlislica, lruslrari, obsesii,
leme deliranle ,i halucinalorii elc. Din acesl moliv, inlre "lorma" ,i
"con;inul" exisla o coresponden;a direcla. lorma plaslica esle
purlaloarea semnilica;iei psihopalologice a lranslormarii inlerioare a
nalurii sullele,li a bolnavului, dar in acela,i limp ,i sensul evolu;iei sale
clinice, exprimand adesea prin saracirea lralarii compozi;ionale,
deleriorarea personalila;ii acesluia (lig.!7a, lig.!7b, lig.!7c). ln mod egal
ligura 9
Femeia ciclop
lemeie, 42 de ani,
schizolrenie paranoida,
porlrel simbolic-halucinalor.
ligura !0
Mahdala
8arbal, 35 de ani,
schizolrenie simpla,
compozi;ie simbolica ornamenlal-decoraliva.
!8
"lrecerea" de la modalilalea de crea;ie arlislica "normala" la modalilalea
de crea;ie arlislica "palologica" se manilesla prin schimbarea slilului, a
lemalicii, prin saracirea compozi;iei, schimbarea lonalila;ii emo;ional-
aleclive a cromalicii (lig.!8, lig.!9). Acesl din urma aspecl se poale
observa in cazul persoanelor care au desenal ,i inainle de boala ,i care au
conlinual ca sa lucreze ,i dupa imbolnavire.
Mecanismele psihologice prin care sunl realizale imaginile
palo-plaslice aminlesc de mecanismele de lormare ale imaginilor onirice
din cursul viselor, slilizarea sau schemalizarea lormala, deplasarea
sensului, condensarea ,i aglulinarea mai mullor imagini primare inlr-
una noua complexa, rezullala din celelalle (lig.20, lig.2!, lig.22).
Acesle combina;ii, de o exlrema mobililale ,i varielale, ne uimesc,
ne surprind chiar, in unele silua;ii ne ,ocheaza. ln orice caz, se poale spune
ca inlalnirea cu arla psihopalologica, dincolo de orice lel de alle
considerenle, produce o "impresie" parliculara, ne alinge sensibililalea,
ne angajeaza privirea ,i ne obliga la un elorl de a o in;elege.
Arla psihopalologica ne olera ,i o lemalica de conlemplare
eslelica. La se inlali,eaza ca o "panorama" a "Universului Nebuniei".
La ne lramanla ca o inlrebare pe care ne-o punem, ca pe un misler pe
care lrebuie sa-l descilram, soliciland in lelul acesla din parlea noaslra
un permanenl elorl de in;elegere.
Lslelica arlei psihopalologice, penlru ca se poale in mod
inconleslabil vorbi despre a,a ceva, consla in elorlul de a lraduce, de a
explica acesl univers al sensibilila;ii lra;ionalului.
lnlalnirea cu arla psihopalologica ne mi,ca, ne uime,le, ne
rascole,le prin lor;a cu care ne obliga sa inlram in "dialogul eslelic"
ligura !2
PesIele zburäIor
8arbal, !7 ani,
lucrare inlanlila, bizara.
ligura !!
Cai
8arbal, !6 ani,
hebelrenie,
compozi;ie simpla, slereolipa,
aminlind de desenele primilive rupeslre.
!9
comprehensiv cu Nebunia. lnlalnirea cu arla psihopalologica
realizeaza momenlul de "lraire a Nebuniei celuilall", o lraire care esle
sim;ila ca o revela;ie a celeilalle le;e a umanului, slarea de alleralilale
a liin;ei sullele,li.
ligura !3
Compozi¦ie
8arbal, 53 de ani,
paralizie generala progresiva,
aspecl de mazgaleala conluza, haolica.
20
ligura !5
Compozi¦ie
8arbal, 5! de ani,
paralrenie,
se remarca aspeclul naiv, inlanlil al desenului.
ligura !4
PorIreI de !emeie - AcIri¦a
lemeie, 42 de ani,
schizolrenie paranoida,
compozi;ie de laclura expresionisla cu o
pulernica nola de erolizare a imaginii.
ligura !6
Spre lumihä
8arbal, 43 de ani,
schizolrenie paranoida,
compozi;ie simbolica.
22
ligurile !7 a, b ,i c
Pe lâhgä plopii !ärä so¦
8arbal, 33 de ani, schizolrenie paranoida,
compozi;ii succesive, execulale la inlervale dilerile de limp.
Se conslala saracirea ,i simplilalea lucrarilor ca urmare a
deleriorarii personalila;ii bolnavului. ligura !7 a
23
ligura !7 b
ligura !7 c
24
25
ligura !9
NaIurä sIaIicä cu !rucIe
lemeie, 34 de ani,
schizolrenie paranoida, leucolomie,
se remarca schimbarea slilului dupa evolu;ia clinica a bolii ,i
inlerven;ia leucolomiei,
lucrare ,learsa, saraca, inlanlila.
ligura !8
Peisa|
lemeie, 34 de ani,
schizolrenie paranoida, leucolomie,
lucrare de laclura normala, execulala inainlea debulului bolii,
in slare de normalilale psihica.
26
ligura 20
Muzica s!erelor
8arbal, 37 de ani,
alcoolism cronic, slare de eulorie exlazica,
compozi;ie simbolica-halucinalorie.
27
ligura 2!
Visul cu lupul
8arbal, 37 de ani,
alcoolism cronic, depresie melancolilorma,
compozi;ie oniric-lerilianla, depresiva,
cu nole expresionisle.
ligura 22
Ochii !läcärilor
lemeie, 42 de ani,
schizolrenie paranoida,
compozi;ie simbolica de lip
neomorlic-anlropomorlic,
deliranl-halucinalorie.
28
29
ligura 24
Izgohirea dih Paradis
8arbal, !8 ani, criza de adolescen;a, buleu deliranl
halucinalor, compozi;ie simbolica caslraloare, in care sunl
proieclale propriile sale lruslrari ,i conllicle.
1eme
compozi¦ii
si
lmpresia pe care o produce "inlalnirea cu arla psihopalologica"
juslilica incercarea de abordare eslelica a acesleia. Principala valoare esle dala
de laplul ca orice crea;ie paloplaslica produce asupra celui care o prive,le o
impresie parliculara, slranie, obligandu-l sa o in;eleaga.
