Sunteți pe pagina 1din 64

ir

l'

llin lnvithturile
t

Sl'inIilor Pfirf;n$i
.Fl
.p.
H
.Fl
f{
)(t
q
t{
o
^l
"Fl'
{J-
g
:Fl
tq
(a
(,
H
.Fl
t{
s
.H
)s
{J-
)n|
F
H
(Fl

F
..1
a

- 2ll(l(r -
Triste{ea anxiet[{ii - Monahul Moise Aghioritul

Triste{ea Anxietfi{ii pi
Bucuria Nfidejdii
M onahul Moise Aghioritul

1. Triste{ea Anxietilii
Anxietatea atinge numeroqi oameni, astfel incAt lumea este
scufundatl in agonie, teami qi melancolie. Anxietatea este atdt de
r[sp6ndit[, incfit a ajuns sa fie cu adev[rat boala secolului nostru,
cunosc6nd o r[spdndire at6t de mare, incAt pugini sunt cei ce nu au
fost lovili de ea. Acegtia, cei inc[ sdnitoqi, se prea poate ca, in scurt
timp, si fie b0ntuili de primejdia acestei boli, de consecinlele si de
influenlele acestei4 qi, in cele din urm[, s[-i cad[ pradi cu totul.
Numerogi oameni s-au ocupat de problema anxietilii. Ca
tAm6duitori, au voit sd contribute la t[m[duirea celor bolnavi qi au
socotit cq recomand6ndu-le cAteva calmante, iqi vor vindeca
pacienlii,
Omul suferind de anxietate este.de obicei intristat, infricogat,
dezbinat, lnnegurat, nervos, furios, obosit, nepdsbtor, pesimist gi
melancolic. Remugcarea gi sentimentul de vinovSfie, o stare de
disconfort qi de suspiciune, problemele de concentrare qi de
memorie, toate acestea au drept consecinle insomnia sau alte
tulbur[ri de somn, anorexia (lipsa poftei de m6ncare) sau bulimia
(nevoia exageratd de a mdnca), mobilitatea exagerate (sau nestarea),
abulia (lipsa de voin!6), hotdrArile luate pripit sau o activitate
desfbqurati neglijent. Cend este exageratl, anxietatea duce la
depresie gi chiar la sinucidere. Sentimentul ci omul nu este vrednic,
c[ este nedreptilit, sau starea de neplsare si perceperea gregiti a
realitillri, toate acestea sunt cultivate sistematic in sufletul omului
Tristttt':t rutr.it:lit(ii - Monahul Moi,se AghittriluI Triste{ca anxietltii - Monqhul Moise Aghioritul
anxios, neintdrzrintl sli ltpal'it qi slmptomele somaticc clureri de cap, ca lucrurile pe care omul le doreqte qi le caut6, in cele din urm[, sd le
diferite afecliuni cat'cliace, tulburdri digestivc ctc. Starea de dobindeascd spre a le stdpini. Bog[lia grisimea, cigtigurile ilegale,
sl6biciune qi de epurzare subit[, presiunea si pesirrrisrntrl" indecizia qi slava trecdtoare qi cinstirile, ei bine" toate acestea, in cele din urmd
insingurarea, sensibilitatea exacerbata qi tristetea strttl elementele ce lasi in sufletul omului doar tristele un fel de jale, indispozilie gi
insolesc tipul anxios intr-un fel sau altul. nernullumire. Lipsa de activitate, cand este vorte, precum qi munca
Anxietatea poate proveni ditttr-trtt gol sau dintr-o {6cut[ cu superflrciabtate, dar gi cele opuse - adic6, o activitate prea
insatisfacfie, dintr-un necaz sau din tristele, clirr sirrgrtritate sau dintr- intens[ qi griji prea numeroase - se fa.c pricind a anxietl1ii. La fel de
un fel de pustirre, dintr-o fobie (fric[ de ccva) sau din timiditate, vitim[toare este qi strddania continub' a unor oameni de a-gi mentine
dintr-o viat[ dezordonatd sau neatenti. Confbnn lladitiei ortodoxe nu la cel mai inalt nivel bogdlia, slava gi cinstea dobAndite.
sunt fericili cei ce au lucruri de prisos, cei scul'undali in melancolie, O altb pricinl a anxiet[tii ce cuprinde sufletul este
cei insingurafi in cele intutrecate, cei infricoqafr de greut[file vielii, insafietatea, dorinJa nesteviliti de a dob6ndi ciqtiguri c0t mai mari,
insomniacii - qi nu cei ce privegheazl -, cei ce p[c[tuiesc la petrecen proprietifi sau de a face afaceri. Acestea toate ,,incarc6" prea mult
gi nu dau sufletului cuvenita odihn[. suflelul" gribind venirea unei ,,insafiabile saliet[fi". De asemenea,
Anxietatea in traditia Sfintilor P[rinfi, este o afecfune irrvidra este o patimi ce alimenteazd focul anxiet[1ii, frc6nduJ pe cel
psihosomatici adica o boald a strl'lcltrltri, dar Ei a trupului. Dup6 irrvidios s[ ardi qi mai tare, c6nd iqi vede semenii ce o duc bine.
SfAntul Nil Ascetul trlstefea cstc rtsclttctlclt rtrttti vicrttte ce ne roade (iniind celui invidios, Sffintul Vasile cel Mare ii spune: ,,De ce te
inima. Este o mihnire, o descuritiiy'g - tlttpit Slanttrl loan Gur6-de- irrtnstezi tu care ai invidia cuibdritd in inimd?"
Aur - prin intermediul cdreia tliavgltrl ittlcrvitrc in viafa oamenilor. Cartoforir, betivii, robii patimilor trupeqti, ai p6ntecelui gi ai
Iar Ar,rra Dorotei ne invafd ci't dcptirttrttett cslc lucrare a diavolilor banilor, toxicomanii qi iubitorii slavei degarte sunt nrereu insoli!i de
care nutresc negr[it[ invidie fir!ri dtr ()rlrrrcrrl anxietate, cat trliesc, fiindcl patimile pomenite nasc qi nutresc
AnXietatea este ,,ClrOcili-r" 6r ..tlczlrrrc'rdllit" gi de Catre prezenfa anxietatea.
unui sentiment siciitor de vinovirlic, l)rovotrll tlc dttvoli din pricina Oamenii anxioEi, de obicei, suferd de o mai mult sau mai
patimilor qi a pdcatelor din trccut lltttt' cslc sil slttrttcttt de-a dteptul pulin vbditl incapacitate de comunicare, atdt cu ceilalli, cit Ei cu ei
cb amintirea tuturor acestora trcbrricr slt tlrrvrui ntsctttttpirare smeritd ingiqi. Fiind sfiqiati liluntric, sunt oarecum obligafi s[ se manifeste ca
qi sincer[ spovedanie, incflt p1i1 lllrrtrl 1r lrrttcctlviiltlarea Tainei nigte extrovertili, lucru care, neindoios, ii sffciie qi ii oboseqte.
Bisericii, s[ se dea celui bolnav iertitt'c:it pricrtlclot il slirrlrle. Oamenii care vor sd le gtie pe toate, si spund multe cei care
Totodat[, vina este principala currzi lr erl,orsnrrrlur extrem Care cdl[toresc mult, care iEi fac u$or cunogtinte qi leagl lesne prietenii,
este rdd6cina tuturor patimilor. Umilita srrtcrcrlr(r. plrrrit tle demnitate, cei care sunt impresionali, entuziasmali, vrdjili de citre impulsurile
incalzeqte inghelul egoismului smulgarrd rlin |il(licirri patimile pe provenite din imagini, pnveligti qi tot felul de lucr[ri sunt mai
care acest4 (egoismul) le naqte. Smerettia ittltlcc, crc:ltrltbru si o stare degrab6, nsipili qi, cumva, incearcd s[ se ab1in6. Ei schimbd locuri,
potrivit[ sporirii unei viefi duhovnice;ti li'urrrolsc ;;i slndtoase. spafii, oanreni, haine, ma;ini, numai viaja nu qi-o schimb[ in mod
Smerenia Slfbegte anxietatea, aducindu-l pc ortl itt slat'ca sa fireasci
normali liniqtitd" spre a-l ajuta s5 ajungir la stalca suprafireasc[ a
I
indumnezeirii. Cu privire la cauzele Ei la urmdrile stresuh-ri asupra ornului contemporan, vezr
Irrcrarea lui Jean-Benlamin Skrra, S-IRESLL, traducere din limba lrancezd de Crina
Egoismul insi, prin numeroasele sale pliiceri gi desfrtin, face
llcrrna Coqor,sanu, Ird. Meridiane, Iluoure gti, 1999. (Note lr"ad./
Tristclcrr nnxictrl[ii - Monahul Moise Aghioritul Triste{ea anxietd{ii - Monahul Moise Aghioritul
esenfial. Ba chiar, in loc si o diminueze, iqi accentueaz[ aceasti oamenilor. Aceasta este o boal6 grav6, dar nu de netim[duit; este de-
risipire. Sfintul Nil Ascetul o spune limpede: ,,Nu le e de folos sd ajuns ca bolnar,ul sd vrea qi s[ caute sd se timbduiasc6. Biserica este
alerge spre a caqtiga ici-colo gi, astfel, s[ trdiascd nestatomic peste tot o necuprinsd bolnil[, un loc de t[maduire a sufletelor gi a trupurilor.
qi neincetat." Este spaliul adevdratei odihne, a pdcii de viali d[t6noare, a iubirii
Acelea;i urmbri le are qi o prost inleleasi interiorizare, unde gata de jertfr de sine, a bucuriei eliberatoare, a nidejdii
oameni ce tac ,jn exterior", vorbesc l[untric neincetat. Astfel, b inecuvdntate, a indeplinirii dorinlelor rugflciunii curate, a indreptirii
aparenta lor tbcere nu le este intru zidire, ci cr"rltiv[ cu obstinalie o vielii virtuoase, a darurilor nesecate, a dumnezeiegtii milostiviri gi a
maladivd stare l[untric6. Iep ddirii poverii sufl eteqti, printr-o rbscump[rare sincerd.
Urm[rile prezenfei anxiet[1ii in vrafa oallertilor sunt amare. Credinla il conduce pe omul pitima; la cultivarea pocdinlei,
intunecarea intristeazd sufletul qi nu ii d[ libertatea liniqtii. unde stEruitoarea cunoa6tere de sine qi mustrarea sinelui readuc
Nebdgarea de seam[ nu il lasi pe anxios si invele de la duhovnic, s[ fumina in intunecimea sufletului celui anxios. Cu cdt omul
fac[ ascultare, sI invele in general, sb studieze, sb se roage, sd se dobdndeqte mai mult cuget duhor.nicesc, cu atit se indep[rteazi de el
concentreze gi s[ ajung[ la smerenie. Din viala sa lipsesc cu anxietatea, pe care bltr0.nii duhormici de la Muntele Athos o socotesc
desiv6rqire generozitatea, r[bdarea, toleranfa 6i bldndelea. In locul ca fiind opusd cregtinismului. Viala ritualic[ qi mistagogicd sunt cele
lor se afll cele contrare: graba, enerv&rea, supbrarea, minia gi mai bune ,,medicamente" pentru t[m[duirea traumelor pe care le-a
relatiile interpersonale tulburate. Tipul anxios plaseazb llsat anxietatea in suflet.
responsabilitatea altora, gisindu-Ei mereu jurstific6ri qi alibiuri, ffird a Biserica doregte ca tofi creqtinii sI fie curali la inim6, liberi,
pricepe qi a accepta faptul c[ pricina protrlemei sale nu este departe bucurogi qi implcafi. $i, cdnd vorbeqte despre luptd, ascez[,
de sine insugi. Astfel, principalele caracteristici ale omului anxios intristare, jale qi fric6 in sens duhorrnicesc, nu voieqte si. chinuie gi si
sunt: enervarea, arfagul, ner[bdarea, rcplica prompt6 gi neatenfia. inspdim6nte. Ci ingdduie o singur[ luptl, intru implinirea mAntuirii.
Anxietatea slbbeqte rezistcnla orrrului qi ii atrage vitalitatea Agadar, lupta duhor,niceasci nu are nimic din caracteristicile
spre exces, astfel inc&t s[ se osteneascl lixrrte nrult Ei sb se epuizeze, anxiet[1ii. Asceza nu este lipsiti de discemdmdnt, intristare, este
s[ rimin[ nemdngdiat qi cumplit de ncrtrul;unrit. CAnd anxietatea pentru Dumnezeu - Care S-a intristat penm oh, din pricina
este l[sat6 si se instdpdneascd in inirrrir, o clistruge, ii ia puterea, o neascult[rii sale -, jalea este de bucurii aducdtoare, iar frica este
ofilegte qi o face incapabili de a so ntti lrucura de ceva. Este, am respect qi recunoqtint[ fal[ de Dumnezeu Atotputemicul. Astfel,
spune r[zbunarea legii celei duhovniccqti, carc lucrctu[ ca inceput al Biserica foloseqte mijloace preventive, ca nu cumva omul si fie atras
pocbinlei. CAnd omul nu se 1upt6, carrd 11u se str[duieqte sd in valurile consumismului, in belgug deginlat gi, in general, in orice
indepdrteze pricinile care l-au adus in acoasttr stare insuportabild, f€l de exces. Propunerea Bisericii - o viatr[ asceticd, in post,
anxietatea devine gi mai puternici qi iEi inclcarttttil robul Ia acliuni infr6nare, sirdcie, linigte, smerenie qi simplitate - este reacfia
nedorite qi necontrolate: fug6, schimbarea locuirtfci, rrrizantropie gi putemicl qi constant[ in fala unei societilli fafi zdgazuri, fdrd"
blasfemie. Cdnd sufleni paralizeazh, cilnd mintea se molegegte gi indatoriri, respect gi demnitate. Corecta utilizare a bunurilor
cdnd se instEpdneqte insafietatea inimii, atunci ontul, ca hipnotizat, matenale pune la incercare rafiunea, sensibilitatea qi generozitatea
este atras pe clriri lunecoase. omului.
O bund diagnosticare, duce la un tratament adecvat. Am vdzut Harul iertdtor al Sfrntului Duh, prin spovedanie deasl gi
care este dimensiunea intristirii pe care o aduce anxietatea in viala constantd, nu inglduie s[ se incuib eze in suflet intristarea anxietAtii $i
Tristctca anxictir{ii - Monahul Moise Aghiorihtl Triste{ea anxiet[{ii - Monahul Moise Aghioritul
a unui insuportabil sentiment de vinovdfie. 0 spovedanie cu pocdi.n!6 $r@ om ce petrece frrb oprire, ce se risipegte,
sinceri este cel mai bun medicament pentru boala nurnitd anxietate. pleaci in vacan![, care igi bate joc de to!i, care se implicl in tot felul
Spovedania tlmldu i eqte preventiv qi izb [vegte. de lucruri, care se golegte, care e ner[bdbtor qi nepisdtor, se
Iubirea in Hristos este mereu uleiul care t[nr[duiegte rinile. condamn[ singur la cea mai anxioasi tristele. Iar cel ce inlelept
Qf_agoslp.U,l-umgryg care, in general, este delinita .9i.-dg
anumite irrlj'unti ispitele qi greutdlile, diferitele situalii qi schimbiri omenegti,
interese, gerdn*d yl rasp-lll:- pq"_mdqu16 gi saJis{hgfig, "fig1potriv6, il viafa gi nroartea, care se cdiegte sincer pentru picatele sale, cel
salbitiCeqte pe om gi, uneori, il aduce in situafii de necontrolat. irrlclept, agadar, iqi pregiteqte fericitfl bucurie. Insd cel ce in chip
Iubj:{e,q:qlgjli.se450:{,$1t-e-s"6-C[td;r;;A,so.saciince' Sa S-e.--6-udure qi sb boln6vicios se sperie gi tremurd infriro$ut,-pgl .* nu ,rr.a r[ *db d.
rabde Cei st[pdniti_4p {Lqggglpa lU"ryr-p-AppA yot llt111l sd fie iubili; ei rrroarte, eratf,cA", v[dit lucru, ceva nu e in regul[ cu viafa sa. Cel ce a
vbr ca ceilalif sa"-aibi-gntp--de- ei" da-r g011{ -?g_gap!3 n-q.se_-pctrece, sunt
"-,^
irrv[1at sa trdiasci tbr[ risipd, dar gi fdrd zgarcenie, a inv[1at sd
cuprrngi dr .elUplgtc-Credincioqii iubirii celei creqtineqli" asemeni plgeasc[ in mod echilibrat pe calea celui ce se mulpmeqte cu cele
lui.Dumnezeu, iqi iubesc semenii aga cum se iubesc .pe ei inqiqi, cum absolut necesare, care il scutesc de robia imbuib[rii qi a bogdliei
se cuvine. Astfel, scapb din plasa anxietblii, de vreme ce la dcE6nfate. Cel ce niddjduiegte mai ales in Dumnezeu qi in sfin1i, std
Dumnezeu nu exist[ anxietate. birre pe picioarele sale Ei nu cel care ii linguqeEte pe aqa-ziqii mari ai
Cel ce iubeqte nid[jduiegte. Nldejdea in Dumnezeu nu-qi lllhnAntului, alergAnd dupb ei, de vreme ce aceqtia sunt doar cdrjele
dezamdgegte niciodat[ prietenul, ba chiar ii dhruieqte pace, linigte qi qchiopdtatatului s[u. Cel care a inv[fat s[ se retrag[ departe de zarvd
mullumire, Deplina incredere in noi inEinc Ei irr putenle noastre nu i;i de tulburare, c[utAnd dulceafa liniqtii qi bucuria p[cii invifdtoare,
rezolvh problemele. Dupi Sfintul lonrt Sctrrarul, nidejdea este irrdepirtat fiind de flecdreala unei actualit[1i ieftine , va avea mereu
bogifie, comoarl, odihn6, liman de lilriqtc, troarte a dezlldejdii. drept tovardg[ singur[tatea, ceape care, pentru pulin timp, n-a voit s6
Maica Domnului este buna nraicit il lttlttrcr, nbdejdea celor
demid[jduifi. P[c[toqii ce nddljduicsc in nriln ltri l)tttnnezeu nu sunt
nelinigtili gi cdzuti in deznidejde, llindcrl lu rrrrrtrcroase pilde ce le
indreptilesc nddejdea: desfrinata, lirrl lrsipitor, Zaheu, tAlharul, Monahii qi viala lor au multe din care oamenii se pot inspira
Maria Egipteanca, Moise din Etiopia, Sllntrrl Attgtrstirt qi mulf alli cind au in inimi intristarea dup[ Dumnezeu, f.arh a se intrista totugi;
,,eroi" ai Evangheliei qi ai Sinaxarultri. Nirtlc.itlc:l ir1_l4gqe?gpface cAnd au in inim[ amintirea morfii qi totugi nu se tem; cdnd sunt s[raci
sd nu mai fie nevoie de medicamen_lg_lttLlrglnrpc Srlr'rtcii dobordli de de bundvoie, dar nu sunt nefericili; c6nd tind neincetat spre cer, Farb a
-Irrs1eie,Tfi'priEffia sEieAiATi, selffinii: t.,i,ipi, i', ('cl care hrinegte ccda; cdnd sunt singuri, dar nu suferb de singuritate; cdnd trec prin
zhurbtoarele cerului gi impodobegte florilc larinii irr chip minunat. viaf6 t[cufi gi liniqtifi, bucurindu-se in tainl, fdrd de tulburare. in
V[duvele, orfanii, cei ce jelesc, bolnavii, ttccitzttrile trec[toare * chilia bunului monah nu p[trund lesne frica, temerea, nelinigte4
fireqti, am spune, pentru oameni - nu trebtrre sit sc transforme in Irrlburare4 nep[sarea, supirarea sau intristarea. Monahul iscusit
supirare permanenti gi anxietate. nlung6 vicleana acedie prin stdruitoare priveghere, prin rugdciune
Asc,eza, infr6narea, frica de Dumnezeu, cu discerndmdnt 9i ncincetat[, prin smerenie de patimi ucigdtoare, prin lucrarea umilinfei
smerenie sunt medicamente putemlce, prevclttive, dar 9i gi a curSliei. Astfel, dupi lumin6torul Sfint Ioan Scdrarul, Sinaitul,
t[mbduitoare, &le grelei boli a anxiet[1ii. Bolnavul trebuie s[-gi rnonahii, de inseri luminafi. devin ei in$i$i lumin[tori ai h'mii-
schimbe felul de viafa I se va schimba SfAntul Ioan Gur6-de"Aur, monahul oragelor, prietenul
ffgjgq.c_e;q1ighltq1"]afa
B
Tristctca nnxictirtii - Monahul Moi,ce Aphiorihrl Tristc{ea anxiet5{ii - Monahul Moise Aghioritul
monahilor gi al monahiilor, spune c[ viala monahall este frr[ de qi dispozilia oamenilor. Chiar qi oamenii de qtiinli gi medicii
fric[, nu este rnvadati de zarvd, de stng[tclc dem[dejdii,.--de menfioneaz[ faptul ca schimbarea modului de viaf[ d[ rezultate mult
gemetele bolnavilor; ci in viala monahilor donrttcsc bucuria lipsiti de mai bune decAt adrninistrarea de medicamente psihotrope. insd
nelinigti qi de anxietate, precum qi o necuprinsir lbrrcire, o negrdit[ alxrrdarea propus[ de bisericd cere curaj, ribdare, st[ruin1[ gi
bucune a sufletului in fata limanului ltri l)urnnozcu, cdnd se vdd srrrcrenie, care, cum bine qtim, nu prea sunl lesne de aflat la omul
plutind mlre{e gi trufaqe corbbri pe-ntrnclclca nritrikrr. rrrodem.
Oare greuti{ile obiective pe oarc lc uu dc infruntat oamenii Omul modem nu se lupt6, din pricinh cb ii place sd petreacb
sunt cu adevdrat intemeiat prilej Ei pricinir a arrxictirtii? Din punct de brne, petrecere care i-a dat o oarecare odihn[, l[sindu-i gi mult[
vedere o(odox, prezenla anxiet[1ii in via!a credincioqilor este iubire de sine qi multumire de sine. Chiar gi credinciosul se teme de
inacceptabi16. Feluritele lrpsuri qi rrecazuri, traclilia ortodoxi le iacl, se teme de moarte, se teme de Dumnezeu, insi nu se poate opune
socoteqte bine{bc[toare ince rclri intru matur|zarea i in frumusefarea
q; tcndinfei qi ataqamentului fald de cele materiale gi, de aceea, nu poate
lumii sufleteqti a omului. Astfel, creq;linul inva!6 s[ indure qi s[ aiba ll condus spre reinviere. Lupta videqte dorinla omului de a se
ribdare, sd agtepte, sd spere, si n[daiduiasc6... Aceste evenimente ale rrurntrri, iar apoi Dumrnezeu insuqi va incuraja urcuqul. Astfel, negnja
viefii sunt indispensabile,,exerci1ii " cftrho'nniceEti intru desbvdrEirea lirf l dc lucrarea duhrtrmiceasci a curilirii, a pir,iii poruncilor qi a
omului duhormicesc. Astfel, cel cc luptti va ajunge pe celilalt mal, tlobAndirii virtuflor, ing[duie s[ p6trundd in viafa ornului anxietatea
unde sufletul ii va tresilta de negriiitri bucuric qi vcselie liuntric6., de t:urc adesea, cum spuneam, este insogiti de tristele, teami, slfbiciune
mulpmrre a conqtiintei, de oclihnl irrrpiicatii, cltrlcc, liniqtitd Ei srrllcteascd gi chiar gi de dezn[dejde. Stin de rugine, durere, uimire,
bucuroasd, de uitarea tuturor srtualrilol tlrrr ttccul cc l-au intristat, aga rrcliniqte au mai ales femeile, ca unele ce sunt mai slabe; bdrbatii simt
va fi sc[ldat, cu totul, in supralircltscu lructtticr. Accsta este spaliul y1l)azh, mdnie, fune, url gi lipsd de evlavie. Desigur, preschimbarea
celor brne qi drepte care ne umllltr tlc lttltrvirrtlrt lrttcttric, dup[ cum lcestor sentimente inaintea lui Dumnezeu ii poate ajuta foarte mult
spune Sffintul Teodoret al Cyrulur. prc oameni,
Din pdcate, in zilele no&s1rc" itt lolttc ctrttlltlrrttnlo ce se aud ql CAnd tinerii din ziua de astdzi sunt nevoili sb se adune in sine,
se scriu, adesea se face refeliro la uttrictitkr c:r slut.c .iustificat[, tlcvenind antisociali, cultiv6nd patima duqminiei qi a rdutilii, devin
natural[, ce n-ar fi decit rezultatul nclirrllrr t:orrlerrrlrollrrrilor care, de vtrlnerabili in fala acliunilor diavolegti gi, in locul lui Dumnezeu, pun
asemenea, este socotit[ a fi o calilalc. rt rlovutl]t (l(r (:rciltivitate gi de lrttimile trupeqti qi banul, iar viala lor, incd de foarte devreme, se
inteligenfa Totugi, cei ce sustrttltcr'slrr sl)un gr c:1 anxietatea sr:urge in anxetate. Aqadar, cum ar putea fi scoqi tinerii la lumind gi
exacerbatd are drept consecinfi inscltturiit ;i. itt licrtcrll, o tulburare ll plindtate, cAnd tot felul de priveliqti, lecturi qi audifi - ce le sunt la
sufleteascd ce produce nervozitate, nranic, rtctitlrtlrrrt: 5i grab6. Aici rrrclemfini - sunt absolut negative? C[ci morala autentic ortodoxi nu
imi aduc aminte de cuvintele unui bltran tlttltovtrtc: dc la Sfintul srr refer[ qi nu se limiteazL doar la pistrarea exterioard a tipicului qi a
Munte, care imi spunea: ,,Noi, fiule, consiclellutr t:ii lirrltul e cu totul r'ornportamentului, ci socoteqte cd o_pfemisd absqlu4 jurltla
neinsemnat' lihrntrici!
Aproape jumltate din populalia lumii alia-zrs; tlczv<lltate, la un Pirinfii pustiei, deqi viefuitori departe de oraqe gi degi nu sunl
moment dat al vietii, se confrunt[ cu serioase tulburitri de somn. Le rontemporani cu noi" pot contribui in mare mdsurl la lupta pe care
rezolvd cu medicamente, cu somnifere, cu bluturi alcoolice qi altele olrnenii o au de dus pentru a scdpa de o via!6 din ce in ce mai
asernenea, care, cum se gtie, influenfeazi foarte mult c<lmportamentul ,opli'qitd de anxietat,:. Impicafi qi luminati. acegti phrinti ai pustiei

It) 1l
Tristctcr anxictritii - Monqhul Moise Ayhiorilul Tristefea anxietdfii - Monahul Moise Ashioritul
puteau vorbi despre pricinile, Iipsurile, greqelile, eEecurile qi dac[ putem spune aqa - qi celei mai dezinteresate iubiri. Sfantul
doringele care il liceau pe orn sh se robeasc[ anxictir{ii Maxim Mlrturisitorul spune: ,,Nu te lisa invins, ci mai bine tu insuti
Am putea spune c[ epoca noastri estc rrnA a instr[indrii. sir invingi ura prin dragoste! $i aqa s[ biruieqti: rugandu-te pentru
civilizalia tehnologiei, prin uluitoarele nrodalirirti ale comunicdrii, ll'atcle t[u Domnului, cu deplin[ sinceritate".
face ca relaliile interpersonale s[ fie rnai rcci. oarrrenii se adun6 in cel care cu adevirat se roag6 qi iubeqte nu poate fi acuzat,
diferite locuri unde se distreaz[, in aukrbuzc, labnci Ei gcoli. Totuqi, v.dit ca mincinos, nici nu-gi poate jigni qi judeca aproapele.
tofi rim6n cumplit de singuri Ei insingumri $i accasta, din pricinf cd l)ragostea il ,,robeqte" firii sale sfinte qi nu il las6 pradd rauiatii.
a disp[rut vechiul tip de vecindtate" iar vielurca in cartierele cu l'r.ainfeleptul sfent vasile cel Mare spune: ,,cei ce gr[iegte
blocuri are multe dintre caracteristicile urrei aclcvdrate barbarii; in irrrpotriva altui4 uneltind s[ il cleveteascf, sau s6 il batjocoreasci in
acelagi timp a dispdrut chiar qi cel mai clenrenlar respect qi incl qi vlcun fel, ponegritor se cheami, chiar de ar fi adevdrate-toate cele pe
bunul sim1. Oamenii mor, indurh. suferinle gi pitimesc, cu desivArqire r:ure le spune". Iar sffintul Ioan sc[rarul, cel at6t de subtil, datorlte
singuri, in apartamente-inchisori. Dlstanla dintre noi ingine qi vecinul tlrscemdmantului s[u gi datorit[ felului in care pricepea chipurile
nostru cre$te tot mai mult, pe nr,isur[ ce cresc pretenliile, drepturile qi pirlimilor, spune acestea: ..Judecarea aproapelui gi ponegrirea lui se
revendicirile noastre, astfel incAt, in cele din urm[, nu ne mai nlsc din ur6, fiind o boal6 subtild qi o sigeatd groasd infipta in trupul
apropiem de semenii noqtri. Astf'el, lte incarcerb.m noi inqine, tlr:rgostei" Awa Pimen, temei al discem[mAntului, astfel ne invala:
contribuind la intensificarea singuratirf ii 6i a anxietdtii noastre.. latd ..irr ceasul cdnd acoperim greqeala aproapelui nostru, Dumnezeu ne
acum care este antidotul, aqa cunr ni-l tlir Slantul l)iadoh, Episcopul l.:operl propria greqeal[". Tot aqa ne d[scileqte qi Awa lsaac Sirul
Foticeii: ,,O bogatb dragoste fhla dc l)rurrrrczcu acluce o dragoste slrundnd: ,,intinde-ti vegmAntul asupra celui ce a greqit gi acoperi-l pe
egal6 fafd de semenii noqtri... Datorrtir drrlt:c:lri lrri l)urnnezeu dispare .1, fii rdbdltor qi nu cumva qb-l disprefuiegti pentru greqeala sa!
toatd amdriciunea reutdfii". lal Sliirrlul Muxrrrr Mirturisitorul, Acoperb-l pe cel ce gregegte! Astfel il vei incuraja (intru cele bune) gi
urmdnd aceeaqi logich a dragostei, astf cl liliiic;;tir ..('cl ce il iubeqte vci fi Ei tu ap[rat prin mila lui Dumnezeu..".
pe Dumnezeu nu poate s5 nu-l itrbcrrst:lt pc licrct-r olrr ca pe sine cine iubeqte cu osebire cele materialnice, afl6 in aceasta o
insuqi". lar Awa Isaia astfel ii clirscirlca 1rc: ut:crricii siri zicdnduJe: prrcind a anxietigii. Presa, televiziunea, publicitatea, turismul qi altele
,,De vi veli intovdriqi cu doi frati, ltcclrrr srr licr r:u bligare de seamd irsornenea, ne aruncd spre cele exterioare, fdcindu-ne s6 dorim a
la sine insuqi qi s[ nu caute a inviila suu u lx)r'rrrrci unul altuia". rlobandi din ce in ce mai multe lucruri. Riutatea prisosului de orice
Acelaqi awd, plin de discernantAnl 9r [rliindcler. slirluiegte astfel: s.r a ajuns cu totul neinfranat[. Inleleptul socrate obiqnuia a spune:
,,Dacb fratele t[u ve face o mincare co n-() lcsl plclr grrst<las[, sdnu ..('cl ce poate sa foloseasc[ lucruri c0t mai puline, acela se va afla cel
cumva s[-l mustri, zicdndu-i cdn-a ieEit crrrrr llobrrirr, l$a cum ai vrea rruri aproape de divinitate". sofocle, poet rragic, constatd pe bun[
tu, ci mai bine cauti sb vezi cunl ar fi sir auzr trr irrsuf i asemenea rl'optate: ,,Banul d6rim6 civilizatii intregi, schimb[ bunul curs al
mustriri -sau un altul -" cum te-ai necaji.. ('ugctrinrl nstfbl, vei afla crrgetului, invdfdndu-l s5 iubeascd cele de ruqine, felurite vicleguguri
odihni ". qrr, rnai cu seam6, tot soiul de lucruri lipsite de
evlavie". Sfintii parinp
Dragostea fa1[ de semeni nu se exprintl cloar prin gdnduri iu pustiei de infelepciune invit[toare, intemeindu-se pe Sffinta
bune, ci qi prin rugiciune. Rugiciunea este cea care leag[ cu l'vnnghelie, vorbesc din belqug despre acest subiect. sffintul loan, cel
putemice legbturi, carc dureaz[ punfi, care imprietene$te, int5reqte, ( (' il scris de-acum cunoscuta lucrare
cu titlul ,,Scara", spre ceruri in-
mAngfrie, t[m[duieEte qi ajut[. Ea este expresia celei rnai des[v6.rrqite - rlrrrrndtoarea, vorbind despre demonii iubirii de arginti, aqa gr[ieqte:

t2 l3
Tristc(crr anxictitlii - Monuhul Moise Aghioritul Tristefea anxiet[{ii - Monahul Moise Ashioritul
,,Aceasta este inchin6toar ldolilor, fiicd a necredinfei, pncin[ de boli care se afl[ cei mai mulli oameni. De asemene4 mare cidere este a
gi betequgun, ghicitoare a b[trinetilor, vestitoare a lipsurilor..'. socoti cd existenla anxietafi are doar etiokrgii patologice qi somatice.
Dragostea pentru cele trupeqti are Ei ca cumplite urmiri. Acesl lucru este cu totul neadevdrat qi trebuie spus c6 pe adevdralii
Dorinlele exaceilrate, adeseori absurd nesaful" diavolul - cel ce c:rcdinciogi nu ii incovoaie nici moar-tea. ,,Las sd se uneascd cerul gi
uneltegte numeroase ispite -, intAmplirile Ei lcgliturile nelegiuite, pirrrrAntul" -spunea awa Siluan in Pateric - ,,€u tot nu m[ voi
inchipuinle gi visele, g6ndul de a dobffndi qi de a crrceri tot mai multe irr liicoqa".
qi mai multe in viitor, toate acestea sunt aclucritoare de tristete 6i Prin urmare, este cu totul intristltor faptul cA aceastA stare
anxietate. srrlleteasc[ generald, vag[ gi de-a dreptul ur6t[, aduce atingere
Daci anxietatea sthpAneEte viafa oanrcnilor, aceasta se crcatinilor pe care Hristos i-aizbdvitprin sangele Shu din toatd robia
datoreazd,faptului c[ omul s-a robit p[catului. Iar eliberarea sa din yr clrora le-a dbruit negrbitl gi veqnici bucurie qi libertate. cum
lalul anxietilii consti tocmai in eliberarea sa din laturile picatelor. poate fi un creqtin mereu tulburat, agitat continuu, cuprins de
Astfel ne invald multincercalii Sfin1i Pdrinli din trecut, al ciror rrrolancolie, de tot felul de psihoze qi manii? Doar spre acestea sunt
cuv0nt de inv{[tur[ este qi ast[zi la fel de actual, flindc[ omul din rrrinafi numai cei lips4i de n[dejde, rhzvrdtitli, frustralii, cei din cale-
toate timpurile va c[uta infrigurat sA afle izb[virea, linigtea, bucuria, nlar[ de plini de s[av6 degart[, cei prea trufaqi, pesimigtii qi
pacea" adevarul Ei lumina. rrrvidioqii! credincioqii, care cu neclintiti credinld ii urmeaz[ lui
Astdzi oamenii inving boli crcnice, epidemii cumplite. l)umnezeu, nu iqi pot prelungi chinul, nu pot fi st[p6ni1i de temeri
Totuqi, in acelagi timp, sunt stlpAnili clc iurxietatc care deja a devenit rro.iustificate privind prezentul gi viitorul, nu pot tr6i intr-o stare de
o permanentb in viala lor. Tragic estc lirptul ctr aceast[ stare nu este pormanentd enervare qi intr-o necontenit[ insatisfaclie. Lipsurile,
departe de viala creqtinilor. Oare ce sc irrllrrrpltr, clc oamenii Bisericii piregelile, problemele, ispitele, toate acestea ii pun la incercare gi ii
igi duc anxietatea peste tot? Constatalcrlr aceasla nu este doar tragicd, rrrrturizeae[ pe credinciogi, aduc6.ndu-le un soi de siguranlb gi
ea vddind o grav[ inconsecvenf[ in cc pnveEte trilirea unei adev[rate leigfindu-i rnai mult de Bisericd gi de Tainele sale; de aceea, adevlralii
vieli cregtineqti. Neindoios" este v<lrba rlcsplc un fenomen lesne crogtini se simt bine, relaxafi, avand inima deschisd gi voioasd. viafa
observabil,, care nu este o influentii vcnilii rlin nre,cliul inconjurltor, ci irr Biserici dd celui ce lucreazh in ea necuprins[ bucurie
o greqiti atitudine fa!6 de viat6 in rcnoral o tlczbinare in flelul in care rlrrhor.niceasc[, pace lduntricd $i o fericire pe care am putea-o numi
ne situ[m in cadrul Bisericii, dar qi lalir tler rxr irr;irre. Chiar gi cea ,,pqnic6", Necazurile, obida, rnizeriile de tot soiul, meschinhriile,
mai benign[ gi trecitoare form[ de nrxictatc vilclcq;te cd nu am crud{eniile oamenilor, certurile qi bArfele nu pot fi apanajul
conqtientizat in profunzime primejdia [i:lrrlur gnibit 1i superficial in t'regtinilor qi nu le pot altera calitatea de cregtini, nu din pricinl cd,
care piqirn pe calea sporirii noastre dulrovnir:o;;li ltaptul ci nu rrrrc<)ri, oameni fiind, n-ar gregi gi ei, ci fiindc[ ei nu aleg pentru
observlm aceastd pnmejdie, arat[ ce pacoil sullctrrlrri nostru este gata Ioldeauna calea greqitd ca mod de viafi.
sh se prbbuqeasc[ gi, totodatd, este o clovacll a n;l*ziselor noastre Inglduifi-mi, v[ rog, sd stbrui in acest punct, fiindci il socot
biruinle duhor,niceqti. Poate, dintr-un purrct clc vedere, este lirrrfle insemnat. Aici avem de-a face cu ceva ireconciliabil, ca sd" zic
interesantS. observarea intregii situa[ii, tcrclntri pentru a pricepe rr;;1. Cum e cu putin![ s[ fie cupringi de anxietate creqtinii, de vreme
dimensiunea sirdciei noastre, atunci c6nd, atAt de lesne, ne l5s[m .'.r i Dacd aqa ar
tAr01i de anxietate. C[ci e mare neciv a socoti firesc nefirescul gi a 'ilrr lucrunle, atunci ne-am afla dinaintea unei grave contradictii intre
convielui cu anxietatea, cu negrija din obicei gi cu situalra generalbin t'rcdincioEi gi necredinciosi: care ar mai fi diferenta intre ei? sinsura
L4 l5
Tristclca rnxictir(ii - Monshttl Moise Aghiorilul Tristcfca nnxietdlii " Monahul Moise Aghioritul
explicafie o gisim in faptLrl c[ anxietatea poate si apar[ in viala AtUg(gmrs',,,insinguratul" lui Jean-Paul Sartrea,,,neruginatul" lui
,
credinciosului doar in conditiile implrlind.rilcredintg' .4*. Aceastl Nil<os lr.azantzakis', sunt tipuri ce conduc la absurd, la nihilism qi
pulinitate a credinfei menline sufletul cregtinului intr-o stare de i rr I c cc t ualism. Aceasti constatare iq i g[seqte argumffififfirir
I

agonie, de neliniqte, de tulburare gi de triste[e 0 credinll fierbinte ,rpc'rr-ftrdce-stoi autori, opere in care, prin concepfile lor am5gitoare,
izbuteqte s[ distrugi pAnd qi cea mai nricd untri clc anxtetate. Prin :rt:rutolii gi filozofii acegtia igi expun conceptia negativb allrpra
urmare, cel ce crede fierbinte in Dunrnezeu, avarrclu-l- mereu viu in prolrlcmelor vietii. Implinirea existentiald a credinlei poate
minte pe Dumnezeu qi sentimentul faptului cir Ul prctutindeni Se afld. r;rierrnrpira omul din epuizanta anxietate a vremurilor noastre. Iar
apir6ndu-1, nu este tulburat de anxietate. r'rrrrtl omul se va eilbera cu totul din cadrul social al vietii - care
Cu smerenie s[ ne recunoagtem pufinatalca credinfei, indoiala ;rrfcrsr.ra altereazd con$tiinla qi criteriile creqtine - aceasta il poate duce
ce grabnic ne incearc[, desele influenfe ale eveninrentelor dimprejur r;prc neingdduite gi antievanghelice concesii care, la rindu-le, il
asupra noastrS, dar gi prea slaba noastr[ reacfie in a ne impotrivi ;rr uncd pe sSrmanul cregtin in dezbindri l[untrice qi in tristefe.
atacurilor anxietilii. Smerenia ne este un foarte puternic ajutor, ea St:r'iitorii pe care i-am menlionat mai inainte, c6nd ii ironizeazb, pe
fiind un fel de inlocuitor pentru toat6 r.reputinfa noastr6. Sd mai r'rcgtini, trebuie spus cb au oarece temei, pe care il afl[ tocmai la
spunem qifaptul ci anxietatea ,,evit[" convietuirea cu smerenia... t'rr-r$tinii fiarAbdgare de seam6. CAnd in viata unui creqtin dim peste
ln vremurile noastre, cele cu totul lipsite de smerenie, se tlt'll'rsare, mullumire de sine, flecireal6, lene, superficialitate gi c6nd
remarci o neliniqtitoare cre$tere gi rasptnclire a anxiet[1ii Ei, mai ales, t'u1',otul evanghelic ,,S-& s[ldgluit in
pustie", atunci, totugi, nu
la vArste destul de fragede; de aceca, anxrclalca constituie o problemd rrsciurrn[ cb au intru totul dreptate scriitorii lipsili de n6dejde, ci c6
social6, de vreme ce adesea clucc llt tlc:prcsic Ai la abuz.de :;urrl nedreptelli in$i$i crestinii, cdrora le e greu sd explice prezenla
medicamente psihotrope. Numdrul tol rnui rrurlc al oarrenilor afla1i in rrrrxiet[fii $i a urmirilor acesteia in viafa 1or. Stbruim asupra acestui
aceast[ situalie este ca o fotogralic irrcc[o;utli rr sitrurlier generale. prrrrct, fiindcl il socotim foarte important
Inqiqi oamenii aflali intr-o asenrclrcA slurr: srrl'lcrlcruscii privesc lumea Crestinul laicizat, netrdind in lepidare de sine, in sacrificiu de
fdrda simti nici cea mai micd bucrrrir:, vazittrl-o. cr si-l spunem a;a, r;rrrcjri;utenticitate qi responsabilitate, este dus in grave amAgiri,
printr-o lentili deformatoare. Ourrrl :rttxios se: tonlc sA infrunte p. .di
realitatea. Adesea el se teme, clcEi n-:ttc, dcr cc: sri ii llc team6. Se
',",.*d
,l" qi
treze ste inainte de vremc sau d-ojlMlilCil-l UIL l, :r ritl r rn Pgrritrec e rzlrilvitoarea bucurie a negriitei binecuvdntdri dumnezeieqti.
pnnJazg_dg_blperactivitate sau de initctivrtrlc Srr sirrrtc obos*i-t,farda I irrrr[duirea. smerenia gi luminarea, ca s[ poatd fi atinse, cer
ie fi ostenit in vreo lucrarq_anunre ltstc sllrplirrt dc scntimente de .. r rrl amenf indeh-rngat, lucrare sistematicd a dumnezeieqtilor porunci
I