Primul lucru care impresioneaza esle lemalica arlei
psihopalologice. De o mare diversilale, ea lraleaza cu predilec;ie
"lemalica experien;elor sullele,li inlerioare" ale Nebuniei. lrairi deliranle,
halucinalorii, vise, conllicle nevrolice, complexe, lruslrari elc. ln loale
lucrarile persoana bolnavului ocupa o silua;ie cenlrala, iar lemalica lralala
esle expresia aceslor experien;e personale.
Pemarcam leme preluale din Pealilalea exlerna (peisaje, porlrele,
nalura slalica), iar modul de lralare al aceslora lraduce aliludinea bolnavului
la;a de Lume, rezerva, leama, ruplura sau chiar reluzul de calre aceasla al
Pealila;ii exlerne.
ligura 23
Îhsihgurare
8arbal, 37 de ani,
alcoolism cronic, depresie melancolilorma,
compozi;ie depresiva, sumbra.
30
Majorilalea lemelor sunl expresia universului inlrapsihic
morbid ,i ele au un pronun;al caracler simbolic.
Modalilalea de lralare compozi;ionala a ideilor lemalice esle
deosebil de inleresanla. Slruclura compozi;ionala depinde, in mod
evidenl, de capacila;ile de expresie ale bolnavilor, de apliludinile
aceslora. Unii dinlre ace,lia au lalenl plaslic ,i realizeaza lucrari de o
mare "lor;a expresiva" care produc o impresie eslelica pulernica. Al;ii,
,i ace,lia sunl marea majorilale, lolosesc desenul sau piclura penlru a
ne "comunica" con;inulul universului lor inlerior.
Maniera de lucru, ca slil arlislic, dilera. ln general se observa
lendin;a de a reproduce sau realiza compozi;ional lemele lralale inlr-o
maniera arlislica variala. Predomina, a,a cum am exemplilical mai
sus, lucrarile simbolisle, expresionisle, de laclura suprarealisla,
ligura 25
Compozi¦ie cu case
8arbal, !9 ani,
hebelrenie,
aspecl rigid, simelric, inlanlil.
3!
ligura 26
Compozi¦ie
8arbal, 44 de ani,
schizolrenie paranoida,
aspecl bizar, discordanl al lucrarii,
lipsa de coeziune compozi;ionala,
aspecl de regresiune inlanlila.
cubisle, dar ,i cele de lip naluralisl, primiliv sau inlanlil sau cele in
maniera naiva.
Sinlaxa compozi;ionala a lucrarilor poarla amprenla slilislica
a lormelor Nebuniei aulorilor ei. Aparenla disociere sau organizarea
neomorlica de laclura simbolica esle specilica schizolreniei (lig.26).
La lel, esle specilica aceslei boli rigidilalea, raceala cromalica,
regularilalea ,i ordinea unei slilizari excesive (lig.25). ln cazul
bolnavilor de epilepsie, compozi;iile sunl bogale, incarcale, lralale
minu;ios, insislandu-se pe delalii (lig.27). Cromalica lor esle calda,
exploziva, ,ocanla.
O inleresanla allernan;a a slilului o inlalnim la bolnavii cu
psihoze aleclive. Temalica ,i slruclura compozi;ionala sunl bogale,
32
incarcale ,i cu o cromalica calda in slarile de excila;ie maniacala (lig.28)
devenind sarace, simple, cu o cromalica sumbra, rece, ,learsa, in cursul
slarilor de depresie melancolilorma (lig.23).
Desenele ,i piclurile bolnavilor nevrolici sunl mull mai apropiale, ca
maniera de lralare compozi;ionala, de slilul de lucru al arli,lilor normali.
Compozi;ia esle organizala coerenl, dar semnilica;ia con;inulului
sau esle simbolica. Aceasla se daloreaza laplului ca loale "compozi;iile
nevrolice" exprima lemalic silua;ii conllicluale, lruslrari, e,ecuri complexe,
angoase, vise (lig.24, lig.29, lig.30).
ligura 27
Peisa| cu ra¦e
8arbal, 29 de ani,
epilepsie,
se remarca aspeclul incarcal,
lralarea minu;ioasa, alenla la delalii.
33
Alcoolicii ocupa la randul lor o pozi;ie aparle in galeria crea;iilor
paloplaslice. Compozi;iile lor sunl incarcale de o mare lensiune eslelica de
laclura emo;ional-alecliva in raporl direcl cu senlimenlele de lruslrare ,i
excludere lamiliala ,i sociala a aceslora. Temele sunl reprezenlale, de regula,
prin vise lerilianle, slari onirice ,i halucinalorii de laclura calaslrolica lraile in
cursul episoadelor de delirium lremens, imagini depresive de laclura
caslraloare elc. Tonalilalea cromalicii esle violenla, conlraslanla (lig.3!).
Se poale spune, din analiza arlei psihopalologice ca ceea ce
delermina slilul compozi;ional i,i are sursa in nalura bolii psihice, crea;ia
piclurala liind expresia acesleia.
ligura 28
Culesul grâului
lemeie, 53 de ani,
psihoza periodica maniaco-depresiva, acces maniacal,
compozi;ie eulorica-expansiva.
34
ligura 30
Präbusirea,
8arbal, 37 de ani,
alcoolism cronic, depresie melancolilorma,
compozi;ie simbolica, cu nola pronun;al
depresiv-caslraloare.
ligura 29
Disperare
8arbal, !9 ani,
criza de adolescen;a (debul schizolrenie),
compozi;ie simbolic-expresionisla
de laclura angoasanla.
35
ligura 3!
VicIimä,
8arbal, 34 de ani,
alcoolism cronic, personalilale psihopalica,
lendin;e homosexuale,
compozi;ie onirica lerilianl simbolica.
36
ligura 32
Nud
8arbal, 43 de ani,
schizolrenie paranoida,
compozi;ie simbolica,
lendin;a de abslraclizare-schemalism.
37
ligura 33
Îhcremehire
8arbal, !9 ani,
criza de adolescen;a (debul schizolrenie)
compozi;ie simbolic expresionisla, imagine a angoasei.
LsIeIica
psihopaIologice
arIei
Se poale vorbi despre o "eslelica" in cazul arlei psihopalologice?
Credem ca da ,i lacand aceasla alirma;ie ne relerim, in primul rand, la
"impresia" pe care o produce inlalnirea cu arla psihopalologica, iar in al doilea
rand la con;inulul valoric al "calegoriilor eslelice" cuprinse in slera acesleia.
lmpresia produsa de inlalnirea cu arla psihopalologica esle de liecare
dala pulernica dar, in acela,i limp, nuan;ala. Piclurile Nebunilor "vorbesc" ,i
vorbind ele ne "dezvaluie" reversul umanului. Din acesle molive ele lie ca ne
alrag provocand curiozilalea, lie ca le reluzam. Acesl al doilea caz se daloreaza
laplului ca lncon,lienlul noslru descopera in ele ceea ce el "reluza sa vada" sau
"reluza sa ,lie" despre el ,i la el. lnlalnirea cu arla psihopalologica "vorbe,le"
lncon,lienlului celui care "prive,le". Tensiunea con;inulului lucrarilor de arla
psihopalologica exprima inlr-o maniera simbolica "problemalica" sulleleasca a
bolnavului psihic care esle "lranslerala" asupra celui care prive,le. ln lunc;ie de
lemalica, privilorul va "sim;i" o "inslrainare" care va lace ca arla
psihopalologica sa i se para bizara, incomprehensibila. ln alle silua;ii, speclalorul
poale "descoperi" in lucrarile de arla psihopalologica "leme comune" cu care
sa se idenlilice, recunoscandu-le ca pe "ceva personal".
38
ligura 36
PorIreI de !emeie
lemeie, 35 de ani,
psihoza periodica
maniaco-depresiva,
acces maniacal
aspecl compozi;ional expansiv,
deschis, cald.
ln ceea ce privesc "calegoriile eslelice" inlalnile in arla
psihopalologica, aceslea sunl direcl legale de modilicarea slruclurii sullele,li
a persoanei bolnavului respecliv. Dislingem in sensul acesla urmaloarele.
- ançoa:a / ex|az la bolnavii epileplici sau la cei cu lulburari aleclive,
- |er|||an| / expan:|v||a|e la bolnavii cu lulburari psihice
din slera epilepsiei,
- on|r|c / rea| la alcoolici ,i nevrolici,
- |raç|c / com|c la personalila;ile psihopalice ,i islerici,
- erme||c / o|zar la schizolrenici.
ligura 35
PorIreI de !emeie
lemeie, 35 de ani,
psihoza periodica
maniaco-depresiva,
acces depresiv,
aspecl compozi;ional sumbru,
lrisl, rece, incremenil.
ligura 34
Viziuhe apocalipIicä
8arbal, 37 de ani,
epilepsie,
compozi;ie simbolica, calaslrolica,
cu un mare con;inul emo;ional, exploziv.
39
Ceea ce lace ca lucrarile de arla psihopalologica sa se incadreze
inlr-o anumila calegorie eslelica esle dal de modelul de lranslormare al
personalila;ii, de lorma clinico-psihialrica a bolii psihice, in linal de "slilul
Nebuniei".
Un ullim aspecl care se discula esle reprezenlal de cromalica
piclurilor bolnavilor psihici. Culoarea esle expresia con;inulului emo;ional-
alecliv ,i ea reprezinla un pre;ios indicalor al sensibilila;ii ,i slarii de dispozi;ie
a "bolnavului-arlisl".
Lpileplicii prelera culorile lierbin;i, explozive, ro,ul, oranjul, galbenul
(lig.34). 8olnavii cu lulburari aleclive ulilizeaza culorile in raporl cu slarea lor
emo;ionala, culori calde, slridenle (ro,u, verde, galben) in cazul slarilor
maniacale sau culori reci, ,lerse, sumbre (negru, violel inchis, gri, albaslru) in
cazul slarilor depresiv-melancolilorme (lig.35, lig.36). Schizolrenicii ulilizeaza o
cromalica bizara, ameslecala, dislonanla, adesea rece sau chiar ,learsa (lig.32).
Alcoolicii lolosesc culori conlraslanle. negru, gri sau ro,u, albaslru pe
care le asociaza. ln cazul nevrolicilor culoarea esle sinlona cu lonalilalea
emo;ionala a silua;iilor conllicluale, psiholraumalizanle, a lruslrarilor ,i
complexelor pe care le exprima (lig.33). ln desenele oligolrenilor cromalica
esle saraca, ,learsa, ca de alllel ,i compozi;iile aceslora.
Toale acesle aspecle disculale se regasesc in desenele ,i piclurile
bolnavilor psihici. liecare alec;iune psihialrica are slilul sau specilic, lemalica
,i maniera sa compozi;ionala, pe care vom incerca sa le prezenlam sislemalic,
in cele ce urmeaza.
40
4!
SIilurile
psihopaIologice
arIei
1) PersohaliIä¦ile ahormale
Personalila;ile anormale grupeaza indivizi cu lulburari de
caracler ,i comporlamenl, psihopa;i, perver,i sexuali, personalila;i
dizarmonice elc. Un mare procenl din aceasla calegorie sunl alcoolici,
loxicomani sau cu lulburari nevrolice. Penlru mul;i dinlre ace,lia,
crea;ia arlislica poale reprezenla un "relugiu" sau o "compensare"
cu elecl calarlic. Temele compozi;ionale sunl expresia propriilor lor
slrucluri morbide, pulsiunilor aceslora. lrapeaza lor;a expresiva ,i
capacilalea de comunicare direcla a aceslei calegorii de persoane.
Agresivilalea, egocenlrismul, rigidilalea alecliva se pol
remarca in "Auloporlrelul" (lig.39) unui barbal de 39 de ani,
psihopal.
ligura 37
AuIoporIreI-IravesIiI !emihih
8arbal, 34 de ani,
homosexual.
42
Tendin;ele homosexuale sunl sursa unor lrecvenle leme
compozi;ionale. ln lucrarea "Auloporlrel" (lig.37), aulorul, un barbal de 34
de ani, lara ocupa;ie, cu sludii medii incomplele, agresiv ,i cu lendin;e
homosexuale, s-a reprezenlal pe sine in poslura de "Traveslil leminin".