vffi a. rrririratc ;;r dc liustrare. Ca s[ se


t[m[duiasc6, cel ce suferd de anxietalc llcbuic sri vt.ca s[ se vindece.
Aceasta este o premisd absolut necesal'it, c:licr c:slc lbarte anevoios 'n lbcrt Camus (1913-1960, eseist, rornancier, clramaturg, a prezentat in opera
,'r 'u'rrlirnentul absurdului destinului uman. l se decerneaz?i premiul Nobcl pentru
lucru a se vindeca ti a fi ajutat unul ciu'c n-r ctczul niciodatd in
lrlrrirltrrii fir anui 1957. (Nota lrad.)
nimic. ' .lc,an-Paul Sartre (1905-1980), lilozof gi scriitor frzrncez. Marcat cle
"supraomul" lui Friedrich Nietzsc,hc'" ..clczrtAd[jduitul " lui l,'rr,,nrr-:ttologie qi de Heidegger a elaborat o teorie a existontialismuhLi. axati pe
r;r;rrrlll rlirrtro orn qi libertatea sa. (Nota trad.)
Nil.os Kazantzakis, scriitol grec, ndscut la lr'aklcion, in insula Creta 11883-
t ll (Nttlu l.rad.)
l,'riedrioh Nietzsche ( ltt44-1900). lilozol'ge nnan 1\'ttltt lnnl.) l't'.
t6 t7
Triste[ca anxietrltii - Monahul Moise Aghioritul Triste(ea anxietdtii - Monahul Moise Aghiaritul
gi o continul gi smeriti ucenicie intru aflarea intemeierii virtuoase, a indifurenfd qi, sl zicem aga,,,nesimtire" fa1[ de cele ce se petrec.
implinirii $i a unirii in Hristos. insl, a;a cum ne invall Sf6ntul Isaac Sirul, oamenii necugetati
l) rr) l.; I rlgglibnql e ulsernn ata, ch i ar in preffi
Fiecare om care tr[ieqte gi care se miEc[ in lume in fiece zi
,
frrd prudenlb,fard, rugine, atenlie qi grij6, care ,,se bucur[" dehegrij6, t't'-r tlr'ept, se afl6 destul de departe; unii ca acegtia nu gtiu c[ mai
de distracfie ieftinI gi de bucurii uqoare, caphthce merit[. ins6 cel ce lrrrcr lc e a supqrta durenle pdmdnteqti gi osteneala ascezei, dec6t sd
ci depdqirea acestor situalii meschine ii
simte va aduce o

este o bun[ ocazie de comunicare cu Biserica, cu Evanghelia, cu


pace
rodnic6, igi va pune mari intreb[n in pustia singur[td1ii sale. Aceasta
i,lJl:l
e n r r elli"Eral6@liGf,rtul uciderii sufl etulli ".
l:
sfinfli, cu SfAnta Liturghie, de studiu" de discutrii cu pirintele liuntrul s[u,
du-se spre
duhor,nicesc qi cu cei in Hnstos frali ai sdi. rzbutegte si distrugl intunecata plasi lesuti de anxietate. Iar
Un qi mai potrivit prilej celui ce voiegte a cugeta la lucrun rrop[satorii. ingerc4nd sd se mint[ cu false bucurii, se ineacl ?n ape
mai elevate, care prilej unora le produce anxietate - in mod paradoxal rrroartB-5_i igr chinuie sufletul. Oricum a} sta lucrurile, togi au dreptul
sunt ,,chem6rile" zilnice intru cldere, impunslturile mdniei, sil n[dajduiasc6. Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul la izbivitoarea
mecanismele alienirii qi ale instriin[rii. Dezamdgi.rile ce vin din poc[inf6. N[dejdea in Dumnezeu intefeqte lupta; iar lupta ugureazb
partea rudelor ;i a prietenilor, bolile dese, morlile subite ale unor cnlca spre dobdndirea smereniei.
oameni dragi, greqelile la fel de neaEteptate precum gi c[derile in /- La rdndul siu smerenia pdstreaz& mila lui Durnnezeu; iar
plcat Evenimente qi intdmpldri, care tulbur[ sufletul, trebuie socotite I lnrul poate fi atras doar prin autocontrol ll_autosupravBghere.
lucruri la care se cuvine s[ ne aEteptdnr. Ele.nu trebuie s6 n'e Omul ronr*Tpgiql uq6 .d.
surprind[, nici s[ ne descurajeze, dimpotriv[, trebuie s[ ne ,,r qi
matuizeze duhovnicegte qi s6 ne int[reascf. Drama umanit6lii incepe
in momentul rizvrdtirii, in clipa in carc l)rotop[rinlii au fost alunga]i -
din Rai. De atunci ne insofe;te meroir llrxietate4 pe care o putem
alunga prin sincerd pochin!6 qi, rnai cu serrnl, punfindu-ne nldejdea
in Dumnezeu.
Nu exist[ om anxios - avAnd, totuqi, cugetul limpede - care sd :*-Tdihnd
izblvitoare qi slobozire din ghearele anxiet[1ii doresc
nu se nelinigteascd pentru sdnitatea lui sullelcascl, pentru buna rlc aici, din Grldina Maicii Domnului, locaqul sffint a lgatdpacqa, al
rdnduiali gi pentru armonia sa l6untricii. lliserica ne propune s6 ne rnoreniei, al u in toat6 inima, voui
analizdm viala aminunfit, cu mare alcrrlic Ai. totoclath, sd privim cu Irrlrrto4TeEaruia dupd cum lucreazi gi se ostene$te pentru cev;a mai
b[gare de seamb spre lume, in general, r5i sprc l)umnezeu. C0nd lrrrrr qi mai inalt.
anxietatea il incearcd pe om, prin intArnpl[ri de liece zi. se prea poate
ca tocmar aceastd incercare sd-l ajute Ei s6-l indrume spre
aprofundarea cuvdntului evanghelic care neincetat ne vorbegte despre
ceva aflat dincolo de cele efemere, trecbtoare qi neinsemnate,
desigur, flri a respinge cu totul cele ale vielii noastre. Aceasta,
agadar, nu inseamni, o ?ndepdrtare de pulsul viefii sociale, nepbsare,

l8 l9
Anxietatm tristctii - Monultul Moise Aghbritul Anxietatea tristetii - Monahul Moise Aghioritul
rrrrllc;lc continuu ispita anxietdlii. Manifest[rile unor oameni izolali
;r lirrnurrea unui anume tip de grup social oglindesc o stare amoral6
crrrrr UilDe$te pe tot omul cuget[tor ce se straduie$te sd indephrteze
2. Anxietatea Tristetii . k'r r ror r rr l deznddejdii.

Onrul duhormicesc triieqte astizi intr-o continud primejdie.


l;sle greu incercat gi mereu este ameninlat, gata si fie tirAt in
ir\('nlrrra ticerii, a insotirii cu anume oameni sau a compromisului.
Bun[starea din Grecia de astlzi spi" in gcneral, dezvoltarea" | )csrgur, rezistenla nu consti doar in constatarea realitilii, ci qi in
progresul gi odihna prea multa, ii inciilzesc pe oarrrenii de la orage qi rrrotlalitatea qi in metoda ce trebuie folosite, dar despre care nu vom
de la sate ca un soare. TotLrqi, un nor intunecd sufletele grecilor de vorbi aici. Lipsa de activitate duce la sclderea continui a numbrului
azi. in fiecare zi, utxietatea le este multora insofitor, neingdduindu-re ,rrrrrcnilor cu adevlrat distinqi din punct de vedere duhormicesc.
sd se dedice "nematerialnicei hucurii". livcrrimente a cdror forfd a pbrut trecdtoare, totuqi, au dus la alterarea
Drama omului modem anrinteste de eroul lui Eschil, e rrrrclului acestora.
Prometeu inldnluit, care el insuqii se condamnd, inchizdndu-se pe sine A:culizarea fenomenului imbog[frrii qi sporirea desfrt[rilor,
gi chinuindu-se singur. Lanturile grelc ale celor zidite gi dobandite ir ('ir o 1)utemicd presiune, au condus la incontestabile stdri de anxretate.
leagS de stincile golaqe ale izolirrii ;;i alc irrsirrgur'.lrii; eroul este b6tut l)clrlina laicizare a alungat cutezut[a nobil[ sau a adus trufia,
de aprigele vrlelii ale patrmilor" insarrqcrat fiirrcl neincetat de rele ..olilirrd" simplitatea qi ducAnd astfel la intensificarea verbiajuluio.
p[siri camivore. f ottrdatl caracterul entuziasmant, ca s[ zicem aq4 al unei adevdrate
Omul modem este robit qi cl tlc lbbra coa nrare a iubirii de vrcli pline de liniqte gipace, a fost inlocuit de exagerate qi multe griji
bani, a dobdndirii unor cdEtiguri uEoalc ;;i u cclci rnui viclene am6giri, r;r tlc tulbur[rile unei vieti nes6{ioase, mediocre, umilite, cArtitoare qi
ce este insolit[ de iscusite minciuni, clc rrclrriccprrt ru'zite nedreptdli qi rrrolrorAte.
de grea violenf[, dar qi de nes[troasa pltirni-r l dcsliitirrii, cu ale sale Alunecarea in pldceri, cumplita dominatie a tehnologiei qi a
nebdnuite exaltiri, de numeroase lilbii" rlc rrcpislrc, dc pesimism gi rrrrr6inilor, rrnlSrile multor compromisuri ce vddesc lipsa iubirii de oameni
de nihifism. rr liro pe unii dintre seinenii noqtri - pe cei mai slabi -sa caute spre leluri
Pentru cei care socotesc ch nu cxistir l)urrurczcu, alung6ndu-L crugcrate, llic6ndu-i astfel robi unor situatii foafie complicate, ce lin de o
r rrrlfice igrrord cu desivdrgire tradilia ortodoxd greaci, de via{i dititoare.
din viala lor, situalia este $i rnai grea - tlollrric s-o sptrncm - insb frri
InrJi a dori deloc sd fac pe propovdduitorul infldcirat, ce prea lesne ii
a mustra sau a depiqi sfintele lirrritc alc libcrtrrlrr Este foarte
lrrtlcrci pe toti gi pe toate, de la inilfimea amvonului ce ii conferd o atlume
impoftant de gtiut dac[, o datd cu Dunrrrt)zcrr" arrr alurrgat din viata ,iul)crioritate, ag vrea si rnai fac cdteva rnici observafii, rnici constatiri.
noastri q.i morala bunbtAlii, a adev[rulur ;i a tl'erlilirtii. O moralE Lrcruri pe care - nu md indoiesc - Ie-a{i discutat gi la care vd gdndi{i qi voi.
,,amorald", adici lipsiti de morald, qi atitrrclinca ltcc care decurge de ('cl cc vd vorbegte astizi nu aduce cu sine din Sf6ntul Munte Athos in
aici, sunt rodul gi totodath izvorul marii lragcrlii a ornului, ca unele f nrrunsrrl vostru orag acea originalitate foarte ciutatd astdzi totuqi, vb rog

din care purcede tristefea anxietblii. ,ii1 nu aruncali ca de tot nefolositoare pufinele sale g6nduri ce sunt incd
Kant susfinea c[ morala este elementul rdeal al esen{ei crlront de actuale, care sunt pricini qi surs6, dupi cum ne invali Sfintul
umane. Morala se opune pasiunii. Morald fhrl Dunrnezeu nu poate
exista cu nici un chip. Starea morali general[ (proasta) este aceea ce
'' Vcrlriaj - vorbdrie, flecareald. (Nota trad.)
20 21
Anxietatea tristctii - Monahil Moise Aghioritul Anxietatea triste{ii - Monahul Moise Aghioritul
Maxim Mlrturisitoml. dcsivirgrtul filozof qi teolog bizantin. crosctrl numbrul organizatiilor filantropice. Pacea,,circul6" inarmatd
Indepdrtarea grecului modem, care cade in plasa egoismului ;i in llalcani. Neinleleptii ,,infelepfi" gi necugetalii intelectuali sunt
qi a iubirii de sine, ii limiteaz[ infelegerea exrstenfei qi a triirii in tlrr t:r.r irr ce mai mulfl. Astfel se creeaz[ un fel de nestare, neliniqte,
semerenia cea in[lfdtoare. Filantropia celor bogafi adesea devine rrt'sr1',rrriurt5,, delisare pi chiar tulburare. Se discut[ lucruri efemere, se
sfidltoare gi extrem de nepl.1cut6, tocrnai fiindc[, in realitate, ea pare rrli;icnzd cele trec[toare, se pune accent pe cele lesnicioase, se
ci ia in der6dere nefericirea celorlalli. lndividualismul i-a frcut pe rrrr-rrlintizeaz[ cele nefiregti qi sunt iubite cele (lucrurile) ruqinoase.
oameni foarte,duri, amintind de alte epoci qi de alte locuri. Amintim | )trp rnvarea, dec[derea, pdng[rirea, efemerul, schimbarea, alrrrAnarea,
aici cd PuqkinT spunea: ,,Mult[ vreme voi fi drag poporului meu, cdcr lo{ttc acestea fac cu neputin![ apropierea de inseninata fericire.
lira mea atrezit fruntoase serrtirlente gi fiindc6, intr-un veac barbar, Exist[, totuqi, qi motive de optimism qi loc de nlde.jde. In
am adus laudd libertifii Ei am propoviduit dragostea fate de cei viirlt risipit[ a cetdlenilor adunali in mari aglomeralii, inci nu s-a
neciji1i".Iar Gogolo, cu subtil umor, ironizagi el nedreptatea social[. $tnrs cu totul lumina fencirii. Nddejdea, de minuni fbcitoare, incd
La rAndul s[u, un alt scriitor rus, Turghenievo, trlgea semnalul de liirrrilduieqte oameni grav bolnavi, ii imblAnzeqte pe cei aspri, pe cei
alarmh cu privire la lipsa unui corect compoftament social. infeleptul rrtrtlcslvirgili ii duce pe calea cea bun[, celor sinceri le db curaj gi pe
qi profeticul scriitor Dostoievskir0 sustrinea cu tdne libertatea qi t'rrr ncliniqtif , ii linigteqte.
pociinta sdracilor qi a nevoiaEilor. Oricum, astdzi, cf,nd se constati o zhddmicire a nldejdii,
Viala din ziua de astdzi ascunde qi ea mult6 gi nevdzutd rrrrtftrrite gi neaqteptate eqecuri, surprize tragice, asthzi, a6adar,
suferinfl. Psihologii rimdn uimili irr fiece zi, vilzlrnd s{r[cia 1'11r;itinul cu adevirat inteligent iqi creeazl un fel de apirare impotriva
duhorniceasc[ adusi de traiul prea imtrclEugal. Oamenii de astdzi rrrrxretlfii gi, in ciuda tuturor tristelilor gi necazurilor, nu se nec[jeqte,
sunt,,nigte chinuili frr[ de chinuri", inf icoEali E;i nervoqi, tulburati qi rrplirrs de mdnie, chiar de-qi vede distruse toate frumoasele planuri gi
plictisi1i...0 cea!6 se a$teme Ei pcste relafiile interpersonale, lrrograme. Chiar dacl intunericul anxietdlii face mai dificile un g6nd
afect6ndu-le astfel inc6t nu se mai pot pnvi in oclri prieteni qi rude. crrrul Ei un somn dulce, sensibilitdlile qi sentimentele, cre$tinul
De aici qi intemeiata intrebare: Meritd sii ne lupt[m. pentru rrlrufine cel plin de nddejde, datoritl maturitedi dob6ndite, impdcat gi
dezvoltarea unui mod de vrafi care nc clucc la instrdinare gi la bltind, liniqtit gi netemdtor.
anxietate? La ce bun inmullirea boglliei Ei a bunlstlirii, a puterii qi a Anxietatea constd intr-o neliniqte de durat6, o temere
slavei, de vreme ce aceasti agitalie se transfbrnrir irrtr-o profundd rr*vfizut[, o continudrisipire qi un gol de neinleles carel bintuie pe
anxietate? lnventivitatea curiozitbtii umane este chcrnat6 a-qi g6si o ,rrrr, flcdndu-l sd sufere un chin necontenit. ingbduili-mi si m[ opresc
noud directie. Tot ce impiedicd dezvoltarea clulrovniceasci, de bun[ I'rrlnr Si s[ fac cdteva observalii personale. Iertafi-mi, unora deja
seam6, de la necuratul purcede, chiar dac[ str[lucc;tc qi vr[jegte; nu-i r unoscuta stdruinfd de a nu pdstra cu severitate o structuri foarte
lucru menit a aduce virtute, iar lumea aceasta prca urult nu va mai fi. r orrrclltd a acestei conferinfe, cdci, realmente, imi e foarte greu s[ fac
Oare mogtenirea ce-o vom ldsa, s[ fie doar profuncla anxietate? rt('(rllsttt.
Dragostea celor multi s-a ricit, deqi, in nrsd paladoxal, a in primul rind, tipul anxios este vrednic de compasiune,
lrrrtdc[ se afl6 in suferinfd. Desigur, nu este ingdduit nimdnui a se
7
Aleksandr Sergheievici Pugkin (1799-1537).scriibr rus. ('Notu tracl.) grrrrln cu el in chip condescendent, de vreme ce condescendenlanu e
" Nikolai Vasilievici Ciogol (1809-1852), scriitor rtts. (Nota tra(l.) trrgfidtritd nimdnui. Partea sa de responsabilitate este incontestabilS,
" Tvan Sergheievici Turgheniev (1818-1883, scriitor rus. (Nokt ttad) rnt ttive lul nostru de inteligen![ gi de noblete ne dau dreptul la dialog,
"'I,iodor Mihailovid Dostoievski (1821-1881), scriikrr rus. (l{otu tt.ad.)
LL )?
Anxictatca tristclii - Monuhul Moise Aghioritul Anxictatea triste{ii - Monehtal Maise Aghioritul
desigur, nu in calitate de invir[ltclri, de apreciatori qi de thmlduitori, prezenta unui om in pielea goal6 sau cu totul nebun. ,,Goliciunea"
ci in calitate de frati qi de prieteni sau ,,nebunia" monahului constau in faptul cA acesta nu afll odihn[ in
Anxiosul cstc tcnlat sii adopte un conlpo(amcnt vddit tulburat, cc il ceea ce noi numim trai bun qi in aceea cd in fiecare zi poarth aceleaqi
derajazd qi pe el, pror,'ocindu-i un soi de nclini6tc. Arta, gtiin{a, istoria gi lraine cernite. in chip tainic, ticerea sa mustrd gdunoasa qi stearpa
teologia sunt chcnratc 0 sc ocupa dc vicliurclc bolii r,,cacului nosfru, irrsi nu
llecbreal[ a z]lelor noastre.
le pot qi nici nu trcbuic si lc intoarci din drunr. Cunr s-ar pulea explica
FArA certelile unui trecdtor care observd cele ce se int0mpli,
satisfic5lor fenontcnuI plictisului cc cuprindc lunrca occidentali r'ietruindb
in bunrstare'l Dcja qi grccii au cizr.rt in acccaqi capcani. Insr fac ceva ce nu clirteli ce nu ajuti la infelepfirea, la imbunbtitirea qi la mingdierea
li se potrivcqle. Grecii au avut dintotdcautra un pronuntat sentiment al ruamenilor, sd lucr[m impreun[ intru dobdndirea pocdinlei celei
fibefinlii. chiar daci unii crau siraci cu duhul sau doar din punct de vederc rudev[rate, de spor aduc[toare! Sf6ntul Munte Athos, ca loc de lucrare
material. Eroii revoh"r{iilor grcccqli. slin(ii Sirraxamlui nostru, eroii din n virtulii, contribuie in foarte mare misurf la ducerea ,,luptei celei
povegti, din literaturi qinritologic - dcsigur. lhri a spune cdto\i aceqtia de-o Irune", avdnd ca scop odihna sufletului. Cu mare bigare de seami,
seaml sunt - au o alti .,rcspira{ic". alt aor. o intensd dorin{i de via{5, nefiind lxrate aduce atmosfera linh a unei vii qi fierbinfi traditrii, pdstrate doud
marca{i de prizonierat, de boala sarr do ncnorociri. rrrir de ani cu drag, ap6rut5, aqadar, destul de demult qi care aduce
Bisericile, livezile, petrece rilc, nr.urtii
din partea continentall e rracteristicile harului tr[it, ale vielii duhovniceqti a Sfinlilor Pbrinfi,
a Greciei, f[rmurile insulelor greccpti" torte ncestea nu ingdduie celul irrdcpirtdnd degrabi orice ispiti a anxietdlii gi orice primejdie.
ce vieluiegte in aceste locuri, sir aibir cugctul acoperit de ceafa unui Oamenii smereniei, ai ascezei gi ai virtulii, care fac mai mult
birou inchis. Cartierele, s[rbdtonlc, disculiilc, cantccele gi dansunle rlcrcal mii de pagini de cdr1i, nu au ce face cu bucuna lor, nu au timp
populare, psalmodierile, bocetele, pclcnrrir.jcl c, irrchinarea dinaintea r;ii sc odihneasci; ci in osteneli afl6 odihnd, iar felul ?n care-qi duc
icoanelor, fbg[duin]ele dinaintea slintilor. toatc acostea nu erau niqte vrrla arati cd qtiu foarte bine ce fac qi ce caut[. De aceea, unora ca
ciuddlenii ale unor oameni simplr gr btrrrr, ci trn puternic antidol ;rt'r'q;lra anxietatea le este cu des6virqire str[in6. Starea de pace
impotriva singurit[{ii, fiind tolodatl o rlcscltitlerc largd c[tre liirrrrtrrc[ se datoreazl smereniei, care qi eapurcede din liniqte gi din
Dumnezeu qi citre semeni. Grecii nu sc lirsuu coplcqili, nu qtiau ce ',rrrrlrlrtate. 0 viafd complicatS $i tulburata, a c[rei esen![ este continua
inseamnd singurdtatea deplini ;i alrrictttoa din ziua de astdzi. gi l)rr'()cill)are exclusiv pentru cele materialnice, are drept fireascd
aceasta fiindcd, deqi poate in trecut pnrltlcnrclcr lor crau mai mari, ililniilo laptul c6 omul ce duce o asemenea via!6 nu iqi poate nicic6nd
totuqi nu sufereau de aceasti aculir insirrgurarc care aduce :rll;r I rrri;tea sufleteasc[.
intnstdtoare anxietate qi care nu iti ing[duie sa tc brrculi de toate cekr lixistl qi astbzi sfinfi pdrinfi la Muntele Athos care se
de bucurie aducbtoare. 11'.11111*lgsg din pricina anxietftrii ce i-a cupnns pe cei mai multi
Cdlugirul ce nu poate accepta realitatca cxistentd, datoratij ,'iurr(.ni, p[rinli care se ostenesc ca s5 se odihneasci alfi, care se
preceptelor evanghelice, pleac[ si afle isihia (linigtea) in pustie, l,f'rt'R gi pentru cei carc nu o fac, pirinli care de bun[voie
aritAnd astfel cd ceea ce socotea a fi progres nu era, de vreme ce nu ii f 'rrrctilrc:az[, cand algii, |.arh voie sunt cuprinqi de insomnie, pirinfi
aducea qi mult dorita liniqte sufleteasc6. Agadar, lumea nu ,;rrr, fitr.: lnai multe dec0t spun, care fac milostenii, farh a a$tepta
progreseazd cu adev[rat, fiind profund ipocrit[ Ei nedreapt6. Dc .rilrrr' irr schimb, care trec prin lume cu nrodestie qi frr[ a se pldnge
aceea, monahul nu se simte in largul s[u in lume, c6ci, prin simpla sir rlt.ililrttc:. trecind cu vedereamulfe, frcdndu-se c[nu gtiu qi nu v[d,
prezen!6, el mustrl z[ddmicia $i trufia lunreasci. ln lumea plin6 de trr:(r'riilr(l rrirtric niminui qi purtindu-se cel mai aspru cu ei inqiqi.
compromrsuri, oamenii sunt surprmqi de prezenfa unui monah, ca dc I l;ur' nu :tr trebui si ne preocupe o asemenea dimensiune

25
Anxietatea triste(ii - Monahul Moise Aghioritul
duhor,rniceascd? Oare nu ne-ar fi de folos si ne iimit[m oarecum, sd Marea tragedie a anxietdtii omului modem igi are rid[cinile
ne concentrim gi si ne cunoa$tem mai bine pe noi ingine, tocmar in adincurile istoriei. Filorcfii qi teologii, sociologii gi literalii se
pentru a-i cunoagte mai birrc pe Dumnezeu gi pe semenii noqtri gi irrtreabh neincetat, foarte neliniqtiti, cum de a flcut Dumnezeu o
pentru a smulge din ridacini riul anxietdtii? Aare nu cumva linigtea rsemenea lume in care intensitatea tnstelii qi a durerii este, uneori,
pustiei athonite are altceva dc oferit pustiului din marile oraqe, pline rregrdit de mare, cu momente de insuportabil paroxism, incepAnd din
de mii de retete de medicamente expirate? rrromentul acelui apus din Edenul adamic. Singur, cov6rqit,
Fird ,,bbtdile" necAzurilor qi ale trufiei, cu toatb nobletea rroputincios, insingurat, sirman, bolnav, orfan, pierdut, timp de
unicei demnit5li a veridicitalii persoanei umane, ce este irepetabild, rrrilenii, omul tot coboard qi-apoi urcl iar, in cdutarea izbfvirii, pdcii
suntem chemafi - mereu cerdnd povafi - sd st[m neclintiti crr 6r fericirii duhovniceqti. Compasiunea qi intristarea, dragostea qi
optimism, plqind ffiri govaiald Ei respingdnd mereu tot ce prisosegte intrajutorarea sunt cele ce contribuie la izbbvirea oamenilor de
qi ce este superficial qi trec[tor. srrrguritate, izbilire intru care insugi Hristos vine a fi mijlocitor, a
Am cunoscut odatS urr duhovnic aghiorit (de la Muntele nluta qi a sprijini, astfel inc6t Golgota sI aducd dup[ sine Invierea.
Athos). L-am vizut cAndva, cu doar cdtiva ani in urm[, pentru pu{in ornuI este, neindoios, responsabil de insingurarea stt gi, intr-adevir,
timp. A adormit in Domnul acun't un an. Se numea Sofronios Ioli suntem impreun[-responsabili de starea sa. Singur Hristos este
(Sofronie). Acesta mi-a transnris o ncgriiitd pace. Ne-am spus cuvinte lhr'[ de vin[, El Care S-a jertfit pentru m6ntuirea tuturor, trecind flri
puline. IntAlnirea ne-a fost prilej de crrrati bucurie, de binecuvdntare tlcr pdcat prin gr[dina Ghetsimani gi pe Golgota.
qi de smerenie. Acest Sofronie a lirst, cu adevf,rat, om al lui In Bisericl invd!6m r[bdarea cu care datori suntem cdnd
Dumnezeu, infelept, sobru, demn, nobrl, snrelit" sirnplu, pl[cut gi, trrrccfr prin tristefi qi ispite. Aceastd ,,educa!ie" ne mafruizeazl,
intr-un cuvAnt, ,,de Dumnezeu purtltor'" 'l'niia fbricirea nepdtimirii, a rnliumuse{6ndu-ne qi miluindu-ne, astful incit si fim gi noi toleranli
ruglciunii qi a pdcii. Ani de-a rindul, lrrnro nrrrltri 1i-a pus povara gi, ;;r rrrilostivi cu ceilalf. Prin amlnuntele vielii de zi cu zi, suntem
mai ales, anxietatea, pe umerii bdtrantrlui duhovrric lar acesta le-a rrrtlrumafi spre mbrelia transcendeni lor gi spre dobAndirea unei
ridicat Ibr[ a se incovoia, preschirlbAnd clulcrca in rugdciune vrzrrrrri cu totul diferite, ce ajunge dincolo de cele vdzute, spre scopul
tnl6crimatd. La apusul secolului al XX-lea, al)irrr rrrarrgiiere la astfel pr.nlnr care a fost pldsmuit seamdnul nostru qi nu spre ce este sau
de parinli duhor,niceqti, adevirate izvoare cle lurrrirrir qi de bucune. ',lr(' ce a ajuns pentru un r[stimp oarecare. Aqa-numitele relalii
In tinerefe, bitr0nul pf,rinte Sofionie a lrccut pnn multe rrlr.r'ullane sau interpersonale, care adesea sunt prirrcipalele motive
nelinrgti qi ?ndoieli; totugi, grabnic le-a pus capiil lrrlur'or, indepirtdnd ;rlc intristdrii qi ale ricirii noastre sufleteqti, capitb astfel o noui
de la el toatd meschinbria, toati ftca qi tenrelca S-a dat pe: sine ,lrrrrcrrsiune, incit nu mai incremenim din pricina unor trec[toare
insuqi cu totul lui Dumnezeu, pe Care astfel L-a clobanclit S-a inchis 1'rt'rlre i qinu ne mai bloc[m in intuneric qi ghelari.
intr-o chilie insinguratd $i qa a apucat-o pe calea izbirvirii. Undeva a A vorbi asthzi despre Hristos in afara Bisericii, provoacf, incd
scris acestea: ,,CAnd prinde a ni se dezvolta personalitatea lduntrici, ,';rrrrlrcle ironice, jen6, indepirtare qi chiar o oarecare agresivitate fa1[
atunci, chiar de ne-am afla intr-o inchisoare, deja suntem liberi in ,1,' sre:pelile slujitorilor Bisericii. F[ri a face o amdnunlit[ analizd. a
duh, deqi aflali in necuprinsul spapiu al lumii zidite. Atunci omul nu ;rr t':ilui fenomen, vom spune doar cd simpla existen![ a acestor reaclii
mai vede ce se afl6 tn afara sa, ci triieqte in cele dinlauntru ale sale ;111111'1) {) lbarte mare intristare. $i aceasta, pentru c[ astfel este osAndit

insi limba omeneasc[ este neputincioas[ in a descrie natura felului in llrrrnrczeu, Cel frr6 de vini, de citre credinciosul urmaq al lur Adam,
care aratd aceste necupnnse abisuri". ,rl vrcrnrrrilor noastre, vdzdndu-se in aceastd os6ndire o solufie, un
26 27
Anxictirtcir tristclii - Monuhul Moise A Anxietatea triste(ii - Monahul Moise Aghiorital
pnlej de bucurie qi o izblindh. cum arn spus, nu voi comenta mai rrtliirrcir deznddejde, afldndu-se sub puterea deplinb a egoismului.
amdnunfit acesl subiect, fiindci gtiu c[ bunele voastre sentimente r\rrtropocentrismul occidental qi impasul umanismului altereud
sunt intristate, auzind acestea. Nu comentez, dar nu din pricini c6 m- trrrdifia ortodox[ care pune accentul pe ascezh, pe infrdnare qi pe
aq teme ci aq fi eu insumi acuzat cI suslin ceva pentru care, din ,;rrrcrenie, dind omului speranla bine intemeiath a deslv6rqirii qi
pricini obiective, nu ag putea aduce argumentele necesare. urrfcnrnAndu-l si dobdndeascd izbdvirea de patimi (nepltimirea).
Sd ne luptam a ne revizui viala gi lumea inconjurltoare. Astiizi nu prea mai exist[ dorinla dobAndirii nepdtimirii; ba chiar este
Alergdnd aqa grdbit, omul ,,cAqtig[" ameteala slavei deqarte gi se ristirlnrlcitb, fiind socotiti lucrare plinb de trufie, dar f.arh sorli de
alege cu experienfe amare, imposibil de evitat qi care il robesc cu rzbind6.
totul celei mai profunde intristiri qi anxietilii. povafa mea: s6 Nu comentdm ce este socotitl a fi astdzi viala duhovniceascE
agteptam qi si indurdm necazurile farh cricnire, fbr6 supdrare, astfel
i;r irrcotro se indreapthprea intensa osteneal[ gi iubirea de cele bure
incdt, prin haliqul des al intAmpllrilor, nu cumva s[ pierdem :,r rlrepte qi nici incotro merg inventivitatea Ei curajul. Nerhbdareal2,
veridicitatea chipului uman, care tinde spre desivarqire in chip firesc, lir 1l'irna ,,innourare gi la prima greutate neprevhzutd, condamnd omul
av6nd, aqadar, vocafia desdv0rgirii! S[ firn aten{i, nu cumva, in ll srguranla unui preg,,ciqtigat, care aduce, in scurt timp, cunoscuta
agitalia creatd, sd urim chipul divin-unran gi, astfel, s6 ne facem viata irrrriolate gi instr[inarea. Scrierile Sfinlilor Plnnli stdruiesc gi pun
de ne?ndurat! CIci spune Sfantul loa. Gur6-de-Aurl1. ,,Oamenii se irr'ecrrlul, in mod subtil, mai cu seamb pe faptul c[ cel ce nu iqi dd
vor mantui prin milostenie, in cel rnzri larg sens al acestui cuvdnt". $i, lropriul sdnge nu va primi Duhul; cdci, intotdeauna qi negregit,
in alt[ pafte, continud aceast[ idee: Irrr uirrlele vin abia dupd lupte grele.
,,Urdqte p[catul gi nu pe pdcdtosl Cu ajutorLrl lui Dumnezeu,. N-ar trebui sd spunem c[ lupta ce se di pentru alungarea
care ne intiregte gdndul qi hotar6rea, toalc ccle pe care le socotim cu ;rrrrrt":litfii din viala noastrl nu este ostenitoare. Trebuie s[ acceptlm
neputinld, se pot real,iza". to;rlc situatiile cu care ne confruntdm;i sdnu mai dlm mereu vina pe
Firi si mimez smerenia, nr[fluriscsc laplrrl c[ nu ,,duc in rt'rlnl[i Sd ne mdrturisim infrAngerea gi sd fim atenli la felul in care
bagajele" mele insemnate inventii qi girsclrrilc cLr care s6 vd rl{' rxprimlm. Bl6ndefea este prim!4 pas, prima treapt[ a
impresionez. Yh rog si mai aveli pufini ralrclarc cu un biet harnal rrr,lrrlrovnicirii, spunea un cuvios p[nnte'-' duhovnicesc de la Sf6.ntul
ciudat, care aduce cu sine daruri necunoscute vorrir - claruri, oncum, \lurrtc Athos. Siincepem, aqadar, un mic dialog gi cu cei pe care i-
vechi qi prefioase -, daruri ale infelepciunii pzirintilor de la sfdntul ,rlr rtrsllins mai demult sau in trecutul mai apropiat. Dragostea este
Munte Athos, ale experienlei qi ale cunoaqterii arlronite! primili-le, rtrr.rr'n srneriti; iar dragostea gi smerenia mereu dau anxiet[tii o
cdci le aduc cu tainica n[dejde a vorbitorului cir cincva cumva va da
de capul ,,incurcatei" poveri ce-o duc, cineva care se i'tristeazi, fiind I l.t:ctrrr{'i obligatorie cregtinului doritor a clobAndi virlutea riibddrii este
greu incercat de anxietate. Epoca noastr[, cea teribil de trufagd din , llill',1 Lt ll l0 tr/, Versiune revizuitA dttpd Septuaginta, redaclatd gi comentatd
pncina numeroaselor sale succese, la apusul acestui nrileniu, nu a ,1, ll;rrtolornou Valeriu Anania, sprlinit pe nufileroase alte osteneli, Ed. Anastasia,
izbutrt si aducd neconteniti pace qi nici bucuria nadejdii. Astfel, rri.,f;rlnf t Nolu h'ad.)
oamenii suie trufaqi gi, tocmai din pricina trufiei lor, cad in cea mai " l'itrrnli plini de virtu{i, asemeni celor de la Muntele Athos, s-au inrrrednicit a
.r, lrrr rlrrr vcrchime, bineplsc6nd lui Dumnezeu qi in Rom0nia, Yezi Arhinrandrit
l,,,rrrrr'lrrt' ltr'llarr, l',47'I?K-(rL ROlliNF:SC c'e cuprinde via,ta qi c"uvintele unot
2ii'!lt \t r'rn'itt$i pririnli ce s-au nevoit in mdndstirile romdneSli (secolele III-,YX),
" vez,i;i Ioan Gr"rrd-de-Aur, llliRGiRI'I'A1tL, Editie ingrlrtri, indice de 1r-u1t 1 r1,i1111 ,,' lrirrcr:rrviintarea Prea Slin{itului Eftimie, )3piscopul Romanului, Editia a
gi glosar de Itodica i)opescu. Ed. l,ibra/ RucLLregti, 20(tl (Nota trctd.) ll ,r | ,lrllril li1'risct4tieiRomanului,200l . (trotu h,acl.)
28 29
Anxietntca tristc{ii - Monahul Moise Ag,hinritul
lovituri moftale. Asceza este qi ea indispensabild maturizirii Dimpotrivfi, anxietatea aduce intristare, iar tristefea, anxietate.
duhovnicegti. Uneori, dacl urmlm calea ascezei, aceasta ne conduce I-ar fi fost mai lesnicios celui ce v[ vorbegte astdzi s[ vi
spre un soi de dezr[dejde. Cunoscitoni spun c6 mai degrab[, este $duci relete practice gi plante pentru tlmbduirea anxiet[1ii sau sd
vorba despre o ocazie deosebiti, numit[ ,,privilegiul dezrldejdii" copieze cele mai noi cercet[ri gtiinlifice qi rezultatele lor. Totugi, vE
Atunci, in desivirqitb p[rdsire, se iau decizii insemnate ca de obicei, va ruga s[ mai fi1i atenfi incb pulin la mesajul isihiei din pustie 9i la
se dovedesc a fi qi cele mai fructuoase. pustietatea ce domnegte in ora4ele din zilele noastrel
Un credincios, care gtie a se ruga, dincolo de aparenlele tipice Un suflet aflat in permanent[ stare de trezvie, este cu blgare
sterpe, qi care nu socote$te rugiciunea o adevdrath angara, cu lacrimi de seam[ la toate piedicile gi le depaqeqte, dedicat fiind cu totul
se c6ie$te pentru p[catele sale, socotindu-se pe sine vinovat de r[ul rcopului siu. Astfel, un asemenea suflet depbqegte' cum spuneam,
existent gi de toati tragedia omeneascd existentb in lume. Prin fbrl greutate, toate dificultd1ile, toate necazurile gi intristdrile ce apal
rugiciune, el biruieqte impasul golului gi al anxietitii, ba chiai pe cel omului in cale la tot pasul indreptdndu-se astfel, neclintit, spre scopul
al cumplitei morfi. Apropierea sufleteasc[ de sfintii cdrora li se clorit. Prin ufTnare, el vede in chip diferit aceast| lume in continud
roagd, fa!6 de tot universul, devine mai milre decdt antipatia Ini$care, viclenia celui riu, subtilain stdpdnire a r[ut[!ii, dar qi pe cei
oamenilor, frcdndu-i pe aceEtia s6 se intristeze din cale-afari, din pufini care, cu neclintiti stiruinl4 se luptd spre a distruge planurile
pricind c[ au pbrdsit lumina, ducAndu-se in intuneric. celui riu, cafe unelteqte si riceascl dragostea oamenilor, unindu-se
Lumina vine atunci c6nd deschidem porfile qi feregtile, c6nd cu ei. Observa{iile acestea pot intrista, ins[ nu pot induce o stare de
ne deschidem sufletele dinl[untru, de acolo unde ne-am inchis in nor mxietate celui ce iubegte liniqtea, blAndeiea qi pacea.
ingine. Trebuie cu adevdrat sd tindem stlruitor spre lumin[. Ne-arn Trufia preabinecunoscut[ maicb a anxietblii ca patimb ce ne
invifat - $i a$a qi obiqnuim - cu semiintunericul, aqa c[ govdim si lipseqte de pace, ur[gte de moarte dragostea. Evanghelia, ce remene
privim cu ochii larg deschiqi orbitoarea strf,lucire a soarelui. E nevoie nocunoscuti chiar gi cregtinilor, nu spune doar si lu[m, ci $i s[ dbm;
de mult curaj gi de sinceritate. Nimeni nu e impiedicat, dac[ aqa rlr dac[. ni se cere un obiect, noi si d[m dou6! Ne spgne nu doar si
voiegte, si se aqeze in lumini. in lurnina putern pricepe cel mai bine Iru ur6m, ci qi s6 iubim. $i incd s[ ii iubim pe cei ce ne vr[jmaqesc in
adevirata naturd a lucrurilor. De exemplu, vom observa ci tlegort nu numai si nu nedrept[1im, dar 9i de vom fi nedrept[fi1i, noi
Dumnezeu este mai aproape de cei ,,pe care ochiul nostru nuii vede", sh rfspundem doar prin binefacere. Desigur, toate acestea nu sund
,,care nu sunt apreciali", mai aproape de cei nevolagi, smerili gi lrrot pllcut in zilele noastre, cdnd anxietatea e socotite fireascfl, iar
dispreluili. in acelaqi timp, Durnnezeu se afl[ mai departe de anxioqi r.reqtinismul e vdzut ca o ideologie ce se epuizeazl in cuvinte
care, in cele din urm6, trebuie s-o spunem deschis, intr-o oarecare liuntoase, pline de continut pozitiv. Transcendenla creqtinismului
mdsur[ iqi iubesc anxietatea - adic[ se complac in ea -, de vreme ce o r onsltl tocmai in cutezanla neputinfei de a uri vreodatd pe cineva, ?n

cultiv[ neincetat. rrrhrroa fa![ de toli qi in viala d[ruit[ celorlalf, dar qi in sacriflciul de
FunclionAnd in chip absolut, legea duho'uniceasc[ ii qllts, neincetat rev[rsfindu-se spre ceilalli. Astfel, reugim din tirnp sd
pedepsegte pe scriitorii lipsili de inspiratrie, pe teologii fl.arh trhire lrrrlepllrtdm de la noi cea mai micb urm[ de anxietate.
duhovniceascd, din care pricin[ ei viefuiesc frrd bucurie l6untric6" Dragostea cregtineascb se manifestd intotdeauna practic. Iar
;rretrlica este transcenderea teOriei. AdeSea dragostea se
lucru v6dit gi in operele lor. Cei care cunosc gi iubesc isihia (liniqtea) exprimb
se afl6 pe treapta cea mai inalt[, dup[ cum spune Sffintul Isaac Sirul iltrpensindu-se de cuvinte. Dragostea este concretd qi nu abstractd
Cel care a dob6ndit pacea, doar acela o poate da gi altora agrr gcncral[. Dostoievski scrie undeva c5 odat[ o doamni s-a dus la