Deosebil de expresiva esle crea;ia piclurala a unui barbal de 34 de
ani cu nivel cullural mediu, conlabil, homosexual cu lulburari nevrolice ,i
alcoolism. Acesla reproduce in piclura unul din visele sale care se repela
lrecvenl ,i-l nelini,lesc (lig.38 a, lig.38 b, lig.38 c). Compozi;iile cu caracler
simbolic sunl scene lerilianle care-l reprezinla pe subiecl "alacal" de
"pisici", simbol al agresivila;ii, carora nu li se poale opune. Un all barbal de
29 de ani, psihopal cu un mare polen;ial impulsiv-agresiv, proiecleaza in
lucrarea "Porlrel de barbal" (lig.40) imaginea grolesc-caricalurala a
propriilor sale reprezenlari pulsionale sadic-agresive ale "persoanei umane".
ligurile 38 a, b ,i c
Visul cu pisici
8arbal, 34 de ani,
homosexual,
alcoolism ,i
lulburari nevrolice.
43
44
ligura 39
AuIoporIreI
8arbal, 39 de ani,
psihopalie.
45
ligura 40
PorIreI de bärbaI
8arbal, 29 de ani,
psihopalie impulsiva,
polen;ial agresiv crescul.
46
ligura 4!
Scara
lemeie, !9 ani,
nevroza depresiva.
47
2) Nevrozä si crea¦ie
Nevroza, ca de alllel ,i psihozele, reprezinla una dinlre sursele
majore ale crea;iei arlislice. ln cazul nevrozelor, crea;ia arlislica esle un acl
proiecliv ,i cu elecl calarlic, avand prin aceasla un pronun;al caracler
lerapeulic. Temalica bolnavilor nevrolici exprima inlr-o maniera simbolica
psiholraumalisme, conllicle ,i lruslrari inleriorizale, complexe ideo-aleclive.
Vom prezenla caleva cazuri de bolnavi ,i lucrarile lor in raporl cu nevroza.
0 lanara de !9 ani, in urma e,ecului la examenul de admilere in
lacullale, lace o nevroza depresiva, cu senlimenlul inulilila;ii, complexe
de inleriorilale, apalie, co,mare. Una dinlre lucrarile sale reprezenlalive
esle "Scara" (lig.4!), compozi;ie simbolica exlrem de expresiva cu
semnilica;ie direcla in legalura cu e,ecul suleril. "Scara" une,le
"Paradisul", zona cheii succesului, de sus, cu "ladul", zona de jos a
e,ecului ,i sulerin;ei. 8olnava incearca "sa urce scara" dar "lreplele se
rup" ,i ea slar,e,le prin "a cadea in lad".
Un barbal de !8 ani, cu sludii medii incheiale, prezinla lulburari
nevrolilorme mulliple in conlexlul unei crize de adolescen;a. Conllicle cu
lalal, personalilale dominanl-represiva ,i caslraloare. Silua;ie oedipiana
nerezolvala. 8olnavul i,i deseneaza "visele" (lig.42) care au o lemalica
lerilianl-angoasanla. Deosebil de expresiva esle lucrarea "Jerlla adusa
demiurgului" (lig.43). Desenul il reprezinla pe "Talal" in poslura de zeu
dominanl ,i aulorilar, rece ,i liranic, iar la picioarele lui pe "liul" care-i
olera ca "jerlla" propriul sau "bra;". Lucrarea "Auloporlrel" (lig.44) esle
reprezenlarea simbolica a persoanei bolnavului sub lorma lragila a unui
caslel din car;i de joc.
ligura 42
Vis
8arbal, !8 ani.
48
ligura 43
1erI!ä adusä Demiurgului
8arbal, !8 ani.
49
8arbal de 22 de ani, cu nivel de cullura mediu, lehnician,
lrecvenle conllicle ,i diliculla;i de adaplare la locul de munca ,i cu
logodnica sa, agravale de decesul lalalui de care era loarle ala,al.
8olnavul a desenal in cursul spilalizarii caleva compozi;ii inspirale din
lemalica viselor sale nevrolice, lucrari cu con;inul conlliclual, simbolic,
loarle expresive. "lnlidelilale" (lig.45), "lmpacarea" (lig.46) ,i "Moarlea
lalalui" (lig.47).
ligura 44
AuIoporIreI
8arbal, !8 ani.
50
8arbal de !9 ani in plina criza de adolescen;a prezinla lulburari
de comporlamenl, bizarerii, personalilale schizoida, pe londul carora se
dezvolla un lablou clinic nevrolilorm polimorl. Si-a pierdul mama la o
varsla lrageda, liind crescul de un lala liranic, aulorilar. Prezinla lulburari
de malurizare alecliva a personalila;ii, complexe de inleriorilale. loarle
lalenlal penlru desen ,i piclura, a lucral in cursul spilalizarii compozi;ii
simbolice, de o mare expresivilale, avand ca lemalica propriile sale
complexe, psiholraumalisme ,i lruslrari. Lucrarea "Auloporlrel" (lig.49)
esle imaginea expresiva a angoasei. "Descompunere" (lig.48) esle o
imagine, in maniera suprarealisla, a "dezagregarii de sine".
"Cer,eloarea" (lig.50), "Porlrel" (lig.5!) ,i "Complex de inleriorilale"
(lig.52) sunl expresia complexelor nevrolice ale bolnavului. lnlr-o serie de
lucrari inlilulale "Porlrel de barbal" (lig.53 a, lig.53 b) sunl reprezenlari
simbolice-expresive ale angoasei, depresiei ,i disperarii.
ligura 45
Ih!ideliIaIe
8arbal, 22 de ani,
nevroza.
5!
ligura 46
Împäcarea
8arbal, 22 de ani,
nevroza.
ligura 47
MoarIea IaIälui
8arbal, 22 de ani,
nevroza.
52
ligura 49
AuIoporIreI
8arbal, !9 ani,
personalilale schizoida, lablou nevrolic polimorl.
ligura 48
Descompuhere
8arbal, !9 ani,
personalilale schizoida, lablou nevrolic polimorl.
54
ligura 50
CerseIoarea
8arbal, !9 ani,
personalilale schizoida,
lablou nevrolic polimorl.
55
ligura 52
Complex de ih!erioriIaIe
8arbal, !9 ani,
personalilale schizoida,
lablou nevrolic polimorl.
ligura 5!
PorIreI
8arbal, !9 ani,
personalilale schizoida,
lablou nevrolic polimorl.
56
ligura 53 a
PorIreI de bärbaI
8arbal, !9 ani,
personalilale schizoida,
lablou nevrolic polimorl.
57
ligura 53 b
PorIreI de bärbaI
8arbal, !9 ani,
personalilale schizoida,
lablou nevrolic polimorl.
58
ligura 54
AIacul päsärii de pradä
8arbal, 32 de ani,
homosexualilale, alcoolism.
59
3) Alcoolismul si picIura
Desenele ,i piclurile bolnavilor alcoolici impresioneaza pulenic. Lle au
o mare incarcalura emo;ionala, in special de lonalilale expansiva sau
depresiva. Sunl expresive ,i reproduc lrairi onirice sau experien;e
psiholraumalizanle lanlaslice, lerilianle, lraile de ace,lia.
8arbal de 32 de ani, cu nivel cullural mediu, conlabil, lendin;e
homosexuale, esle un consumalor cronic de alcool. Prezinla lulburari psihice
specilice. Cu apliludini penlru piclura, a reprodus in cursul spilalizarii scenele
onirice lerilianle din cursul unui episod de delirium lremens. Lucrarile sale, de
o mare expresivilale ,i cu o cromalica violenla sunl direcl legale de acesle
lrairi. "Alacul pasarii de prada" (lig.54), "Viclima" (lig.3!/pag.35) ,i
"Prabu,ire" (lig.55).
8arbal de 37 de ani, nivel cullural mediu, lehnician inlr-o
inlreprindere miniera. Alcoolism cronic, depresie melancolilorma survenila in
urma divor;ului. O criza de delirium lremens, vise lerilianle, episoade
halucinalorii. Talenlal la desen ,i piclura, in limpul spilalizarii a piclal acesle
lrairi din cursul episoadelor de delirium lremens, halucina;ii ,i vise lerilianle, cu
o pulernica nola expresiva. Lucrarile sale au un pulernic con;inul lensional
alecliv, cu o mare lor;a de expresie. "Co,mar" (lig.4/pag.!3) reproduce un vis
lerilianl oniro-halucinalor cu lemalica de urmarire-persecu;ie. Slarea depresiv-
melancolilorma esle reprezenlala in lucrarile "lnsingurare" (lig.56) ,i
"Abandon" (lig.57) care au ca lema conlliclele lamiliale ,i divor;ul bolnavului.
Lucrarile care reproduc lrairile deliranl-halucinalor-dereisle din cursul lazei de
delirium lremens sunl de o mare expresivilale ,i incarcale simbolic. "lnlernul"
(lig.58), "Calaclism cosmic" (lig.59) ,i "Singur in noaple" (lig.60).
ligura 55
Präbusire
8arbal, 32 de ani,
homosexualilale, alcoolism.
60
ligura 56
Îhsihgurare
8arbal, 37 de ani,
alcoolism, depresie.
6!
ligura 57
Abahdoh
8arbal, 37 de ani,
alcoolism, depresie.
62
ligura 58
Ih!erhul
8arbal, 37 de ani,
alcoolism, depresie.
63
ligura 60
Sihgur îh hoapIe
8arbal, 37 de ani,
alcoolism, depresie.
ligura 59
CaIaclism cosmic
8arbal, 37 de ani,
alcoolism, depresie.
64
65
4) Lpilepsia si crea¦ia plasIicä
Lsle cunoscul laplul ca epileplicii au inclina;ii calre arla, ca ,i
alcoolicii. Piclura epileplicilor are un slil parlicular. Crea;iile lor sunl
incarcale, minu;ios execulale, cromalica exploziva, calda, pulernic
conlraslanla. Temele sunl de regula nalurisle cu o pronun;ala nola
impresionisla.
8arbal de 29 de ani, nivel cullural elemenlar, muncilor minier,
prezinla crize de epilepsie cu lulburari caracleriale ,i de
comporlamenl. Lucrarile sale sunl de predilec;ie peisaje. Compozi;ie
incarcala, naiva, cu o lonalilale emo;ionala pulernic accenluala,
cromalica violenla. "Padure cu vulpe" (lig. 8/pag.!6), "Apus de soare"
(lig.6!), "Lan de grau" (lig.62), "Peisaj" (lig.63). Toale lucrarile au o
pulernica nola impresionisla.
ligura 6!
Apus de soare
8arbal, 29 de ani,
epilepsie.
ligura 62
Lah de grâu
8arbal, 29 de ani,
epilepsie.
ligura 63
Peisa|
8arbal, 29 de ani,
epilepsie.
67
5) Psihozele si arIa psihopaIologicä
8olnavii psiholici reprezinla calegoria cea mai producliva, cea
mai complexa, mai originala ,i mai inleresanla in ceea ce prive,le arla
psihopalologica. Crea;iile lor piclurale, de un mare polimorlism,
exprima o realilale sulleleasca slranie, prolund dilerila de cea
considerala normala. Lsle imaginea lumii delirurilor, a halucina;iilor, a
imaginarului morbid, a lranslormarilor emo;ional-aleclive. ln egala
masura ei "ne arala" lumea lor inlerioara ,i prin aceasla "deschid"
accesul in;elegerii lranslormarii palologice a personalila;ii lor. ln
sensul acesla se disling doua calegorii principale de bolnavi. bolnavii
cu psihoze aleclive ,i bolnavii schizolrenici.
ligura 64
ÎhdrägosIi¦i
lemeie, 42 de ani,
schizolrenie paranoida.
ligura 64 a
ÎhdrägosIi¦i
lemeie, 32 de ani,
schizolrenie paranoida.
ligura 64 b
PorIreI de !emeie
lemeie, 42 de ani,
schizolrenie paranoida.
ligura 64 c
CohIemplâhd propria moarIe
8arbal, 43 de ani,
schizolrenie paranoida.