J(' 3l
Anxictrtcrr tristc(ii - Moncthul Moise Aghioritul Anxietatea tristefii - Monahul Moise Aghioritul

MWry stareFl Zosima ciruia i-a spus: ,,ii iubesc pe toti oamenii, dar am o
oarecare slibiciune pentru servitoarea me4 fa![ de care nutresc o ma
('npnciilc, r[uti1ile, nerdbdarea qi neiubirea de oameni, conlucreaz[
'itslcnrllic spre a pogofi in suflet anxietatea pentru totdeauna.
mare afecliune". Atunci phrintele zasima i-a rdspuns: ,,ln acest caz, Cu mult timp inainte, cel mai mare propov[duitor al tuturor
socot eu, tu nu iubeqti, de fapt, pe nimeni". Eroii minunatelor vcncrrrilor, Sf6ntul Ioan Gurd d Aur, descriind aceastd stare a
povestiri scnse de Papadiamantis din skiathos sunt oameni ai jertfei t'rrr$linilor, spune acestea: ,,Nu pot g[si cuvinte de jelanie pentru o
ai milosteniei qi ai intrajutordrii. cat despre eroii scriitorului Nikos lrngctlie ca aceasta in care fiecare se rdzvr[teqte impotriva celuilalt,
Kazantzakis - de fel din insula creta - aceqtia nu simt profund urrucnii se mdn6ncd gi se sffiqie intre ei, care pentru bani, care pentru
dragostea divinS, se lupti pentru a-qi c6.gtiga dreptul, stnga, se agitl Frluvil, in vreme ce al1ii, simplu qi ftrd cuvinte, batjocoresc gi umilesc;
gi se rizvritesc. Eroii lui Papadiamantisra ne atrag spre Skiathos asll'ol, iqi fac unii altora numeroase rini; privesc, aqadar, in aceastd
lucru care nu se intdmpld cu cei din romanele lui Kazantzakis. eroi ce Iulrttl, morli mai mul! dec6t cei chzuir pe cimpurile de lupt6, astfel
nu ne fac sd. ne dorim a ne duce in Creta. irrcrit insugi numele de creqtin a ajuns a fr fard, de noimi". Nu
Lipsa iubirii este boali grea. Dragostea, dup[ spusele corJotcsc cuvintele Sfdntului Ioan o simpld figur6 de stil, retoricd, ci,
Sffintului Apostol Pavel, indelung rabd6, este binefrcdtoare, nu tlrrnlmtriv6, cred cd ele descriu frr6 greq epoca noastr[.
pizmuieqte, nu se laud[, . nu se trufeEte, nu se poarti cu necuviinld ln absenla unui generozitetli sufleteqti, r[m6n a se instdpAni
nu cautd ale sale, nu se aprinde de mAnie, nu g6ndeqte riul, nu se rhzlrtrrrarea gi revanqa, astfel inc6t astdzi peste tot bdntuie r6zboaie qi
bucurl de nedreptate, ci se bucur[ de adev[r, toate le sufer6, toate le lrrllrtrrfri in s6nul aceluiaqi popor. in acest tip de rdzboi, cu totul
crede, toate le nidijduieqte, toate le rabd[". sfinfii sunt lucrdtorii apociul, omorfindu-i pe al1ii, te ucizi pe tine insufi, gi rdnindu-i pe
unei astfel de iubiri. Numele sfinfilor nu apar in publicafii, unde sunf eerlulli, ifi aduci vdtdmare qi pe-. ,,Nu lovi", spune Sfrntul loan Gurd
de gdsit, mai degrabi, numele celor ce lucreazd ura qi r[utatea. In rL. Aur, ,,pe cel lovit de patimi!" ,,insdnitogirea" aceluia va veni doar
litera rd g[sim numeroase personaje intunecate ce fin de realitatea prrrrlr*o discret[ toleran![, prin iubirea dragostei, a adevdrului gi a
zllnicd'; personajele acestea sunt curajos qi fidel descrise. Anxietatea pAcril
este rdspdndit[ in toate paginile a numeroase povestrn, romane gr Cele spuse pe"nh aici si nu fie socotite manual cu
poezii. De buni seam[, fiecare prezintl ceea ce are qi aduce cu sme rlrrlurvrticegti povefe, ci salut din inimi cdtre omul inchis in sine,
ce observd in jurul s[u. Nu vorbesc despre lucr[ri sterpe Irrlitr:o$at gi cuprins de anxietate care, in ciuda tuturor greut[1ilor,
moralizatoare qi despre transformarea literaturii in predicd tundtoare lrrtdlrrplIrilor gi sffirgitului cdii sale, continud a cduta senin[tatea.
Dar intr-un fel similar, in opera lui N. G. pentziki, durerea, moartea, I are ttt-aq mai bucura, dach aq izbuti nu s[ vd conving, ci m[car s[ vi
demidejdea, amintirile niv6litoare, printr-o descriere minufioasd, iqi lar' rdl vedef cum sdrmanul afl[ mdngAiere in s[rdcia sa, cum bogatul
afl6 dezlegarea in scrierile sinaxarelor. *rlld irr averea sa o altfel de siguranli, cum inv[ldtorul invafd qi el in
Pricina futuror relelor este absenla dragostei. osindirea, Irrrrp r.:c ii ddscileqte pe al1ii, cum lucr[torul, adeseori, afl6 mai mult[
vorbirea de rdu, l6comia, rdpirea celor ale altuia, uneltinle, viclenia, 1111c111';0 dec6t chiar stbpdnul siu. Vreau s6 spun c[ nu vom sc[pa de
faptele josnice, temerile, frica, nedreptdlile, m[rturia mincinoasi, nrrr*rolute r[stumdnd structurile sociale. Nu vom afla paaea
toate acestea sunt posibile tocmai din pricina absenfei dragostei qrlrrrttbAnd cartierul, mijloacele de transport, hainele sau tovar66ul de
rralf, ('i linigtea qi mult dorita bldndefe sunt urmarea unei con$tiinle
]a Papadiamantis qi irrrpheute, intrajutorarea gi dialogul ziditor. In aceste condilii, cele
Kazantzakis sunt doi dintre cei mai mari scriilori ai rrrHr rrrnri rele sunt instriinarea, impietrirea, neinfelegerea qi separarea
literaturii neoelene. 1|'lo ta trad.)
ta
)L JJ
Anxietatea triste{ii - Monshul Moise Aghioritul Anxietatea triste{ii - Monahul Moise Aghioritul
de ceilalli. $i cum s[ nu precumpineasce anxietatea c6nd atdt de lir[ urm[ de slavd deqartl !
st[ruitor lucreazdimpreunl trufia qi invidia? Am invdlat in chip diferit a gAndi, a ne exprima qi a acEiona.
Faptul ci pacea este primejduiti in Balcani este incd un motiv Nu ne primejduim ap[r0ndu-i pe ceilalli. Trecem nepds[tori peste
de nelinigte, de anxietate. Cu toate acestea rim6nem, pe mai departe, crimele despre care citim in ziare, pe lAng[ nenorocilii de strad[, pe
dezbinali. De bund seam[, os6ndirea acestei lipse de solidaritate nu liirrg[ salutul vecinilor. Nu auzim intrebbrile copiilor qi nici tlcerea
este suficientd. Trebuie si ne ostenim qi sa ieqim din cochilia soliei. Moise a luat apdrarea celui nedrept[1it, necuget6nd deloc la
individualismului, socotitd ca fiind sigurl. Trebuie s[ se creeze, s[ se viafa sa domneasci, s-a pus inaintea celor durerafi, a rlt[cit timp de
innoiascd qi sa se int[reasci prieteniile deja existente. in acelagi timp putruzeci de ani in pustie, s-a lipsit de cildura vielii in familie, a fost
trebuie s[ pedepsim ,,dezbin[rile", s[ dezvoltlm relalii utile gi si osfindit de cei cirora le-a fflcut bine gi, cu toate acestea, n-a c6rtit.
folosim cu sinceritate qi dragoste ,,medicamente" t[mdduitoare. De TemAndu-ne nu cumva s[ pdEm ceva rhu, de am ftptui binele,
asemenea, se cade sE simfim profund faptul cd dragostea este rro justificim de minune acea fugb laq[, invocdnd sumedenie de
principala caracteristicl a celor ce li urmeazd lui }lristos qi cd, fiari Hrgumente. Ins[ conqtiinla intotdeauna se va bucura de suflet ce gtie
ea, nu facem gi nu suntem nimrc. n-ryi comp[timi semenii, a se milostivi de ei gi a-i ajuta. Oricit ne-am
Cu mare b6gare de seaml trebuie sb indepdrt5m toate cele ce Iupta, nu vom izbuti s[ ne preschimbim ad6ncul sufletului intr-o
ar putea rlstuma dragostea de pace aducltoare: linerea de minte a rlfuicd pe care nimic nu rlsare. $i, de nu putem da nimic celorlalli"
r[ului, invidia qi rdutatea de tot felul. De-ar curge rAuri bog6!ia, ce rrrllcnr s[ ne recunoaqtem neputinla ! Chiar 9i aceastl recunoa$tere
folos am avea de pe urma ei, de n-anr avea prieteni inaintea c[rora si este destul de insemnat[ pi folositor inceput, de aceea se cade a ne
ne deschidem inimile? CFrci bunhtatea sufletului este cea care Irrtrista de neputinla noastr6. Cdci ieqirea din noi inqine, in
intemeiazd dragostea, in vreme ce s[lb[ticia se face temei al urii 11{iintpinarea semenilor noqtri, este un bun prilej de a ne indepSrta de
Dupd cum spune Inlelepciunea lui Srrah: ,,Glasul dulce qi vorbabuni irrlunccarea anxietdtii inst[p6nite in sufletul nostru. $i trebuie s[
mulli pleteni aduc . Epqnetn, este cu neputinld s6 voim pastra mereu in suflet iubirea de
In vremea noastrd, cea plinh de anxietate, legdtura caldi a ilrgrnli, de pl[ceri, de slavl, de putere, de competilie cu ceilalti, gi,
prieteniei dobdndeqte o gi mai mare putere, devenind indispensabild lulodtttf, s[ vrem s[ sc[plm de anxietatel
Avem mare nevoie de comruricare adevhrati, de infelegere reciproc[, Dragostea adevirat[ il dezrobeqte pe om de situaliile
de sfat qi ajutor, iar dragostea va contribui la dobindirea acestora, .,lrrrln&ve" gi vdt[mltoare in care se zbate, punAndu-l in legbturd cu
dacd vom lucra smerit qi inlelept intru obfinerea lor. Cedarea discret[, rlr,rfiviir$irea, frcCIndu-l neprihdnit, linigtit, neclintit in pacea-i
primirea semenilor cu inima deschisi vor pdstra prietenia pe termen !flrurlric6, infelept qi de Dumnezeu iubitor.
hurg, intr-o lume neprietenoasi, strlind gi duEmlnoasi, in care in vremile noastre tulburi se poate lesne observa norul
asemenea ,,focare" de dragoste sunt int[ritoare pe calea Itrtrrttr:cat al anxiet[tii acoperind cerul oragelor qi frcfind ,,sufocant["
duhorariceasci. S[ aqteptim, chiar de nu suntem la rAndu-ne agteptali, yrflln oamenilor. Oamenii tineri sunt foarte neliniqtili cdnd se gdndesc
sb ieqim in int6mpinarea semenilor nogtri, si intindem mAna f n r,rrrtt de mdine, la studii, la munc6 qi, in general,lavia[a lor. Destul

sdracului qi s[ fim cei dintfii in a-i cinsti pe ceilalli! 56 ne aducenr ,le devreme pricep cb trdiesc intr-o lume care, esentialmente, nu le
mereu aminte binele ce ni s-a frcut, toate binefacerile revbrsate *rfrrco nici o mulgumire qi, din pdcate, nu pot gisi decAt solulii
asupri-ne qi sd grbim mai bine lbud0nd dreptatea, cinstind frumusefea arrperliciale. Credinla, aga cum s-a spus, il poate ajuta pe omul liber'
duhor,rniceascd, respectAnd cele sfinte, fard, a urmdri vreo cinstire $i lrntlrlla ortodoxi a Sfinlilor Pdrinli este o carte deschisi qi la
34 35
Anxictatcir tristctii ^ Moncrhul Moise As,hioritul Anxictirtea tristctii - Monqhul Moi,se Aghioritul
indernina tuturor. []-iserica nu {ine la obligatii protocolare, ci ne di '.r ri' \ { }r rrrdt'epta greqelile !
pirinteascd pova{6. Inlduntrul unei traditii d[tdtoare de via!6 este dr scurt[ omilie a mea - a unui om de
N,lrr rog ca aceasti
gisit calea personald a fiecdruia dintre noi spre aflarea unitdli r tlc ani -, lipsit[ de orice slav6, s[ se facd inceput al
| !r!( ri,'r
liuntrice, spre pace gi armonre. Ne vom elibera de tristelea anxietili !,;rrrlurrlor pe care le veli des[virEi in liniqtea chiliilor voastre! V[
cu ajutorul acelei frumoase expresii - ,"fericita intristare" - ce exprimi rrrrrllrrrrrr*.sc pentru atentia cu care m-afi ascultat gi pentru rdbdarea
starea sufletului ce se bucur[ in taini, datoritd credinfei qi n[deldii ir ;rrirt;rlrr rrird[jduind cu umilin!6 cd nu ve{i regreta foarte tare c[ m-ati
Dumnezeu pe care L-a intristat prin gregeli qi pdcate. prin urrnare rrrr rtrrt lici, unde ali gi venit sd mi ascultali! Dumnezeu, de pace Ei de
este tristefe, din pricina st[rii in care se afld, qi totodati bucurie, drr Irrrrrrrurdirtdtorul, sd fle mereu cu voi.
pricini cd aceasti tristele il va duce la odihni gi la adevdrata fericire
daci o vom folosi in chip in{elept.
CAnd omul se bucur[ de-o vialf uEoari, ,,r[splata" sa est(
anxietatea. cel ce nu afl5 mullumire intr-o via![ comodb qi u$oara, sr
lupt[ in singur[tatea plcii qi a unei ticeri dramatice, c&re s(
transform[ in roditor izvor de intreb[ri, dorinle qi fencitd odihnd
Leg[tura cu Biserica, educatia ortodox[ qi lectura atent| i

Scripturilor qi a vielilor Sfinfilor (sinaxarelor) va readuce la lumini


n[dejdea inocenfei tainice a anilor copiliriei. cugetul bisericesc nr
conduce spre o responsabild cunoaSter-e de sine, spre o con$tientr
iubire fa1[ de fratii noqtri, spre {ilocalica iubire de Dumnezeu
nemaiingbduind reaparitia vatdmitoarei deznadejdi.
Omul piqegte in prezent, avAnd viziunea veqnicier
maturizandu-se datorit[ experientelor trecuturui qi privind cr
inlelegere spre viitor. Trecerea timpului n, il loveqte pe ce
credincios. Efbmentatea, cu toate problen.rele sale, nu eslr
credinciosului pricind de necontenitd intristare. Necontenitd t
neqtirbiti ii este doar nddejdea. poc[infa, smerenia Ei cumintenia ir
vor aduce dorul de pace.
De v-am obosit, vd cer iertare! cici anr voit cloar si vi transurr
cdte ceva din cele de care toli au nevoie: dc convingcrca cd. in mijloc.
futuror inldrnplirilor arnarc prin carc lrcccln - nu pufinc -, nu ne csl(
hrgiduit si trecem cu vederea nidejdea, singura crrc ..ucidc" triste{cr
ansietdtii. chiar pi slfintul Munte Athos se corfrr.'td c' probleme. i'si
acestea nu il oprcsc din calea pe care a pornit. Buuii nronahi indurr
currrplite ispite qi astfel se sfinfesc. Chemafi srrntc[i qi voi a trasmite altol
bucuria nddejdii! intr-o lume atat de plind de clurere Ei de necazu.
de folos sunt, nu atat dojenile, c6t mdngdierea Ei dragostea, care de lr
Jt) JI
Calea ortodoxfl a omului-Monqhul Maise Aghiorihil Cafea ortodox[ a omului- Monshul Moise Aghioritul
oruneni, al acelei dumnezeieqti iubiri de oameni a Creatorului Care
loute le pldsmuiegte intru fericirea omului. De aceea, creatura este
r:hemat[ a se apropia de Creatorul s[u gi, prin cele zidite, s6 il
3. Calea Ortodoxi a Ornului,s r' ur steascd pe Ziditor.

Insd c6nd slujitorul zidid'i devine cumplit, violent, tiranic,


rilzvrbtit qi cArtitor, negreqit va tAri toate cele zidite intr-o aventura
leribil6, spre distrugere. Afunci natura suspini din pricina
un mare dar pe care ni r-a frcut Dumnezeu este faptul c[ anr ,,lirrmecului" pbcitogeniei umane. Gr[dina se umple de spini ce
fost botezali ortodocai. Prin urrnare" datori suntem a mullumi din tlnintesc de alungarea binecuvAntflrii gi de prihdnirea inocenfei
addncul inimii, pentru aceastb mare negriit[ cinste ce ni s-a ftcut uutttenilor. Cununa de spini pe care o poartd pSmdntul mlrturiseqte
InsS cunoaStem noi ortodoxia cum se cuvine? 0 folosim c., ,lrrnensiunea gregelii qi a cutezanfei lui Adam, curunl ce il invalE
a c groeitin{a qi smerenia. Pe de altd parte, sfinlenia lui Noe izbdveqte
pricepere? Nu cumva o folosim necugetat, refuzdnd cu obstinafie
cunoaqte mai bine qi mai profund gi, totodatd, ignordnd bogdfir pf, rndntul de distrugere.
tradiliei sale? CAnd moralitatea omului ap6r[ natura qi o respect[, aceeagi
o extremi limitare a ortodoxiei doar la aspectul sdu social rrrornlitate este cea care il ridicl pe om de la condilia de creat la cea
bine organizat, san plasarea ei intr-un 1?cir compromis cu sistemele rlt' impreund-imp[rat qi impreund-creator, inspirAndu-l si
social-politice contemporane, ce o voiesc laicizath, superficial lrrrporlobeascE, sb infrumusefeze gi s[ fac[ din aceasti lume o
pl[cutd gi grabnic folositoare, agaciar, o asemenea abordare ':ulovllratl bijuterie. Prin urmare, atitudinea omului il transformd intr-
a

ortodoxiei este cu totul greqitd. I)e asemenea, deopotrivd de un rnic dumnezeu, intr-un mic impdrat al lumii, copil drag aJ
iculoasb este gi
penculoasa $r inlelegerea ortocloxiei ca flind extrem de ('rrrnlorului intregului univers, ,,dup[ chipul qi asemdnarea Sa".
indepdrtati foarte dificili, rdzbunltoare qi grabnic pedepsitoare. 0 .{trrrrtri, ajungOnd la nep[timire, omul stEp6negte stihiile naturii qi
asemenea concepfie asupra ortodoxiei este inrplrtigit6 de numerofl uilr'uviintitoarele, pe cdnd, de e st[penit de patimi, el insugi ajunge in
oameni, mai mult sau mai pu{in induhovnicitri, de unii creqtinr r ilr rrlrr I rtecuvdntitoarelor.
habotrici de nepricepufi gi de cei neputincioqi duhovnicegte. Virtutea slabitd qtirbeqte frumuselea sufletului gi se prea poate
credinfa fundamentalb a Bisericii ortocloxe in faptul ci r a ngnrvarea acestei ,,boli" si duci la moartea sufletului. Acolo, in
Dumnezeu a creat lumea nu din vreo necesitate, ci din preaplinul ,ilrrltttl sufletelor moarte, omul gi al sbu suflet s-au indepdrtat de
iubirii sale de oameni, este de cea mai nrare insemnltate. Aceastl llilnlrrl [)uh, de viall dltltorul. $i, unde lipseqte Sf0ntul Duh,
iubire de oameni nu a pirdsit niciodatd lumea" contrnuand a o ingn.li u::grttirl s-au inst[pdnit dezmiful patimilor pi c[derea omului intr-un
necontenit qi a o sprijini. Astfel, deplina in(elepciune divinll ,lurr pclnranent, pricinuit de un cer innorat qi de nopli frri lund.
conlucreazd cu preaplinul bun6t61ii negrditei Sale iubiri fat6 dc -1.larrr. t:cl dinainte de c[dere, ducea o via!6 luminoasl, frrb grryi qi
rFr nrutr, fiindci Sffintul Duh il stdp6nea gi il indruma spre
,leqrlviitfrt'ca pe care el insuqi o dorea.
" Aceastd comunicare a fost susfinul{ in data 25.9.1993 in Slhnta cateclral] l)rrrrrnezeu l-a vrut pe om liber, demn gi responsabil. in
Mitropolitand Adormirea Maicii Dornnului din Kastoria la invitatia Mitropolitulrrr relnlrn rlrtrtrc om Ei Dumnezeu nu existau constringere qi silire. Ci
din Kastoria Grigorios qi in data de 1 .10. i 993 in SfEnta lliserica Sfanrul Gheorqlrr
trif rr! ('r tlorrrrreau deplin[ dragoste gi nemdsuratd gnjil plini de
din Nrgrita, prin grija cuviosului pdrinte pavlos Koatzis.
38 39
Calea ortodoxl a omului- Monctfuil Moise Aghioritul Cilet ortodoxil a omului- Monahu'l' Moise Aghioritul
noblefe. De asemenea, mai era gt conqtiinla faptului cb din lenr *.-utit" sale dup[ alungarea dln Rai i-au fost cuminlitor dascll.
'nr
purcede viclenia, iar din grij[, purced bunitatea Ei inglduinfa, dupl indep6rtarea protop[rinlilor de indumnezeire a fost urmarea
cum ne invati gi Sfintul loan Gurd-de-Aur. Dumnezeu niciodatd nu l0ptului ci nu au apreciat cum se cuvine m[relia st[rii lor,. de fiin1e ce
intervine asupra liberului arbitru al omului qi nu il sileqte in vreun fel vieluiau in dialog cu Dumnezeu. Greqeala lor se plitegte prin
impotriva liberei sale vointe, chiar de se afl6 in mare primejdie. Doar neputin![, stricdciune qi moarte. Iar durerea vine a t[m[dui
cdnd o voieqte, omul se m6ntuie6te, nefiind nicicdnd silit intn ,resimliiea qi nepdsarea. lntdmpl6rile intristltoare sunt cele ce ne fac
aceasta. Niciodatl, in chip silnic qi violent, Dunnezeu nu il oblig[ pe vrednici a aouanai ceea ce s-a pierdut in spafile largi ale Edenului:
om sb dea ascultare fie gi celei mai bune voingr pe care ar avea-o El cste vorba despre smerenia Ei dragostea ce ne vof aduce mintuirea.
lns[ demonii, dimpotrivd, stiruie sd igi incredinfeze prietenii de inc6 qi moartea trupeasca nu este rea in sine, cici numai m0artea
temeiul inv[f[turilor sale potrirmice Domnului, pind ce igi duc sufleteascd este cu adev[rat rea.
victimele in cea mai crunti dezrddejde. Numeroase patimi tulburi sufletul, tarandu-l in duren 9i
Lucrarea iscusiti qi indelung ticluitri a diavolului este robindu-l cu totul. Strunirea patimilor, poate duce la lucrarea celor
viclenia, ticilogia, p[catul, minciuna qi apostazia. Rdutatea demonicl bune, astfel incdt omul sh dobandeascd puteri ce il vor ajuta sd-qi
este o pdtrundere ,,parazith" in lume, o lucrare strdinb qi o vr[jm[qie cl[deasc[ virlutea. c6nd patimile sufoc6, ca o ieder6, vlaga
ilr
mortald. Fiecare indepirtare a sbgefilor diavolegti constituie o sufletului, omul se robeqte cu totul patimilor. Delfisarea aduce cu sine
biruinld a credincioqilor qi o reintoarcere a ingerului luminii gi al patimile, pe cflnd lucrarea, degi plinl de osteneli qi strddanii, este
slavei. Astfel, diavolii, aqa cum ne inva![ in{elepciunea patristici, se folositoare, de vreme ce indep[rleaza numeroase pricini ale
fac, lbrl voie, pricini de incununare luminoasfl a celor ce s-au luptal phcatelor. in fine, aceasti himicie duho.rniceascd nu este a$a
qi au izbutit s[ le intoarcS veninoasele sigeti. insa cind creqtinii se dureroasl ca robia plcatului, c[ci durerea Ei osteneala lintesc spre
lasb amdgif, preferdnd promisiunile celui v'iclean, ingelagi sunt poc[[r![. Alungarea din Rai nu a fost o condamnare judec6toareascd,
inainte de vreme. Insemnitate are nu locul. ci felul (in care se face ,i ulutor de oameni-iubitor intru dobandirea demnit[1ii celei dintru
aceasta), fiindci Adam in Rai a fost biruit, iar Iov in murd6rie s-a inceput.
preamdrit. Iar diavolul se sdliqluieEte acolo unde giseqte loc prielnic. consecinfele izgonirii din Rai, de nu sunt socotite ca fiind
Dacd Adam ar fi fost cu bdgare de seam[, urzeala viclean[ a celui r[u stiri trec[toare, pe calea spre dobandirea frumuselii celei dintAi, qi
n-ar fi avut sor{i de izbdndl. Trezvia Ei cur[tia mult-incercatului Iov dac6 sunt socotite, in mod patologic, ca fiind veqnice qi pricini de
l-au izbivit din numeroasele gi puternicele lovituri ale celui din vecr necontenit bocet, pot face ca planul lui Dumnezeu - Care doregte s[
viclean duqman al omului. ne mintuiascd - s[ nu aib6 sorti de izb|ndl. Omul se leagd 9r se
De bun6 seami, unde nu-i lumin[, domneEte intunericul. $i robeEte prin materie, stind incremenit de groazd inaintea addncii
unde sunt nori, aceqtia nu ingdduie soarelui si se arate. Conform taine amortii. Diavolul, bine cunoscflnd frica omului in fa\a
morfii, ii
inv61[turii ortodoxe, rdul existh Ei este absenfd a binelur; prin urmare, d[ imbelqugate qi minunate pricini de desfrtare, inqel|ndu-l astfel
el nu existd in sine qi nu este veqnic. Srn gura neascultare cumplit. Aiunci omul, din fiu al lui Dumnezeu, devine rob al
binecuvdntati este nesupunere inaintea raului. Supunerea inaintea diavblului. $r, prin dem[dejde, ajurge a fi cel mai ascultdtor ucenrc
riului inseamn[ cidere qi abuz de liber-tate. Aceastd supunere al diavolului. Neputinla diavolilor de a-i ciqtiga pe sfinfi, ii face pe
aceqtia din urm[ aleEi fii ai lui Dumnezeu. Cici diavolul are de
inaintea riului vine din nebigare de seaml Ei din rrcp.\sare, din lene gr la
din iubire de pliceri. Adam s-a ar[tat nevrednrc de burriithtile Raiului, Dumnezeu o putere clestul de limitata, el neputind s[ ia in stlpinire
4l
Calea ortodoxil a omului- Mo nahul Moise Calea ortodoxd a omului- Monahul Moise Ag,hioritul
un suflet, dacd ?nsuqi acel suflet nu a p6qit cu de ra sine voire pe calea n negrditei bucurii a Imp6r[fiei celei Cereqti gi, ca unul ce este
uneltirilor celui viclean. deopotriv[ cu ingerii, se pdstreazl in aceastl stare haric[ prin ascezd,
Nu trupul este impreundJucr[tor intru phcat, ci invoirea prin curdlie gi prin frumuselea nepdtimirii. Astfel, dobdndegte o mai
omului. Nu trupul este de condamnat, ci robirea sufletului prin orice profund[ gi o mai mare capacitate de a disceme, pe care vedem cd o
fel de pdcat Sufletul este r[spun zdtor de faptele trupului, de vreme nu sfin1ii str[v6zltori gi inainte-vdzdtoi, sfinfi ce sunt, a$a cum am
ce el il stdpdnegte; iar sufletul gi trupul nu sunt potrir.'nice unul spus, plini de discemlmOnt
celuilalt. Grija sufletului are intdietate fafi de iru u trupului Superioritatea omului constl tocmai in virtutea sa. Iar virlutea
Nepdsarea fagd de cultivarea sufletului, in favoarea hrinirii trupului,
oste noblele, vrednicie qi har al omului. Omul se cunoaqte dupd
are consecinle grave asupra sporirii duho'uniceqti a omului. Atunci lumea sa liuntric[ ce ii strdlumineazd necontenit chipul. Imaginea
apare un dezechilibru dezbinitor ?n care, dup6 cum spune sfAntul omului adevbrat este a aceluia ce lucreaz[ virtutea. Astfel, un
sffint
Ioan Gur[-de-Aur, slujnica bine petrece, iar stapdna i$i d[ duhul. poate, trecdnd prin metropolele lumii, si constate ci nu au aflat acolo
Trupul este organul prin care se exprimd sufletur de virtute iubitor nici un om, in sensul duhowicesc al cuvAntului...
Trupul este mai prejos decdt sufletul gi prin faptul c[ neputintele MAntuirea omului atdmh de bun[voinla sa. S[ nu cbut[m
sufletului toate se pot tbmddui, in vreme ce borile trupului n, *, pot departe de noi pe cel ce poartd vina propriei noastre vieli, frc6nd-o
vindeca toate. Prin urmare, este cu des6v6rqire absurd - de sti cineva
tulburatd gi de neindurat! C[ci rispunderea noastrh, in aceast[
si cugete bine la aceasta - felul in care cei mai mulfi dintre oameni se problemi, este destul de mare! Opgunile sunt personale gi
preocupd mai degrabb de fiumusefea trupului lor muritor qi mai pulin
consecinlele bine gtiute. Naqterea cugetelor bune, chiar c6.nd totul in
sau deloc de frumusefea nemuritorului lor suflet. jurul nostru ne este potrivnic, videqte calitatea gdndirii. Dimpotrivh,
sufletul este infrumuselat cel mai mult prin cuv6ntul lui reaua voin16, chiar gi intr-un mediu plin de pace qi linigte, qeeazd
Dumnezeu. F[rb aceast[ absolut necesar[ infrumusefare, sufletul se
tulburare qi zwvh.
silbiticeqte cu totul gi, in cele din urm6, rnoare de tot. omul triieqte CAnd omul se robeqte patimilor, devine nesimlitor, nepils[tor
cu adevdrat nu atunci cdnd.mdndncl qi merge, ci c6nd sufletul sdu gi cu totul indep[rtat de calitatea sa de om. Omul impdtimit este
lucreazd lucrarea cea bund. Invierea unui suflet, dupd cum ne invati
intotdeauna aplecat spre nedreptate, amdgire gi rdtdcire. in acest
ortodoxia, este mai presus de invierea unui om mort. Iar pentru a cumplit intuneric este, prin urmare, lesnicioasi alunecarea in
supune trupul sufletului este nevoie de lupti st6ruitoare qi grea, fbri a pripastia pierzaniei. lns[ chiar
daci omul se afl6 pe marginea
inlelege prin aceasta cd sufletul s-ar rdzboi cu trupui. supunrr.u prdpastiei, se poate ca, p1rn credin!6 qi prin amintirea unor experienfe
trupului fald de suflet inseamni, mai degrab[, iubire a cuminleniei, din trecut, s[-gi revind gi sI se m6ntuiasc[. Sunt numeroase cazurile
intotdeauna cu ajutor dumnezeiesc.
de felul acesta, in care, prin pociinf[, omul se pl[smuieqte din nou,
Astfel, omul lui Dumnezeu, credinciosul creqtin ortodox, fiul se reinnoiegte qi se deslvirqegte.
ascult[tor al Bisericii, nu mai este tulburat de bdtrdnete, nu mai Aceast[ stare este rezultatul unei inXelepte qi cuminfi folosiri a
suferd de singurState, nu se mai intristeazd de rutina zilnici, ci, cu libertdlii de care dispunem. Ba chiar, libertatea lbuntricd, ce purcede
puterea sfrntului Duh qi prin sfintele indlflri la slujbe qi rugdciuni, se
dintr-o relalie vie cu Hristos, ajunge s[ ne facl sb ignor[m libertatea
cur51[ qi se innoieqte neincetat. Biruind credinciosul, cu harul exterioard. Astfel" un supus, un om neinsemnat sau bolnav, dacd este
sfintelor Taine gi prin smerita sa lupt6 trupeasci, biruind, agadar, stfpdnul unei asemenea libert[1i lduntrice, se simte mai bine decdt
cugetele cele lumegti qi diavolegti, creqtinul are parte de o pregustare
tofi magnalii lumii, dec6t toli domnii p[mdntului, decdt cei mai
42 43
Calca ortodoxfl a omului- Monahul Moise Ashioritul
celebri, mai slivili qi mai bogali oameni din ru-*u u.**trln* Hristos este dascdlul desdvdrgit Care ne invald toate virtu{ile. El
vrrtutea este cea care ne d6 netemerea adevdratei libertiti. omului cste modelul oricdrei virtuli, Izbivitorul qi Mdntuitorul" Biruitoml rtrorlii,
i
r6mdne doar a ridica brafele spre miinile pe care i le intinde Dezrobitorul, Cel Care S-a rdstignit gi a inviat din morfi. Credinfa in
Dumnezeu necontenit. Neajutorali r[man doar necredincioqii lnvierea lui Hristos existd in omul virtuos, care nu are nevoie de nici o
sau
pulin-credincioqii, lenegii qi neascultdtoni, precum gi dovad[. Iar intdlnirea cu Hristos se frptuiegte prin intermediul
toli cei convrn$r
cd le qtiu pe toate gi cd pot sh facd orice prin propriiie puteri. Tainelor; pogorArea Sfdntului Duh in lume, dupb Cincizecime, il line
Teologia ortodoxi, di,colo de ceea ce defineqte fiiozafia,socore$r( peHristos mereu prezent printre oameni.
bune lucrurile care diruiesc mAntuirea in Hristos. Binele il descoperi Prin Sffintul Botez cre$tinul se naqte in Flristos qi ucide
'e
Dumnezeu qi nu cugetarea umani, oricare ar ft ea. Binele ne este asigurar moartea. Se leapdd[ de diav^ol qi se lipeqte de Hristos. Astfel pdtrunde
de supunereafa[d de voinfa divina care, a$a cum am spus, inf'rumuse{eazii
sufleful, in vreme ce neascultarea il ur6{eqte. Ascultarea inseamni
in spaliul viegii in Hristos. Insi pentru a rfm6ne in acest spafiu, este
increderc nevoie de Sff,nta imp[rtaganie" cea care ii une$te pe credincioqi intr-
totald in Dumnezeu.
_increderea "rte fupta care vddeqte i'ima aprinsi dc un singur trup. Prin curdfie gi sinceritate va exista o continuitate a
dragoste ce doregte afierosirea deplini qiidentificarea'oii omurui cu cea
lui Dumnezeu. care este binele absolut qi desdvdrqit Nici o logicd nu
a
Sfintei impS.rtlqanii.
poatc
defini binele, decdt doar daci existd o concordanli cu voia Participarea la Sfintele Tainel6 gi la slujbe, dragostea fala de
hi Dumrrezeu
Asthz.i mulgi fac ascultare, dar, tnaicu seamd in probleme
ce sunt departe dc
tipicul bisen cesc, prive ghieri le, psal modi erlle, p raznicel e imp irf,tegti,
proprrul interes. Prin urmare, este mare nevoie sa ?lrv61drn
ce are prioritatc toate acestea povdluiesc, indrumb, ciliuzesc qi inal{[ duhormrcegte.
in via{a noastrd gi ce meritd s[ fie slujit gi admirat. Binele nu
este ."1 d*rpr, Puterea cre$tinilor nu sti in numdrul lor, ci in calitatea virtulii care il
care indeob$te se discutd ast6zi, ci ceea ce r6m6ne in
veacun ne inalldpe stdpAnitorul ei. Aceastbvirtute preschimbl lupul in miel. Iar
indrum[ spre viafa cea veqnicd. Bune sunt socotite astdzi bogdtia, puterea Bisericii se sbv0rqeqte nu prin mustrare, ci prin tlmiduire.
slava Ei cinstirile, fiindcd oamenii sunt legafi de cele prezente.
lar Biserica nu este depozitara virtutilor, ci o oaste de oameni vinuoqi.
rele sunt socotite a fi boa.la, s[r6cia, sldbiiiunea qi nu p6catul. po1 Biserica nu este un florilegiu de legi inflexibile, ci bogilie de
rim0ne buni bolnavul, sdracul qi neputinciosul, pastranau-qi duhovnicesc qi liber discem[mint. $i aceastd libertate duhormiceascd
verticalitatea, noblelea gi moralitatea vietii, precum qi puterea se menfine prin ascezd care, de lipseqte cumva, duce la in[sprirea
credin{ei. Adevdrul se insoteqte mereu cu virtutea, iar mincruna legii.
cu
rhutatea. Toatd" lumea dear avea-o oamenii, virfute Virtutea d[ruieqte cinstitului slu lucrbtor conqtiin![ imp[catd
daci nu au, sunl
cu totul sdraci, lipsiti de interepciune, nedrspti qi necuvinciogi. qi linigte l[untric6, ce in zilele noastre tulburi devin incd gi mai de
Nici o osteneal[ nu e prea mic[ pentru dobindirea virtutii. E prel Virtutea d6 omului desfrtiri sinhtoase qi-l rdspldteqte pe cel ce o
de prefbrat si fim nedreptdlifi dec6t sf nedreptdfim noi pe indrbgegte cu bunuri lumegti qi cereqti. Astfel, omul virtuos cugetd
careva
Aga cum drept ne invafi Sfantul Ioan Gurri-de-Aur, nu mai pulin la ostenelile sale qi mai mult la rezultatele strddaniilor sale,
e^iste oamenl
nedreptdfili, de vreme c€, dac6 indurd creqtineqte nedreptatea, frrd" a urm6ri vreo r6splat6, de vreme ce a{a, cum ne inva!6 un
dobdndesc mare cdgtig qi foros sufletului lor. rn frnr, tun
-
este doar ce
folosegte sufletului gi ne ajutl sd intrdm in impdrdfia
cerurilor. Astfbl, 16
trebuie mereu s[ ne dorim doar virtutea, de weme ce ea ne diruiegte .,Noliunea de laind are in teokrgie o dubld semnificalie: una este aceea care
ucoperd sensul de mister, de lucru ascuns qi necunoscut, gi o alta, care e redatd nrai
adevirata bucurie. Iar cel mai riu lucru este a se socoti sau
a se numr r:xact de termenhrl ,gacrdmenl", Existd mai multe 'Iaine: Taina llote-zulr-ri,
rlutatea lucru bun gi binele lucru r[u. liuharistia, Hirotonia, Mirungerea^ Taina Masluiui,'['aina nuntii. impartagania. C1'.
lrrn Bria" Op, cit., pp.3(t9-374. $rota trad.)
44 45
Calea ortodoxd a omului- Mo nahul Moise Aghioritul Calea ortodox[ a omului-Monahul Moise Aghioritul
cucemic pdrinte de la Muntele Athos, din zilele noastre, chiar de nu qi de afreea, neindoios, vom fi
aspru judecafi. Desigur, ca
ar fi existat Raiul, sfin{i tot L-ar fi slujit de bundvoie gi L-ar fi iubir lntotdeauna, Ortodoxia se va men{ine dincolo de greqelile noastre,
cu-bucurie pe Fl'istos. Dragostea nu catdla osteneli, ci dd putere, frri mereu gata sd dea vielii noastre adevdratul sens, m0ngiiere 9i
a fi povar6.
nfin!enie.
calea duhovniceascd ortodoxi a creqtinului de r6nd e Pentru ca omul s[ poati parcurge acest drum duhovnicesc
ingreunatd de tulburarea gi de ata{amentul fafn de zidimicia lumii ruitor, iati ce il sffituiesc practic aceqti sfinli pirinli ai noqtri, de
acesteia. viala omului de azi e ca o mare furioasE, plin[ de primejdii,
Dumnezeu luminalil SfAntul Antonie spune c[ omul trebuie sa-gi
de temeri qi de indatoriri ce ne umplu de amlndiiune. Devdlrna$ia asume rispunderea greqelilor sale inaintea lui Dumnezeu qi sd indure
zllelor noastre, nebunia evenimentelor, rapida trecere a celor ispitele. Un awd spunea cd mdntuitor lucru este a ne socoti pe noi
vremelnice, preftcdtoriamai marilor zilei, atuici c6nd sunt admirate,
?ngine pricind a propriilor noastre greqeli. Maica Teodora, la rfindul
v[desc ignoranla celor ce le pretuiesc. tnsl scopul celor ce vi le spun
oi, spunea c6, dintre toate virtulile, cea mai izb[vitoare este adevirata
este nu de a osdndi pe carev4 ci de a fi de folos tuturor; nu de a privi
smerenie. Iar Awa Ioan Kolovos (Ioannis Kolovos) spunea:
viala cu pesimism, ci de a o cinsti gi de a o folosi aga cum se cuvine.
,,Am l[sat o povard ugoarl, aceea de a ne mustra pe noi
Prin urmare, omul credincios, nu este veqnic, ci trecltor prir ingine, pentru a lua povara mai grea, aceea de a ne gisi indreptSlire in
aceast[ via1d. cel care s-a legat cu t[rie de cele pdmdnteqti nu lesne greqeli". Un alt aw[ spunea a5a: ,,Fii mereu cu bdgare de seam[ la
va ajunge la cele cereqti. osteneala drumului r* ,ra preichimba in propriile-1i greqeli, nu judeca pe nimeni, strune$te-li limba qi nu
dulce
.odihn6. viala dus6 aici in striciciune se va preschimba in r[spunde riului cu rlu - aceasta este adevlrata smerenie!". Un alt
veqnicd intristare. Iar tristeflle din lumea aceasta vor fi tdmdduire pirinte duhovnicesc spunea ci cel ce este cu adevdrat smerit nici nu
sigurd tuturor r[nilor provocate de pdcate. incercdrile pnn care se m6nie, nici nu m6nie pe nimeni. Iar un alt pfrinte zicea c6 folosul
trecem sunt dovada iubirii lui Dumnezeu pentru prietenii sil omului este smerenia qi cd, pe ce omul coboarb spre smerenie, se
DimpotrivS, traiul prea bun il duce pe om spre nepisaie, indiferenld inalll intru duhovnicesc folos.
gi duhovniceascd moleqeal[. De asemene4 prin idbdarea durerilor, donm s[ ne
afl6m acum aici dorim
Este lucru qtiut c[ toli cei ce ne afl6m
Dumnezeu este sldvit mai mult decAt prin neg.i;a unuia ce se bucurd mAntuim. ins[qi prezenfanoastrd aici v[deqte acest lucru. Agadar, sd
de o sdn[tate deplind. cugetul mucenicesi gi izbanda sunt mai ne ruglm Domnului, cerfind mijlocirile sfinlilor, 9i voi care suntelt
putemice decdt darul facerii de minuni.
aici qi cei de pe l6ng[ parohia voastr6, prin sfinlitoarele Taine ale
Mdntuirea este cununr in dar din partea lui Dumnezeu pentru Bisericii, iar noi, care vieluim in isihia Sffintului Munte Athos, in
smerilii luptitori ai dragostei, pentru slujitorii dumnezeiegtilor daruri. Grldina Maicii Domnului, sd ne rug[m fierbinte, mai ales in zilele
Aga ne vrea Ortodoxia: drept cuget[tori qi drept iucr[tori. O acestea ata.t de grele, sb sporim duhovniceqte, pd.qind neclintit pe
ortodoxie ce s-ar epuiza in disculii necontenite qi care s-ar calea Evangheliei, pe care au p[qit tori sfin1ii noqtri ! Ne mai rug[m,
preschimba in ideologie gi teorie stearp6, prinb de subiectivism,
ar fi cu smerenie qi din toatd inimia, ca 9i viitorul, pe care ni-l va dlrui
osteneal5 in zadar. Astdzi, cuvAntul ortodoxiei, insemnat mai mult ca Dumnezeu, s6 fie plin de bogat rod duhowicesc!
oricind, vrea sd vieluim in neincetatd cunoaqtere, in ferezvie qi
curdfie. Este pdcat sd vrem a ostoi setea oamenilor cu apd imbuteliati
gi nu cu apd de izvor. Greqeli, gafe, dispute qi judecali omenegti,
prezrntd, ortodoxia ca neputand s6 elibereze lumea in
chip izbdviior,
46 47
Povdluirile gi indrumdrile Schiegumenr"rlui Sava Povd{uirile pi indrumdrile Schiegumenului Sava
rFik*

La baza m0ntuirii sufletului sti credinla. Credinla inseamnb


l)entru m0ntuire ceea ce este temelia pentru cl6dire. Dac6 se sap[ sub
Via{a 9i invl{iturile Stare{ului Sava lemelie, se pr[buqeqte cu siguranp clidirea. Unde nu existl credin!6,
de la Lavra Pecersk din Pskov ncolo domnegte neinfr6narea patimilor, care-l atrage pe om in bezra
r[utlflor. Credinla este cel mai mare bun in viata pdmdnteasc[, ea il
uneqte pe om cu Dumnezeu. Cu o credin![ putemic5, omul le poate
pe toate. Credeli in Dumnezeu, rugafi-vd Lui, faceli fapte bune!
1. Povlfuirile qi indrumirile Schiegumenului Sava Aceste trei aripi v[ vor ridtca la Altarul lui Dumnezeu!