68
ligurile 65 a ,i b
AuIoporIreIe
lemeie, 35 de ani,
psihoza maniaco-depresiva,
acces maniacal.
69
5.! Psihozele aleclive ,i arla psihopalologica
lemeie de 35 de ani, nivel cullural elemenlar, casnica, cu
mulliple inlernari penlru Psihoza maniaca-depresiva. ln cursul
spilalizarilor, bolnava obi,nuia sa deseneze auloporlrele. Aceslea
exprima lidel slarea de dispozi;ie alecliva din cursul psihozei. ln laza
maniacala "Auloporlrelele" sunl simple, cu o lonalilale deschisa,
comunicaliva, cromalica calda, subliniindu-se elemenlele cu simbolica
erolica (ochi, gura, par elc.) (lig.65 a, lig.65 b, lig 66 c). ln cursul
lazelor de depresie melancolilorma, "Auloporlrelele" sunl sumbre,
lrisle, reprezenlale in culori inchise, reci (lig.66 a, lig.66 b, lig.66 c). ln
cursul slarilor mixle, "Auloporlrelele" bolnavilor imprumula ca
maniera de lralare liguraliva ,i in ceea ce prive,le cromalica,
elemenle de la cele doua lorme precedenle (lig.67 a, lig.67 b).
ligura 66 c
AuIoporIreI
lemeie, 35 de ani,
psihoza maniaco-depresiva,
acces depresiv-melancolilorm.
70
ligura 67 a
AuIoporIreIe
lemeie, 35 de ani,
psihoza maniaco-depresiva, slare mixla.
ligurile 66 a ,i b
AuIoporIreIe
lemeie, 35 de ani,
psihoza maniaco-depresiva,
acces depresiv-melancolilorm.
ligura 67 b
AuIoporIreIe
lemeie, 35 de ani,
psihoza maniaco-depresiva,
slare mixla.
72
ligura 69
Cai
8arbal, !6 ani,
hebelrenie.
ligura 68
Oamehi
8arbal, !6 ani,
hebelrenie.
73
5.2 Schizolrenia ,i arla psihopalologica
Schizolrenia esle psihoza care olera cea mai larga palela
lemalica ,i compozi;ionala de lucrari de arla psihopalologica, lucrari
simbolice, slilizal-ornamenlale, lucrari care aminlesc de piclura
primilivilor sau ale copiilor, lucrari de inspira;ie deliranl-halucinalorie,
crea;ii bizare-lanlaslice elc. Vom prezenla in conlinuare acesle
calegorii de lucrari de arla psihopalologica.
aì |e:ene cu carac|er pr|m|||v :au |n|an|||
Acesle compozi;ii sunl expresia unor lenomene de regresiune
a personalila;ii schizolrenicilor in lormele grave, sau cu evolu;ie
cronica a bolii. Desenele aceslor bolnavi aminlesc prin lorma lor
desenele primilivilor sau ale copiilor.
8arbal de !6 ani, cu nivel cullural elemenlar, hebelrenie,
deseneaza compozi;ii slereolipe, simple, slilizale care aminlesc de
piclurile rupeslre primilive. "Oameni" (lig.68) ,i "Cai" (lig.69).
8arbal de 44 ani, cu nivel cullural superior, losl inva;alor, cu
o lorma cronica de schizolrenie, deleriorarea personalila;ii severa,
deseneaza compozi;ii cu aspecl bizar, discordanle, lipsile de o
coeziune, care aminlesc de desenele copiilor. "Peisaj cu oameni"
(lig.70), "Compozi;ie" (lig.7!).
ligura 7!
Compozi¦ie
8arbal, 44 de ani,
schizolrenie.
ligura 70
Peisa| cu oamehi
8arbal, 44 de ani,
schizolrenie.
74
ligura 72
Flori
8arbal, 35 de ani,
schizolrenie paranoida.
75
oì |e:ene d|:oc|a|e, d|:cordan|e
Aceslea sunl lucrari plaslice cu o lemalica deslul de greu de
precizal. Compozi;ii conluze, lipsile de coeren;a, de laclura disocial-
discordanla, specilice schizolreniei.
8arbal, 35 de ani, cu nivel de cullura superior, losl inginer,
schizolrenie paranoida. Desenul acesluia "llori" (lig.72) esle o
compozi;ie bizara, de,i execulala cu lalenl.
8arbal, 33 de ani, cu nivel cullural mediu, losl muzicanl
inslrumenlisl, schizolrenie cronica cu o marcala deleriorare a
personalila;ii, a produs lucrari cu caracler disocial-discordanl, bizare
compozi;ional. "Cap de om" (lig.73), "Omul ,i muzica" (lig.74),
"Compozi;ie" (lig.75).
ligura 75
Compozi¦ie,
8arbal, 33 de ani,
schizolrenie.
ligura 74
Omul si muzica,
8arbal, 33 de ani,
schizolrenie.
ligura 73
Cap de om,
8arbal, 33 de ani,
schizolrenie.
76
cì |e:ene :||||za|-:|moo||ce
Arla psihopalologica a schizolrenicilor are lendin;e de
reprezenlare slilizala, rigid-slereolipa, de laclura ornamenlala
inchisa, ca expresie a relragerii in sine, imagine simbolica a
"universului aulisl" al aceslor bolnavi.
8arbal de 35 de ani, nivel cullural mediu, lehnician cu
diagnoslicul de schizolrenie paranoida, a desenal numeroase lucrari
cu caracler slilizal-ornamenlal, "inchise", simelrice, rigide. ln bogala
crea;ie a bolnavului re;inem seria de "Porlrele" (lig.76 a, lig.76 b,
lig.76 c, lig.76 d) care exprima o regresiune calre lormele arhaice ale
arlei precolumbiene, "Mandale", imagini ornamenlal-simbolice ale
ligurile 76 a, b ,i c
PorIreIe
8arbal, 35 de ani,
schizolrenie paranoida.
77
ligura 76 d
PorIreIe
8arbal, 35 de ani,
schizolrenie paranoida.
Perioada de debul a bolii
- lrecerea de la maniera
normala de expresie la
"slilul schizolrenic".
78
79
universului sau aulisl, inchis in sine (lig.77 a, lig.77 b, lig.77 c),
precum ,i lucrari simbolice slilizale ca "8ulni;a" (lig.78) ,i "Omul-
lloare" (lig.79), remarcam perlecla lor execu;ie arlislica, caraclerul
decoraliv-ornamenlal ,i simbolic.
8arbal de 43 de ani, nivel cullural superior, losl economisl, cu
schizolrenie cronica, a desenal mull in cursul spilalizarii. Compozi;iile
sale sunl reprezenlari simbolic-slilizale, rigide, slereolipe, reci ca in
cazul lucrarii "Compozi;ie in doi"(lig.80), care aminle,le de lormele
arlei moderne, cu lendin;a la abslraclizare.
ligurile 77 a, b ,i c
Mahdale
8arbal, 33 de ani,
schizolrenie paranoida.
80
ligura 78
8u!hi¦a
8arbal, 33 de ani,
schizolrenie paranoida.
ligura 79
Omul-!loare
8arbal, 33 de ani,
schizolrenie paranoida.
ligura 80
Compozi¦ie îh doi
8arbal, 43 de ani,
schizolrenie.
8!
82
ligura 8!
AuIoporIreI
lemeie, 45 de ani,
schizolrenie paranoida.
ligura 82
Femeie îh ihIerior
lemeie, 45 de ani,
schizolrenie paranoida.
83
ligura 83
Nud
lemeie, 45 de ani,
schizolrenie paranoida.
ligura 84
Lul dih mihe
lemeie, 45 de ani,
schizolrenie paranoida.
dì |eproducerea "|maç|n|| de :|ne"
O lema lrecvenla in piclura schizolrenicilor o reprezinla
reproducerea "imaginii de sine", care exprima lranslormarile
personalila;ii bolnavilor-arli,li.
lemeie, 45 de ani, cu nivel cullural superior, a lucral inainle
de imbolnavire ca inginer agronom. Schizolrenie paranoida cu
evolu;ie cronica. Prinlre lucrarile sale un loc imporlanl il ocupa
porlrelele de lemei in care-,i proiecleaza propriile sale experien;e
psiholice (lig.83), cu caracler bizar, inchidere aulisla "Auloporlrel"
(lig.8!), "Marea zei;a" (lig.3/pag.!0), "lemeie in inlerior" (lig.82) ,i
"Lul din mine" (lig.84).
84
Deosebil de semnilicalive ca model schizolrenic de laclura
expresionisla, sunl reprezenlarile "imaginii lemeii" la o bolnava de
42 de ani, cu nivel cullural superior, diagnoslicala cu schizolrenie
paranoida. "Aclri;a" (lig.!4/pag.20), "Porlrele de lemei" (lig.85 a,
lig.85 b, lig.85 c), "Malernilale" (lig.86). Nu lipsesc nici
reprezenlarile neomorlice de laclura leralologica. "lemeia cu ,ase
capele" (lig.87), "lemeia-monslru" (lig.88), "lemeia-lup" (lig.89).
Aceea,i bolnava de 42 de ani, losla aclri;a, cu diagnoslicul de
schizolrenie paranoida, reda in desenele ,i piclurile sale imagini
simbolice neomorlice cu caracler ireal, lanlaslic. "Personaje" (lig.90),
"Peisaj cu dragon" (lig.9!), "Sirena" (lig.92), "8alaur" (lig.93).
Lucrarile sale au un pronun;al caracler de simbolica erolico-sexuala.
ligurile 85 a, b, c
PorIeIe de !emei
lemeie, 42 de ani,
schizolrenie paranoida.
85
ligura 86
MaIerhiIaIe
lemeie, 42 de ani,
schizolrenie paranoida.
86
ligura 88
Femeia mohsIru
lemeie, 42 de ani,
schizolrenie paranoida.
ligura 87
Femeia cu sase capeIe
lemeie, 42 de ani,
schizolrenie paranoida.
ligura 89
Femeia lup
lemeie, 42 de ani,
schizolrenie paranoida.
88
ligura 90
Persoha|e
lemeie, 42 de ani,
schizolrenie paranoida.
ligura 9!
Peisa| cu dragoh
lemeie, 42 de ani,
schizolrenie paranoida.
89
ligura 93
8alaur
lemeie, 42 de ani,
schizolrenie paranoida.
ligura 92
Sireha
lemeie, 42 de ani,
schizolrenie paranoida.
90
ligura 94
Serpii
lemeie, 42 de ani,
schizolrenie paranoida.
9!
ligura 95
MäsIile si cär¦ile de |oc
8arbal, schizolrenie paranoida.
ligura 96
Spirala îh s!erä
8arbal, schizolrenie paranoida.
eì Crea||||e :|moo||ce
Aceslea, de o mare varielale lemalica, ne aminlesc de lumea
viselor. Deosebil de semnilicalive sunl "Serpii" (lig.94), lucrare a unei
bolnave de schizolrenie paranoida, "Ma,lile ,i car;ile de joc" (lig.95)
,i "Spirala in slera" (lig.96), lucrari ale unui bolnav de schizolrenie
paranoida, "Arborele" (lig.97) ,i "Padure" (lig.98), lucrari ale unei
bolnave cu schizolrenie paranoida, "Muzica llorilor" (lig.99) ,i
"Peisaj" (lig.!00), lucrari ale unei bolnave cu schizolrenie paranoida,
in line "Omul-mar" (lig.!0!) ,i "Omul-robol" (lig.!02), execulale de
un bolnav cu schizolrenie cronica.
92
ligura 98
Pädure
lemeie, 44 de ani,
schizolrenie paranoida.
ligura 97
Arbore
lemeie, 44 de ani,
schizolrenie paranoida.
ligura 99
Muzica !lorilor
lemeie, 45 de ani,
schizolrenie paranoida.
93
ligura !02
Omul - roboI
8arbal, 33 de ani,
schizolrenie.
ligura !0!
Omul - mär
8arbal, 33 de ani,
schizolrenie.
ligura !00
Peisa|
lemeie, 45 de ani,
schizolrenie paranoida.