Nu exist[ o preocupare mai important[ pe p[mdnt decdt


in acest capitol ne vom stridui sb reddm acele povefe qi invrlbturi,
rugdciunea. Ruglcirurea dd na.qtere la toate celelalte virtuli. Sfin1ii
cu care insugi stareful ii adipa duhovnicegte pe cei inseta{i dupa
Pilrinli aveau drept reguli si se sileascb (pe ei inqiqi) spre rugdciune -
mdntuire.
*rFr*
&cas6, in biseric[, in timpul muncii, in timpul plimbirilor qi in orice
timp. Trebuie sd vorbim cu Dumnezeu simplu, ca un fiu cu tatil sbu.
Ap[rafi marele dar a lui Dumnezeu - conqtiinta. Ea ne une$te cu Nu spuneli cuvinte inalte la rugbciunel Teme-te sd pronunfi Sf6ntul
cerul, ea ne supune voinla noastri slab6 gi p6c6toas[ fa!6 de Sfinta qi
Siu nume f[ri participarea minlii gi inimii.
Atotputernica voie a lui Dumnezeu. conqtiinla este glasul lui
Dumnezeu in inima omului, vocea ingerului pdzitor. si ne p6zim cu
Cel care se in1[fiqeaz[ lui Dumnezeu cu gdndurile
imprdqtiate, gi cu atAt mai mult cAnd o face cu neatenlie, unul ca
atenfie conqtiinfa de influenla a tot ce e r6u, c[ci in caz contrar,
&cesta doar il sup[rd pe Domnul qi nu va primi har, ci os0ndi. Se
putem sb o indbuqim, s6 o pierdem, s6 o ardem Cdnd oamenii nu
spune tn Scriptur[: ,,Blestr:mat este omul care face lucrul Domnului
aud glasul lui Dumnezeu in inima lor, atunci conqtiinta lor tace, gi nu
cu neb[gare de seaml" (Ieremia 48, 10). $i dimpotrivl, cel care s-a
le mai este fric[.s_a R[c[tuiasc6. Despre un astfel de om se spune c6 e
rugat la Dumnezeu micar cu o scdnteie de adevlrati credin!6
,,fird conqtiinlil'l7, unul care $i-anpierdut conqtiinfa. primeqte o bucurie de nede,scrit*
**
in fiecare om exist[ o scAnteie a lui Dumnezeu. Sd nu Rugiciunea este bucuria sufletului! Dacb n-ai timp s[ te rogi,
stingem aceastd scAnteie cu patimi pimdnteqti. dorinfa unei viefi
caziin genunchr gi spune: ,,,Doamne, primeqte elanul meu drept laudd
,,vesele", desfrAu, imbuibare. Prin acestea, omul r[n"r6ne cu sufletul qi mullumire Jie qi auzi-md" pe mine, nevrednicul !" insi fr aceasta cu
gol, coborand tot mai mult qi mai mult in adincimea patimii,
simpl dedicdrii totale lui Dumnezeu, cu simlul unui om care, chiar
transformdndu-qi viafa intr-o goand dupd agonisiri. Aga renunld omul
dac[ se grdbegte, se str[duieqte insb sd se consacre, s[ se inchine
la calea slujirii binelui qi adev[rului lui Dumnezeu qi merge pe calea
cleplin Domnului m[car pentru o clip6. C6ci nu este importantd
lipsei de cinste gi a frridelegii.
lungimea rugiciunii, ci inflicdrarea ei, care insd nu se poate prelungi
mult timp, chiar gi la oamenii iubitori de Dumnezeu qi desSvirqili. Te
17
cur,0ntul rus este format din douii cuvinte, care pot fi tacluse prin
firn vei qgeza la rugiciune un plc[tos os6ndit, vei pleca ins6 miluit,
cctnsliinld, in romanegte se traduca cu: neobriizat, neruqinat, lipsit de scrupule (rr
irrdreptat. t{ugdciunea il ridic[ pe om de pe pdmAnt Ia cer!
tr)
48 49
Poviluirile qi indrunrdrile Schiegumenului Sava Povdtuirile si indrumdrile S chie gumem:lui Sava
cale ferata erau furate. Inc6 pulin gi se putea inttmpla o nenoroclre.
Foarte bine procedeaze cei care unesc rugdciunea lui Iisus cu Au reparat calea ferat[ qi doar atunci qi-au amintit de cilugbr. Insb
respiralia. Aceasta inseamnS s[ respiri cu numele lui lisus! Aceasti unde sa fie? S-au gflndit cd a rn,6at in tren qi s-au dus s6-l caute
prin
rug[ciune va uni laolalti inima cu Dumnezeu, o va sfinfi. vagoane. $i iatb c[ intr-unul dintre vagoane au vizut pe un c[lugbr
Dumnezeu i6i va pune, ca sA spunem a$q pecetea pe e4 wrde Care ,,numdra" metanii: Doamne liSuse Hristoase... ,,Dumneav6astri
nu vor mai avea intrare duhurile necurate. $i atunci cdnd rug6ciunea afi oprit trenul?" ,,Nu". ,,$i atunci cine?" Nu qtiu"' $i pasagerii au
va deveni respiralie, nu mai este infricoqdtor satana, c6ci suntern confnmat ci el nu ieqise nicdieri. Ce s-a intamplat? Mullumiti
apilrafi de Dumnezeiescul har. Astfel de oameni simt c[ Dumnezeu rug[ciunilor in[llate de monah, Dumnezeu a trimis un inger, carc a
este totdeauna cu ei: ii apir[, ii acoperl qi ii izb[vegte de duqmani luat chipul cilugirului qi a preintdmpinat accidentul'
Harul schimb[ atit de mult inima, incdt omul devine mai presus de
pim6nt qi patimi. Un astfel de suflet nu privegte pe p6m6nt la nimic, in cazul treburilor cu neputinll de amAnat, legate de servici
ci este inchinat cu totul lui Dumnezeu, penftu ci harul aduce o atat de sau de situalia familial[ sau de societate, trebuie sd scurt[m nevoinla
mare dulcea!6, o atAt de mare bucurie, incdt sufletul uitl de toate cele postului qi rugdciunii. S[-i slujim cu blindele pe cei apropiafi, cici
p[mdnteqti. Iar noi, sd ne silim pe noi inqine spre dob6ndirea aceasta este mai presus de rugdciunea indelgngat[ si de frecventarea
rug[ciunii neincetate. bisericii. Dumnezeu nu ne cere atuncl aceasta.
Trebuie s[ suprapunem ruglciunea cu respiralia in felul SpunAnd (citind) rugbciunile, si le spui ca in fala lui
urmdtor: inspirafie: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu insugi, Preacuratei StapAne Ndscbtoare de Dumnezeu sau
Dumnezeu..."; expiratie: ,,... miluieqte-md pe mine, p6citosul". Duptr rfinlilor bineplficufi lui Dumnezeu. Unii vor spune cd nu sunt
mas6: inspirafie: ,,Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu..."; vtrdni.i se stea inaintea lui Dumnezeu, insd nu trebuie si ne
expiralie:,,..pentru rugiciunile Ndscdtoarei de Dumrrezeu miluiegte- tulbur[m, ci si credem ci Dumnezeu ne d6 har nu dupl vrednicia
m5 pe mine, plcitosul" . noastre, ci dup6 marea Sa milostivire qi tngaduin![. Nu faptele, de
In orice timp, in orice loc, in timpul oriciror preocupiri fapt, ne m6niuiesc, ci mila lui Dumnezeu. Alergali (apelali) la
trebuie sd chemim in inim[ neincetat pe Dumnezeu, mdcar pe scufi Milostivirea Domnului nostru Iisus Hristos qi nbd[jduili cu t[rie in
,,Doatrnne, miluieqte-md! ",,,Doamne, miluieqte-m[! " El. Aceasta nadejde nu-i va ruqina pe cei care lucreaz[ inaintea
Domnului cu frici $i cutremur
,F ,r. ,k
Neincetat, totdeauna, cu o simlire a pocbinlei ad6nci trebuic
sb spunem rugiciunea lui lisus. Atunci cind o citim, se sfinlegte aerul Dacd afi obosit foarte mult gi nu v[ mai putegr ruga, spuneli-i
gi trupul, gi puterile necurate se tem s[ se apropie de noi, suntent Domnului aceasta'.,,Doamne, am obosit, merg s[ m6 odihnesc, f.]ard
inconjurafi ca gi cu rrn cerc de foc, prin care ei nu pot trece. Aceastll numer am gregit inaintea Ta, inaintea Maicii Domnului, inaintea
rugdciune scurtl, ugoard qi m6ntuitoare,il apdr[ pe om de pdcat, dc rfbntului inger pdzitor gi tuturor sfinflor. Doamne! Dlruieqte-mi
vrijitori qi diavoli. iertarea tuturor pAcatelor, trupului s01ru1, sufletului lini$te". Facefi
Iath un exemplu, care mbrturisegte despre puterea rug[ciunii llr Inchin[ciunile cuvenite 9i odihnif-v[. Insd puteli proceda aga doar
Iisus. Mecanicul de locomotivb al unui tren rapid aflat in mers il atunci cand intr-adevlr ve! obof, preflcdtorie qi mil6 de sine.
_ft14
vdzut deodatb inainte un cdlugbr, care-i frcea din mdnd semn si srr
opreasci. Mecanicul a oprit locomotiva gi s-a constatat ch qinele dr, Nu v[ gr[bi1i niciodata in vreme de rug[ciune. Rugaciunea

50 5l

kq|fluw*+**.
Pov2i{uirile qi indrumdrile Schiegumenului Sava Povdtuirile gi indrumirile Schiegumenului Sava
frcuti cu grab[ ?l supiri pe Dumnezeu. Fiecare cuvent sffint e o mar( pentru fiii ei.
putere c,reatoare. Fiecare cuv6nt al n-rgbciunii ne apropie de Unii credinciogi gflndelc, de ce sd mai mergem la bisericd,
Dumnezeu. Dobdndili deprinderea de a vb ruga, indeosebi pe cea a putem s[ ne rug6m gi acasd. Insd rug[ciunea bisericeasc6 nici nu
rug[ciunii neincetate. Unii imi cer s[ mi n:g pentru tat6, pentru fiicd, poate fi comparat6 cu rug[ciunea de acas[. tn biserici vei spune din
pentru frate sau sord, dar ei ingi$i nu se str6duiesc nicidecum sd se suflet doar o dat6: ,,Doamne, miluiegte", iar acas6, in schimbul
raage, ci las6 totul pe seama pd.rintelui duhormicesc, Trebuie sa ne acesteia, trebuie sd citeqti intreagaPsaltire.
ln biseric[ vei face doar o
rughm qi noi inqine. gtifi cdt de greu ii vine pdrintelui? Cici el ia metanie - acasi trebuie s[ faci o mie. Dac[ vei sta cu trezvie la Sffinta
asupra sa o parte din p[catele or]ly pentru care se roag6. Liturghie, aceasta va inlocui qase mii de rugiciuni ale lui lisus, astfel
spun Pirinfi de la Optina. Trebuie si fim oameni bisericegti, sb
P[zi1i-vd inima, pentru a o pAstra curat6, irnprejmuifi-o cu mergem la biseric[ in fiecare simb[t[ sear6, duminica 6i in fiecare
zidul rugdciunii neincetate. cdci inimile unora sunt ca gridina frri slrbStoare. Nefericit este omul care a absentat m[car de la o slujbi de
gard a unui stdp6n leneg, unde poate sd intre orice animal gi sd duminici, cici ea nu se va intoarce niciodat6. Pravila Apostolilor
distrugl toate cele semdnate... Pentru credinla ferm6, pentru spune: Cine a absentat de la trei Liturghii consecutiv, farl o cauzL
rugiciunea neincetat5, sufletul il primegte pe Duhul sf6nt qi devine bine intemeiatd, acela se instriineazh in mod invizibil de Duhul
vas al harului lui Dumnezeu; un astfel de suflet curat, nepdtima$ Sffint, adici se afl[ deja in afara gardului bisericii gi nimeregte sub
implineqte frr[ greutate orice poruncf a lui Dumnezeu. cici cuvdntui influenla duhunlor rele gi vr[jitorilor. Biserica este un coll de cer pe
Domnului spune: ,,RdmAnefi in Mine gi Eu in voi. precum ml[di1a nu p[m6nt. Trec6nd pragul bisericii, trebuie s5 qtim c6 trecem de pe
poate sd aduc6 roadl de la sine, dac[ nu r[m6ne in vi1d, tot aga nrcr p[mdnt la cer.
voi, dacl nu rdm6nefi in Mine. Eu sunt vi1a, voi sunte]i m16di1ele. Cel rl. ,1. +

ce rdmdne in Mine gi Eu in el, acela aduce roadi mult[, cici frrd inainte de fiecare acliune a voastr6, cdlluzi1i-vb de
Mine nu putetri face nimic" (Ioan XV, 4-5). urmdtoarea cugetare cre$dne: fapta intenfionatd nu este cumva
S[ ne silim deci pe noi ingine ca sir ne unim cu Domnul" c[ci contrar| lui Dumnezeu, nu este cumva supirfltoare pentru aproapele
ftrd silin![ nimeni qi niciodatd nu va primi impdr[lia rui Dumnezeu. meu? Dac[, dup[ o cercetare strict6, con$tiinfa este liniqtit[, atunci
Aceasta e o condilie siguri pentru dobandirea fericirii vegnice, iar puneli intenlia voastrl in practicd. Fi]i totdeauna consacrali voii lui
dac[ nu, atunci nici sufletul nu este apt pentru imp[rbtia cereasci. el Dumnezeu, nu vd impotrivili ei, ascultali-o gi urmafi-o. line1i-vi
nu va fi in stare sd viefuiasc[ cu Dumnezeu in vegnicie. trlu va fi totdeauna pe calea de mijloc. Extremele nu sunt l[udabile in nimic.
capabil sd intre in fencirea sfinflor dacd aici, pe p[m6nt, nu se va Doar s[ nu z[bovili in lucrarea mentuirii, nu am6nali ziua pociintei
obi;nui si fie in unire cu Ou**":{ voastre. Nu a;teptafi niciodatl gi nu cere]i dragoste pentru dragoste,
*
laudi pentru smerenie, mullumire pentru slujire. Str[duiti-v[ se
in afara Bisericii nu este gi nu poate sd fie mdntuire. Lumea in rlmdneli frrd recompense pimAnteqti, pentru ca, sd nu pierdefi
care locuim este marea viefii. Biserica este corabi4 iar c0rmaciul este rdsplata cereasc[.
insuqi Hristos. Cea mar putemicd rugiciune, pentru noi, este ,k ,F ,r

ruglciunea Bisericii. Datonta rugdciunilor Bisericii, omul nu arde in Odatd, in timpul unei rug6ciuni siv6rqite inaintea icoanei
foc, nu se ineacd in ap6, aceast6 rugiciune te ridicd din addncul fficdtoare de minuni a Adormirii Maicii Domnului, una dintre cele
mini, zguduie cerul. 0 astfel de putere are gi rugiciunea mamei care se ruga a inceput s[ se inchine chiar in fala acestei icoane.
5?
53
Povii{uirile ;i indrumrlrile S chie gumenului S ava P ovd{uirile qi indrumdrile S chie gumenului Sava
Pirintele a oprit-o cu blandefe gi a rugat-o si n, mr aca aqa alil
Xecdt orice alte pierderi!", spun Sfinlii P6rinfi. Dac6 omul va pierde
datb. El a spus: ,,crede1i cd vd vefi inchina qi vefi primi har, insi i' In deqert mult preliosul slu timp, pe care ar fi putut s6-l foloseascd
realitate doar p6c[tuiti. De ce? pentru c[ noi to.ti sldm qi ne ruginr, pentru mantuirea sa sau pentru mantuirea aproapelui, atunci el pierde
discutdm cu Maica lui Dumnezeu, iar Ea ne ascultd cu atentie.
mai mult decat milioane, pentru c[ nu este cu putinli si rascumperi
Dumneavoastr[ insi, in acest timp, ne impiedicafi sd o vedenr
eufletul din iad cu weun fel de bogalii lumegti. Sufletul eviti iadul
pe Ea, acoperindu-o de popor, supirdndu-o qi pe Maica Domnului si prin
viala virtuoas[, cdnd toate ceasurile gi clipele vielii le folosegte
tulburdndu-i pe cei ce se roagd pentru rugiciune, fapte bune, rdspdndirea credinlei, nidejdii,
{. ,k *
dragostei qi pentru dobAndirea virtuplor.
DupE primirea bucuriei duhovniceqti qi a cdldurii inimii,
trebuie sd fim pregltili pentru o oarecare ispitire din partea Ati vbzut vreodati cum prind copiii porumbeii qi, pentru ca ei
dugmanului. Dumnezeu ne trimite astfel de clipe dulci ale avdntului
sd nu zboare, le leag[ aripile ? Astfel e qi omul p[timag fa16 de bani qi
inimii cdtre El, pentru caprtn dulceafa relaliei iu Dumnezeu sufletul fa16 de lucruri: qi el, ca qi porumbeIi, are aripile sufletului legate 9i nu
omului sd fie atras la Ddnsul. ln momeniul ispitirii, trebure sd ne poate zbura in cdmlrile ceregti. Dumnezeu nu primegte rugiciunile
diruim Lui din toate puterile, sb depunem toate eforturile gi sd-i sale'
cerem Domnului ajutor pentru a invinge p6catul, s6 renunfim la !$ * ,r.

acesta, sd ardtdm cb intr-adevir il iubim pe Dumnezeu nu cu Cel care nu are mijloace de a face milostenie, ci ii invidiazd
cuvintele, ci cu faptele. Iar pentru biruinla impotriva pdcatului, pe cei care le au, unul ca acesta este de asemenea iubitor de argint.
Dumnezeu ne trimite o aqa de mare milostivirel tupta cu plcatul se
Ap6r[-ne, Doamne, de o astfel de patimd! s6 ne mullumim cu strictul
socote$teafimucenicie. necesar pentru menlinerea trupului: s[-l imbr6cdm ca si nu rdceascf,
++ ,n
s[-l intirim cu mdncare, ca s[ nu se istoveasc1, ca si fle prietenul
cel in care s-a inrldrcinat ad6nc patima vorbirii qi petrecerir sufletului pentru munca Domnului! Iar tot ce e in plus, este moarte
in deqert, cel care se plictisegte atunci c6nd nu ur* ru cine si pentru suflet! Temeli-vi indeosebi de lux, de imitarea modei. Nu
vorbeascd, cel ciruia ii e fricd de singuritate, care se teme sd rdmand
adunali bani, qi tot ce va este de prisos imparfili saracilor. E un lucru
in singuritate cu el insuqi, unul ca acesta trebuie sdJ roage cu lacrimi infricoqltor'. ,,211e negre", ,,casieria neagr[", insegi denumirile ne
pe Dumnezeu s[-l ajute si se izbrveascd de impr[qtierea gfindurilor,
spun c[ e lucru satanic. Ne este suficientd grija pentru ziuade astdzrl
de neatenfia faEh de sine insuqi, sr invele s6 privlgheze gi s6 se roage,
tn rugdciunea domneascl, noi cerem:
si invefe s[ pdtrund{ in inima sa, s[ fie atent la fiecare faptd a sa. "PAinea noastrd cea de toate zilele d[-ne-o noud astdzi". S[ nu
Toate g6ndurile gi faptele sale s6 le indrepte cdtre Dumnezeu. ne asemdnam bogatului din Evanghelie. Nu cilutsi nimic pe acest
Trebuie s[ strigdm necontenit: ,,Doamne, ajut6-mi s[ m[ izb[vesc de p[mant plcdtos, nu avem aici casd statomicl - cdl[tori, qi trecitori
grdirea in degert, de gandirea in deqert gi inval5-m[ s[ cuget la
suntem Pe pdm6nt.
Dumnezeu!" ,. :F ,F

{. ,1.
gi un alt fel de agonisire, numit mania c64ilor. Aceasta
,1.
Existl
Timpul este scurt qi trebuie sd nu-l risipim. in fiecare zi. in se intimpl[ atunci cfind unii adund cfrli multe, acatiste qi ele stau
fiecare clipd s[ ne ostenim pentru veqnicie. pierderea timpului nu far|nici un folos: ei inqigi nu le citesc qi le e frici sd le dea altora.
poate fi compensatd de nimic! ,,pierderea timpului este mai grea
Despre unii ca acegtia se spune: ,,Era c[lugdrul Ene, avea multe cirli
54 55
Povdluirile qi indrunrdrile Schiegumenului Sava
Povd{uirile qi indrumdrile Schiegumenului Sava
rugdciuni intr-insele, insd dormea
$r t"@
afl[ in ele". 0 astfel cle comoard duhovniceascd nu trebuie Dumnezeu. Chiar qi dacb am avea mari suferinfe, insi chemafi-L in
tinuta sur, g6nd pe Domnul lisus Hristos, care locuieqte in inimile voastre. El
obroc. Dacr n-ai timp s[ citeqti, propune-le altora.
$i acesta e tot ur
d: milostenie gi o asemenea milostivire duhovniceascb eslr i$teapti chemarea voastr[. Nu vl dezamd"gigi qi nu vd credeli
Fl
binepl[cut[ lui Dumnezeu.
lmpov[rali de via15. Ea este de nesuferit doar penffu cei r[i, dar cel
sare crede in Iisus Hristos qi iqi pune nldejdea in El, acela trebuie sd
*** te bucure qi sb preluiasci via1a. Viafa noastrl pim6nteascd este
- o mare fapt[ Dumnezeiascd vom face, daci il vom mdng'in necesar[ in vederea preg[tirii pentru via]a vegnic6, ca s6-l sldvim aici
pe cel intristat, c[ci intristarea aduce moartea
duhovniceasca. E binr pe Dumnezeu, sb le facem bine celor din 1ur qi sd atingem Impdrllia
sd citim cdrlile sfinte, s6 mergem la bisericd, insi trebuie
s6] Veqnici pe calea str0mt6, arhtatl in Evanghelie. Viala ne este dat[ nu
linigtim, sbJ m6ngaiem gi pe aproapele, dacl intalnim
o astfer dr pentru veselia pimdnteasc[:
nevoie. cine nu are in inim6 compasiune gi indurare
fala de oamenr, ,,Fericili cei ce plAng" acum, U; ce rdd.
unul ca acesta sd se teamb de cuvintele Sfintei Scripturi: 11..i
,,Judecata este frr6 mil6 pentru cel care n-a ficut mil6" (racov
Ir, intristarea, lenea qi lipsa de grijd pentru mdntuire - sunt trei
l3). Iar pe cei milostivi, ii agteaptd o mare milostivire in ziua
uriagi, cu care este legat neamul omenesc. Tocmai de aceea ne gi
Judecllii de Apoi: ,,Fericili ,*i milostivi, cd aceia vor fi rugAm in fiecare zi Impir6tesei Cerului: ,,Alung[ de la mine, smeritul
miluili"(Mateiy,7)
gi ticilosul robul T[u, intristarea, uitarea, lipsa de inlelegere, negrija
rk {r ,1.

de mAntuire...". Nu trebuie si ne alipim de nimic pimAntesc, ci doar


Milostenia este cerut5 nu doar pentru cei care primesc,
cr 5r de Dumnezeu. ,,Cbldtori qi trec[tori suntem pe p[mfint", qi de aceea
pentru cei care dau, cdci cei din urm6 dob0ndesc prin
aceasta ma_re se cere s[ ne strlduim a fi totdeauna pregifiili pentru trecerea in
folos. Facerea de bine aduce folos nu at6t celor .are primesc,
c61 veqnicie. C[ci nu gtim ziua qi ceasul morfii noastre, gi e spus: ,,in
indeosebi celor care dau, pentru c6 aceastd virtute le
d[ ?ndrdznealtr ceea ce te voi g[si, in aceea rr y judeca' .
inaintea lui Dumnezeu. E mai Otl._rf dai, dec0t s6
ceril

Milostivirea lui Dumnezeu e ftr6 sfdrgitr il supirdm pe


Pentru ca si nu dezrdddjduim, trebuie s[ fim totdeauna
preg[ti1i pentru suferinle. Lui Dumnezeu nu-i este pldcut murmurul,
D111ez1u, dar El iardqi ne intinde manr de ajuror qi
ne ridica din cugetul nemullumitor. Si ne invdfdm s[ ne bucur[m in suferinle.
rad. lr manrem, rar El ii trimite pe ingerii S6i, pentru
a ne ridica din Suferinlele sunt uga care duce in Impir[fia Cerurilorl Aga cum ziua
celq mai de jos. Ituga!i-v6: ,,Doamne! Db-ne putere,
ca s6 ne este urmat[ de noapte, tot astfel qi in viala noastr[ suferinla gi bucuria
rlstrgnim trupul cu patimile gi prilcerile lui, ca ra n,
nimic slava Ta!" -ar supird- ., urmeazb una dup[ alta. Cdci nu sunt totdeauna suferinfe qi nu sunt
,ft ,1. >l
totdeauna bucurii. Iar dup[ bucurie si nu te infricogezi, aqteaptd
suferinlele qi rabd6-le cu bun[voin!6. Cu cdt sunt mai multe suferinle,
Nici intr-un caz, indiferent de conditii, sd nu v6 intristati,
nu. deznidajduili ihtristarea omoard energia necesarb pentlu si cu atat e mai mult[ mAntuire! Adeseori noi ingine chemdm
suferinfele, insi e mai bine ca in simplitatea inimii s[ ne incredinlim
dobandirea in inim[ a Duhului sf0nr. cel intriJtat pierde
qi este mort pentru nevoinfere duhor,niceqti.
irgeciunea voii lui Dumnezeu, pentru c[ crucea cerutb este greu de dus. Cel mai
Sa qtili c[ in ciipele de ades, Dumnezeu ne trimite suferinle din cauza p[catelor noastre gi
tristefe qi deznddejde nu Dumnezeu ne pirdsegte, ci
noi il pdrisim pe acestea pirdsesc sufletul imediat ce s-a pocdit. Prin intermediul
56 57
P ovd{uiri le qi indrunrdrile S chie gumenu lui Sa va Povdtuirile gi indrumdrile S chie gumenului Sa va

suferinfelor, Dumnezeu il educ6 pe om pentru viata vegnic[. Prin frecar" marunliq cerefi-i ajutor qi binecuv6ntare lui Dumnezeu, iar
suferinfe gi osteneli se dobdndeqte mila, evlavia qi harul lur harul lui Dumnezeu v[ va luminu:lfl:*t gi il va acoperi.
Dumnezeu. Nu se va inrid[cina harul acolo unde e rAs, lux, clevetire,
grdire in deqert, trdndlvie, duqmdnie, invidie, hul[ qi celelalte Cdnd ne este deosebit de greu, cAnd nu avem putere s[ ne
sl[biciuni obignuite ale noastre. rug6rn, ing6duili-v[ pulinl odihnl: ieqili afar[ sau stali intins, iar apot
*** ridicali-vd totugi la ruglciune qi ,,suna!i-mi" 9i pe mine in clipa grea'
indreptafi-vd neajunsurile; observa{i de ce v[ invinuiesc cei in timpul suferinfelor, trebuie s[ ne implrt1qim mai des cu Sfintele
care vE inconjoard, ce pdcate se gdsesc in inima voastr6, pentru c[ in lui Hristos Taine. in urma unei impirtiqanii dese luatb cu vrednicie,
viala de familie toate patimile se v[d cu uqurinfl gi rudele le cunosc inima devine moale Si blande. Pdcdtosul care a venit cu credin!6 qi
bine, spre deosebire de momentul cdnd iegim in afara casei, c6nd ne poceintA devine albit, curat, luminos, datoritb iubirii de oameni ai lui
ascundem intre cei care ne cunosc mai pulin. Privili-vi f[rd patimd, bun'n.r* in Sfintele Taine insuqi Dumnezeu vine in ajutor
incercafi-v6. Poate cd, intr-adevdr, aveli un caracter dificil, poate cd sufletului, imbog[lindu-l cu har qi inva!f,nduJ toate virtulile, gi inal16
suntefi nedrepfi, Strldui1i-vi si fif bldnzi, nemdniogi, nu r[spunde{i sufletul omului la o inalt[ deslvirqire. S[ ne striduim doar sd fim
la toate, purtali-le pe unele trec6ndule sub t[cere. Cdnd simli1i ci vrednici de o astfel de iubire de oameni a lui Dumnezeu, pentru ca s6
demascarea voastrl poate duce la un incendiu, atunci privili faptele nu ne impirta.sim spre judecatl qi osand6, apropiindu-ne de potir fbri
aproapelui printre degete qi rugali-vi cu tdrie pentru el, cdci frici de Dumnezeu, frrb credinld, f.arh pocdinll, f6r[ conqtientizarea
dragostea ,,toate le suferd, toate rabd6" (I Corinteni XIII, 7). p[citoqeniei qi vinov[1iei proprii lui Dumnezeu.
*le lYft.u
Mf,ngAierea se d[ drept risplatd pentru purta.rea cu bunivoinfl in timp ce vizitalr,locurile sfinte, impart[qifi'v[ pretutindeni,
a suferinfelor. Daci ii veli ierta pe togi, pe toli cu sinceritate, cu ln toate bisericile, in toate mdn[stirile, chiar daci din caluza
adevdrat, qi ii veli iubif frr[ fr16micie, atunci voi inqivd pretutindeni evenimentelor nu veli putea s[ citili rug[ciunile de dinainte de
gi totdeauna veli fi mdngdiafi. Urffltlt in pace qi infelegere. lmp[rta.qanie. ln drum, orice pravila de rugbciune este inlocuitl de
rugdciunea lui lisus. Sd avefi doar inim[ infranti qi dorinla sincera sd
Nu vd temefi de suferin{el Nu vd strldui]i sb v[ izblvi1i mai v[ uniti cu Hristos.
repede de ele, ci inv{4a1i prin ele rdbdarea qi smerenia. Prin suferinfe Harul d[ruit la impartdganie este atat de mare, inc6t oricat, de
se slv0rqegte salvarea noastr6, in suferinle cunoaqtem cdt de aproape newednic, oricit de picdtos ar fi omul, atunci cdnd se apropie de
de noi se afl[ Dumnezeu. in suferinle ne incredint[m cd frri Dumnezeu cu conqtientizarea smerit[ a picbtoqeniei, chiar daci ar fi
Dumnezeu nu putem face nimic. $i aceasti congtientizare a acoperit de rlnile pdcatului din cap p6nd in picioare, va fi curilit de
neputinlei noastre, a nimicniciei noastre educl in noi smerenia, harul lui Dumnezeu, se va lumina tot mai mult 9i mai mult, se va
stimuleazi rugiciunea smerit6, care izvordgte liniqte sufleteascl. Prin lumina cu totul gi se va m6ntui.
suferi nle se dobdndegte disc em f,mdntul duhovn i cesc, experienf a.
Sfdntul Dimitrie al Rostovului spune astfel despre Taina
Ajutorul pentru indurarea suferinlelor cdutafiJ la Dumnezeu, Sfintei lmp[rt[qanii: ,,Cdnd apzdm fienrl in foc, atunci fierul se
dup[ cuv6ntul Apostolului Pavel: ,,L[sa!i-i Lui toat6 grija voastri, lncinge. omul este aseman[tor cu fierul, iar Trupul^lui Hristos este
c6ci El are grij[ de voi" (I Petru V,7).in fiecare indeletnicire, in foc mistuitor, qi cand omul se une$te in Sfinta Imp[rt6'qanie cu
58 59
Povd{uirile qi inft'undrile Schiegumenului Sava Povd{uirile qi indrumdrile Schiegumenului Sava
Fkistos, el devine de foc. $i precum cel bolnav de ochi nu poate pri\l Putem oare sd ne lipsim de o astfel de unire harici cu Hristos
focul, tot astfel dracii nu pot privi spre cel care sra impdrtigit cr ou at6t mai mult in timpul nostru mult incercat? Sd ne imp[ftiqim ca
Trupul lui Hristos. Sfintul Ioan Guri de Aur spune; dac6 omul s-r si primim iertarea p[catelor qi bucuria vegnicl qi, ceea ce e mai
imp[rt[qit cu vrednicie qi moare in aceeagi zi elnu trece v6mile, cr important, ca s6-l dobdndim pe Dumnezeu, sd vieluim cu El, s6-L
sufletul slu este dus de cdtre ingeri direct in imp6r61ia cerurilor - n. iubim mai mult decdt orice de pe p[mdnt qi Lui s[-i slujim, pentru ca
are trebuinti de fapte bune qi osteneli, ci se inall[ mullumiti aceler sb fim totdeauna cu Hristos! ,,Cel ce min6nc[ trupul Meu gi bea
sfinlenii pe care a primit-o in acea zi. sAngele Meu rdmAne intru Mine qi Eu intru ei" (Ioan VI, 56) - spune
Cu citd evlavie trebuie s[ ne purtdm fafl de Sfhnta insugi Domnul, chem0ndu-ne s[ ne unim cu El.
impirt[qanie putem vedea din urmitorul exernplu. Iar dup[ impdrtiqanie trebuie s[J pdstrim in mod deosebit pe
Un tdn[r care ducea o viald lipsitd de grijd pentru mdntuirer Dumnezeu in inima noastr[, s6 nu-L supdr[m cu noi plcate. Dupi
sufletului sbu, neavf,nd fric[ de Dumnezeu, s-a impirtbqit, apoi a ie6it moarte, vom fi foarte chinuili dacd nu p[strilm harul Sffintului Duh.
pe o ugd lateral[ a bisericii qi a aruncat Trupul lui Hristos in livadd Iar dacd ni se va intAmpla sd ne iritdm in aceasth zi, sh suphr[m sau
Gr[dinarul a observat aceasta, a ndicat cu gnj[ Sfintele Taine qi le+ s[judec[m pe cineva, atunci sd ne str[duim s[ curilim aceastd pat6
aqezat intr-un qtiubei. in ziua urmitoare, i episcopul qi i s-au pe suflet tot prin poclin!6! Cel mai bine este sd petrecem aceastl zi in
"enit
relatat cele intamplate. imbrdcaEi in vegminte festive, cu diaconul qi t[cere gi rug[ciune, in citirea Sfintei Scripturi gi inv6![turilor
cu corul, episcopul a venit in livad[. To]i au ftcut cate trei metanii in Sfintilor Pbrinfi, pentru c[ sufletul este acum receptiv in mod
f4a gtiubeiului, iar atunci c6nd 1-au deschis, au zburat dintr-insul deosebit fa16 de bine, iar cuvintele minunate qi bune ale Evangheliei
albinele qi au alcbtuit o cruce, iar in interiorul ei, ochiul lui v[ vor c[dea in adincim.u tnt-tt.*
Dumnezeu. Din cear[, albinele frcuserl un paraclis, un mic mormant **
qi aqezaserd acolo Trupul lui lkistos. Toate acestea au fost luate, Este important pentru om s6-qi p[streze liniqtea duhului, si nu
duse in bisericd, iar roiul de albine in forml de cruce i-a escortat p6ntr cedeze impulsului de furie gi mdnie. Iar dac[ v-a!i infuriat, e foarte
la intrare. important s[ v[ infrAnali limba in aceast[ clip6, sau s[ plecali
Trebuie sb ne pregdtim din timp pentru impdrtdganie, si OmorAli furia qi mdnia voastr[ cu rug[ciunea lui Iisus sau cu
postim vreo 3-4 zlle, sd, nu gust[m mdncare de dulce, s[ ne ablinenr rug[ciunea,,Ndsc[toare de Dumnezeu Fecioarl, bucurl-te"' Citili in
in ajun de la hran[ qi si o inlocuim cu pravila de ruglciune: sb citinr aceeaqi clipl Evanghelia, dach aveli posibilitatea. Chiar dacd nu
doui Acatiste - ale Mdntr"ritorului gi Maicii Domnului, patru canoane inlelegeli nimic in aceastd clip6, oricum citili, pentru c[ prin vedere,
- ale M6ntuitorului, Maicii Domnului, ingeruluipdzitorgi canonul dc razele harului vor trece gi in suflet. Observali c[ dupl un astfel de
rug[ciune pentru sfhnta Imp[rt65anie, gi de asemenea, pravila pentru exerciliu v6 veli liniqti curAnd. $i dacl iard"qi v[ veli infuria gi vi vefi
Sfrnta Impdrtlqanie. cel clruia nu-i este cu putin!6 - de cinci sute dc enerva, nu trebuie sd vf tulburali de nereuqite, de nesupunerea
ori Rugiciunea lui Iisus gi de 150 de ori N[scitoare de Dumnezeu inimii. StrAduiti-ve s[ dezr[dicina]i treptat irascibilitatea 9i
Fecioar[, bucur[-te... $i chiar dac[ am citit aceasti pravil6, qi chiar chemali in ajutor pe Dumnez"u.*
daci ne-am ruga o mie de ani, nu trebuie sb socotim c6 ne implrt[qi'r **
cu vrednicie. Trebuie sd ndd[jduim doar in milostivirea lui Fb-le pe toate dupb mlsura puterilor tale, gi atunci nu te vei
Dumnezeu qi in marea Sa iubire de oameni. infuria qi nu te vei revolta $i ing6mfare nu va fi atunci! Nu te vei
indigna cd oamenii nu-!i prefuiesc ostenelile. Fd-le pe toate pentru
60 6l
Povd{uirile qi ir-rdrumdrile Schiegumenului Sava
Dumnezeu, iar de.la*oameni *, l\lvirf lc inclrumtrri le Schiegumenului Sava
"$t"p@
Aqteaptl r[splati de la Dumnezeu qi nu de la oameni.
u i ri ;;:i

dragoste. 0 astl'el cle bucurie le-a pregatit Domnul celor ce*l, iubesc
Pe til'
Temeli-vd de laudele oamenilor, mai ales atunci c6nd >r * rr
vzl
laud[ in mod nemeritat. Ticefi-,Ygi nu rdspundefi in acea clip6, doar Cu c$t nrai sus creqte omul in lalura duhovniceascd^ cu atdt
i
;ffi
vo i in si vd, a .on q d *i?i; #Jf*:iff iiffii
l, ;i'J; fi1l
merita. il
Iar mai clar vede c6t de ntare este Dumnezeu gi ctt de lipsit de valoarc 9i
daci vefi incepe s[-i contraziceti, atunci se va naqte fr16micia. nepulincios este el tnsugi, gi cu atdt m*ii mult se inchind inaintea
cdci
lauda pricinuiegte in fiecare un sentiment subtil at muilu-ini!
Toti slavei lui Dumnezeu, cu o rugiciltne smeritd qi in toate ii cere ajutor
sunle1 supugi ispitei, adicd ne prefuim mult, ne m6ndrim, ne celui Atotpr-rternic.
ingimfim, qi de aceea trebuie s[-l rug6m pe Dumnezeu in fiecare zr: * .1r #

,,Doamne, trimite-mi mila Ta, izbiveqte_mb de ispitl, de o buni Smerenia o admird insuqi Dunrnezeu: ,.Spre unii ca aceqtia
plrere de sine, lumineazd--A **rT6ycirea harului T[u,,. imi indrept privirea Mea: spre cei smerili, cu duhLrl urnilit 9i care se
cutren'iurd la cuvAntul Mcu" (lsaia 66,2\.lrrsd in ce constl snrerellia?
Cum s[ afldm dacl il iubim pe Dumnezeu? Dac6J iubim pe Omul srnerit se considerl in inima lui rnai pf,ciitos decat toli ceilalli,
nu urnileqte pe ninreni. nLr judecd pe nimeni, ttu cautd bogd{ii. nu
aproapele, inseamnd c[-l iubim pe Dumnezeu. Daci cineva
zice, cauti slavd qi cinste. iatrdd cu barbitie urnilinle. iovirile, muslrdrile.
iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratere sdu ?l ur6qte, mincinos
ester cdci recuntraEte cd le-a rnerilat; se poarti cu tofi cu bunSvoin!6, pe
Pentru c[ cel ce nu iubeqte pe fratele s6u, pe care l_a vdzut, pe flecare e gata sf,-l a.iute, nu-gi vede faptele sale bune ;ii nu vorbegle
Dumnezeu, pe Care nu L-a vhzut, nu poate s6_t, iubeasci (I Ioan clespre ele. Smerenia qi-a pus inceputul de la incepdtorr-rl nevoinlci"
IV,
20). Dornnul uostru lisus F{r'istos qi cle la Preacurata Sa Maic[. Snrerenia
Trebuie sd sporim in noi calitatea dragostei. Cu fiecare este clrnltna qi l'r'untusefea tuturor virtu{ilor. Ceea ce e ploaia pentru
om
trebuie si ne comportam pimAntul uscat. aceea este sluerenia pentru sulJetul <ltnenesc! Purtagi
.cu blinclefe, str[duindu-ne si topim m in inimile voastfe cuvintele MintuitorLllLri: ,,invii1a!i-va de la Mine,
dragoste fiecare cuvdnt. indeosebi trebuie sd-i iubim pe Juq*ani,
p,
cei ce ne supirl, s[-i ierlim, sd ne rugdm pentru ei, sA le facem cd sunt bl6nd 9i smerit cu itrima gi vd ve{i gdsi odilrni sufletelor
bine.
La aceasti deslvdrqire ne cheam[ insugi Dumnezeu (Matei V,44). voastre" (Matei XI.29)"
* :k *
Iubirea de vrijmagi este ceea ce-i deosebegte pe cregtini
fatd in frecare sullet arde o scAnteie a dragoslei Durnnezeie;ti, in
de ceilalf oameni.
l'iecare suflet poate li gbsit ce este trun ;i fiuntos, dar nni ne-am
Sfinfii Pdrinli spun: ,,O, raiule. o. raiule! Te pot pronunla crl
olri$nuit sb vedern la allii doar patinrile. $i aceasta pentru cd nu ne
buzele, ins[ nu pot infelege cu mintea ceea ce Dumnezeu a
sdtrt cercetdnr pe noi inqine. I)acd ne votn ohserva cu aterr{ie, daci votn
celor ce-L iubesc pe El". pl'ivi cu aten{ie viatra noastrd lduntricS. ntl vom mai avea timp sd
Dac6 o piciturd din dulceata din rai ar cidea in oceanul c[utdm la pdcatele altora. Suspicir"rnea e o itrsuq;ire cu totul necre$lind,
sdral
1'ar indulci in totalitate , dacdo piclturd din dulceaga ain rai de aceea nu trebuie sf, v-o irrsLrgili. Ea provine de regulS din rndndrie'
ar cedea
drn rai in iad, acolo ar inceta suierinlere, chinurire, ar inceta focul, gi Privili-v6 mai mult pe voi inqiv[ 9i citili c64ile sflnte, aplicali-le pe
iadul se va transforma in rai. C,hiar qi o singur[ floare din rai toate pentru voi, pe voi ingivd incireptali-v[ inainte de toate.
are o
at0t de mare valoare,incdt tot globul pflmdntesc nu se poate compara '&*)k
cu ea. rar dach oamenii ar atzi cfintecele inge.lor tofi s-ar topl
dr, 63

62
Poviriluirilc ii
_ irrtirrrrnlir.ilc Schicgurrr,nului
\irr ir
Povi{uirilc ;;i intlrumarilc Schicgunrenului Sava
inu
cu iriinra?:l'::ii'pu"."''
;i veri gisi oetihnj i,n_,*r,r, l)urlnezeu. qi toate acestea nu sunt ale noastre, ci ale lui Dumnezeu.
penlru a avea in inirnd pacea
gi linigtea. trelruie in prinrul ""ffi"iilil;'iilffitil.il: Ale noastre sunt doar pbeatele qi patirnile, fnsd ar Ii neirilelept sd ne
srn*rim' crum sa ne smerim? Daca omur ii rdnd s[ ne rndndrim cu ele. Celor mAnclri le este propriu sd se infiirie. si se
smerenie. spune Avva Dorotei. cere lui Dumnezeu cefie, sd se contrazicd.. s5 se slrpere.
atut;i r;ebuie sd 6tie, c[-l cere lui
Dumnezeu ca sd-l trimitl p*
.i,r*uula_i ,up.r* p* *r. SI. loan Cur6 de Aur zice ch acela care permite acestea, duce
*:rtrdrile qi necazurile ,unl n.,*.-tir,rmente lipsa de minte. 'l'rebuie sd lucr[rn asupra noastrd irrqine ;i sd ne
*"".^,_ de
mandru' pentru sufletul educ[m caracterul, pentrur ca niciodat[ qi cu nimeni sa nu intrf,rn in
aceea' atunci c6ncr te srleresc
cere din urnra.'r,rr*rJr,*-,*
pe tine qi clin interior, aclicfi pregdtegte-ti, disput[, sI nu ne revendicdm clrepturile, sii ttu ne enerviinl, sd nu ne
e<jucd*ti sufletul.
VI voi ardta infuriem.
arm a ri, sa nr i ne a Cum sf, atingenr aceasta? S[ ziceni cd batem un cui in pere{i
" "i;t,,':,?:ffi-rfi:i:fi
r
,fillT.T ;:
serviciu ;i a inceput s6.
.se roug. lnir* paturi. "il:?,ij,T
Vdz.{nc,l aceasta,
qii. din neaten{ie, ne-am lclvit cu ciocanul pestre un deget, sau nrergdnd
pe stradd. ne-am impiedicat gi ant cdzr:t. Ce s[ {acem? Nu trebuie sa
sergentul rpi-a luar cizna qi i-a arurlar-o
apoi s-u ur..inr"sui pirr,ra. sorcrarLri .;;;, .:,,,iii;'i^ll,,ii.i"
i,.'
cdutdm vinova{i. sb ne enervdm, sd Ibcent scanclai, ci s[ ne spunem:
sa se roage.
;Jo;*.il,:ffi:':J:fr:il .,lli bine" ai prirnit pu{in pentru pdcatele tale, porc desf'r6nat, cAiue
::llrti"i'qrq o ffiii'rrgdcir.rnea, a tuar cizmete
sergenturui qi re-a curiifit.?uoi :*
pdnfi ra rr,.iu.'ti,nineafa" puturos, vacfi nesdturatd. Rabd5, in iad llLl va fi numai a16t". $i
infrebat pe cel der gardd:i*- i_" sergentur I-a clurerea va trece imecliat. Dacd te-a cr"rprins boala, nu murmura" ci
.rraiit .ir,,rele. Acesta i-a rdspuns:
,"Soldatul durnneavclastrd,,.. latd un .r.*i,u iardpi invinov[te$te-te pe tine insuli: ,.[ii. ai hotzirdt sd mai triiieqti.
Omul a rdspuns r.Iului cu bine qi
de snrerenie creqtind. l"r.roartea insi. nu estc dupS rnun{i. ci dupd Lnreri".
, .eliigrr'r,,i sr_rflet, clci sergerntul a 'l'ot astl'el trebuie sd ne compofidm atunci cAtrd suntent
deve,it din acel m'nreut prietenur rou. ili,. i,.r scurt
pe Flristos qi a clevenit ucenicul timp .,-il cunoscur oc[rAti. osdndili, calonniafi. $i aici trebuie sd ne spurrem noul
l-ui.
Smerenia se. iniparle in inpine: ,.lti sunt fblositoare acestea, smere$te-te" rabdd penlru
trei
desdvArpit" SI plcatele tale qi mulfurneqte-i lui Durnnezeu" cd i{i transmite balsanr
l{it,elul de ittceJart_ omul este pentrLr sul1et". Dacd insd ne sup[rdm atunci cAnd sunteln certafi ;i ne
mustrat.
tace gi nu se_indreptd{e;te" chiar ^iignit. calomniat" ilrsfi bucur5nt atunci cAnd $Lrnteff l[udati, trebuie sd $tim cd accasta e o
cjacd ol^ fi i,-r
Nit,clut *iai)
- ornur esre ,nusrrat. boalS a sul'letr"rlui. $i rnr"rstrdrile qi laudele trebuie sd le primint
tace. ipi piisrreazi liniStca pacca iilii:'ii,Tlli,t'?l'fill; dcopotriva de liniytiti gi cu pacc.
5i ir,,,,ii_i's, se r.oagir pc,rrru ccl car.c
I-a suplrat" lJn om lnLlncea la nrinf gi pldtea intregul sclrirnb, ca sd fie
ni:r"t:t-:,ir:.:..*,!^...^o\u)este nrustrar,.iignir, mustrat $i oc[rit. Odatd. el s-arJirs in orag. t-a porfile orapului stitea
catonrniar ;;i chiar
53}ffi:'.i:l ;',.i:1,*:.::
*i.iff;": :::"*:: ffr'
i+i pa*..*j il ;ffi;'
il*' ;i
i'nr* i'us;';. ;; ;; ;;il*,111J]
#fi :;
il*; r,rn in{elepl care a incepul s5-l certe, onrul insd stdtea bucuros pi
linirtit. ,.1)e ce te bucuri'/". s*a mirat infeleptul. ,.lJu te ce$. iar tu c;ti
bucuros" . ,,12il5 de ce". i-a rdspuns omul" ,,eu pldtesc pentru aceasta
u,,;;i;;i(u;'?;ri'il;].jil;,,]l
'n,*'"n,J,iul,T:,1,,.:l:-i:_.":r,u.r,"iJ" intreg^schimbul de serviciu. iar tu md certi {?ra s[-mi ceri nici trn
11**i:,::r:^l1111,* o* r,,u,i "ud*i;;i'l";"'fi.J;l'1t""_ ban". Int0lnirrr astlbl cle invdfdtori blnevoitoli la tot pasul, bucurf,-te
i3. i* .o _i, _"ffi jir,,l lllJ i.,Xlli
[T:i:*,],i
Nu avenr cu :,j,:j, ne :rn6ncrrinr.
ce sd ::., ;,1,1.:* " ",
u

r",rrrr-il;;;;;';rprriiJii."iJlr'lil,1i;
" deiar. te vor ?nv5!a... ,,Cla pe apa vielii", sfbtr"riegte Sf. Ioan Scdrarul.
,,bea supdraLea din partea oricdrui oni".
o4
65
schieguriicnului snva I\:vi4uirile
#irile ;;i inclrurniri le Schiegu nrenului Savii
smere$te-te" cei rndndri n-aL,
l'rsl aruncar iiin cer din priciria
iiiiG.affi Stingerea gAndurilor pitimage pArrd la disparilia lor total5 este [elul
doar prin snrerenie.
,"a,",,irr_i,;iffiJl:?;i,Tiilrl nevoin[elor ascetice. Ca pe un buchet de f'lori ii veli pt"ivi atunci pe
oamenii itr-rmoqi qi nr,r veti nrai sirnfinici un {el de serrzualitate, nici o
patiln6" ci ve{i veclea c'loar arrnonia fiurnosului. in toate proporliile -
NLr tre'uie sa v5 nrirali 5i s5 vii supara[i de faptur
pe parnant cd observafi. minunata fHpturl a Creatorului!
nedr.eptate- Dupd curn spune Apostolul:
a$reptam, polrivit rhgfrcrui,lei r,ui, ceruri
_ ,.[)ar noi
n,ri ii pan,ani'no,,.-i, *ur* Lln pdcat lbarte rdspd,; ," vrernea noastrd este avortul. A
locuieqte dreptatea"
1il per., rrr. rll.
-f ireci, pe pdrniintur nosrru sdv6rgi avorturi inseamnd a fi ucigdtor de oameni^ CAnd omul este
Ioctricgle drcptalcli. pi O* ,a".,u nu
r.f, zdmislit in pAntecele maicii sale, el prirneqte imediat de la pdrinfii sii
in gel epci u rre i; fi," nedrepr'fi
i pa,o an,.e r:ii!,,1,1,"1-r,JliTJ,lil1"
lt, tlr'fcvoltam. :; sufletul, de aceea omordndu-;i pruncul in pdntece. InalTla om<lard
* :F
copilul, cu loate cd el incl n-a apdrut pe lume.
Trebuie sir iubim iltllnca qi ', Judecata civild pentru omor este fbarte severl. ucigaqul este
sd o pre{uim. Binele pdmdntesc iz-olat imediat in inclrisoare saLl este lipsit de via[ir. Insd daca judccata
c'respunde celui ceresc"
$i pe lraza buner noastre aprecdri fa15 de omeneascb este atAt der severi in privinla onrorului. cunt va {i
muncd' insuqi Duninezeu ne pretuiegte
lucrul nostru. in orice munc6. iudecata Dumnezeiascii in privinfa r.rcigltorilor de prunci care nu s-au
trebLrie sd ne fbrirn c1e ncgriienfa.
a*'rrdrarure. sd impririm f,iecare pocdit. ln ziua infiicogdtoarei iLrdecdli. toli copiii uciqi in pAnlecele
detalir"r cu onesrilare qi dra!oib."r:*i"'iritrui"
sd Ie facern spre srava marnelor lor se vor inlbliqa rnari gi pdrin{ii vor trebui sd dea rdspuns.
l::.3:]:".-reLr. i;i. nLr obligari O. on,rr*. gi fiecare munci
rncepem cu rugd'ciune. cerdncr sd o 0 femeie - rnedic ginecolog, care lucra in acest clomeniu de
rni Dumnezeu binecuv'ntare, iar 25 de arri, se m6ndrea fbarte rnult cLr prolbsia sa. ttmbla totdeaunzr cu
sfhrqitur rLrcrului. sd-r rnullunri*
p.**'r;uto*rr priniit. Dar sd fiera capul ridicat. $i iat[ cd a avut o vedenie: se {7tcea cd st[ pe Lrn murlte
t: 'u
:1u,"1 l"!3rtd, in funr u rarl t Vrn iiu,"u esre ma i in fiicolrtoare
:'i.3.ir m6rrdria! inah, iar inrpre.iurul ei era o mare ntul{ime de oameni, ;i toli acegti
ctec:it u o patirnii fararil subtird, ascu'sd! [)in cauza
vanit.{!ii,se indeparteazd de to
'- oameni s-au apropiat de ea. ar: ar5tat spre ea cu ntAinile gi au strigat:
,r* trurui.-
,,'['u egti ucigaga noastrd". ,,'l'u eqti ucigaqa tloastri". Frica a cuprins-o
Feregte-te de invictie! om'l invirJios riu din cauza acestui strigat puternic, incAt s-a trezit. lns[ glasurile o
lr;*ul sfh'r,rui Duh. Iraca invidiai; va primi runlau peste tot, qi ea a ?nfeles cd indeplinea rolul de cdldu, cd poartd
Dornnul insryi: cte ce nu v_a ;;';;"*"", arunci 'iciodat.i
ir jndecali pe o povard extrenr de grea. avdnd pe con$tiin$ o mullitl* de oameni
dar uo*,a u"*t.'ffi;;{; ii,",illJ
inzestrar pe unii riinrre apropirfif";1r.i."" " ,-, onlorAti.
Bsle pdcat nu numai sd omori copilul in pAntece, ci Ei sd
Senzualitatea este cea mai ticdloasi indernni spre aceasta. Cei carc sihtuiesc la avo$ primesc aceeaqi
sc'rbeqte l)umnezeu. Desfi'nafii patinrd, de care se epitintie: zece ani sd nu se imp6ft5qeasc5.
gi urLrrr.rii
cereascif sarana rdde in hohore;* nLr m.$renesc
inrp,rdtia Matna care a fbcut avort, pentru a nu aiunge in chinurile
senzuale. l'rebuie sd invildm
;;;-;;r* se inrineazi cLr pdcare veqnice ale iadului, lrebLrie sd pl0nga p6nii la moarte penftu acest
sa privinr o,rrt tir,",,o, ;;;,
a lui Durnnezeu, arurrg,rrcr t.ate'patirlr*"r*nruure, pdcat pi sd se cdiascd itraintea lui Dumnezeu. l)irnineala" scu[6lrdu-se.
v'r irrdeparla. pdcatere t'irpe;ti se curipi qi atLrrrci "ririrru
toate se lrebr,rie sd lacd imediat mdtanie in fata icoanei gi sd spLrnd: "Doamne,
cel ,nai bi'e prin snrerenie. iart5-rnd pe nrine, ucigapa". De asenrenea inaintea somnului, inaintea
66 67
Pova{uiri i e ;i inclr.umiiri lc Sclr icgumenul ui Snv a Povir{uilile 5i inclrunrarile Schiegumcnului Sava
prSnzului qi dupd prin'2.'I'rehuie s[ se" roage n*inr*iot" ua p,.tt*"rc, s.l n0 sup[rdm ps cei ce ne mustrA pe lat5,
Nu trebr-rie
(e de dorit ca miercurea gi vinere* sd ajuneze
cornplet), sd iacir fapre atingAnct ir_rbirea noastri cle sine, ci sd cugetim astfel: ei sunt trirni;i
bune, indeosebi dugmanilor ei, gi sd suf"ere t.ate supdrdriie. bolile.
de Dumnezeu ca s[ inliAneze patima mea suf'leteascS' $i nll vA
sd-gi tiAnga inima totdeauna pentru p[catul ei. Mai bine Doamne" supdrati pe ei. ci mul1urni1i-i lui Dumnezeu, cd f:1, Milostivlrl' v[
pedepseqte aici. iar acolo miluieqte. iar cel pe care nlr l-au atins ofbrd Lrn prilei {avorabil pentrlr dob6ndirea smereniei.
supdrdrile pi bolile. trebuic sr se roage ca l)umneze, sa i le trirnitd. Conqtientizali picato;enia voastrd qi spuneli-i direct lLri l)umnezeu:
iar cdnd i
le va trimite. sd rru rnurrnure: ci s6 se bucure si sa-l
,,|)oarnne. pentru pdcatele tnele nrd pedepsepti nrerilat. l[i mulfurnesc
mul{umeascd lui Dumnezeu. pentru pedeapsa ta! Pedepse$te-md in aceastd viaf6, insa miluieq;te-
Femeia e filc" iar cdlugdrirl, paie. Fereascd Durnnezeu" ca sd se md in cea viitoare.."".
dovedeascd cineva dintre noi a fi un astf'el de foc rdu. Vai acelr-ri
om,
pr"i* care va veni ispita! in plus" acurn se croiesc veryminte
indiscrete. Dupa bine va urma neapdrat atacr-rl! Puterea ?ntrtnecati nu
clu o astfel de inliligare. cu capur clescciperit, cu ioalirri pdgd'eryri, 'Il'ebuic sa
sul'eri binele ;i se strdduieq;te sii-l cleposedeze pe om de el,
indrdznesc unele fbmei szi se apropie de sfhntul potir. Nu-imitali pdstrdrr hirrele qi sa respingem la timp puterea intunecat5! Nu aducetri
ntodal Ha ii silegte pe oameni s6-qi piardd ruginea. Apostorul paver reproquri ninrdnui qi niciodatd, li{i totdeaurla supugi, sinipli, ave!i
spune cd l"erneia trebuie sd se irnpodobeascS nu prin impletirea mil5 fat[ cle cel care gre$e;te. C]elui care vd va f'ace rdu, aceluia
pdrului. n* cLr vegminte alese. ci cu smere'ie" bld'clefe pi stiala.
De lbceti-i bine. lldul nu va distrr-rge rbul. doar prin bine se poate
aceea. mamele trebuie sii se irrgrijeascA, pentru ca {iicele lor
s5 se distruge r5ull Binele e totcleauna nlai puternic ca rdtrl ;i de aceea e
?mbrace s'Lrru chiar qi lringa casi, iar ra lriseric5, gi cr, at6t rnai pururi purtdtor de biruin{d. omul pornit cu nranic impotriva noastrd
murt
la rndnSstire, sd meargd in haine extrem de sobre, ca sd nu ispiteascd este bolnav sufletepte, ;i trebuie sh ne cotnportdm fa{6 cle el cu
gi sd nu-L sllpere pe Domnul.
cornpasiune. Clea{i dragoste! Iar dragostea va fiice singurd minunea -
ea este ca un plasture pe r.anx.
Pentru capricii, omur primegte pecleaps[ prin bori. prescura" I ,r. )F

agheasrna gi unldelernnul sfin{it sunt cele nrai bune dintre rernediil ftaceli nai multe {apte bune. }"apta buna e rrai pre{ioasd clecdt
cu acestea trehruie s[ ne trat5nr in primur r6nd. iar dac6 creclinta ne e sute de rndtdnii. $i, cel ntai intpodant. ni: vd sr-rpdrafi niciodatd qi pe
slabd. atunci putem fblosi Si alte metode.
rrimeni! in fiecare dinririeatir, nr"r uitali s5 v[ sdrutali cruciulila. Hu o
Dumnezeu le cld intelepciune qi <Jarul vincler:Arii qi cloctorilor sdrut pentru voi. iar voi cl sdrutali pentr"Lr tnine' liereascS Dumnezeu.
pfima*teqti. doar cd ?lr acest timp bolnavul trebuie sa-i cear6
lui sd nu uit cumva s[-mi sirut cnuciulita.
Durnnezeu vindecare prin mijl'cirea doctoril'r piiulA'legti, prirr
:l'**
i nterntecl iul
med icamentel or pdrn6ntegti. Se poate qi chiar e ldudabil sd rre lblosim cle sorfi in cazul
Lloala trupeascd indur'td cu bircurie qi mLrllunrire aduse lui unor nedumeriri. inainte de aceasta. trebLrie sd flrcefi trei ir,chindciuni
Dumnezeu, este mai preslrs :;i rnai rnare decdt ostenerile gi inso{ite cle rugdciunea lui lisus $i sii citili "irnpdrate Ceresc", de trei
irostul,
nevoin{ele trirpegti. Dumnezeu nu-i cere celui bolnav nevoinle ori ,,'l'atdl nostru", de trei ori ".Ndsci,itoare de Dumnezeu" I?ecioar5,
trupeqti. ci doar rabdare cu i'inr6 snreritd
;i mul{urnitour". in
rdbdarea cu snrerenie :;i mullurnire'e o trare ne voinld!
bucuri-te" ;i ,,Crezul". Doar ci trebuie sd avem credin[6 vie gi sd ne
punem nfrlejdea in Dumnezeu"

68 69

L*
irilc 5i indrumrlrile Sch iegumcnu ui Sav a
Ptr_vatu I lbvirluiri le iii inrirumdrile Schiegurnenului Sava
Pocarrta esfe u' dar. ce urmeazf, tierbirndrii <ie sit-,c, .d r*tefi pa"itoli. Suntem pdcdtoqi, insd sr-rntem ai lui
n !'

ffiain1a d-r-trd,ldjry
este hotdrarea
i"'a *,i,*-;r;;i;; ";il ;; *;i* "#ffilTllliliijifi'"::;
'eclintitd
sd renunli la viafa pdcitoasi de rnai inainte. Dumnez-eu!
Nu nutrili rSul impotriva ninrdnui. cland sirn{i1i cd mania vi
!o$1desc roadele pocdintei gi cauza acestui fapt se ascunde ?n ei rdpune, spunefi: .,I)oatnne, miluiepte-md"^ iar apoi cle cinci ori:
ingiqi. unii anrani pocdin{a pentru mai tsrziu: inspirali: .,Doamne",. expira{i: ,,miluiegte-mf,"' $i mdnia va trece' se
.,volr mai avea vreme
sd ne pocdim!". sau chiar cugeti astfer: ,.o sd mzr poc{iesc
ra vor a$terne pacea $l tiniqtea. 'I"ocmai aceasta e nevoinla. A d0ua
bdtraneie". insd sd qtifi: cLr cdt amdndrn mai mult pocdintannoutr[, nevointa ests ne.iudecarea, indeosebi a f-elelor bisericelti. c6ifi-v[, cei
c6t int6rzieru intoarcerea ra Dulnnezelr, cu at6t nrai mult ni ", ce ali pacatuil ctt accasta'
se
in[spreryte. abrutizeazi sufletur. prin repetare, pdcatul tlevine *n*
'i sepatinra,
obicei, iar apoi depri'dere de care e foafle greLi sa r.opi. nrtii Iriecare pdcat. chiar ;i unul tnic, influen{eazi soarta lumii'
se comporta cu upurdtate, cr: neclribzuintd fald <Je taina pociin{ei, spune stare{ul Siluan. PScatr-rl este cel mai mare r[u din lume. spune
enumerandu-$i doar pdcatele ra spovedanie. rar sthntut Ioan curd <Je Aur. Pdcatele noastre nemarlurisite sunt noile
o astfbr cle
spovedanie - fbrii o riangere a inimii. flrd prdrsur inimii qi
intenf ia cle r6ni pe care i le-am provocal M6ntuitorului [{ristcls, sutrt rSni
a nu mai pdcatui, ftrd indreptarea urterioard - nu este pocdinid, straqnice ;;i in sufietul nostru.
ci
doar fblSrnicie 9i sacrilegiu. Iar Lurii. petr.ecdntl o viatd relativ insa cu toate c6 suntem cu to{ii niSte rrari pdcdt.qi, Dumnezeu are
evlavioasd, nu gtiu uneori pentrll ce s6 se c6iascd" in
aces1.u, ."i*ta un ocean rJe rnit6. DacS in lunte ar rdmane un singur p[cdtos
o metodd fbarte bund' care ne conciuce la cunoagterea p5cateror nepocdit. El ar fi gata s[ se pogoare iarfii pe pdrn6nt. sa-l caute
pe
noastre: sd ne amintinr cre cere de care ne invinuiesc
ar1ii" oamenii acest p[cdtos qi s[ sufere pentru el. o astfel de mare clragoste are
care ne inconj'ar.{, care vdd mai bi'e dintr-o anume
ratLir6 ripsurire Dumtrezelt pentru fbptura Sa: pdcatele noastre slrnt o m6'nd de
noastre. $i h-ri DLrm'ezeu trebuie sd-i cerem: P[nr6rrt" aruncate in oceanul milostivirii lui Dumnezeu. DacS ne vom
^ol)oamne, criruiegte-nri
s{ v5d greqelile nrele!". poc6i, toate vor li spdlate; cdci a$a este dragostea lui Dr.rmnezeu. El
*** nu 11,",* nrinte pf,catele spol'eclite. Nu trebuie sd p[cf,tuirn, insS dacd
Dacd simfifi r"rr[. ostiritate fafa c1e cineva. strdduili-v:i sd din cauza mandriei am pflcStuit totr-r;;i, trebuie sd alergdrn inrediat la
vA
invingeli pornirea, sd vd biruili pe voi ingivfi. Rr;ga{i_vir unicul izvor al Pocdinlei'
apa:
.,MA*tuieqte-1, Doamne, pe robul .l-6ir (nunrele), qi cu .u[A.iunil* in tirnpul pocdinfei, cel mai importanl lucru este fi6ngerea
tui
sfi'te miluieqte-rni pe mine, pdcdtosul, gi irnpacd iii,r.,* ,n"u,,. inirnii cu lacrimi. l-acrimile ne inmoaie inima, ne-topesc irnpietrirea"
siliqte-te sr. acorzi omului pe care nu-r iubegti semne
ile atenlie. ne zgucluie sufletul, inlStr-rr6nd ,.egoistnul"' ln acest tirnp se
Strdduiepte-te sd-i faci vreun serviciu.
$i Dumnezeu. vdz6'cj huna ra incleplrteaz6 de [a noi mA'dria, ir-rtrirea cle sine. Cei m6ndri qi iubitori
inten{ie. ifi va sniulge ura ciin inima qi o va umpre p* ea cu cirag'ste cle sine ,u pldng, iar dacd aj'ng s6 * fbc6, inseamn6 cd i'imile
lor s-
sfintd. zadarnice sunt rr-igdciunire 6i nevclinlefe omurui, -daca au smerit gi t-ru innruiat. Nu trebuie s5 ne rugin[nr de lacrimi ?n
pdstreazd in inim6 urr irnpotriva aproapelui. liber,
tirnpr_rl spovedaniei" trebuie s6 le hrg[duirn sd se curg6
Dum*ezeu nu iartd ra s5
spovedanie pdcatele unora ca acegtia.
spaiam cu e le tic[loqenia noastr5. Pritr aoeastd nevoin!6, prin
. Rugafi-vd pentru cei care vi supdrd sall care vd clevetesc,
c6ci lacrimile pocdinlei se mAntuiau sfin{ii. Iar dacd cineva tr-are lacrimi
ei sunt bi'e{hcdt.rii voqtri" ei ne ajutb sd ne mdrrtuirn. Domnul de poc5inld, atunci trebuie s6 ofleze din adancul inimii qi Dumnezeu
risus
Hristos se ruga chiar ;;i pentru cei ce-I, rdstignear-r! va primi o astfbl cie {i6ngere a inirnii oa pe un pldns de pocdinld'
$i s6 nu
1l
70 tl
.:;; il,lirilr riln,.lrrrrrtr.i[. \chicgunre
;;.; .l-. ". - Jl" nrrlrri \rrr rr
gef i
.. P I J n 5 1., I 1 5 I fn
1ll{f,fr1-1,_. ; aceasta este Po"irluiril* ;ii indrurnalilc Schirrgunie nr_rlui Sava
1 1

sgrre irnpiir;ir;1, C-r*:ii"'i","'rnnrr' "cacr


;;;; *
unu ,iint *ir:;l* vesele;;te. Sii ne temem cicci a paciirui, peutru ca sd nu-l ristignim clin
*+i;; nor.r pe Nlilntr-ritorLrl gi pcnlru ca sul'lctul lrostru si nu sufbre, ci sa aib.l
sc r;":tt'itic ,llffi vialii qi s[ se bucure! Mai bine si suf'ere. si lle bolna\, trupLll. iar
spc,vedan ie i,,,, * sufietul sd se bucurc ioleleauna!
ne anrinlim ce p:icatc.1,::: fi
?i i,",il;,.l,J i_ Tl" Jil:r,jl i:::, ,, o *
arn,fbc't p" for*.,r*ut ;riiei
parci:rsur viefii" crite.incdrcdri cnre r rr_",,, ii
i,irpot,:iuo regii rui.Durnnezeu lr_ [)acd nu ne-iitl irnpacn{ ctl cineva (ile c6 acest un] }ociriegte
civile ain siivdrgir" ;;i regii deparle, sau n-atrt reuqit, ori din ;rlte cauze), atunci sl"r lepftdiim toate
.e,_ ,i,pirr,l..,*_u,n pricinr:ir
cr* cirre T,,rl,1l;
ori ;lr, pl'r-rc:edat
irnpotriva r,r,oy,'"r.,, r{}astfe...
apropiarilor..
supi-l.rftrile qi anrarfciuuile noastre 6i" nedorind riu ninrfinui. si le
cugctil ntc)r?u in :rcest lel 5ji craci vonr cererr icrtare ?n lipsd qi sa-i ic'r'trrl noi inq;ine pe to1i. 'l'rebuie sli ilvern
gi ne u,u,r"ji inimii lxnlru piicate,
ciiirtdu-ne, otrr',li trun,,nczeL*e totdeauna :;i inrleosebi la spovc:danie. tiicd dc l)untre:r*:u. aelicii sd ne
uo .r;.l1,lg*,
adeviirara cainfi, crinrr.il1ii,"r'n,u,,i"';,1';5*[-:]f;,,ilii,,n:,r.,Xr,oJ tenrem a-l suprra cu cevfl. pe ilunrnezcu. 'l'retruie sfr uitanr cje toare
bun ctar adLrs irri rlirlsr,rs cele pfimanleqti, deq;ar1e. crincJ a1i intrat bisericii. cloar rugirciunea pi
ffili I:,;JH,;:]ai Miinruircrrirl. i)onrnrrt
pl6nsul pslttl'u pilcatc tr.rehr:ie sii vir mai pfeocupu iuirna"
;ffi
:." ;:o {:;:
sa
;i
i :1': IJ ;ll' fr il
racem cdt se poate..fr]i
nu cunoa;rern ciit v;i mai
'ilfi [r I tT ;li.jJ?f
renege, pAnn .,an.i nu
n,iil;
c prca tdrziu, crjci
tlH I StarcfLrl Alrhrozie Lf. f" Jp,ina poveslcri ciespre nespllsa
dura viafa rroastra. Ac*i', milostivirc a lui Dumnezcu: ,"tJrr om a pdc5tuit inlreaga sa viata gi se
pt.4rrge, rlup:i mnrm/i''.
tacrirnile;;-;,;.;,,;-,, nrai t.,tosi. tot ciiia. Pdciituia. gi imecliat se c[ia. iarb;i greqea, gi iiirlgi se ciiri" tri
:|,t,li..:r.u'orn ci ne r,.r arcte
aga a der:lirs ?ntrcaga sa viafd. lnnintc cle nloarle. s-a pocdit qi a nrurir.
)i' )ir * Duhul rdu a vcnit clupf, sullctul siir.r: .,H su1'tretulmc'u!" lar Dornnur i-a
Dacd nu ne- splis:,.Nu, el sr: poc5ia".,.Se pociiia 1i iar6qi pi.eiitr,ria,', s-a intpritrivit

ff# ji;tnti#ff#iffi n:i_r#&:Ti,iH,,;, r,,nJ diavolr.ri. ,.de oe,l plinreqti'/" Dulnnezeu! a r[spuns: ,,Da.cii tr-r. iu
il, fi pofida riiutlfii talc, ?l prinrcai la tine clr-rpir cc ei se pocdia inaintea
pdcale, n,,',*'-i:,Iilif
voi. voinfa
e,,
'onsrrr:i
ruginafi a ciescopreri
H'f1jl|ffi |ffi:"-$::J,iln
J,!
indr.eptau ;;,.;';;i;"r"te. gi
nLr lrelruie si vii
il# Mea, cunr nu-l vcli prirni liu cancl n venit la pocf,inta? t-1i[i cd egti rrii-r.
iar Hr.r sunt [i]un". Iatii cat de Lnult se [rilcurf, Dumnezeu lic pocainra
-ricaroqe'iiie ;-;;;-
'r'rctriric noastri I
pellrru curiitia ,' ,Ti:::i,.n:or,,rt, sii .ierrr,inr roiur
f"nirr-, ca sri nri pierirnt gi 'T'aina spoveclaniei pLrrifiJ*"
tate' ;'.' r,";;,i.,,,,1,* *c J",o*,rn'. Atunci ciirrcl ornul se
iffl llif# ;'il?:i iidep cii i,'',,,,i J* .,
"r "* pocdierste cu sinceritate, st.rlletui s*iu se curitepte. dcvine luminos"
:r ;rc *3 preal}urnos. ilerntru cii el e crr:at clupd chipLrl Ei asenidn:irea lui
spovecrirnia sir ^
l)unrnezeu! lnsi aga cum hainele nrurdare mai irrtrii se spal[" iar apui
: : fi #ff }X j' se calc5, tot astl'el lrebLlic qi noi, lru nurnai sil sp:ilrm nectrri[ia inimii
it f ,; :,J, '"i
: {l#|ipi,Jl
i,' u.sl"fi; i,,]
T# :Tr:,,
ilijil cu lamirnile pccain{ei" ci sd gi ..ciil*;ir.n" inima, aclica sij apeziln in ea
:::, : I :- cu evlavie" i,li,Tii'.T;1",'#::* H;-;:i *'i,*ru
i,relute;te
virtr"rlile opusc pacat*lor, sir inliunruseldnr sir{'ietul crr f'apteJe hune ;rlc
:
ii infl're;;te ,Lf., lu, ininril i se irucura rnilosti virii gi dragostrri "

$i se Inval$rrcl despre rnarea dragoste c[tr.e I)r:rrrnezeu pi aproapclc"


|"t
IJ
llovalu iri ic ai'indrumiiri lc Sch iegurnen ul u i Savt Ibvirluirile iii inelrunririlc Schicgumenului Sava

parintele Sava str{lucea el inslrfi cle dnagoste. fira sLrflcienX sd te ,rr,"ffi i,ii ilristos, Mare aj*tor va avea la
v6mi" cei oe cinste$le aceste zile prin infranare. vr6ima$ii vor
apropii de el, ca sd inteiegi cfrt de nrare era puterea dragostci sale. I'r"tgi de
Credeii in Providen{a lui Dumnezeul Siir"utali-vi cluciulita sLlfletul shu. Dar 5i in aceastd via{f,, t)umnezou il priz*;le
de oricc
dimineafa gi seara, nu o pilftali ca pe un cuier: llristos a lf,sat pe cruce nenor(}clrl.
lumini qi dragoste. l.)in cruce ies razelc luminii purffitoars de hirr :;i Seistorisegtec[<rb[tr6rric[cvlavioasisi.avArrdutcasa$ilt
dragosie. Inspirali aceste raze, cle pftrund in chip invizibil in sLrflet, 5i sub
plccitt la rucle. iu dr.urrr. ca ir ttrrl rtcv0itli si irrttolltcze lli ttiptc oatncni
influen1a acestor raze pllrtf,toare de har^ ornul devine evla.vios. Siirutdncl
necunoscrj{i. A fbst prinrit6. Din cauza credulitftlii qi sir]lplitSlii
sale.
srlrcea, njga{i-vi pentru pdcitoqiiclin"lur';befivi, clesfiinafi qiallii, pe care-i I pregitit un loc
ea a povestit cir sii-a vdndut casit sli iati, nlerge"' s-a
cunoagteli. Pentr"u rugiiciunile voastre. ei se v'or inclrepta;;i vor {i bruri.
perrtiLr oclihna. insl e* nu putea ador"mi. l'irira ei presimlea o tnafe
ciici ininra ii irrrpirtdgeqte valoare ininrii. Dumnezcu ne iubegte pe noi
to(i. El a sufurit pentru toli din dragoste gi noi trebuie sd-i iLrhim nc nenorocire... Lira lioapte acldncd. StdpAnul se comporta ingriiordtor'
era neiinigtit;i ie;ea adeseori irt tindfi' lJa a inceput si se
roagc
toti pentnr [:1. chiar 5i pe du;rrranii noq;tri. l',etneiasc5 i s-a
S5l'utAnd crllciLllita, spune{i rugfciunea: ..Varsd, Doanrne. o
ficrbinte. Deoclatii a auzit r:n ciocfitrit la uqd.9i o vr-rce
aclresat pe ttllrne:
piciturd din llreasfhntr-rl 'f'du SAnge in inima nrea" secatii cle patimi pi
p[cate, de necurdtii su{letegti gi trupe;ti. Amin. '['r-r, Care clnlo$ti ,.'l'e aqteptdnr de mult tirlp! lepi nrai repede!""
Ea s-a imbr5cat repecle qi a iepit' Dor:i furnei o aqteptau'
Pe
inimile. nr6ntr"rieqite-rn5 pe rnine, pe casnicii nrei gi pe cunoqtintele
cirum. ea a intrchat: .,Cutn vd cheam6'?"'
mele (numele)".
lile i-ar'r rdsptttts: .,Miercurea 9i Vinerea"' $i s-au l.bcttt
Atunci c0nd vorn supofia ,"*
,i,*,rririle
gi sut'erinfele cu voie trevizute.
Cubucurie.eai-arnullurrtillt'tiDrrnrnezeltpentrl|izbdr,ire.
bund. atunci aceastl ai rii s-a lEcut rnAntuitoars. insd dacii vom
invinui pe cincva Ei-l vom ispiti, atrurci aceasti ei ne este pierzbtoarc, tlovedit ci aceastit bhtrAnica cinstise intt'caga via{a itticrculea 9i
vinerea - zilele pdtiniirii lui llristcts"
pierdutd. Sf rnlii Pdrinli spun cd dacl indurdm supdrarea. vom primi 't.otastfel5irioi,trebuiesilplzinrinfiAnarea,indeosebiin
de la ilristos slavd cereasci. iar dac6 r[bclam invinr-ririle aduse noud.
aceste zil*: h cuvinte, in lapte" irr gAnduri deqar-te. in niancare }i.
cinsle. Apostolii erau lratjocoriti, bdtLrli. pnigonili. iar ei nu se
biutur5, iri patLrl conlirgal*in toajej.
sup[rau pi. fiiridu-le r-nili de popor. mergeau;;i le propovadr"riau din ,*
noLr. Asl.t-el gi noi: vonr tacedragoste, atunci cAnd cineva ne tirce rdu. "l'rebuie sf, ne pr:rtlim totcleauna crucea 9isI riu ne-o ldsam
niciodata gi niciuncie panri la moarte. cre;tinul lbri cruce
.este
cil
Sufletul este mireasa ,ui*,'irirro, gi trebuie s[ ne ingrijirn de 'l'rebuie si
osta$ul fhrd armi. i;i du;rnailLrl ?l porrte invinge ugor.
llL'
inliutnusefarea sa, de inlbog[firea sa cu darurile Sthntului Duh qi de
insemnfini in morl cOrecl cu sernnul sfintei cruci. crutcea este
alungarea dinfr-hrsLrl a patinrilor r*le. lilr acel care, clirr mila lui rani
apdrEtoarea universului, triulnuse{ea Bisericii, slava ingerilor
I)umnezeu. se va izbivi de patimi. accla sii nu-qi inchipuie desple
diavolilor.
sine ceva inalt, sI nu se ingAmfe. ci larfi;i sir-gi colrqtientizeze
lalf, un exemplu care nc vorhegte despre pltterea crttcll $l a
p6cdtogenia. Din niila lui Dumnezeu, qi nu datoriti mcritekir noastre
ne mantuirnl
insetlnirii cu Sfinta Clntce'
'l-rei l.ete lrergeau pe calea {'er"at[ 9i s-au pomenir la miiloc
**4{ 'I'oale trei au riimas
intre cloud trenuri care circulau din sensr:ri opuse.
Pccai{i-v5! Cine nil respectd miercurea gi vinerea, urr cinsteEte
l1 /j
Povifuirile qi indrumSrile Schiegumenului Sava Povi{uirile qi lnclrumtuile SchieguryluiSava
in viat6" Trenurile au trecut, qi fetele au v6zut trei draci. Aceqtia se ffietul aproapelui. Dactr aceast[ lucrare
certau intre ei: ,oDe ce n-ai impins-o sub tren", ii spuneau doi dintre modestA fl-*a iost ioiositoate, imparte-o. d6-o pi altora sd
o citeasc6'
ei celui de al treilea, ,,era o oc{tzie at6t de favorabili, ar fi fost sufletul Esie pacat s[ o tii sub obroc: fie ca ea s[ slujeasci pi pentru
nostru". Iar acesta a rdspuns; ,,N-am putut. Are cruce la gdt pi n-am mdntuirea altora.
putut face nimic. $i tu, de ce n-ai pierdut-o pe a ta? Ea e fbr6 cruee".
,,Da, n-are cruce, insd atunci cdnd a iegit de acasd s-a lnsemnat cu
semnul Sfintei Cruci, qi n-am putut sd fac nimic". $i l-au intrebat pi
pe al treilea: ,,$i tu de ce n-ai fEcut nimic? Ea e cu totul
necredincioasi". ,,Aceasta e adevdrat, insd maic6-sa a insemnat-o cu
SfAnta cruce c6nd a pornit la drum pi i-a spus: - Mergi cu Dumnezeu.
Aici sunt neputincios. N-am dreptul si incalc binecuvdntarea mamei,
pentru ci aceasta e de la Dumnezeu".
Cregtinul nu trebuie s[ atingd nimic: nici mdncarea, nici
hainele, nici vreun oarecare lucru, ftrd ca mai inainte sd nu-l
insemneze cu semnul Sfintei cruci qi trebuie sd facem aceasta fbrd si
observe nimeni.
intr-o m6ndstire de maici, o cilugdrifd a iegit in livad6, a rupt
un mdr gi a inceput sd-l mdn6nce cu poft6. Atunci a intrat tn ea
dracul, gi deodati ea a inceput sd strige puternic, astfel inc6t a fost
nevoit s[ iasi preotul. L-avdzut dracul gi a strigat: ,,Nu sunt vinovat,
nu sunt vinovat. Stdteam pe roade, ea a inceput sI le mdndnce gi nu
le-a insemnat cu semnul Sfintei cruci, gi am intrat in ea".
*rl.*
Nu putem fi totdeauna intr-o viali duhovniceasc[ asemenea
coardei intinse a arcului: sd te rogi, sI munceqti, si te rogi. Trebuie s6
ne ingiduim qi odihn[. Cdci nici vdnitorul nu-qi intinde arcul pdn6 la
limitd" clci in caz contrar s-ar rupe. Tot astfel se intAmpld gi in viafa
duhovniceascd.latl de ce pdrinfii-ascefi din vechime se jucau uneori
**t
ffiar
cu veselie ?ntre ei, asemenea copiilor. Aga qi eu, amuz uneori cu voiu *
ca pi cu niqte copii. rrf
,* ,! ,lt