94
95
|ì |ucrar| de |n:p|ra||e de||ran|-ha|uc|na|or|e
Aceslea sunl cele mai inleresanle ,i cele mai complexe lemalic. Lle
reprezinla, inlr-o maniera inlan;uila, evolu;ia clinica a bolii. derealizare,
depersonalizare, proiec;ia in imaginarul morbid al unei lumi inlerioare,
universul aulisl al schizolrenicilor, a,a cum se poale vedea din urmaloarele
lrei cazuri.
lemeie de 32 de ani cu nivel cullural superior, prezinla halucina;ii
vizuale ,i audilive ("se alla sub inlluen;e cosmice oslile"), delir lanlaslic
expansiv exlrem de bogal ,i producliv ("a calaloril pe alle planele"),
depersonalizare (esle "Doamna Neagra" din Sonelele lui Shakespeare,
"8ealrice", "So;ia lui Alexandru Macedon", "Jeanne d'Arc"), derealizare,
varia;ii ale dispozi;iei aleclive. Toale aceslea se regasesc in piclurile sale.
"Auloporlrel - Doamna Neagra din Sonele" sau "Pegina lui Shakespeare"
(lig.!03), "Auloporlrel - Jeanne d'Arc" (lig.!04), "Danle ,i 8ealrice privi;i
de bolnava" (lig.!05), "lnlernul dragoslei" (lig.!06), "Danle ,i 8ealrice in
lnlernul dragoslei" (lig.!07). Teme care exprima derealizarea. "Lxlaz"
(lig.!08), "Medila;ie" (lig.!09), Lacrimi de sange" (lig.!!0). Teme deliranl-
halucinalorii. "Descompunere !" (lig.!!!), "Descompunere 2" (lig.!!2),
"Calalorie pe planela cu doi sori" (lig.!!3), "Calalorie spre soare"
(lig.!!4), "Salulari de pe planela albaslra" (lig.!!5), "Moarlea so;ului meu
Alexandru Macedon" (lig.!!6 a, lig.!!6 b, lig.!!6 c).
ligura !03
AuIoporIreI-Doamha Neagrä dih SoheIe sau Regiha lui Shakespeare
lemeie, 32 de ani,
schizolrenie paranoida.
ligura !04
AuIoporIreI-1eahhe d'Arc
lemeie, 32 de ani,
schizolrenie paranoida.
96
ligura !05
DahIe si 8eaIrice privi¦i de bolhavä
lemeie, 32 de ani,
schizolrenie paranoida.
ligura !06
Ih!erhul dragosIei
lemeie, 32 de ani,
schizolrenie paranoida.
97
lemeie de 45 de ani, cu nivel cullural superior, loarle dolala penlru
desen ,i piclura, cu diagnoslicul de schizolrenie paranoida, prezinla un delir de
urmarire ,i persecu;ie cu halucina;ii, leme pe care le regasim reprezenlale
simbolic in lucrarile sale "Candacii ro,ii din curle" (lig.!22) ,i "lnlerior cu lanloma
din lablou" (lig.!23), simbolul "urmarilorilor" ei lanlasmalic-halucinalori.
8arbal, 43 de ani, cu nivel cullural superior, loarle dolal penlru piclura,
avand diagnoslicul de schizolrenie paranoida, prezinla un delir de persecu;ie ,i
urmarire, dedublarea personalila;ii, inchidere in sine aulisla, a,a cum se poale
vedea in lucrarile sale. "Auloporlrel" (lig.!!7), "lnleriorul meu cu slalii"
(lig.!!8), "Lu ,i capelele mele" (lig.!!9), "Dizolvare corporala" (lig.!20),
"le;ele mele" (lig.!2!) ,i "Piky la circ" sau "Personajul cel rau care rade de
mine" (lig.!24).
ligura !07
DahIe si 8eaIrice îh Ih!erhul dragosIei
lemeie, 32 de ani,
schizolrenie paranoida.
98
ligurile !08, !09, !!0
lemeie, 32 de ani,
schizolrenie paranoida.
ligura !09
MediIa¦ie
ligura !08
LxIaz
ligura !!0
Lacrimi de sâhge
99
ligura !!2
Descompuhere 2
lemeie, 32 de ani,
schizolrenie paranoida.
ligura !!!
Descompuhere 1
lemeie, 32 de ani,
schizolrenie paranoida.
!00
ligura !!3
CäläIorie pe plaheIa cu doi sori
lemeie, 32 de ani,
schizolrenie paranoida.
!0!
ligura !!4
CläläIorie spre soare
lemeie, 32 de ani,
schizolrenie paranoida.
ligura !!5
SaluIäri de pe plaheIa albasIrä
lemeie, 32 de ani,
schizolrenie paranoida.
!02
ligura !!6 a
!03
ligurile !!6 a, b ,i c
MoarIea so¦ului meu Alexahdru Macedoh
lemeie, 32 de ani,
schizolrenie paranoida.
ligura !!6 b ligura !!6 c
!04
ligura !!8
IhIeriorul meu cu sIa!ii
8arbal, 43 de ani,
schizolrenie paranoida.
ligura !!7
AuIoporIreI
8arbal, 43 de ani,
schizolrenie paranoida.
!05
ligura !!9
Lu si capeIele mele
8arbal, 43 de ani,
schizolrenie paranoida.
ligura !20
Dizolvare corporalä
8arbal, 43 de ani,
schizolrenie paranoida.
ligura !2!
Fe¦ele mele
8arbal, 43 de ani,
schizolrenie paranoida.
!06
ligura !22
Gâhdacii rosii dih curIe
lemeie, 45 de ani,
schizolrenie paranoida.
ligura !23
IhIerior cu !ahIoma dih Iablou
lemeie, 45 de ani,
schizolrenie paranoida.
!07
ligura !24
Riky la circ sau Persoha|ul cel räu care râde de mihe
8arbal, 43 de ani,
schizolrenie paranoida.
Aulor.
Concep;ie gralica.
Sursa imaginilor.
DTP.
Pedaclare.
Coreclura.
Coordonalor proiecl.
CohsIahIih Lhächescu
Adriah Sorih Georgescu
CohsIahIih Lhächescu
Daha Voiculescu
Gabriel Nicula
Daha Voiculescu
Iriha Spirescu
Arpad Harahgozo
Ovidiu Morar