Cel rnai important lucru este rugdciunea. Rug[ciunea este f,.


totul! Rug5ciunea va birui totul, gi va rlspunde la toate ?ntreb[rile. b
Datoria noastri creqtind ;;:" nu numai noi si ne mintuim,

76
inclrumdri de sullet folositoare adresate celor care cauti mdntuirea indrumfui cle suflet folositoare adresate celor care cautd mdntuirea
D{tmn"retr;aG mult-milostiv, insl El este qi drept. Cel care petrece
neindreptat, pe unul ca acesta tl pedepsegte cu moarte ndpramicd,
2. indrumIri de suflet folositoare adresate celor astfel incat in viala vepnica pdc[tosul trece nepfegdtit gi necur6]it.
care cauti mf,ntuirea soarta de dup6 moarte a unui astfel de pacitos nepociit este
inimaginabilS, lnfricoqdtoare qi disperatd. El se va chinui pentru
vegniiie cu ceilalfi paiAtogi, qi fumul chinurilor lor se va ridica p6ni
Dacd Dumnezeu ar fi doar drept, atunci El l-ar pedepsi la cer.
imediat pe picdtos, in tirnpul sdvdrpirii plcatului de c[tre acesta, insi SfAntul Apostol Pavel a avut o vedenie, cum impotriva
Dumnezeu este mult-iubitor, conform marii Sale iubiri fa{d de p6c6toqilor se plangeau Domnului pi lumindtorii cerului. qi oceanul,
oameni gi El ?l miluiegte multd vreme pe pdcbtos, indelung rabd[ gi p; pemantut care era gata si-i inghitl de vii pe pdcdto;i: el atzea
agteaptd intoarcerea la pocdinfd a acestuia, agteaptd indreptarea. rug[mintea pi oflatul lor, ca Dumnezeu s6 le porunceasca s[-i
Dumnezeu rabdi nespus de mult, lnsd daci pdcdtosul invechit in rele diitrugd pe pbcdtopi, ins[ Dumnezeu*le rlsPundea: pocdin$ a;tept!
nu vrea cu incdp5{dnare sd renun{e la pScat gi sd se pocdiascl, atunci
?$ aqteapt[ o pedeapsd groaznicd. din partea lui Durnnezeu. Exist[ Prietene al meu aceste cuvinte, inima tremurd dtr"
D'' citind
mul{i astfel de pdcdtogi, pe care El i-a lepddat pentru vegnicie. umilinla, lacrimile aparfbr[ s5 vreau pe obraz... cum e Dumnezeul
Acegti oameni trdiesc adeseori intr-o total5 stare de bun6stare, nostrui Cfrt de milostiv este! Cet de mult-iubitor este El! Mintea
se bucurd, se veselesc pi nLr bdnuiesc, iar cel mai adesea nici nu vor omeneascd nu poate s6 cunoasca adancimea des[vargirii Lui! El este
sd gtie, cd bunistarea lor este semnul lepdddrii veqnice. Nu existl de necuprins cu mintea! Iatd pac[tosul care pi-a con$tientiz;t
ceva mai infricogdtor dec6t bun5starea pScdtogilor. Este cel mai p[catele, cel care ;i-a cunoscut starea sa de pdcfltogenie, plAnge cu
nefericit acel om, care nu simte la ce pericol, se expune, umblAnd hohote gi implor6:
deasupra prdpistiei, qi care refuzd sau iqi amAnd pocdinta. Mul{i ,,Doamne! CAt de ticdlos sunt inaintea Ta!
Cdt de s6rac'
gdndesc, iar unii o qi spun descl,is: ,,CAnd vom imb[trdnil,atunci ne p6cdtos, 'neputincios, resping6tor...! Nu mai suportl Cad! Mor!
vom gi pocdi, iar c6t timp suntem tineri, la ce n-e trebuiegte?" irftE D@mne. salveaza-m[! StdPdne! ".
cine poate fi sigur cd va trdi pdnd la bdtrdnege? In plus; cine poate ?" Bietul o[cdtos i;i frdnge in disperare m6inile, iqi bate
afirma cd la b[trAnefe va fi mai inlelept decAt acum? Oare nu va pieptul...,.',, '"

respinge, nu va lepdda el mdntuirea qi atunci, datoritd obieeiului? ,o*iia {Ia.Dumnezeu ii intinde deja mdinile, il cuprinde Pe^Pdcdtos
Experienta ne aratS c[ vdrsta ?naintati ne face doar mai experimerftf g$;ginga.gi dragoste pdrinteascd pi-l liniqteqte, il mangaie' ln inima
in via{b, dar nu gi mai infelepfi. ii va fi oare pldcutd luiDumnel*fff' om rne pacea, tiniqtea qi bucuria nespus6' El simte c6
astfel de pocdinfd, cdnd prin toate faptele sale qi prin toati virita to' usun€zeu i-u
iertat, qi 'cade sleit de puteri picioarele la
cuprins de evlavie, se incredinf eazd pe sine in
p[c[tosul spune: ,,1a" Doamne, ce nu*mi trebuiegte mie. Acum stllff *mitorutui sdu; $i
bdtr6n sJ slab, pi vr0nd-nevrAnd md adresez Jie". ttftgist€ voii Lui sfinte.
Insd va primi oare Dumnezeu o astf€l de jertf4 dacb omul .r,i :i*g6ndcuno$ti cdt de bun, de milostiv este Domnul, atunci
care s-a ?ndepirtat ?n mod congtient de El toatd viafa, vine la pOOdin!f,t ffiegi,,de ce deznddejclea este considerat[ picat de moarte, adicd
Unal ioarte greu. OricAt de multe ar fi pdcatele omului 9i cAt
de grele
doar atunci cdnd nu mai are nici putere qi nici mijloace pentru a-i
sluii lui Dumnezeu, c6nd nu mai poate sd-I aducd roadele poclinfei? fr fi'fbtaO.t"gile lui, insd milostivirea lfrd margini a lui Dumnezeu le
78 't9
lnclrumirri de sullct f'crlositoarc adresnle cclor calc cautir nr0ntuirca indlurniri dc sul'lcx li:lositoarc nclrcsatc celtlr cltrc cautii mintuirca
acoperd pe toate dacd orrul se pocdie$te, igi fi0nge ininra ;i doregte noastrd lrcce in grfiirc clegart[, in vorhe goale : ;i in viala personald.
cll sinceritate sX se indrepte. Piicatele. oricdt de rnuite qi cle grele ar li dc iamilie^ pi in locurile publice, pretutindeni qi in tot locul, oriuirde
ele. insd ar"r o lirnitd. Milostivirea lui Dunlnezeu insi^ ltu iu'c linritd. ne*arr afla. ln discutiile noastre. abia daci ?nt6lniLn vrertn cuv6trt
este mai presus de limil6" este inilnit[. lnr aturci cincl ornul cr"rgeti ci firlositor. irrfelept. hr5nitor. cle sr-rflet mAntuitor. De obicci.
Dunrnezeu nu il va ierta gi dezndd[jduie[te pentru mdntuirea sa" convorbirea noastrd, discr-r{ia noastrl este {crrnatd dintr-o succesiune
liLrleqte la adrcsa lui Dunrnezeu. ii ilispref uie $te atotputernici:r. de cuvinte goale, ca o vorbire degartS. in zadar.
respinge cle la sine ntilostivirea lui Dnnrnczer"r ;i, iu acest lcl. se Cfit de irili"icogdlor e. D.l Sir privinr viala noastrl qi si avem
pierde pe el insr-rpi. iN rninte cu claritate. uncle mergem qi c* ne agteaptd in viafa viitoarc
Slavf, lui Dumnezeu cd ne-a dat pocdinti! Prin pncziin{l ne vegnicS^ mdcar gi nunrai pentru pdcatul vorbirii irt cleEert.
vorn milntrii to!i. thrd cxceptie" Nu se vor mAntui cloar aceia ciife nll Pentru a ne incltipui mai binc, toald grelttalea acesttti" dr.tpi
vor sd se pocdiasca;;i nu vor s[ se indrepte" cr:m li se parc Luturor,,,tteiusentnat p{cat"'. sd incerclm sd Jace trn
mic calcul matematic: ca sd spunem de trei ori rugiiciunea ,.'T'al[l
Deci, prietene rl meu D"., sii lc cereni ieltare tutufor qi sf, ne nostnr", 6i sd o spunem {Xrd grabd, e nevoie doar cie ttn Ininut, adicd
:ciiimbdrn niintea. S[ ne pocdinr cu t6rie. ad6nc" peritru a arunca de la intr-un minut pronun{dm aproxintativ 150 de cuvinte. Deci. intr-Lrn
noi povara pdcatului, clci uneori te inl'ricoEezi... minut pronunldnr noui rnii de cuvinte. Inszi eine dintre noi e un astl'el
Nu te-ai intrebat niciodat5: qi dacd ciinir-odatd F{ristos va vcni de ascet, incAt discutiile saie sd dureze doar o singurd ord intr'-o zi qi
astlzi sf, ne juilece'/ $i ciacfi o sd rnor astdzi? Ce se va ?ntArnpla cl noapte? I3inein{eles, in via{a f-iecdrui om cxistd zile petrecltte itl
atIurci'.t ( trm rna voi irrtlrr'pti"rti la lnfricopitourctr juclccatir'.' ('rrnr voi thcere. insd aceastn silit de imprejurdri. atunci cAnd n-are cll cine sit
trece vdrnile vdzdLrhulLri? Md gAnclcsc acleseori la aceasla. Cdci de discrrte, insd... nu intr-aceasta const[ nevoinfa! Dacf, omril tace clin
l'apt nu exisld nici r-ln pdcat. pentru care s[ nu trebuiasc[ a da. un nevoie, iar gAndurile ii rdtdcesc. vorbeqte in degert cr-r tnintea gi
riispuns la vdmi, iiricit cle ileinsemnat ni s-ar pirrea acela" Iati, de inima cu sirw insur;i sau cu cel la care-i zboarri gindurile, ntrtnci ce
pildd, gr[irea in deqerl! Cine crecie cu adev5rat ca vorbirea in degert e folos ?i aduce tdcerea sa'/ Mai hirre in singurdtate l-ar sl6vi cu voct:
pdcat! Ne-am obiq;nuit sf, riorbim afiit de millt fEr[ trehuinta sau lbios; tare pe l)umnezeu!
inc6t rrici nu ne ddnr seama de cuvintele ltoastre gi g$ndim: ,,lii. n-are 'in
;rleasta ;;i const5 scopul infrdndrii de la cr,rvinte clelarte. in
ninric! Nrr e un picat rlare!". lar unii in general, nll sunt de acord cA iaptul rle a nr: lnsLtpi mai ugor rugi.ciunea neincelatir"
e pdcat sir spr-ri ni;te cuvinte sinrple cafe nu rLrnl rcle. lnsd l)untnrr! lata. ;inr astfel cle fii duhovnicegti. care iLlbesc sd vorbeascd.
lisus i{r'istos a spus deschis: Ii rr.r .rtii. r:At e de greu intr-o discLr{ie sI te ahlii de la judecati.
..Pentru orice cuvArrt deqett, pe care-l vor rosti,. r.ri.tn-j{it1!, 1..,, ilrxi" iir.rl rneu. sI ne continuiinr discLt{ia. Intr-o orii pu{enl
da socotealir in ziua jtrdec[1ii" (Mirtei Xll. 35). irrii de culilitr:. fi;l*sifnare sau degafie. lar clac{ intr-o zi
i1.rirr.r* iil-ril;i
Vezi? Nu penlr"u iln oarccare ctrvAnt rhu, ddunltor. ci pcrrritr ri $ rr{ri}ilte vorbinr priint la zece ore} ins*nnu-rf, c6 pronunl5tr ltou6
clricare cuvdrrtr simplu. obi;inuit, insd cuvint degert vom da soeo{:ia}I ',.:' i l:li' nrii iie cuvinte; intr-o sliptdm6niL gase sutc treiz**i rtr* tnit.
$i care $unt aceste cuvinto de;erte? Sunt cr.rvintele p* cn"i. ' ir:tr""r., lirn6" <loui nrilioane $apte sute de mii de cuvinte. iar'itltr-utl art
spullem. dupE cunr se spune. din lipsd cie altii prcocrpafie; i;uvinir r"r,',i. 1 ;i tltlua tL- rnilioane gi ceva.
goale, fbra nici un sens qii vreclnicie ldunlricl; cuvinte car"e n-au nicr \, $uci fiecare ct;viint i-ani cornpara cu un 1ir de nisip, axunci
fblosinfa vreclnicd. Vorbim... aqa. rloar ca sA nll tdcem. 'I'oatir viagl. intr-r"rrt an el ,.,ictii noaslre pe cdntar vor li a$ezete ntai tlult de

80 8l
r-
Indrumdri de sutlet folositoare adresate celor care cautd m6ntuirea
lndrui,iri de sulret fbiosit.arc ad.cs,ic ccr()r carc oauti mintuirca
nilinioqi, mai inr[d[cinafi in rdu, qi sunt dese cazurtle cind repeti
*i",-'*lffili*". p&catele doar ca sd le stea impotrivd celor care-i osindesc.
$i" bineinteles. bala,la ne va coboli la flnclul ;ailutui.;:eutru picalul $i iat[ ci doar prin cuv6ntul osindirii noi ii aruncdm Ei pe ei,
grdirii in deyerl,
tfnc[ se enerveazh, gi pe noi, focului gheenei. Ucidem in noi viftutea,
Phcatele trupegti
.
ele" re silim pe nri in;iine 'oi
*r-r re uitdm.
'e
frtingenr i*irna pentru hurul se indep[rteaz[, qi le agravbm boala sufleteasci, ii ucidem
sh ne i*clreptdm. r-iar.rsemenea pacale nrici.
carora nici niiicar nu le cliinr aien{ie. ne pot urllnca iird nici greLrtale ntoral pe cei pe care-i judecflm. Fiecare dintre noi a simlit, in
o proctic[, c6t de greu este s[ suferi osAnda gi clevetirea, insd cine e
in iaei.
Inleleplit de aceasta?
I)urnnezeu a spus: ..*, ir**.ri, gi nu veri fi P[catul osdndirii este foarte greu qi pentru faptul c[ p[catul
-iuciecati',. Iatii
cel rnai Lr;'r rli.iloc prin care ne putenr izbavi de osdurJ* vc$nica. oelui os6ndit trece asupra celui care osAndegte, Se apropie o bltr6nicd
c1e
pieire. lnsd noi uit:inr c:uvintele lLri lIristos;i irnecliat
ce ne aclunii'rr ;i-mi spune: ,,P[rinte, rugafi-vd! Ce nenorocire! in tinerele nu
doi-trei" i'cepenl s;i dcsc0lcinr l"apte striiine: acela e he{iv. acela
e- rdu,
rintfeam o astfel de poft[ trupeascd precum simt acum. Ce mi se
iar celSlait e h'f ;i depravat. s'{Lrr nLr-gi iirbe;;te so!ia, nrarna
vitrcgri o Int6mpl[?". inseamnd c[ 1-ai osAndit pe vreun desfr6nat. S-a
bate pe fiica vitrega g.a.nr.d. $i suntenr acaparafi atit cJe nrurt Int6mplat aqa ceva?". ,,Da, p[rinte, s-a intdmplatl Am judecat-o pe
cre
rJisc*tie, irrcdt rrici rLl vrcrn s;i . int:re*rpenr. veclern cd v0cin6...". ,,Ei, ii spun, acum ciieqte-te qi cere-i iertare. Nu
i*terlocuto'ului ii place eliscu{ia, ryi ne straduinr. f}canclu-i pe
'rosrru domnddjdui, va trece". $i intr-adevir, in momentul in care i-a spus
plac. sd ne amintim piinir qi cere rnai mici arndriunte, carc dupd
vecinei gi i-a cerut cu sinceritate iertare, totul s-a liniqtit.
prrere* confirmd vinovdlia acclor* pe care-i jutleclr,.
'oastlir Iatd existl chiar gi astfel de cazurl. P[catul nu alege intre
I*tcrl'cu{orii ni se par'ameni curnsecade, inteligenti, placuli,
cu care ..poli sd-ti .r;urezi inima". f:ixist;i astfbl cle eipresiej: vArste. Ai osAndit, primeqti acelaEi lucru. Ai manifestat cruzime fa![
uqurczi inirra". De ce sa-!i Ligurezi/ De l)uhui ' s|inr. hirreinteles. ..sa-1i do cineva bolnav, te imbolnlveqti tu insuli, ca s[ devii mai indurdtor.
Desprc cliscLllia iJuho'niceascd se spu'e a!fii:1. Se spune lir aceasta e tot mila lui Dunrnezeu, care ne duce la mintuire.
discLrlia cu a{-:est om rni*n irrdulcit sutletul. fldtrenica a povestit mai apoi c[ acest eaz a *ezit-o imediat. ,,Ca gi
De ce DulrrnezerLr *e cer'* s*c*tcarr a{61 de c,r'ict pentru efind mi s-a luat cu mina! Ca qi cAnd mi-a tiiat cu toporul... Dacd vdd
cr prin iiceasta nrii ne irnpolrivirn voii sale ,t]nta.
ctsiindir"e? Pcnll'r"r cll cineva greqeqte, imi spun mie insumi. Nu viid nimic. Mi-e
lisus Hristos a venit in lunie ca si-l miir:luiascd pe cel pic6tos. rullcient gi de pdcatele mele, n-am nevoie de picatele altora".
ial"
rrri. fhra'ici o conrpasiune. il l'vim cu culdntul gi f*pta. qi priri Incearc5, prietenul meu, s[ folose;ti experienfa ei. in
acea$ta il pierdem. Fird sa ne ddr, seama. ii iuritdrn pe tnomentul in care va veni gdndul osdndirii, spune-li lie insufi: ,,La ce-
dracii *,,,,,0,,
impotrivesc lLri l)urnnezeu gi ii aiutdm sr-i piarcla pe apr*piaiii rrri trebuie pdcatul strdin? Nici de ale mele nu qtiu cum sd m6
*i:grri
pi pe *oi i*qine. atunci c6nd le arrt[r'n cu clegetul p*caiefe'.ii
*1u,rg*o, rzll[vesc !"
la nsdndd.
Exist[ o astfel de lege duhorrniceasc6: in momentul in care
Ne irnpotrivim voii r,i Dr-rmnezeu iii ?n roc sd ne r{Jqiiril vcijudeca pe cineva, inevitabil vei cidea tu insufi in acel plcat. Multi
pcntru cei holnavi sul'leteqte gi sd-l rug[rn cu lacrimi pe
Domn*r ,s;r-r au luat cunogtinld de aceasti lege din proprie experientb, iar unii cad
ntiluiasci" s6-i r:heme la pochin{d pi sd re cur"afeascd inimire, noi, p.irr
oslincia n*astrd" le mlirim bolile, ii facern mai r6i. rnai furiosi_ Irr pdcate noi qi necunoscute qi se mir6, nu mai pufin decit aceastl
n:r*;
htltr6nic6: de unde o astfel de nenorocire? in asemenea cazuri trebuie
rtl ne amintim cdt mai repede, pe cine am judecat, s[-l gdsim pe acest

83
fi

lJ[,
Indrumdri de sutlet folositoare adresate celor care cauta
mantulrea indrumari de suflet folositoare adresate celor care cautd m6ntuirea
om, sa-i mirturisim p[catul gt sa-i
"e@,,i ,'frlomnigoara sebucur[ ci a reuqit s6-i ia prietenei mirele, sau vecina
spovedim pirintelui duhovnicesc, iar atunci cand Dumnezeu
va ini[tura acest p6cat.
va ierra ;t bucurb ci solul ei a reinnoit apartamentul cu mobili frumoas[,
,drp[ o s[ te lauzi cu acegtia, insemn[ si adaugi p6cat la plcat. S[ ne
Un mare pdcat este osdndirea p6c[tosului, iar os'ndirr,l
dreptului e gi mai mare. pentru acest pdcat,Dumnezeu
lireasc[ Dumnezeu! Dacb nu o s[ poli sd'i faci si infeleagh, la in
imediat.
ne pedepsegrc .dpere o rugdciune pentru ei... gi aceastdmilostenie tainicb atavafr.
,F++ 6inepl6cutb lui Dumnezeu.
,1. t( tl.

Imi scrii c[ nu inlelegi cuvintele evanghelice


ce pl6ng gi
,pl6nge cu Aqa cum in legea lui Dumnezeu dragostea este virtutea
bucur[-te cu cei ce se bucur6", gi nu qtii cum se proce, gi mAntuieqte sufletul, tot astfel gi ura este unul dintre cele
in via!6.
E nevoie de infelepciune. Bineinfeles, nu procedeazd
ilai grele phcate, distrugind sufletul. Apostolul spune c[ cel careJ
inte) pe fratele s[u, acela este ucigag de oameni, petrece in moarte,
cei pleng cu cei ce pl6ng gi se bucurd cu cei
-care ce se buc ur5.qte pe insugi Dumnezeu. Soarta lor de dup[ moarte este
conform patimilor lor. Ei se ispitesc doar unii pe allii gi-qi
ddunea tngrozitoare: ei se vor chinui impreunb cu t0lharii qi vrljitorii, cu cei
mdntuirii. De exemplu, pldnge omul de ,uparur"
.j
supirat, sau ii pare riu pentru banii sau bunurite pierdute qi
lir."u I pierd pe oameni
iari; P[catul urii este foarte r[spdndit, qi sunt foarte pulini oameni
plAnge; plfinge din cauza urii qi m6niei,
c[ i s-a bestrdmai ptanui sunt liberi de acest pdcat, precum gi de os6ndire. Eqti mirat? Nu
r5zbun[rii sale; pldnge din cauza geroziei, i"tid,;i
;.; m d ( tc mira, prietenul meu! Cel care nu a dobAndit adevirata dragoste
,,Prietenul" comp[timitor ii asculti ,rldbdar" vaicereiile,
itine ,to tllr,h fald de aproapele, acela nu este liber de ur6, doar c[ acest
rdutate,de.os6ndb, d9_ven1n, de laqitate, iar uneori qi
de blestern.. ) plcat este atAt de ticdlos, incdt oamenii se rugineaz[ de ei ingigi,
. _ .il liniqtegte gi-l.mAng6ie cu faptul c6 este de acord gi acceptl $unci cdnd acesta se manifesti. De aceea, ura este acel p[cat ascuns
r[ul lui, iar uneori ii d5 qi un sfat r[u, in loc ca s6-i aminieascd
poruncile lui Dumnezeu gi de folosul suferinlelor gi
rre de om cu strbduin![ qi, cu pdrere de rdu, este ascuns chiar de sine
amlrdciunilor irr tnsugi. Inqel6ndu-se pe sine ci nu are acest p[cat, unii nu se cSiesc
aceasti lume pentru viala vegnic6.
pentru acest p[cat, de aceea plcatul, ascunzAndu-se, vieluiegte qi o
. .1Un astfel de pl6ns este_necurat, pierziltor,qi- cel care plAnge cu duce bine pdn[ in momentul cdnd se va manifesta intr-o cizh
acesta, gregeqte el insuqi. Iar prin participaiea
^*:1. sa il rufleteascd. $i atunci nici cei ce-l inconjoar[ nul mai recunosc pe
inrdddcineazb in rdutate pe prietenul sdu, dup6'cum
se spune, il om, qi nici omul nu se mai recunoagte pe sine insuqi:
distruge definitiv, nu-i ofer6 posibilitatea sd-gi revind qi
s6 se ,,Ce mi se intAmpl[?".
pociiascS.
,,Iertat s[ fiu, oare aceasta e femeia blandd gi liniqtiti, pe care
Daci ins[ ornul pldnge suferind pentru apropiafii s6i,
drrr o cunoqteam? E imposibil! Ce i s-aintimplat?".
cauzf cd acegtia igi intuneci qi igi pierd sufletul prin pdcate,
atuncl Acest om se aseamin[ unui beliv care qi-a pierdut min]ile.
une$te-te cu el, Iinigtegte-r precum po1i, gi rouge-l
cu lacrirni p,, Devine lipsit de responsabilitate. Cuvintele cele mai brutale qi mai
Dumnezeu, ca El s6-i aducd pe aceia-prin orice
ajute sd se indrepte.
ir
t" porJnf6, sir-r crude ii ies de pe buze, fiind gata s6-l rupE in buc[fi pe omul care I-a
scos din echilibru... Intr-o astfel de stare, pirintii iqi blesteam[ copiii,
De asemenea, se poate bucura omul doar pentru
bine, pentrrr gi se ajunge chiar qi pindlaomor.
ce este bineplScut
lui Dumnezeu, ce nu este fEcui de p6cat, dar darrrl Crezi cd ace$ti oameni pot fi vindecali prin medicamente gi
84 85
Indrumdri de sutlet folosiloare adresate celor
care cauta m6ntuirea Indrumdri de suflet folositoare adresate celor care cautd mAntuirea
pastile? Nu, prietene at *eui
smerenia t[m[duiesc aceastd grea boal[ sufleteasc[ _
p, In bisericd au intrat turigti: in inim[ apare furia, multi se
ura. gAndesc, iar allii chiar o qi spun: ,,Ce umbl[ frrd nici un rost. Eiinqiqi
Dacd acel om bolnav cu nervii ar dori s[
se vind€ce rll nu se roagl qi pe oameni ii deranjeazi la rugdciune".
neputinfa sa, el ar trebui sd se lipseascd in fiecare
de toa.ti,qr in r., Ins[ sincer vorbind, cine se roag[ cu serguintd qi cu trezvie,
si inghiti pastile, ar avea nevoie sd inghit["i pastilere rronicr
invinuirilor nedrepte, pi tot felur de rupaia.i din partea oine se roag6 in interior, unul ca acesta nu poate fi tulburat de nimic
oamenilor Este greu... Da, este greu! Dar, oare, s6
tutur.r ;i de nimeni. Asupra Sfin1ilor Pdrinfi se indreptau legiuni de demoni,
fii bolnav e nru chip v6zut, cu strigdte, cu sunete infricoEdtoare gi zgomote. Chiar qi
uqor? $i ce e mai important: ce urmdrr grave
u.. u*l p6cat! | chilia le-o clitinau, incit pdrea c[ se va pribuqi Ei-i va strivi mortal,
suficient si se pnveas9a.1t91t relaliile ,u .*ilal1i, qi
fiecare va gdsi in sine indiciile u..itui picat
negregit, aproapr: ;i totugi ei r[mAneau tari in rugdciure qi nu putearr fi deranjali de
intr-o form6 sau arta. nimeni. Dac[ cineva se simte deranjat sau se infurie, se eneleazd, in
Pofi sb negi acestea cu urm'toarele cuvinte:
,,Niciodatb qi fall unul ca acesta e viu pdcatul urii.
n-am simlit ur[, chiar dac[ nici dragosie ;;i;;
!1 1i:"t
necare om.
penrnr Trebuie s5 ne ostenim in interiorul nostru, ca s[ nu existe
judecata: cum sunt el, ea, ei. Ci in toate cazurile, trebuie si ne
Tocmai aceasta e, prietenul meul Cine nu arde,
cu ailr lndreptlm privirea doar spre noi inqine, cercet6nd <laci a api.rut in
cuvinte cine nu are dragoste pentru fiecare om, in
unul ca acesrrr noi furia.
vieJuiegte pdcatul urii. tnsl fie c6 este sl[bit,
fie e alipit pAn[ r*
pnlejul potrivit, viefuind mascat" astfel incflt nici Iat[ un exemplu: turiqtii intri in timpul citirii Sfintei
omul'insuqr n,,_l Evanghelii gi fac zgomot cu picioarele, inc8t nu se mai aud cuvintele
observi, daci n-are o viaf6 l[untricr, gi nici ,*r .ur*-i
pentru ci infelegerea despre acest p[cat este
inconjoarrt, Sfintei Scnptun... Ei, cui poate sd-i plachaga ceva? Fhr[ s[ vrei, i1i
deformatd la toti. apare in suflet nemulpmirea... Imediat trebuie s[ reacfionezi. Suflet
- Ne-am obignuit s6 considerim c[ ura se rr*ir*rta doar irr
acele cazuri, cdnd, sd.spunem, solul enervat, intr_un
r[u! Nu-!i place? Tu singurd trebuie sI te mdntuiegti cu toate
iqi omoari sofia qi nvarul, sau mirele respins,
atac de gelozit, comoditilile, iar pe ceilalli s[-i laqi s[ piarl? Da? $i poate chiar
ascunzdndu-gr ur,', asthzi harul se va atinge de sufletul lor, poate chiar astdzi in inima lor
incendiazi pe ascuns casa celor nou crsdtorili q.a.rn.d.
Iar dacd n va cddea acea sim0nli a evlaviei, care va da roade mai imbelqugate
avem astfel de maniftst[ri, atunci considerd- .a
acest pdcat. ins5, oare, intr-adevir stau lucrurile
,*i.m curati dc decit ale tale. Cu ce-ai putea sb te lauzi? C[ ai venit la biseric[? Ai
aqa? Tofl
cd pdcate ca dugmdnia, ura gi rdzbunarea sunt insepara'bile
,#;;.;; venit si te odihneqti! Caci n-ai venit pentru nevoint[, dac6 toti cei
unur crc dimprejur te deranjeaz[, dac[ ii observi pe totr. . Ai venit s[ te
altul, formend un tot unitar. Drept argument, am s[-!i
aduc cdtevrr distrezi? Recunoaqte! Spune-i sufletului tbu: taci, nu-i invinui pe cei
exemple.
intrafi, cdci cuvAntul tiu poate deveni ispit[ pentru ei, qi tu poli
Ca sd nu te obosesc cu exemple din imprejur[n
lumeqti, i1r deveni cauzapieirii 1or... Nu vei avea nici tu o altb soafti, dac[ se va
voi da-cateva exemple dintr-o situalie binecuvdntatd,
atunci c6nd rrc int8mpla aqa.
afl[m in bisericd qi n-ar trebui s6 avem nici umbr6
d" ;il 1;;;;; $i intr-adevhr, cdte suflete nu pierdem prin compofiamentul
putem vedea? Urm[rire, ascultare pe ascuns,
denunpri, invinurrr nostru, prin cuvf,ntul nostru!
diferrte cuvinte jignitoare; unul se insernneazd cu
semnul sfinlcr Atunci c6nd vei incepe s6-gi examinezi cu atenlie fiecare pas
cruci imprngdndu-l pe vecin; altul se irnpinge l"
,0" ;;d, incir nl tdu, fiecare cuvdnt, atunci nu vei mai avea nevoie de
oasele bietelor b6tr6nele crapil, sau nu se uit6
ci-i strivegte pe coplr demonstraliile faptului ci aproape fiecare suflet, cu exceplia celor
86 87
Indrumdri de suflet folositoare adresate celor care caut6 mffntuirea indrumdri de suflet folositoare adresate celor care cautd mdntuirea
smerifi, este posedat de patima urii intr-o m[sur[ sau alta. AEa cufi Deci, prietene al meu, fugi cu hotbrdre de orice ocazie de a
toate virtupile, sub chipul razelor, pomesa de la un singur centru . i pe care o intAlnegti. F[ bine tuturor oamenilor ftrb deosebire,
dragostea, tot astfel mullime de phcate provin de la un singur centru . incuietori la guri, ochi, urechi, pentru ca prin aceste ferestre s6
ura. intre in biserica sufletului tiu ispitele. Ostenest€-te neincetat
Iar acum prietene al meu, weau s64i dau o indrumare md tru cer, ca s[ devii liber de ispite gi plcate qi s[ devii bineplicut
concreti. Poate nu-fi va pl5cea cb mi repet prin unele locuri, ins[ pc Dumnezeu. tnsl niciodat[ si nu uigi cd prin puterile tale, f.wh
baza unei practici de mulli ani de zile mi s-a dezvoltat o regullr rul lui Dumnezeu, nu vei putea face nici un bine. Ilristos a spus
repetilia este mama inv[!6rii. Iar tot ce e scris aici, trebuie nu doar sl Cel ce rimAne in Mine qi Eu in el, acela aduce roadl mult[, c6ci
Mine nu putefi face nimic" (Ioan XV, 5).
l1i cer iertare gi ruglciurile tale.
Pace 1ie Ei binecuvdntare Dumnezeiascd

Iisus, care dezridflcineazL gimduile rele. observfl-]i cu aten]io


g6ndurile, cuvintele gi faptele tale. seara, cerceteaz[ pdcaterepe caro
le-ai s6v6rqit in timpul zilei, gi cugetl la cit de mulfl pdcitogi
nepochifi au mers in rai in aceasti zi. Mulpmegte-i lui Dumnezeu cl
i1i mai dd timp si te pocdieqti. Nu amdna pochinfa pentru mdino,
pentru ziua urmdtoare; nu se gtie dacd o sd trdiegti p6n6 atunci,
Nimic nu d[uneazd mu mult evlaviei, decat amdnarea poc[infei
Spovedeqte-te cdt se poate mai des, de fiecare datl c6nd treci peh
biserici. tn fiecare zi pecetuim, gi de aceea in fiecare zi trebuie s6 no
qi pocdim, unde gi cum ne ingdduie imprejurdrile. Dac6 nu poli
merge la bisericb, inseamni cb trebuie s6 te ciiegi acer,6, in fafa
crucii.Iar pdcatele pentru o oaf,ecare perioad[ de timp, scrie-io
prrintelui duhovnicesc. Dac[ nu te vei pocii in fiecare zi, atunci
p[catele vor fi uitate gi vor rdm6ne nespovedite.
Deci, si c[utdm, prietene al meu, prilejuri s[ aducem cAt mai
multe roade bune de pociinl[, c6ci ,,tot pomul care nu face roadl
buni se taie gi se arunc[ in foc" (Matei ltr, 10). Ca gi un pom frrl
roade, vor fi aruncalr in focul veqnic acei oameni care nu aduc nici un
folos duhovnicesc. Agadar, s6-i slujim cu fric6 de Dumnezeu qi
dragoste pe cei din jur, s6 ne curlfim inima prin poc6inf6 sinceri qi,
lafel ca vamegul, si strig[m din addncul fiinfei, cu frsngere de inim[,
cdtre Durnnezeu: ,,Dumnezeule, milostiv fii mie pdcdtosului',,
,,Miluiegte-m6, Doamne, miluiegte-mi! "

88 89
Toatd viala noastrd pdmAnteascd trebuie sd o petrecem ln lupta cu rdul Toatd via{a noastrd pdmAnteascd trebuie sd o petrecem tn lupta cu rdul
Cele mai convingdtoare argumente ale iubirii de sine qi
irii mdndre se spulberau sub atingerea unui singur cuv0nt al
uEi, bine, ce sd. facem, trebui.e sd rd'bdfun.'1 Prin smerenia sa,
cele mai furtunoase inimi. De la el adia totdeauna o
Scrisorile Starefului Iosif de la Optina linipte cereascl, inc0t in prezen]a sa, chiar gi cei mai pufin
ianli, mai m6ndri pi inclpflfAnafi oameni se schimbau radical.
l. impfu[pia cerurilor nu se di celor care stau culcafi pe o
ci doar celor care se ostenesc Ai rabd6 suferinlele.
l. Toati via{a noastrl pim0nteasci trebuie si 2. Dumnezeu va judeca cele despre pociinfd nu dup6 m6sura
petrecem in lupta cu riul... infelor, ci dupl mtrsura smereniei. In acea Zi, Dumnezeu ne va
nu pentru psalmi, nu pentru rug[ciunile rbmase nefhcute, ci
tnvifdturile Preacuviosului Iosif de la Optina c[ nu ne-am poc[it!
Nu te indepirta de Optina. Cred, cd fiecare dintre cei care 3, in fiecare dimineafi spune-1i: poate c[ aceastl zi e ultima
la sihdstria optina va ajla pentru nevoile sare mila lui Dumnezeu viala mea, SI rabd deci pentru dragostea fa15 de Domnul ftsus
rug[ciunile pirinlilor nogtri celor mari Leon, Macarie $i Am chiar gi acum, orice suferinfd ar veni peste mine. $i voi ierta
Ei i-au educat duhovnicegte pe nenum[rafi cregtini ientru fiecare dintre cei care m[ vor supira, pentru ca s[-qi aminteascd
cereascb. Nu inceteazl, s5-i creasc[ duhovnicegte nici ul gi de mine, mult picitosul, gi s[ m[ miluiasci, dupi
indeosebi pe aceia care vin pentru a se inchina la Optina. rinfa Sa nemincinoasi.
Preacuviosul Iosif de la Optina 4. Doar prin ribdarea suferinlelor se poate mdntui sufletul.
Toate fnvd;dturile starelului sunt pdtrunse de ii P[rin]i aratl c[ dacb n-ar fi suferinfe, n-ar mai fi nici sfin1i.
invdldarii sfinplor Pdrinfi. EI ageza cer mai sus ascultsrea 5. Patimile qi cdderile il smeresc pe om, il aduc la fr0ngerea
osdndirea de sine, pentru cd amdndaud aceste virtufi nasc smeft ii gi prin aceasta atrag spre el milostivirea lui Dumnezeu.
care ni'L introduce tn suflet pe Dumnezeu gi ddruieEte cele de 6. Trupul meu nu este al meu, el e ftcut de Dumnezeu in
care std scris tn Evanghelie: imp[rflfia lui Dumnezeu inlun ele maicii mele. Sufletul imi este dat de la Dumnezeu. De
nostru este Q"uca XWI, 2I). toate capacitefile sufletegti gi trupepti sunt daruri ale lui
,,Precum lumina soarelui nu poate pdtrunde prin ce: zeu. Iar proprietatea mea sunt doar pieatele mele nenumirate.
spunea stareful losi{ ,, tot astfel gi cuvintele omului, eduiat doar, 7. Gfindurile mAndriei vin, gi nu e bine s[ nu vin6. tnsd
care inci n-a biruit patimile, nu pot lucra asupra sufletului. Iar sd le facem fa$ prin cugetele smereniei infelepte.
care el insugi a invins patimile qi a adunat infelepci 8. Mfing6ierile permanente adorm sufletul qi il aduc la lene,
duhoi,niceasc[, acela qi frrd educafie exterioar[ are acces la inimi chiar la un mare r[u. De aceea, Dumnezeu ni le ia repede, qi ne
oamenilor " iar66i sd simfim neputin!4 slibiciune4 qi picltoqenia noastrl.
Sfaturile, invdliturile sale scurte gi concise erau mai putemi uie s[ ne smerim mai mult, sb ne osdndim pe noi ingine, si
gi mai adevirate decdt cele mai detaliate gi indelungate diiculii pocdin!6 pentru greqeli gi si nu dorim rndngdieri, ci sd
gtia si spund in doul-trei cuvinte atdt de mult, inc6t deodati cu rdbdare cele ce ni se int0mP16.
devenea clar qi pe inleles 9. Ia cerceteaz6-!i inima: oare, nu cumva din cauzainvidiei se

9I
Toatd viatra noastrd pdmAnleasc6 kebuie sd o petrecem in
lupta cu rdul Toatd via{a noastrd pdmAnteasc{ trebuie sd o petrecem in lupta cu rdul
revolta ea?
,:oste firesc sd suferim qi chiar s[ pldngem pentru greqelile noastre cele
10. Nu se poate frr6 suferinfe. tnsd, in armonie cu aproapele. grele,
suferin{ele se u$ureaze. t 22. Cei care incheie cds6torii in urma atracliei patimii sunt, de
11. Dac[-i vei judeca pe alfii, qi inc6 gi pe cei mai marr,
cele mai multe ori, nefericili in viald.
atunci, chiar qi frrd" alte pdcate, vei merge in fundul iadului. t 23. E cu neputin{a in aceasti via}d sd eviJi toate intimpl[rile
12. Atunci e bine sd acoperi neajunsurile celor din nepl6cute... Astfel de prilejuri pot aduoe chiar gi folos sufletului. Tocmai
iur c6nd sc
poate face aceasta qi cand nu dduneazd. Iar daca aceste tipsuri prin intimpliri nepldcute cunoa$tem cd suntem ner[bd[tori, deci
incep
si se descopere de la sine, atunci e mai bine s6 ne linem de adevir iubitori d sine. Iar cunoaqterea acestui fapt trebuie sb ne incline
incredinfdndu-ne voii lui Dumnezeu. tul spre invinuirea de sine qi pociinli. Fdrd intfimpl[ri neplicute,
13. in cuvintele laudei gi indreptdlirii de sine se ascundc omul este inclinat spre o bund p[rere de sne.
intotdeauna nesupunerea qi mdndria, de care se dezgustd Dumnezeu. 24.Doar r[bdarea frri murmur gi supunerea fali de iconomta
14. v-afi sdturat s[ trebiruif qi sr v[ gandiF la folosul lui Dumnezeu fa16 de noi ne va mdntui pe noi cei slabi. Iar dacd vom
obqtesc, laic. De ce s[ tanjifi dup6 aceasta? pentru r'a d. folosul rcfuza gi acest ultim mijloc, atunci nu vom moqteni mdntuirea, ci
obgtesc, laic, dupb cum v[ exprimali voi despre qcoli gi aziluri moartea.
dc
b[treni, este legat in chip nedespdrlit folosul nostru sufletesc. A tt, 25. Smerenia este mai scump[ decit toate celelalte virtuli gi
ingriji de buna educalie a copiilor gi de ajutorarea celor in virstd chiar decit insaqi bucuria duhovniceasc[.
sr
neputincioqi, toate acestea sunt faptele rnilosteniei celei poruncrte 26. Sd te gdndegti la suflet e totdeauna folositor, qi nu e de
noui, creqtinilor, de cdtre Dumnezeu. prisos nici chiar la Pagte. Iar dac6 nu existi bucurie des[vdrgit4
l5 ' Smerenia acoper[ toate neajunsurile qi greqelile le iarta. atunci probabil cd incd mai sunt putemice piedicile in calea ei.
16. SA suporli pedeapsa e foarte folositor pentru suflet, te 27. Trebuie sd tinem minte mereu proverbul inlelept
,,Viefuieqte nu precum vrei, ci precum iti poruncegte Dumnezeu".
inva[h smerenia.
17. Pe cei ispitili, regretafii nogtri starefi ii orAnduiau la Precum s-au or0nduit evenimentele, astfel qi trebuie s[ vieluim:
cer.,
mai grele munci. Pentru c6 dac[ ispita este urrnarea mdndriei qi . pentru ci prilejurile inconjurdtoare nu au aphrut int0mpl[tor, precum
inaltei pdreri de sine, atunci prin munca grea, blestemata mAndrie se cred unii ,infelepfi" de modi nou6. Ci toate se petrec potrivit Proniei
mi cgoreazd mdcar pu gin. lui Dumnezeu, care se ingrijeqte necontenit pentru salvarea noastra
18. Nu trebuie s6 ne m6hnim, ci s6ne smerim mai mult. sufleteascd.
.. 19. PocSinla este adevbratd atunci cdnd dup[ ea te vei stridur 28. Yiala in cdsitorie zdruncini qi cele mai tari trupuri, iar
din toate puterile sd viefuiegti deja cum se cuvine; pentru cei bolnavi pregdteqte qi o moarte grabnic6.
iar {ard aceasta, pocdinla este pulin adev[rati. 29. Nu satisface prea mult trupul, altfel il vei pregdti pentru
20. M6.ndria nu are loc in cer, ci in iad, impreund cu dracii gheena de foc.
Pentru
_osdndire,
reprog, linere de minte a rdului gi marrd.i., nime.r 30. De la vrhjmaq, chiar dard existh bucurie, potrivit
nu va fi mogtenitor al impdrdliei lui Dumnezeu. Dac[ nu se vrr observaliei Sfinfilor P[rin!i, este una nearmonioas[, care nu
indrepta unul ca acesta, atunci nu va scdpa de gheena cea de foc. comunic[ sufletului pace qi liniqte. Dumnezeu di in ruglciune pace gi
21. Doar t6lharul infelept n-are sufurinfe, insi el e in cer, iar linigte.
nol valea pl6ngerii. De aceea, noi, at6ta timp c0t suntem in tiurr. 31. In timpul citirii Psaltirii, fereqte-te sb discufi, in caz
92 93
'lloatd viala
pdmd'teascd hebuio sd ri petrecem in rr-rpta cu rdur
'oastrd Toatd via{a noastrd pdmAnteascd trebuic sd o petreceu in lupta ou rirLl
contfaf,pacatelecelo.rpecare-iamintegti@i,,. 42. Ne ingrijim pulin pentru veEnicie qi nu r[bd[m o mtcl
pentru pomenire neglijenti.
Inustrare prin cuvint. Noi ingine ne m6rim suferin{ele atunci cAnd
32. Atunci cdnd inima va deveni pagnic[ falb de tofi,
atun,, lncepem sd murmurim. In toate trebuie ribdare gi m[rinimie, precum
peste tot vei vietui uqor (liniptit).
oorabiei ancora, pentru ca s[ nu se sfir0me de piatrd in timpul
33. Trebuie s6 ne silim pe noi inqine spre ruglcilme,
clrrrr lirrtunii.
dacd ar fi neatenti. A ne ruga cu strdmtorarea de sine
st6 in voirrp,, 43. Cei care osAndesc qi 1in minte r[ul, qi cei m6ndri, chiar
noastr6, iar a ne ruga cu umilinlb
line de Dumnezeu. Trebuie sa rr,, dnci s-ar ruga, chir dacd ar posti, chiar dacd ar face milostenie, dac6
rugim cu rug[ciunea cu care putem, iar pentru strArntorarea
de sirr,. nu se vor indrepta" atunci ei nu au qi nu vor avea loc in cer, ci vor
Dumnezeu ne va da la timpul cuvenit gi umilinfr,
atunci cind r,r nrerge la draci in iad pentru chinurile veqnice.
rgro^l El de cuviin!6 E mai bine sd mdndnci p6ine
uscati, decar rr1 44. Acela e mare inaintea lui Dumnezeu, care cedeaza cu
rimdi cu totul lbr[ pAine.
srnerenie in aintea aproapelui.
34. ,,Imi scriefi c6 la Dvs. unii practrcd vindecari tl,. 45. Conqtiinla omului e asemdn[toare degteptltorului. Daci
mu$cbturile de qarpe, forosind pentru acea.sta rugdciuni.
Ar trebui srl degteptitorul a sunat qi, gtiind cd trebuie sd mergi la ascultare, te scoll
v.edefi aceste rugdci'ni. cici se intfflnesc rugiciuni
fie frrd sensl s*l imediat, atunci qi mai apoi il vei auzi in-totdeauna. Iar dacd nu te vei
chrar amestecate cu hul[. Astfer de rug[ciuni doar
diavoli" de la care, se prea poate, s6 fie gi un oarecare
ii bucurd 1r,, ridica imediat vreme de c6teva zile, spun6nd: ,,voi mai sta intins incd
ajutor. Trebur,, pufin", atunci, intr-un sfArqit, nici nu te vei mai trezi (nici nu vei mai
si ne rugdm gi sd folosim rugiciuni adoptate qi folosite i n Sf.ilrtrr
nuzi soneria).
Bisenc6"
35' Exist' imperfecfiuni ine'itabire, existfi gr uncrrr,
fblositoare. Uneori, prin rdu se cearc[ binele.
. 36. Rug[ciunea lui Iisus lucreaz-o continuu, pentru ci
chemarea numelui lui Dumnezeu ?i ajuti chiar qi p. pagerrl.'-
37. Exemplul rbbd[rii indelungate a lui Dumnezeu
.
ne infrAneze pufina noastrd r6bdare, ,*i* n* lipsegte
trebuie sri
de liniqte.
__
38 Greqeala aproapelui, pe care ai vrea sd o indrepfi, daci el
i1i tulburi liniqtea qi te iritb, se indreapt[ prin
blAndele.
39. R6'na care vrea sd distrugi tot rdul este ea
insdqi un m.r{.
rdu.
40. Patimile cresc in insingurare... in singurbtate
ere pleaca rr,.
la neribdare. Iar nou6 ne e de foios c6.nd ne zd*runcina.
acet cop*
pe care vdntul il clatini cel mai mult, se intiregte
mai tare prrrr
rddicini, iar acelacare e mai mult lasat in linigte, cade imediat.
41. Uneori Dumnezeu intrefine contemplalia prin harul
Sirrr
insd pentru lipsa de atenfie sau nesocotirea unor astfel
de rnanif'estirr
ale harului, ne p6r6seqte.

94 95
Teologia Durerii - Monahttl l\,loise Aghiorihtl Teologia Durerii - Monahul A[oise Aghioritul

ritualit[tii ortodoxe.
in situaiia general[, problema durerii este o problem[ personala,
lUpta este personal[, iar durerea este un dat. Durerea este, a$
Spune,
Binecuvfi ntarea Durerii gi fuflarea Domnului in via{a noastr6. Durerea este climatul propice
Durerea Iubirii pentru cultivarea gi dezvoltarea vielii noastre spirituale' Cei incercali
h. durere sunt cei ce primesc din belqug binecuvfintarea lui
Monuhul Moise Aghioritnl Dumnezeu. Fie ca fericilii sb trdiascd indelung-rbbdltori marea
bucurie a acestei mari binecuvdnt6ri! Modul de acceptare a durerii
1. Teologia durerii v[deqte gradul de autenticitate a fiecirui credincios. Numai pe
ctripuritelndurerate se citeqte o lumini tainici ce vorbeqte discret
Preacinstitalui Arhiepiscop al C retei, Timotei despre martiriul durerii l[untrice, nicovala pe care se modeleaz[
Omul pentru ca vorba sa s[ devinl mai pldcut6, plin[ de tr[iri,
curatb
Nu aq vrea s[ vin in fala dumneavoastrd ca un medic au
gi frrA cuvinte de prisos. Numai cei incercali de durere ceva
specialist, gata oric6nd s[ punb diagnostice qi sb ofere relele
t[mdduitoare. Ag vrea s[ vi impirt[qesc cugetdrile mele care s-urr insemnat a spune. in spatele fiecdrei dureri umane se ascunde
Dumnezeu. Durerea va rbmAne trambulina ce duce la mari inil![ri
qi
nlscut in sfhnta isihie athonit[ din disculii cu persoane dragi de prirr
parlile dumneavoastrd qi aq vrea sd vb comunic ce spune Biserica la sporire spiritual4 la intfilniri cu sfdnta treime numiti Dumnezeu,
Om, sine. Va trebui si facem deosebirea intre durerea cale vine
de la
despre subiectul nostru.
Trdim, ne miqc5.m, existdm gi suntem chemali sb continudrrr, Domnul, cea care vine din p6cat gi cea care vine de la oameni
lindndu-ne drepli, intr-un moment on de pe care insd nu-l putent
Exist[ o mare varietate de dureri, generale 9i specifice,
numi nepotrivit, intr-o epocl plind de durere, care poate sd fie prilt.l dificile Ei ciudate, de mari qi de mici proporrii, putemice 9i
de vindecare, intr-o Grecie obositb care ins[, dac[ va dori, igi va gisr istovitoare. Existl durerea monotoniei sau a rutinei, repetarea
tihna in toatd aceastl mare sforlare a sa, intr-o Bisericl mult loviti obositoare a aceloraqi qi aceloraqi evenimente, imagini, cuvinte sau
care rdmdne insi tdndrd gi care igi pistreazdfor[a de a reinnoi qi dc ir lucruri, repetare ce-l ostenegte pe omul modem care caut6 cu
transforma lumea aceasta in continud agitalie. disperare schimbarea, eliberarea, noul, originalul. specialiqtii
Nu voi face nici o incercare de a infrumusela sau de n *n[g.r. oamenii oferindu-le intruna noi produse. Dar omul rlmfine
prezenta cu meqtequgite figuri de stil situatiile cu adevirat grele alr: chiniit de insatisfac{ia ce i-o di golul din el pe care nici o ,,mod[" nu
vremurilor noastre. i-l poate umple. Nimic nul mai inrpresione azh qi nimic nu-l mai
Nu voi fi nici unul care apreciazd, cu optimism aspectcle surprinde pe omul din zilele noastre. Pe toate le-a gustat qi de toate s-
neplicute, dar nici unul care, st[pdnit de pesimism, se pierde in fall a bucurat inainte de vreme, incat n.imic nu-l mai atrage. Cel mai
acestor neajunsuri. Ci, purtat de gdnduri sincere, voi scormorrr inspiimint[tor lucru este insd cd aceastd monotonie istovitoare a
addncurile ascunse, binele t6inuit, cealaltd" realitate de dincolo de ce le treiut gi pe chipurile tinerilor. Prin ulrnare, ce mai poate aStepta
cineva inir-o lume ce qi-a pierdut buna-cuviin!6 qi in care
p6n[ gi
vdz;lte, auJza febrei ce-a pus stdpdnire pe lume qi voi cerceta crl
valorile au fost distruse? Disperarea ne invfiluie nestd:rjenit[, sufletul
temeinicie durerea gi acceptarea ei, dupl ce a fost induratb cu inirrrn
e in mare suferinfd, societatea este sufocantd. iar durerea
groazei ne-a
deschis[ qi cunoscuti de-a fir-a-pdr, acceptare aducitoare de sfinterrrtt
prin Harul Divin li de mAntuire pentru cei ce merg pe calur tulburat vederea...
97
Teologia Durerii * Monahul Moise Ashiorih.tl Teologia Dureni - MonahulMoise Aghiorinl
o altl durere este cea provenitr dil"ra ctviti"alte,- penlru s[ gdsegti ocazia, modalitatea qi locul. O, dw le vei gdsi ?ndati
ce s-a luptat omul atata amar de veacuri? pentru hllocausurn pui capbt acestei neliniqti rnrordtn din cbutarea disperad qi din
nucleare? Pentru Babelul contemporan al trufiei? civlliza[ia-ode,Lrl
neincetati chrora uneori le mai qi punem eticheta de fapte
ne lasi cu inimile goale, pentru cd civrliza[ia modem[ qi-a pur Vl vom da noi un motiv de a face o fapti bun6: Sd ne ajutdm
temelia pe terenul statornic al logicii dispreluitoare, al caEtigului, nl noi inqine! Dar, din phnate, nu facem acest lucru qi din aceastE
confortului trupesc Ai al mediocritdfii. in6 suferim. Suferim fard ca de multe ori sd. m6rturisim, poate ci
O alt[ mare durere este aceea a robiei necondifonate 1 ruqine. Dar nu reuqim sd ne ascundem gi adesea suferinla noastrd
mediocritilii, a autosuficienfei mediei, a satisfactiei unei viefi saracl ine evidentd. Ocupdndu-ne de al1ii, pirem mullumili qi satisfficufi,
gi ieftine, pe care mulf o tr[iesc. omul ins6 a fost pl[smuit pentru
o ne intoarcem in noi inqine gi mai goi. Ajungem astfel sd jucdm un
viali creatoare gi nu pentru vnaparazitari gi stearpe. pane gi creqtinil ticalos qi deopotrivd periculos gi intocmai ca niqte buni
credinciogi se limiteazdla aceastd viafd mediocrfi, fugind sistematic,
fionari ne ar[tlm tot timpul z6mbitori de parc[ feridrea ar fi o
din team6, laqitate, rugine sau negtiinfl, de mirturisirJa martiriului, igafie. Ate,,face" cd egibun este un lucru foarte r6u. Societatea
I
asprei nevoiri gi de a face cunoscut crezul Bisericii cu privire ll
vrea cu orice chip pe toli fericili. $i atunci jucdm un rol de
ascezd, gi mucenicie. crucea lor incearcl sd gi-o poarte departe
dl pe scena sa qi astfel ffuImicia abundi la tot locul. Durerea
privirile lumii gi pe ascuns, temdndu-se de eventuale critici, ironii
d ie s[ fie tdinuitl gi gonit[ pentru c[ nefericirea nu-gi giseqte
disprel din partea mullimii. Acesta nu este un act demn. ci unul in societatea bunului trai. Dar tocmai aceasti neacceptare a
tem6tor qi lipsit de impofian![. Nu inseamni insi cd purtarea crucii ii este cea mai mare durere pe care omul o am[geqte prin
trebuie si fie un act teatral, ftcut din trufie sau pentru a stimi milr,
urite leg[turi gi intdlniri sociale. Pe cei care sufer[ i-am izolat in
Purtarea crucii cu demnitate inseamn[ predic[ vie, mflngAiere qi
ile, in cimine de b6-tr6ni, in spitale, in qcoli de coreclie pentru a nu
lprijin pentru toli cei care, l6ngd noi, igi poarti gi ei cnicea lor, tulbura fericirea. Suntem chemafi sd descoperim valoarea durerii.
Rugdciunea, smereni4 r[bdarea gi dragostea nu vor permitl
este un leac putemic, nu este o rugine, este starea fireasc[ in
pdtrunderea unor abateri din drumul nostru inspre Locul capelexii,
noastrd nefireascl, ne face adevlra1i, umani, cu adevdrat
Mediocritatea nu-gi are locul in lupta cregtinului ce se rdstigne$te pl
ci1i, maturi, slndtogi, inlelepli.
cruce. Adev[rata durere nu permite amestecarea cu false dureri.
Mare durere, durerea de a iubi in chip bolnav durerea,
Durere este qi aceea proveniti dintr-o activitate desfEguratl m, de pild[, depresivul sau melancolicul care sfhrgeqte prin a
fbrd ?ntrerupere, din prea multele contacte cu oamenii, din prea multl
i masochist! Un om frrd de Dumnezeu este cel mai suferind
yoflrie gi din ieqirile neincetate cu ,,prietenii". A venit ora tdcerii, a tre cei afla1i in suferinfd pentru cil fafi Dumnezeu nu existb
liniqtii qi a rigazului pentru reculegere gi reinclrcare cu forfe are. Acesta este str6ns in chingile durerii cu voia lui pentru c[ nu
proaspete. o, cdt de mare este aceast[ durere iwordtd,din acest
duto. Harul eliberator. O asemenea dragoste pentru durere este un
vino de fiecare n, din vizitele protocolare, din multa vorbirie, din rt pentru c[ ea duce la amdriciune, la singuriltate,la nefericirea
povara laudelor, a frldmiciei qi azdddrniciei! Iatd de ce trebuie
ca in mai rea. Divor,turile, inqel[ciunile, insalietatea, vicleniile gi toate
pustietatea oragelor sd-fi gdsegti propria ta pustie, propria ta chilie
in le pomesc de la acegti indurerali farb' de alinare care l-au gonit
care sd stai de vorb[ cu Dumnezeu. $i nici nu trebuie s6 mergi
Dumnezeu din viala lor gi care lipsili de rbbdare 9i de puterea de a
departe, ci trebuie numai s[ caufi pe ruinele tale fumegdnde lipsurile gi suferinla, privaliunile gi greut[1ile, ridic[ pumnalul
insemnele ce i1i aduc aminte de neprihbnire. Trebuie s[-!i gbsegti
ei gi rup orice legiturb gi orice relalie care consider[ ei ci ii line
98 99
T'eologia Durerii - Monahul A,{oise Ashiaritul Teologia Durerii * Monahul lv[oise Aghiaritul
in langurile sclaviei ,, grecul gi, din nefericire, superficialitatea gi graba caracterveazd
pribuqind toate punlile de legdturi qi distrugdnd din r6d6cini tot cec.r guficient de multe dintre faptele sale. Pe chipul multor virstrici din
ce il leagl de trecut, cad in durerea qi mai adfincl a singu-rdtalrr provincie intAlnegti ins[ expresia indurerati a bunei rdbddri pe care o
neindurdtoare. lntAlneqti adesea gi pe chipurile pdrinfilor mai tineri de la Sffintul
Durere gi totodatd o mare gregeald este gi a-!i gdsi un loc inrr Munte. Durerea nu inseamnb dorin!6, ci acceptare calm6, atitudine
un mediu, fie el chiar cre$tin, fie el chiar in s6nul Bisericii. in care se cump6tat6, migcare in nemigcare. Ai crede c[ e pasivitate rece, gi
dezttoltd un climat fals cordial gi de acceptare reciprocd formali, a te totugi este activitatea cea mai febrile, un eroism fbr6 surle qi tr6mbile,
,,a|eza confortabil" intr-un loc, la anumite ore pentru a avea un t6cut qi de durat[. Din Grecia de astdzi lipsesc valorile qi aceasta este
program plin qi asigurate acceptarea qi conversafiile. La ace$tia sr, o mare sirbcie gi o mare durere. Hristos continu[ s[ ne iubeascd gi sd
referd" Tatiana Gorileva cand scrie: ,,Este o situalie confortabila, ir ne duc[ spre cdin![, aduc6ndu-ne in aceastl stare de durere, care ne
line intr-o formd de colectivitate care se transformL mai apoi intr-o ellbereazh cu adevirat de orice durere.
sectd, intr'un grup care igi face servicii reciproce gi se sporegte pa Grecii nu iubesc at6't de mult a primi leclii pe cdt a da lecfii.
sine, dezvoltandu-se intr-un hibrid care moare in cele din urmr fhrfi Or, a da lecfi frri s6 fi tr[it este cea mai mare durere, gi asta mai ales
si fi schimbat ceva in jurul lui gi cu atdt mai pufin in lume". cAnd te numegti teolog. S[ ne facem aqadar ucenicii acestui sfAnt
Durere ndprasnici atunci cAnd vezi cum Biserica ta, prirr inv61[tor, ai acestui mare teolog care este durerea, ucenici de bund
vorbitori cdzuli in greqeald, se ia la intrecere cu felul de a vorbi gr cu voie ascult[tori qi plini de iubire fierbinte, qi s6-L rug[m pe
ideologia politicienilor, cdnd vezi cum aceasta vrea s[ trdiasci frrd l Dumnezeu s[ ne dea puteri in aceasti luptd. Este invS![torul smerit,
purta crucea gi cununa de spini, far6, a indura biciuiri, fbr[ a prrnrr Dumnezeul ce S-a jertfit pe Sine qi care ne ascultb cu atenlie
lovituri sau f[rd a fi dispreluitd. Biserica ortodoxl a fost, este qi,va li binevoitoare gi care ne va da, cu siguran![, buni inv6![turi. Un
una muceniceasc[. o singuri cale cunoaqte, cea a Martiriului, dr, tnvdl[tor frrA triiri curate este superficia], frrd rbbdare gi gribit,
unde va qi veni toati invierea. inlduntrul Bisericii suferim gi plangerl wflnd sa vadi grabnic roadele cuvintelor sale. Suferl cd nu ii sunt
laolaltd gi tot laolaltd ne bucurdm. orice individualism-se faco comentate vorbele in chip favorabil in ciuda atAtor gi atAtor studii qi a
nevdzut, iar durerea unuia devine durerea tuturor pentru ci suntem cu sfo4irilor sale de a fermeca auditoriul. Acesta este un invllltor r[u
tofii un singur trup. Din pdcate, sentimentele cu adevdrat izvordte dirr pentru cd se iubegte numai pe sine gi numai pe sine se scoate in falVt
suflet qi dragoste s-au pierdut. Pane qi filantropia este dirrlat[ gi bine neincetat. Un bun inv61[tor se jertfegte, se oferd pe sine, se afl6 in
organizat1, ca gi cum ar fi o greqealE gi un p6cat s6 avem mil6 cle slujba celuilalt qi il iubegte, iar iubirea sa ii d[ o bunl nelinigte gi o
cineva. Biserica din zilele noastre qi-a pierdut neprihdnirea, Arrr dulce durere. $i asta pentru cd durerea este dulce numai prin iubire.
integrat-o in gdndirea noastrd laicizatd qi am transformat*o irr Cel ce iubeqte cu adev6rat nu se simte dezridbjduit in fala durerii, ci,
autoritate public6, in indatorire, in ceva demn de respect g.a.m.cl, dimpotriva, dobdndeqte gi mai mult curaj.
frrd a privi insd spre esenfa sa fundamentali care inseamnd sfintenre Durere mare este qi felul in care te folosegti de libertate. Or,
qi izb6virea noastr[ de durere. libertatea frri bucurie, pace, tihnd, har, c[ldur[, libertatea frri crealie
Grecia este istovitl de durere. Istoria sa este numai lacrinrr, inseamnd jug ndprasnic Ai este mai rea decdt neagra inchisoare.
sdnge, jertfe Durerea i-a frcut pe greci s6 ,,nu se lase", i-a frcut eror, Plictiseala in cdsnicie, apatia la serviciu, obrbmicia copiilor,
dar nu sfinti pentru cd e mai ugor sacrificiul de sine decat indelungn nereuqita prietenilor, suspiciunea colaboratorilor fac din zi, noapte gi
r[bdare. Darul durerii, care este rdbdarea, nu l-a cffgtigat nicicdnrl din sbrb[toare, doliu gi durere. Cum va fi izgonitd oare aceast[ mare
100 101
Teologia Durerii * MonahulMoise Aghiorih.tl
Teologia Durerii - l.[onahul Moise Aghiotitul
durere a oamenilot tpi ,i Una din caractenzdrile care vor fi frcute epocii noastre de
si fie izgonita? va fi izgoniti? Durerea ce se naSte din ceea ce i€ istoricii gi sociologii viitorului va fi aceea de epoc[ a durerii, a
intampli in jur gi din relafiile cu cei din preajma noastri exist[ pentnr
i qi a fricii ce au pus stlp6nire pe suflete. Cu mic, cu mare,
a ne izgoni gi alina durerea liuntricl, s6 ne cunoqtem
insd limrtele qr sufletele, indurerate, ingrozite qi insp[im0ntate, inalp un striglt
capacitatea noastri de a indura! Nu suntem noi t[mIduitorii
lunrir cer0nd ajutor. Dar in ultima clipl, probabil, se rizgAndesc qi se
Durerea poate fi tlmdduitoare dan6 te vei folosi
ae ea pentru r id din nou in ele insele, fi.arh a l6sa nici o portile deschis4
indupleca patimile tale cele putemice qi pentru a aj'nge
la iibertato ndu-se tocmai de a fi eliberate de team[. Nu s-a matutizat, oare,
cel liber este cu adevfuat sindtos, este mai putemic d"ec6t suferinln, in{a lor? I-a impietril groazai Frica i-a fdcut s[ iubeasci
estetiruitor in fala durerii, este fiul lui Dumnezeu. Repet, durerea gardtatea? Nu doresc s[ fie, in sffirgit, libere? Este cu adevdrat
vl
rimdne mereu in istoria omenirii ca t[m[duitoare, ddtltoare
de bunl gic[ amorfe aIa ce vine din groazd, este tragicil amenin]area fricii,
lv6f5turi gi izb[vitoare. Fericili cei care-i sunt ucenici qiprieteni cu tragici norii negri ai durerii, dup[ cum tragic este qi ca toate
dragilinim6l
si nu lase omul s[ glseascd drumul spre rug[ciune, spre
Mi opresc insi aici, dragii mei, cu descrierea in linii rnari r marea lui Dumnezeu, spre intAlnirea cu sinele siu ponosit, cu
cdtorva dintre numeroasele forme ale durerii. Fiecare,
Jaca a, fi sau muroar.
intrebat, ar putea aduce mdrturie urmere propriului s'6u
martrriu Numai in sdnul Bisericii iqi gdsesc alinarea 9i dispar
Important este ins6 dacd durerea aceasta a frcut s6
se inmoaie inigtea gi teama, groaza gi sentimentul de vinovlfie, agoniile
duritatea inimilor noastre de piatr[, dacd am privit
aproapele cu arfi
-semrnul inuitoare qi neputinlele ce par de nedeplqit. Locul suferinlei este
ochi. Durerea nemiloasi trebuie s[ ne fac6 piiri a.
,ur"i. de ascezd care gtie s[ indep[rteze toate lucrurile nefolositoare, si
nostru pe care nu-l cunoagtem, strlinul, du$manul
trebuie sA na museleze tot ceea ce este de trebuin![, s[ scoatb in evidenfi tot
d**? prieten gi frate. Trebuie sd fim plini de ro*p"ri*. fala do ce ne face deosebitr qi si sporeascd limitele suportabilitilii.
celilalt, s6-l privim_cu prietenie, iar duierea lui si fie deopotrivd qi
xperienfa aleas[ a p[rintelui duhormicesc este inceputul ajutorului,
durerea noastr6. Durerea trebuie si rup[ toate barierele,
sd iar binecuvdntarea gi harul Sfintelor Taine inseamni incununarea
indepirteze orice teamr, s6 lase la o parte lnteresele
de grup qr s[ lucririi de vindecare gi intremare, frr[ a fugi vreodati de durere, ci
po4ile ferecate ale sufletului nostru. cel ce este-prietenul
{6rame folosind-o in chip binef[c[tor penfu fitea aflath in suferin!6, pentru
durerii nu qtie ce ?nseamnd a primi rovituri. prietenul duierii
este firea alunecoasi qi trufaql.
prietenul tuturor celor aflali in suferintd.
Nici arta, nici qtiinla qi nici filosofia, nici televizorul, mersul
oamenii sunt cupringi de nerinigte gi teamr la g6ndul
c[ ar la cumpdrlturi, fotbalul gi nici maqina nu pot da o solulie pentru a
putea simfi durere, iar civiliza[iavrea s6 goneasci
suferinla departo scipa de durere. Toate acestea sunt false consolflri ttechtoare,
Dar omul ca'e nu a suferit nu se va cdi nicicdnd, nu-gi
va cere iertare tranchilizante de scurte duratl, simple incercdri de a indbuqi
rr nici nu-gi va accepta gregelile ftr6" ale gisi justificl'ri. prin urmaro, suferinla. Astfel c[ propaganda il face pe om neputincios gi nesabuit,
durerea este necesari pentru c6 poc[inla e$te necesard.
Durerea ne dil cu puline posibilitili de a se impotrivi, dar cu mari posibilitefi de a se
prof,nzime gi ne glefuiegte, ne face mai pulin opaci,
ne face s6 no pierde. Strntem in stadiul de clldu! acum. Nu mai suntem fierbinli 9i
autoimpunem limite gi s6 ne cunoa$tem pL noi inq,ne.
tnlelepciune, ne silim sd ajungem curdnd reci cu desivArgire. $i totuqi, suntem inc6
durerii ne va ingelepli gi ne va face firi simple, nie
J* pr,ror, vii qi mai avem incb, sentimentul pdcatului, iar asta este o speranld
pregdtindu-ne pentru momentul in care Dumnezeu "i^ti
ne va vorbi d[t[toare de mAng6iere. Pdcatul inseamnb durere, ruqine, lipsa iubirii,
102 103
I".Tg Durerii * MonahulMoise Aghioritul
Teologia Durerii- Monahul Moise Aghiorih'tl
L=1tl '*u"
stipdnire
ulwve.uv pe
pE sufl etui grecllor.
grecilor.
tncepe sd prrr{ i regreta niciodat6 in viala mea gi cu care m[ pot l[uda intru
'u'srul Iubi
lubrrea de arginli s-a intins intocnrarrt
o bubd rea, aducAnd cu ea delirul l. Pentru mine, aqadar, boala a fost un c6gtig, afa cum un
zonafriguiui,i,;;#;,1rTl1Hfif.brli qi orihi',.t inrra.oo
si grdbi g este pentru fiecare dintre noi. Trebuie doar sd vrem sd ne
ff x,:i?l:::
:[Hl,.uff 'li,,f
sunt pesimist. Crctn
6;;;;ffi#;:1;i
il ; *T'T:TT:i::tl I'r: j:ili,"d;;,";"ffi
o.''i-
?##fj-il;
im de ea.
Dar existi oare om care si vrea s[ fie bolnav, s6 fie nefericit
ilT1g;'3:':T^^):.,T1':|!
qe orice eretic ce rli uarrr"r", ,iur'* si sufere? Exist[ oare cineva care s[ disprefuiascb san[tatea qi
):,
nlcl ilTl
cea mai micd govdire.
i:tncuietori duble liirl rcirea? Nu se roagd oare toli oamenii qi nu cer cu tolii o sdndtate
Banul a ?nlocuit prieteniile dintre fier gi bucurii in toatd viala lor? Nu cumva cele spuse mai sus sunt
oameni, cilEtoriile pur ale cilugdrilor gi g6nduri de nerealizat?
turistice au inrocuit adeviratele
irgrtri dintre oameni, iar televizorur Rdspunsul este c[ nu dorim durerea in chip bolnav, ci durerea
a inibugit discufiile dy.trloameniil
de nervozirate si o rdbufnire
, ,,06 o ticere de gheala, o sri's parte a vielii noastre de zi cu zi. intreagavra!6 este acoperitd de
fuil#
distras atenlia de la emisi*"u;;;i*.*ri
dac6 cinevu u-rr#i, qr
1i.u rii agoniei, ai neliniqtii qi ai tristelii. Viata ne este inundatd de
sau dac[ a vrut s6 schim,e
programul' A'a am ajuns
ca h**.-..*mbru ar fam'iei
ine qi lacrimi. Totul poartb pecetea durerii. Bucuria lipseqte,
propriul sdu televizor pentru s[ aitr' ea se afl6 in pericol, liniqtea este ameninfatb. Dar atunci c6nd
a nu fi deranjat nici mecar
tdcutd a ceru'alt. constatareu de prezenla wea si vadd lucrurile in alt chip, va vedea cd durerea exist*
intampld sb se termine. *ri.--ru adevdrat ftagicd. Rar se tru a ne fi inv6![tor qi pentru a ne conduce spre alt[ realitate.
weo oir.upr ari a lesa vreo durere
celuilalt gi asta pentru c6 nu in suflelul t0nd-o cu curaj qi infelegere, durerea ne va da gustul uner
existd dragoste gi smerenie gi
ajunge sd fie in .rr* ain'u..nuf,ar,add,marrunsiiaru, orice ii tainice, iar omul va privi cu alli ochi viafa sa gi a semenilor
dlfr: nu, ,lu
fi o slibiciune, aga cum ii spunea
DurereA dragii mei, ne ajut6 Compasiunea nu va mai
sd ne cunoa$tem addncurile
dupd cum am spus, durerea vul Nietzsche supraomului sdu, ci cheia pentru tulburatele
."ri.-[r*ite: durerea ,#orutui, r;i,u i interpersonale ale vremurilor fi scopul
noastre. Durerea nu ar
distrugerilor, a eqecului, a,inferioriraf",'"
p'rin[i, de a r6m6ne v6duv, Ou.*.ru bolii, durere a de anu averr vielii, aga cum spune Kirkegaard, ci mijloc de atingere a scopului.
izoldrii, a sirbciei, durererr si
foloseasci durerea ca pe uri
nefericirilor de tot ferur Durerer;;;il; Budismul igi indeamnd adeplii
s6 ne remodelim, sd vederr
lumea cu alf ochi, s6 iubim.
Ca"a
narcotic sau s[ o dea uitbrii sau s[ cad[ in starea de amorfire a
in suferinp
"-,nide bundvoi.,'i, nu-!i
de prisos' ifi pui limite
ua*i
pierzr simlurilor, a ,,nirvanei". Cregtinismul Occidentului pistreazd o
fi:TffiiJJ:cruri er i1, distan![ discretd fa![ de durere qi ofer[ refete nobile. Pesimistul
Daca imi va fi permis, Schopenhauer vorbegte cu optimism despre durere, numind-o cel mai
voi vorbi d espre o
Ia. Daah ,r?, l^;;^, r^ ,_ .:
;;.* ffi,":J*Tr?'T: experienfil bun lucru al vielii.
B'#,iJ:; ?T: tr "'at"si j",o:r'" Hristos spune: in lume necazuri vefi avea; dar tndrdzniyi. Eu
3:ffiil'*.ij ffi: ffi ;1?,
ff*:'
H #,i":"11
jl*nl"lnne 1y:r,;:;r.'i#;
ziJe a, i,ei, i#I;;ffiT1,r1:;:
iilffi am biruit lumea (Ioan 16, 33). Iar in altd parte spune'. Dacd voieSte
cineva sd vind dupd Mine, sd se lepede de sine, sd-qi ia crucea in
fli';* S:?,T"yt,;:, ":*Iu, o,1*,1",;-# oT"",u?"ffi ;liiil fiecare zi Si sd-Mi uftneze Mie [.,ucag,23). $i iariqi spune:
ci vrut. gi am invins ru' u..riu Silifi-vd sd intrayi pe poarta cea strdmtd (Luca 13, 24). $i
a6a am
Jrt*;ffiiil:.d"j#:TJl iarlqi subliniazil: $i veli fi urdfi de topi pentu numele Meu [-uca21"
r04
105
Y
I

'l'",ti.gia Durerii _ Alonahul l,lctise Aghior.itul


. _ 'l'eologia Durerii * Monalurl trIoise Aghiorihtl

1,1l,,li,ot:^
suferinfs, "'"0*''o
a$a cum spune Sffnta E"ungh"ir"
,,,
il;ru:Iri,,ilii purtarea crucii. Evanghelia ne vrea in primejdie continu[ pen1.ru cb
numai prin vitregii culege credinciosul rodul dulce al r[bd[rii gi al
mai bine sensurile Evangheriei, sfiniul Ioan ,:1.

insistand, cum binecunoscut ii este


Gurd i* er,
*p,,,,, credinlei in Dumnezeu. O via15 confortabill in afarh duce la tulburare
cea care aduce liniqtea, cd viafa
obiceiul, *f.;,nt; *"Juro .,r,, lnl[untru qi ne indepdrteazd de faptele sfinlilor, care au ajuns la
"a qi .a,
este stadionuf
stadion, se dau lupte grele, dar cd la
int*_ai 66 ;,, rfinlenie numai in fruntdnd vrlj miqiile vi ef i i.
hulesc atunci cdnd suni b_ornavi,
sfrrqit il ;;;f.*i.. c*, ,,
"i; ;;;;; Meritb din nou sd subliniem c[ feluritele vitregii ale vielii
indura f i *uf..,ngu'qi
sffintul Macarie spune cd nu exist' mdiire g.a troferrl epa.r pentru a fi infruntate qi pentru a ne rdzboi cu ele. Omul insl nu

suferinfd venitb de ra Domnul este lucrare baii;i;!i.a


ori,, vrea sd lupte Ei aici este marea greqeala care ii distruge via[a
de adanci evravre. rrrr lncercirile ii pun la incercare pe cei neincercali, ne separ6, rod bun,
dragostea adevdratd" e puy ra incercare
fnn potrirmiciile vietii. Sa rru
crezi cd vei ajrurge vreodati la virrute ^m.a de pleavd qi ne fac insemnali. Dar este de neconceput pentru omul
cunoscut durerea nu a fost pus la incercare.
,"i.;,;;;t
" Mergi, aqadar, ce , ,l rafional al timpurilor noastre faptul c6 Dumnezeu ii binecuvdnteazd
speranfa pe drumul anevoios al crr pe cei ce trmeazh cu iubire calea muceniceasci, gtiind ci prin
durerii.
calea ,,ingustd gi plin6 de p6timiri', suferinle Ei prin durere dobandim virtutea qi cd numar atunci o
a Evangheliei este, arrr prefuim Ei o pdstram a{a cum se cuvine.
sfune, expenen{d cutremur6toare pentru
spirituaritaLa orrcdox'. (} Nu ne ldsim in bralele durerii qi ale nenorocirii in neqtiint[ de
vial6 spirituali fbrd luptd gi ascer[ este
ortodoxiei' Sffintur tsaac sirut spnne c6
cu totul necimosculii oauzb, ci cu gtiinfa adAnci a faptului cb acesta este un mod de a ne
esle purtarea neincetata a crucii Nimeni,,drumul
c[tre Dumnezcrr incredinla lui Dumnezeu. Este incd un prilej de a invlla c6 nu ne
nu a mers Ia cerun crr automAntuim. Pbtimirile devin astfel sprijin gi inv[16tur[ pentru a
ugurdtate". un teorog ar timpurilor
noastre zicea:,,Refuzur de a purr;r putea sta cum se cuvine in fala lui Dumnezeu. Biruirea ispitelor este
crucea face ca insiqi Biserica s6 pileascd
qi sA [a.A ceva"prorr.r, lucrul cel mai plin de inlelesuri pe care ni-l poate incredinla
laicizdndo qi gorind'o de dinamis-ui
sau eshatorogic,, (p6rinrcrr, Dumnezeu dimpreunS cu harurile Sale. Prin ulrnare, greutdlile existb
Mihail Kardamakis), Viafa creqtin'or a fost de r;
martiricd, de aspr[ nevoire, m'rturisitoare t* ?nceprr pentru a ne u$ura matunzareanoastr[ intru duh qi pentru a ne pregiti
cutezltoare qi neinfncoqati- Daci dorim
qi plina de zbater. pentru infrtiqarea noastr6 inaintea Domnului.
cregtinism convenabir, un creqtinism
* ...gtinirm confortabil, rrr Durerea este bistunul Domnului care taie in striciciunea, in
ar autosudcienlei gi ar vorber,,,
frumoase, atunci suntern roarte nesimfirea, in tr6nd[veala qi in imoralitatea noastrl, in lipsa noastrd
departe de morara ortodoxd autentici
a c6rei embrem' este crucea pe care au de sensibilitate qi in indiferenla noastr[. Durerea, in cele din urm[,
urmat-o, in fafa c[reia s-a' purific[ omul qi il face din fericit, liber. Dar este oare cu putinld sd
inchinat gi pe care au purtat-o toli
sfin1ii Bisericii noastre.
ln durerea uman** existe om liber care s[ nu fie fericit? Ca s[ ajungl cineva la libertate
pat cea mai frumoas[ qi cea nr.r
adev'ratd intalnire cu "a. trebuie si sufere, iar suferinla incepe din momentul in care pf,catul
sine jertfitorul Dumnezeu. Sfantur Isaa.
.de
SIuj s3ung cu infelepciune: pune stlpdnire pe viata sa. Abuzul de libertate naqte suferin!6, dar
,,Ciie ,rr., ,u in aceastd lume sd ducl . suferinla aceasta nu vine de la un Dumnezeu tiranic qi rdzbunltor, ci
viald frrd de grij6, dar
in aceragi timp s6 se ingrijeascd pi de vinurc
acesta se afld la mare departare este consecinfa naturali a indep[rt[rii qi a izolillii omului de
de ialea Dontdui" gi intr-aoeui,
via{a cregtind din zilere noastru n, Dumnezeu. Oricine iubeqte vifiutea nu se poate sb nu iubea:icfl qi
,onuing., nu u,*{i*'ii'riri ,,,, suferinla, iar oricine iubeqte virtutea qi suferinla este cu neputurlS sd
Insprri pentru c[ este frr6 nerv, pentru
cb-ii lipsegte duhuj rertfirl fie neiubitor de oameni. Astfel, durerea ne ajut[ si ne apropiem de
106
t07
'l'e obgia Durerii - Monahul LIoise Aghioritul 'l'coiogia Durerii - Monahul Moise '4ghioriilr l
semenul nostru aflat in suferin!6, sA rupen'r lanfurile individualitalrr
Numai astfel viata noastri va deveni adevdrati gi responsabil[. aduce tot binele. Dar, pentru ca aceasta s[ se intAmple, este nevoie de
Hristos cel desculg ne descoper[ o nou6 viati. Hristos ct'l dragoste fierbinte pentru Dumnezeu qi de a i te incredinla intru totul".
rdstignit pe cruce iqi intinde miinile qi imbriligeaz| umanitatea. prrrr Durerea, qi mai ales cea pe care o simtein suflet monahul aghiorit,
pitimirea Sa pe cruce, a rdstignit durerea, iar pnn moartea sa, a birurl are o semnificalie profund[, iar durerea ce vine cu ing[duirea lui
moartea. A sfin1it astfel durerea noastr6, ne-a frcut neinfricali, nc-;r Dumnezeu este cea care-l poarl[ pe om pe calea pe cafe a mers insuEi
frcut plini de speran![. S-a apropiat de noi gi ne-a spus cit de mult rrt. Domnul nostru Iisus Hristos. Aceasta vrea s[ insemne a fi c[lug[r
iubeqte. purtltor de Cruce qi de Hristos. Durerea este o mare tain6. In durere
Monahismul acceptd durerea. Este continuarea conceptiilor gdseEte omul ajutor pentru a ieqi din letargie. Fir[ durere, cum am
muceniceqti ale Bisericii, iar nronahismul aghiorit are de arf,tat o spus, nu exist[ drum care si ducd la Dumnezeu, c[ci durerea ajutd
serie intreag[ de figuri eroice care nu numai c[ nu au dorit si lepedc ,ufl*tul omului sb nu se sufoce in cotidian in fala durerii sale,
harna durerii, ba chiar au g[sit qi felurite mryloace qi rnulte modalrtalr cblugdrul aghiorit nu sufer[ din pncina vreunei vini, ci iqi sporeqte
de a pdstra durerea in toatd viala lor, neagteptAnd ca pacea deplinl si m[sura smereniei sale, primind durerea ca pe un mare tdm[duitor,
o afle in acest surghiun, cum spuneau ei. Seria aceasta ajunge pd.nd irr c[ci cblug[rii au imbrfltiqat plini de iubire crucea lui Hristos 9i vin
zilele noastre pentru a ne aminti ci nicicAnd nu au lipsit cei ce L-arr mai aproape de Dumnezeu prin chin qi suferinll aducdtoare de
iubit cu adevirat gi nespus de mult pe Dumnezeu. bucune.
CSlugirul Nicolae de la Schitul Nou, dupi o viat[ mulr Vaz6nd marea durere din viata oamenilor' PSrintii se lasd
zbuciumati, a chzut in grea boa16, iar corpul i-a fost cuprins dr, cuprinqi de o gi mai mare ingdduin![ qi de o milostenie gi mai mare,
putrejune din pncina lintuirii sale la pat qi a formei sale de boall. sporind insl qi asprimea fa[d de ei inqiqi, chiar qi atunci cand e vorba
r[sp0ndrnd un ntiros de nesuportat. A indurat insd cu mullumire 1r de greqelile altora. Trbind c[inla qi duc6ndu-qi viafa indelung
inillAnd slav6 lui Dumnezeu, dupd cum spunea cel ce a fost starelrrl rdbdbtori, Pirinlii simt forlele pe care le ascunde inligntrul s[u acest
mindstini Dionisiu, Ilaralambos, la inmormAntarea sa: ..am vdzut crr popor plin de p[cat gi frri de chin!6, fo4ele acelea care ii aduc
tofii rdsplata indurfrii sale. Coliba sa s[ricbcioasd strblucea fr infrffngerea, qi care, in chip paradoxal, il fac sd ias[ biruitor din
rdspAndea bund mireasmi qi cu tofii am primit de veste si nc aceastd infr|ngere, puftend laurii izbAnzii, suferinla dumnezeiascd
bucurbm". sdvirgind astfel incb o datd minunea Sa uluitoare.
Un alt tinlr cdlughr gma de moarte din pricina bolii salc. Vedem sfinli, cdluglri, pdrinfi cum, bolnavi fiind eiinqiqi, vin
mergea in spitalul in care se afla, in camerele celorlalli bolnavr in ajutorul celorlalli prin rug[ciunile lor. Tofi aceqti cuviogi ne
pentru a-i alina qi pentru a-i intiri, spunAndu-le ce mare dar eslt' mustrl pentru teama de a ne ristigni pe cruce impreunf cu Hristos,
boala pentru credinciosul inlelept. A adormit qi acesta cu pace irr de a ne afierosi intru totul Lui, pentru aceast[ team[ din pricina
suflet. qi cdli allii nu vorbesc cu aceeaqi buni qtim!6 despre ajutorul 1r cdreia qi lucririle noastre fa16 de ceilalli rlmAn neimplinite. Credinla
sdnitatea ce le dobandesc pentru suflet de pe urma bolii pe care o vr(l nu ne este putemic[, nici dragostea arzhtoare gi din aceasta pricin[ qi
drept binecuvAntarea cea mai mare. Tofi acegtia calc[ pe urmele lrrr rezultatele iegirii noastre din rAnd sunt mdsurate qi nrodeste. O viafd
Srmeon Noul Teolog care spune: duhormiceascb fbri suferinla primiti de bunl voie este condamnat[ la
,,Dacd vrei sd dob6ndeqti ceea ce doregti cu atlia ardoare o alti durere I[ri de voie gi mult mai niprasnicd. Un plrinte athonit
adrch binele dumnezeriesc, iubeqte nevoirea
trupului tdu, imbrdfiqeazrr al zilelor noastre spune in acest sens: ,,Cine nu sufilrd de bunbvoie
108 t09
T

Teologia Durerii - Mona hu I l.l o i s e Ap h i a r i ttr I Teologia Dureni * \..Ionahul NIoise ,4ghioritul
(prin aspri nevoire) pentru curilrrea ra -
ffi,,
pentru cei aflafi in suferinp - va fi silit sd indure suferinte aici sau irr
dinaintea cfderii, in rai, ea este rezultattl r\,zvrhlirh qi mai cu seamS
I' t-ud..." (cilugdrul Mitrofan Hilandarinul)
al plicerii. Cu c6t omul va inventa mai multe {nrjloace pentru
$i, intr-adev6r, iubitii ncr dobAndirea pl[cerii cv atit iqi va spori suferinta. lntristarea intru
frali, uneori fericirea se ascunde in nefericire...
Dumnezeu este cea care aduce adevdrata pl[cere. Sffintul Grigorie
Sfantul Munte este roc de tbm[duire gi pentru cei ce vei;urest
Palama vorbegte despre ,,intristarea cea mAntuitoare". Daci durerea
intrinsul in tot timpul, dar qi pentru cei cL vin la er pentru
a se vine de la oameni, atunci s[ o indurlm cu bucurie qi sd ne rugdm
inchina. Iar Biserica noastri este o policlinicd, daruriie sare
sunr pentru cei ce ne-au adus m0hniciune. Si fim convinqi cd Dumnezeu
leacuri, rar slujitorii t[m6duitori, cu tolii fii ai vindecdtorulur
le vede pe toate qi cd nimic nu se int0mplS fard voia Lui qi cd poate
sufletelor qi trupurilor noastre, Mdntuitorul, Domnul nostru
Iisus mai t6rziu vom avea gi un oarecare folos pe care acum mintea noastr[
Hristos. Dar mar cu seami inima cblug[rurui aspru nevoitor
este crl nu-l poate percepe. Aqa c[ si aducem slav[ lui Dumnezeu chiar gi
neputinld sd rlmdn[ stan[ de piatrdin fala durerii lui Adam, qr
astfbl pentru lucrurile nepl6cute.
emofia Ei-o preschimbb in rug[, iar ra laicizarea qi instriinarerr
Durerea mai este, dupi cum spune Sf6ntul Nicolae Cabasila,
creqtinului zilelor noastre, rdspunde prin slujirea fuFt de incetare
irr un mod prin care Dumnezeu il face pe om sb nu se lege prea mult de
pustie, ca un necurmat protest impotriva dezorrentdrii gdndirrr
lume. Durerea devine astfel mijloc Ei armd de a birui p[catul gi de a
oftodoxe.
aduce mAntuire omului. Neputinfa se transformd in putin!6,
inainte de a incheia s6 revenim asupra unui punct despre
carr sllbiciunea in fo4[ qi asta nu ne las[ sb c6dem in robia lucrurilor. De
am vorbit in treacdt mai sus qi care este elementul fundamental
al aceea este important rolul durerii in viala noastr6, pentru c[ aceasta
spiritualititii ortodoxe. permiteli-mi s[J cercet[m putrin pentru c6 cl
vrea s6 ne aduc[ innoirea pentru veqnicie. Durerea, in cele din urm[,
reprezrntd gi rezolvarea, dar gi finalul subiectului noitn '
. intdregte omul, il transformd gi il sfinleqte. Dupi cum am spus,
Durerea pe care o trdiesc oamenii astdzi este, fir6 indoiaLi,
durerea este cu neputinld de evitat din pricina pbcatului strimoqesc.
putemicd, de durat[, chinuitoare qi de nesuportat.
Dar, de obicer S[ ne rugdm aqadar sb ne dea Domnul putere s6 indur6m. A ciuta
omul este cel care igi alege durerea. Monotonia gi ldncezeala sunt ()
neincetat situaliile ideale este o capcani a necuratului pentru a ne
piedicb in calea jertfirii, iar fericirea nesffirgitd nu poate
fi scop.l intirrzia in lupta noastr[, iar a incerca sd giseqti condilii ideale qi
vielii atunci cand omul s-a indepirtat de bucuria lui Hristos lipsite de neplflcere pentru via(d Ei a trece altcuiva propria-fi luptd
urcuqurile gi coboraqurile viefii noastre ne fac s[ fim mai
atentl intru cur[tire inseamnd a cddea in gregeald. Trebuie sd alegem
via{a noastri s-a niscut pe cruce. Dar de pe cruce incepe c' suferinla de bun[ voie gi chinul pentru a dobdndi astfel ostoirea cea
siguranld qi Pagtele.
adevhrath gi nu plicerea cea plin[ de amar pe care o tr[iesc oamenii
Suntem chemafi, agadar, s[ ne ridicim frrd crd.cnire propnrl
zi de zi. Intristarea qi durerea care vin de la diavol aduc dezn[dejde,
noastrd cruce $i dacd va fi nevoie s6 ne rdstignim. Hristos
s-rr in timp ce intristarea ce vine de la Domnul ne aduce speranla cea de
rdstignit pentru noi. Sd ne rdstignim qi noi pentru El El nu errr
si
vinovat' vinovafi eram noi. prin urmare. rdstignirea noasffd esle
bucurii dititoare.
. in intunecimea lumir firi de sens care trdiegte tn mici frr6me
datorie de recunoqtinli qi este in acelaqi timp cea mai mare alinarrr
bucuria gi speranga, se afl[ lumina lui Hristos, a Celui ce a inviat pe
La umbra crucii Sale primim binecuvdntare qi sprijin, iar la
'Du..r*u umbrrr Cruce. El d[ un sens deplin vielii noastre qi ne frgbduiegte, farit
binecuvdntdrii Sale simfim nevoia de pocainl[. treburt, putinfa de a ne indoi vreodatS, implinirea desdvfirqini, Prin urmare, in
induratl numai intru Hristos. Durerea nu era prezentd la omul tk. fafa uner asemenea perspectrve nu existi loc pentru intristare gi cu
ll0 I lll
Teologia Durerii * A1onahul Moise Aghioritul - tVlonahul trIoise Aghioritul
Teologia l)urerii

atet mai putin pentru dezn[d[jduire pentru cd taate pricinile mfihnirir strdlucirea invierii, sb trecem prin propriul nostru Paqte, Ia pacea
sunt lipsite de importanfl in comparatie cu prilejul bucuriei viitoarc nesfrrqiti qi la lumina vegnic[, acolo unde nu existd nici un motiv 9i
gi sigure. nici un prilej de ffistefe, mdhnire, suspine, durere qi jale.
Fie qi numai acest dar ftcut de Dumnezeu omenirii, izb[virea Cea mai mare dintre dureri, moartea, a fost invinsl prin
de suferintrd gi de arci bucuria nefimurit[ gi plin[ de lumin[ ce ia moartea lui Hristos, iar lipsa de teami este ceea ce am dob6ndit noi
nagtere in taini in aceastd via!6 gi se des[v0rqeqte in cea viitoare, cea din aceastd biruinld pe veci qi nicicAnd intrecutd. Acum nu mai exist[
cu adevdrat sigur[, este mult mai important decet orice altceva oferii nici urm[ de speran![ pentru deznidejde, nu mai existl loc pentru
discursul exegetic filosofic, discursul imaginativ artistic desprc nelinigte qi frici, ci numai o singurl teamh continul sb fie prezentl in
frumos, dar gi discursul gtiinlific, inventatorul suferinlei de dragul suflet, ca nu cumva bucuria gi lumina sd nu fie a$+t de bogate din
alin[rii. pricina greqelilor gi nereuqitelor noastre. Un astfel de urcug spre
Durerea este puntea tainicb ce ne trece pe llrmul celilalt, lumina ve6nic[, faft zilboviri qi frrI indoieli, si aveli, vdurez din tot
necunoscut, dar atdt de dorit. Iar puntea aceasta poate s[ insemne sufletul gi cu smerenie eu, cel din urmi dintre c[lug[rii Sf6ntului
depIgirea sinelui, a lagit[1ii noastre, a lAncezelii, a nepdsdrii gi n Munte, care impreun[ cu voi se sforleazi s[-qi ridice propria cruce...
iubirii de sine. Marele teolog al veacului nostru, Pirintele Dumitru
Stdniloae, spune c[ ,,durerea inseamnl blAndefe, iubire, moartefl
tuturor celor ce 1in omul inldnfuit de aceastd lume gi care sunt ispito
pentru trup d0nd na$tere inliuntrul s[u patimilor, a tuturor celor caro
il fac pe om egoist, lipsit de libertate qi inchis intr-o existenld care se
repeti frr[ noimi intrucAt este fbr[ de Dumnezeu".
Rinile suferinlei noastre, dragii mei, vor trebui de bunil
seam[ ascunse de privirea curioasi a celorlalli, dar trebuie si finr
siguri c[ toate aceste rdni sunt urme ale cobor6rii divine, chiar daci
nu ne d[m seama imediat de aceasta. Ele sunt fbri indoiald semne ak'
iubirii cerepti care vin pentru a se preschimba in purta.re de iubirt
sffintl fa![ de Dumnezeu qi om. Sunt o lumind ce se pogoar[ dirr
ceruri in iad pentru a preschimba iadul in cer. Suferinla este o ca['
spre credin![ qi nu cdtre sminteala necredinfei. Este bine qtiut cd o
durere ndprasnicd ne zdruncin[ din rdrunchi, ne cutremuri qi ne ia pe
nepregltite. Dar poate c5 este inc6 tm bun prilej de a arunca luminil,
asemeni unui reflector, asupra addncurilor sufletului nostru pentru rl
ni se descoperi o lume negtiutd.
Precum Sfentul Apostol Toma cue l-a cunoscut pe Hristos
cel inviat din morli nu numai cu ochii qi cu urechile, ci gi pun6ntl
mdna pe El, astfel gi noi, prin experienla noastrl, ajungem prrrr
suferin![ si fim pdrtagi la Crucea Domnului qi si trecem pnrl
IT2 r13
Persoana Umand * Monahul Moise Aghioritul Persoana Umand - Monahul Moise Aghioritul
tr[i
ist, ci pentru a putea cu adevdrat linigtit.
2. Persoana umani O lume lipsiti de form[, infricoqati qi laq[, nedreaptb qi
vicleanb este lumea noastr[. O lume care din plnate ajunge in esenfi
Preacins titului Arhim. Nicodim Baronsis r6-gi rdd[ de sfingi qi eroi, de aceia care vor sd inldture lanprile
Etimologia cuvantului persom[ are sensul de cel care vecrr,, materiei gi s6 trhiascd mai ales pentru ceilalli. Astfel, in lumea
pnvegte inainte, care infruntl, care igi indreapt[ privirea fiA cestige neincetat teren situaliile c[ldu!e, lucrurile fficute
spre cevrl
V[ chem agadar, dragii mei, s6 privili inainte, s[ va tnfruntafi pe vur mai in parte, nervozitatea, qi toate acestea ca rezultat al trindeviei,
inqivb qi.sd privili lumea cu totul altfel, sd gdsili adic6 identitato* al nepdsdrii qi al fricilor noastre
persoanei voastre. sd nu r6m6neti la suprafafa lucrurilor, Ca sc[pare, omul de asthzi g[seqte fund[tura. Se inchide in
ci sil
mergeli mai inainte pe calea dialogului, respingdnd insd mdqtiro apartamentul slu, in biroul s[u, inlduntrul sIu, socotind fuga o
dramatice. Descoperind rolul pentru care Dumnei"u ne-a creat solufie" dar a te inchide in iznlme va rimdne intotdeauna cea mai rea
s6-l
jucim in lume, ne gdsim in fala imaginii lui Dumnezeu, rupere de prezent qi de aproapele t[u. Cdderea, degradarea,
adeviralrr
persoani, adevarata ipostazd. compromisul qi instrlinarea pe care ni le aduce picatul pot fi invinse
Hristos a recunoscut qi a respectat valoafea persoanei uman(, n critica de sine, prin impdcare, prin schimbare gi prin c6infi, clci
gi a drepturilor sale.ca mare fo4[, persoana, in gfindirea pdrinliror, tinla implinirii va rhmdne tot timpul negtirbiti in ciuda oricdrei
este consid eratd, reniltat al unei impliniri, al unei desivdrgiri natun ri, a oricirei indiferenle, in ciuda deznadejdii sau tulbur[rii
a I

Natura, desigur, este comuni tuturor, dar persoana este cea care ir astre. Iar acesta este un lucru de o importanld colosall.
adaugd trrsdturile particulare pentru cu o-ui sb fie unic irepetabil Dac[ nu devenim ingdduitori, ribdbtori qi curajogi vom rimdne
ai
Imaginea lui Dumnezeu este aceea de persoand inzestratd cu duh bolnavi qi neputinciogi sufleteqte. Sfinfii pirinfi, cei chema{i s[ se
qi cuvdnt pentru c5 Dumnezeu este modelul. Iar chipul lui Dumnezeu sileasci pentru a fi asemeni lui Dumnezeu, r[m6n mugi in fala
rdsfrdnt in om il face pe acesta persoand. in fata lui bumnezeu infirmitilii noastre alese cu bund gtiinli gi, cu toatd buna lor voinfi. de a
sunte'
persoane pentru cd in mod liber credem in Ei, it iubim ne fi aldturi pas cu pas, rdmAn neputincio$i in fata mecanismului urzit de
gi ne punerr
speranfele in El. Pdcahrl innegreqte persoana, dar nu o anihileazd, justificdrile noastre. Lupta omului de a ajunge din mic mare cu adevdrat,
aE,
cum vom vedea. Persoana infloreqte in relaliile bune cu celelaltt de a-qi uni toate pd4ile risipite qi de a se implini nu va avea so4i de
persoane, pundndu-se pe sine in slujba celorlalli, lucru izbindd fird cunoaqtere gi frrl har, fir6 cunoaqterea ndscut[ din studiu,
care d6 sfintenirr
unitapi iubirii, dup6 modelul persoanelor din sfrnta Treime. ' din r6bdare, din ucenicie qi din trezvie qi frd harul pe care !i"l dau
Biserica cinsteqte personalitatea umand qi o aqeazl suveranlr Dumnezeu gi dragostea Sa pentru lupt[torul umil qi plin de rdvn[.
in lume, dar numai in relapie cu semenul s[u gi merg6nd spre fericire' Cdt timp situaliile cildule i1i vor m6ngiia ,,eu"-ul, nepf,sarea
veqnic6. Am spus toate acestea ca o introducet. qi totodutd i1i va ap[sa mintea gi mediocritatea i1i va ingreuna mersul in via!6,
ca un
rezumat. timpul va curge frrd zbucium, dar qi fer6 lumind...
cele ce vor urma, dragii mei, sunt o incercare de a strdhge rotl Apostolul Pavel ne ofer[ o solulie: ,,Sd luim seiuna unul altuia
bun din cele lucrate de sfinfi pirinp in legdturd cu lupta omulur ca s5 ne indemn[m la dragoste". Numai prin iubire ii putem intelege
pentru a-gi gisi unitatea, penffu a grsi diferenfa misurii sarc, pe ceilalli pentru ca gi ceilalli sd ne inleleagi pe noi. Numai a$a putem
puritatea particularitblii persoanei sale gi asta nu pentru indura nedreptilile qi vitregiile qi numai aqa am[rdciunea care le
a deveni
individ, nu pentru a se uriformiza sau pentru se distinge in mod insolegte nu ne aduce rzolarca plin6 de deznidejde. I)ragostea poarti
tt4 ll5
Persoana Umand - A,Ionahul Alrsise ,,lghioritul
Persoana [.]mand - trIonahul A.loise Ashioril.ul
tot timpul cu sine infelegerea. i,.,
,,,, lar acest lucru il spune foarte frumos Sffintul Ioan Gur[ de Aur.
de Aur a trdit cu acesrt inde'rn ra-iubire-despre
care vorbea multiubitrrl Acolo unde domnegte noblelea iubirii, acolo toli ajung pdnf la
sdu Apostol Pavel qi a.stfer a putut si nidne rnulf mea
spre prefacere. funcliile cele mai de sus, dar se afli mai presus de functii.
Desigur, lumea nu va deveni nicicAnd
,,""*j pe p6m6nt, ,,,,
va fi nicicAnd lipsitd, de vrajbd, de rbzboaie, de revolti,
Trebuie s[ qtim c6 cei dintii pl[smuitii Adam qr Eva au
de pir,.,,,, pierdut ,,frumuselea prirnordial[" atrurci cAnd erau maturi, cind
lumea nu va fi nicicdnd paqnici, rispit[ de stricdciune gi
pbcat", dupd cum spune sffintul Neofit, pentru ci
f[r[ tr,. gustaserl din belqug din har, cAnd triiseri bucuria nemlsurati a
trufia veche tl,. libertlgii. Erau copli dupi cum copt era qi fructul, erau frumogr cum
c&nd pimantul qi ldcomia a1a1[toare nu vor r6sa lumea
aceasta sir frumos era qi fructul, erau pe atit de liberi pe cAt de ispititor era gi
prind[ aripi, ci o vor rrbliga mereu s6 se tdrasc[ in
senunchi. fructul. $tiau foarte bine ce se va intAmpla dupi ce vor fi muqcat. $i
Apostolul Par,,el. in rungire rui inqirui' dln nrinunatele
sart, totuEi au ales fructul, iar justificin pentru fapta lor nu exist6. Au ales
epistole, vorbepte. nu cu pufine lacrimi. despre nrdrimea
mrqelrcr calea apostaziei, calea exilului, a instrdindrii, a singurbtifii $r a
cddenlor umane care-l ripsesc pe om de harul clivin, dar qr
de unitatea sir pribegiei, au ales sd r[mdnb orfani. Amara lor libertate le-a adus
o societate fbri de ruqine, rhrd de rege Ei fbr[ Dumnezeu es{(, moaftea, dar asta dupd ce le-a adus am[rdciune, rdceali qi boal["
o societate ce dezgole:Ete inimile oamenilor ce o compun.
Friiele surrr dup6 ce i-a ranit frcflndu-i mici ffirAme. Cdlltoria aceasta indoliatd s-
insi in miinile onrulur, pentru cd er a fost chemat, ca toli ceiralti,
r;r a continuat in toate timpurile qi a atins punctul culminant in vremea
libertate, singura, cu adevdrat, adevdratd fericire. De
unui srngur insrr noastr6.
omul ajunge sd fie sclar,,r-rl libert[1ii sale, uzurpator
$i t,id6to, al ., Ce ieEire avem din aceasti experient[ plina de durere? 56
Apostolul vine imediat.cu,o solugie clar[ qi concis[:'Fi1i,
fralii nr..:r indurdrn rdul cu smerenie qi s[ pnmim binele cu bucune. S[ fim mai
s.clavii iubirii, respectati sfinlenia unicitdpii persoanei
umane, fi1i fir.r increz[tori qi mai ingaduitori. in ucert climat s[ se lupte fiecare din
de putinfa de a sinrli invicrie qi incapabrli de omorun, devenirr
toate puterile pentru pistrarea bunei cuviin{e, a sfinleniei Ei a
Dumnezei, deveniti li beri !
dreptblii. Dincolo de alunecinle, greqelile qi trufiile fiec[ruia se afl[
Tot ce a propriv[duit Apostolur paver poate fi rezumat
p.rl suficiente rezerve de bundtate inc[ neexploatate qr spre acestea
st[ruirea sa de a-i fac;e pe cer ce se cred liberi prin libertate
sclavi irr trebuie sb ne indrept[m privirea mai ales. Aparentele de obicei
mlrefiei iubini, pentru c6 abuzdncl de libertate ne-am pierdut
crriprrl inEeal[. in spatele oric[rei enerv[ri, oricirer izbucniri qi oricdrei
am pierdut cdldura casei p[rinteqti, am pierdut chiar gi
ceea ce arr neinfelegeri se ascunde o durere, o iubire neimplinitd, o nevoie de
fost inainte. Acum, numai i' Hnstos ne putem reface,
dupa ce ne-arr comunicare, o incercare de stipdnire poate sau de subliniere mai
qlefuit prin infelegerrs qi prin dragoste fafd de ceilalli
ioate acesr(, degrab[ a existenfei. Toti pdrinlii ne cheamd la aceasti stare seninl,
luc* se int6.mpld, dup[ .r* ,[rn, sfantul toun b"-rslhrrr, cJi, la aceastd ticut[ sbrbltorire a descoperirii frumusefii unicitdlii
cauza incdlcirii libert[1ii de sine pe care ne-a dat-o
Dumnezeu ccr persoanei umare care devine inci gi mai frumoasd prin intdlnirea
iubitor de oameni. in noua stare a lucrurilor, in care iubirea
esrc smerit6, dar cu atit mai drag[, cu aproapele, anuldndu-se astfel qi
suvefani, stipdnul este slujitor, iar slujitorul inceteazd
a mai fl sclar dizolvdn du-se orice leg[turi a i ndividualit[tu.
servll0r. StApdnitorul traieEte pentru cei peste care a fosl pus
s;r Omul este o taind frrd margini, aceasta este qi pricina pentru
domneascd, iar propiqirea lor este marea sa bucurie.
Cei condugi s,, care sunt sortite eqecului refetele pline de generalit6li ridicole.
miqcd liberi qi cu vciie burd, purldndu-qi cu respect qi
cu sfirrtenr,, Biserica ins6 ne cheamd pe fiecare in parte. Hristos qi-a vlrsat
condilia. Acolo oricine este ajutat sa-qi g6seascI unitatea
fiinter salt, Singele Sdu preasftnt pe crutce nu pentru o m&s[ abstractf Ei
il6 t17
Persoana Umand * Monahul,luloise ,4phioritul
Persoana Umand * Monahul lvloise Aghiaritul
confuzd, ci pentru U"""i6 n toli P[rin1ii.
omul cu greu se schimbl, dar reaclioneazi uqor qi urmeazi rgpedr.
A privi mereu spre in afar[ inseamni a recurge la un qiretlic
orice cale spre progres clreia i se integreazl vqor, acfionand
r:rr ingenios, dar demonic, menit si nu lase omul s6-qi gbseasc[ linigtea,
ugurinld in interesul facfiunii din care face par-te gi-devenind
fanalit:. oi si-qi caute prada neincetat, cdzfi"nd la rflndu-i prad[. Astfel c[ nu-gi
gi yai gi spune c[ nu doreqte cu nici * rhip ug,u
sr avem rrr va afla nicic6nd m1sura qi nici tihna. CrezAnd cu tirie in ceea ce este,
vedere totugi ceea ce este in avantajul nostru, adicd""ua,
a ne impbca qi * indiferent de ceea ce este, in realitate sau in inchipuire omul ajunge
avea rela{ii bune cu ceilalfl, fard arespinge pe cineva.
Rebelii, anarhiqtii, individualiqtii simt cu s[ fie, cu mare incantare de sine, judecitorul implacabil al lumii
tofrr lntregi. Ajunge si fie sclar,ul ,,eu"-ului sdu. Adevhrata tihnd vine insi
increzandu-se numai in mintea qi in ideile lor gi
"Ttigry"*triqti,
pncrna aseasta sunt cu totul fbrd de folos, fiind bolnavi
di' din a-!i congtientiza cu adevirat neputinfa dar qi putinla.
gi posedali dc Neinduplecare4 inclpdfAnare4 habotricia, fanatismul inseamni
d:Toni Pbcrtogii ins6 ne stimesc simpatia pentru ce gi noi sunte'
tiranie crunti qi ii m6ni pe cei ce le sunt credincioqi spre carcera
plini de pdcate, pentru c[ suntem cu tolii rdspunzdtori de rdul izolhi'i depline.
existent. Nici o gregeald nu poate innegri sirifundurile
autenticitarrr Nu le este ing[duit credinciogilor s[ fie pe placul oamenilor,
persoanei care vor rim6ne, in ciuda tuturor lucrurilor,.t.,
n.utinr.
f, spune Apostolul Pavel. Numai credincioqii sunt putemici, numai
neintinate, izvor de gi for!6, loc in care s[ s6p[m pentru a g6sr
?nergle credinciogii pot s6 se laude, dar desigur cu un alt fel de laud[, o laud6
frumuselea primordiald. picatul insi aduce omul in grea
situatre, il care d[ na$tere lipsei de team[ qi li-bert6fii, frrl ins[ ca acestea s[ fie
intdrzie in drumul s6u gi il_istovegte qi aceasta este gipricina
penrrrl gtiute de restul lumii, cum spune Sf6ntul Grigorie Teologul. Puterea
care pdcatul nu trebuie s[ devini ceva perrnanent, ajungAnd
pund stdpdnire pe om gi si-l amnce in brajele
astfel srl tri devine deplini prin boala noastr[, Suntem neputincioqi, dar
demadejd-ei. pdcatul nu in acelagi timp surtem cei putemici, cei pufini, cei alegi. Pe cei
gtt? ? faptl de ispravi gi nici o lege nu va putea fi mai presus dr,, bolnavi i-a ales Dumnezeu ca s6-i fac[ pe cei putemici s[ se rugineze,
divinitate ingdduindu-ne sd pdcatuim gi s[ dormim cu congtrnl,
iar pe cei simpli qi pe cei naivi, in adevdrahrl sens al cuvdntului,
linigtitI
Dumnezeu i-a frcut deosebili pentru a-i face pe cei invdlali s[ se
Pentru spiritualitatea ododoxi un loc precumpdnitor
. _.
atitudinea indeosebi fa[6 de Durnnezeu, fala de sine qi
il arc ruqineze. Prin urmare, dupd cum spune minunatul autor d,
rira a, celilarr epistolelor, Apostolul Pavel, noi, pruncii, noi, cei neputinciogi, cei
$i venim gi e>rplicim, chiar dwd, arthd,atd am avut-ocaziade a facc bolnavi, cei pulini gi cei mici, noi suntem cu adevdrat inlelepfi,
acest lucru mai in amdnunt. Eroism, progres qi adevbrat
ciqtig putemici, sdnitogi, mulli gi insemnafi. Cei umili gi cei dispreguili, cei
inseamnd a ajunge la c'noaqterea de sine, la senindtatea
ascetrcd gi hr negtiuli gi cei lipsili de putere sunt mai marii libertdlii. Sunt cei care
privegherea neincetat[. Iar incercdrile noastre continue
de a modelrr cu discrelie gi cu sthpAnire de sine se autolimiteazd qi renun![ de
firea celuil alt, incercwea de a ne compara cu cerilalt,
de a ne ararrr bunivoie la gloria puterii pentru a primi prostia intru Hristos, ruqinea
supenori in purtare, judecAnd cu mdsuri exterioare, qi
cl,iar gi de a'r,, lumii, puterea crucii, ffic6nd mici frr5.me pdl[vrigelile de geniu ale
ardta inferiori printr-o falsi modestie qi false vorbe
smerite sunt fhrii logicii lipsite de sens. Noi suntem cei care dob6ndesc comuniunea
sens gi frrd, rezultat Nici odat[ sinele nu este m[sura,
fie el drept si'r identitdlii depline cu sinele, cu toli ceilalli qi cu Dumnezeu, in
ledr_wt Forta mea nu se na$te din calitSxile mele oricare ar fi aceleir numele iubirii.
credinfa ci am dreptate inseamn[ ca celila]t nu are gi rezultatul
va ri Relalia lui Hristos cu credincioqii este una personald. care
o ruptur6, un conflict, o disputi, tulburare% adicd ciea ce condamrrrl
pune in evidenld persoana umand in mod cu totul deosebit.
ll8 ll9
Umand - l,Ionahul Aloise Aghictritt.tl
#na
1:":t:^.:'11-"
Persoana Umand - Monahwl l,toise Ashioritul
in
asemenea ,r, fundamentalS gi absolut necesard pentru intAlnirea saqr D,rmnezeu
evidenfd comuniunea profund[ oirt."'ei-ii*in
ar"r,,r, Puterea congtientd asupra sinelui, stipdnirea de sine, pofta cea
timp dimensiunea personari, ca principard
caracteristica a ;"Ii, neaducltoare de robie, cum o numeqte Sfintul Maxim, gi identitatea
comuniuni. Iar aceastd comuniunl euharisticJ
;;rd;
inalfe culmi in timpul Sfintei Taine lmpdrtdganiei. n,,,, dintre puterea de sine qi voinfi duc cu siguranfi la atingerea scopului
a "rl* viefii duhor,niceqti, lzr unirea prin har cu divinitatea, la contemplarea
Cu cdt omul duce o via{[ mai ascetic[, ascultAnd gr
pFnrunzind intelesurile.Evangheliei, lui Dumnezeu, la o persoand umani refrcuti qi la armonia deplinb
cu at6t mai muit se unegre crr intre voinla omului gi cea a lui Dumnezeu.
Dumnezeu, se bucuri de aceistb comuniune
persoan'. prin botez, prin.Sfinta imp[rtdganie ri iqi gbrli; adevrrarrr Asceza gi rugiciun ea ajuth mult in aceast[ lupt[ inil![toare.
qi prin cdin![, omul Asceza slujeqte rugdciunii, pentru c5 ea este cea care preg[teEte qi
participd prin har la modur p.rroni
de e*isi.nia--u-6ruantrr.,, creeazb climatul necesar pentru lucrarea rugiciunii, iar rugdciunea ?l
Dumnezeiesc, invdJdnd s6-gi iubeasca
Personalizarea omului se reahzeazd pe Ei
s6-qi urasc' sinerc face pe om slujitor al celui din inalturi, inger pe p[mant, purtdtor al
deprin atunci cdnd acesr. duhului Sdu, vestitor al mintuini, fruntor al p[cii cereqti pe pim6nt.
reu$e$te sb fie ,,dupd asemdnarea"
lui f{ristor. U. jru_ul acesll Agadar, mai intAi asceza, adici cea care ii d6 omului ajutor insemnat
incepe de la botezul divin, taina renaqterii
Petru, harul infierii omului de catre
omului, d;;;postorrrl pentru a-qi putea asuma cu sorfi de izb6.nd6, aceasti lucrare pe care
Hristos, cum' il nume$lc smerenia o va duce la bun sffirqit. Rugindu-se, gi mai ales in acest
Apostolul Pavel" prin care se conferi
o nou[ ro.1e iportaticd (l chip, omul se golegte de voia sa qi face ca voia Domnului s[ fie qi a
zizioulas) pi prin care omul devine un
trup cu Domnul, dupd currr sa, iar aceast[ voie nu este alla dec6.t mintuirea lumii. Dar de ce
spune sffi'tul Nicorae cabasira. in felul
ui*ro,-o,,'ui-.ujata rortl sihdstreqte omul gi de ce se roag6? sihdstreqte pentru cd acesta este
rena$te, se intrupeae[, transformandu_se
prin har, prin viala ?ntr,, singurul lucru, chiar gi asa cu totul frr[ de pre!, pe care omul il poate
Hristos Dar existenfa umand se desivdrpe$te
numai aiunci cand luptr,r ofen Dumnezeului celui wric care in toate abund6. Se roag6 pentru c[
pentru a participa acdv
.la dragostea evanghelici a lertfbr ii este cu neputinli s[ facd in alt chip, expresie a dragostei qi a
,,Participarea credinciosurui ra p"rroi'u lui Hristi,',';;;*
presbiter al zilelor noastre, se manifestf, in teorolr bucuriei, a mulpmirii gi a slavei, a ostoirii gi a jertfei.
,,in ,"iri.rfa-personal,i Un legdmdnt qi o cale de str6b6tut impreunb este leg6tura
bisericeasc[ aclicr, loc qi mod de autenticd
existenll a rumir intregr dintre om qi Dumnezeu, o legdtur[ in care asceza qi rug[cirurea ocupd
slujind cornuniunii profunde dintre credincios
$i d;;;;u,
a rnstaurat-o Hristos" (presbiter N. Loudovif.orl. o* .u,,, un loc de seam6, pentru c6 il duc pe iubitorul de Dumnezeuin portul
O_rf,-j-rp, ,r,,, insorit al mffntuirii, la bucuria intdilor n6scufi, la binele dint6i, la
spune Sffintul Maxim. Mdrturisitorul, igi
pdstreazd ir, ,.t"tru ,u .,,
desfrtarea de a fi fii intru Hristos pnn descopenrea persoanei noastre,
Dumnezeu in mod sigur qi absolui
totodat6.
ia";;i;;;H ;ilfurirarc,r pe care am cdutat-o neincetat cu strbduinli qi indelungi rdbdare.
Realitatea persoanei se descoper' Cind omul ajunge sd fie m6nat de bundtatea lui Durnnezeu,
prin dragostea penl.l ajunge la libertatea harului, la lipsa deplinb a fricii, la adevdrul divin.
Flristos, aga cum ea se pdstre azd,intrbiriie
sffirtecath, rhnith qi orbitd prin 6xpsanere
sfiniilor. Ouip.rro*. *r,,1 pdgegte in veEnicie pentru cd ajunge sd vrea ceea ce vrea gi
intinse de demoni qi prrrr Dumnezeu, fard a dori nimic altceva pentru ci aceasta este plinbtatea
alunecdrile firii umane carc are,,Jin proprie
voint[ o in"linulre ,p,,, absolutd gi acesta este scopul existenfei noastre. $i atunci putem doar
ceea ce este mai r'u". voluntare
sunt insd gi inillarea gi ,"fur.r.,,
persoanei prin indepdrtarea picaturui. sd iubim, pentru cd ,,Dumnezeu este iubire". Toate fo4ele se
Libertatea p.rro*.i esrr. intilnesc gi se unesc i.n aceastb expresie a iubirii dltdtoare de fericire,
120
t2I
* l,Ionahul I[oise Aghioritul
Persoana flmanii * lLonahttl.l\,foise Ag.hioritttl
f '(:rs()irnrf I irtrittti'i
aducltoare de dumnezeire, de unitate gi de fericire in str6ns[ leg[turd cu dragostea intru Hristos. Cu
rlrrrlr.t: l)(:r.s()iurc cslc
Cel ce iubeqte este cel care a pdtruns taina frumuse{ii lrrr Ittltl rrrai llrul{ snlul exist6 ca persoan[, cu c6t el se afll in comuniune
Dumnezeu in st[pfrnirea cdreia s-a l6sat ffirh a pdstra nimic ascur:. cu [)rrrrrrrczcu qi cu oamenii. Omul, p[qind pe urmele lui Hristos gi
pentru sine. Dragostea este cea care face ca persoana ce urmeazi ale ulrnagrlor s[i, sfintii, devine persoan[ unicd ce urmeazh modelul
calea dreapt[ s5 ,,intre la nuntd cu Dumnezeu", ajutind-o si st. l)ersomei unice a lui Dumnezeu. Iar a urma de bun[ voie pagii lui
ellbereze de iubirea de sine qi s[ ajungd la jertfa in trbire a lrl lisus insearnnS a face faptb aleasd gi hotbr6t[, qtiind bine care vor fi
Hristos. Marile impliniri cer man jertfe, tar manle jertfe ccr rezultatele ei, iar a l5sa libertatea de sine in miinile lui Dumnezeu
adevlrati lepbdare de sine, lepidare ce lipseqte insd lumii de astbzi 1r inseamn[ a dob6ndi siguranfa cea mai mare qi tihna deplind. Prin
din aceast[ pricind qi marile sale realiz[ri spirituale sunt mai degrabi Sfintele Taine Ei mai ales prin Sfhnta Imp[rtdqanie, Bisenca ne face
lipsite de insemn[tate. pe noi, nevrednicii, pdrtaqi la Trupul gi Sdngele Domnului. Biserica,
Rupturile aduse de cdderile omului nu il pot lipsi pe acesta clt. ,,laborator" al invierii, dupd frumoasa expresie a Pirintelui Dumitru
comuniunea personali cu Dumnezeu, dac[ ajunge s6 se c[iasci ilr Stdniloae, este locul in care persoanele cad la pace, igi gesesc
mod sincer qi si iqi indrepte paqii, uitAndu-se cu durere inapoi, sprt, inlelegerea, impdcarea qi sporesc in frumusele, persoanele acestea pe
cele ce Dumnezeu le aqteapti. Sfdntul Duh se afl6 tot timpul irr care le intilnim zi de zi in drumul nostru, persoanele acestea cu
preajmi pentru a-l ajuta qi a-l completa pe om mai ales in acest(. privirea expresiv de inexpresivd care spune multe despre drama
sfinte hotf,riri ale sale, pentru cd in cele din urml omul estt. pustietdlii, a singur[tdtii, a fricilor qi a speranlelor lor infr0nte.
condamnat la a se afla in mod liber in comuniune cu Dumnezeu. [)c Credinciosul, ridic6ndu-se qi inil!f,ndu-se treapt[ cu treapti
aceea incercd.rile prosteqti ale omului de a se opune indlfarii inseamrri spre Tatil Ceresc, se intrupeaz[ in Trupul lui Hristos, dob6ndegte
dragoste pentru nimic, pentru c[ tot ceea ce ne fine departe dc persoani cu ajutorul Sffintului Duh, se sfinleqte qi sfin1egte,
dragostea noastr[ pentru Dumnezeu este zadamic, sortit pieirii, ieftirr ating6ndu-qi scopul pentru care a fost creat, dumnezeirea prin har gi
sdrac qi aducltor de moarte. Miqtile pe care le purtam in timp, irr comuniune. Aceasta este qi cea de pe urm[ menire a omului acum, la
funcfie de situalie, stau mirturie prostiei noastre, rimanerii noastre irr apusul celui de-al douizecilea veac.
urm6, laqitl1ii, nefricii noastre de Dumnezeu gi ipocriziei noastre tl Veacul nostru ce se afund[ in scepticism, in criticism, in
ele pot fi distruse numai dup[ ce am vdrsat rduri de lacrimi fiertrintr nrhrlism qi in scientism, ba chiar qi in psihanalizl, sociologie qi gtiinte
Cu c6t mergem mai departe cu falsele infrligiri, cu atAt ne sponnr politice are mare trebuin![ de ceea ce aduce teologia ortodox[ in
durerea qi cu oricdt[ artd ne-am juca rolul unei alte persoane, aceastil problema cdut[rii qi g[sirii frumusegii frr[ de seam6n, a unithlii
nu face decit s[ sporeasci gi mai mult tulburarea din conqtiinl;r persoanei umane. Marea contribulie a incercalilor noqtri Sfin1i Plrinli
noastr[, pe care nici un succes n-o va putea potoli. in aceasti probleml este mai presus de aceste ezitante teorii
S-a spus ci numai la sAnul maicii noastre, Biserica lrrr filosofice gi de greqelile frumoaselor, dar indeajuns de indoielnicelor
l{ristos, este cu putin!6 transcederea, cea care ne fuce s[ mergcru cuget[ri modeme.
inainte. Relalia noastrb cu Dumnezeu schimb[ qi relaliile noastre crr Cu toate acestea veacul nostru, cel plin de at6tea vitregii, vrea
oamenii, pe care ii privim acum cu mult mai multh inlelegere ;r si cread[ qi chiar face sfor!6ri, se spune, pentru a respecta persoana
ingiduinfb. Virtutea plind de cural qi adevilrata cunoa$tere il poarl:r umand in toati libertatea, frumuselea qi unicitatea sa. Dar respectul
pe credincios in bralele pline de bun[tate ale lui Dumnezeu. ,,Exist" acesta nu este totdeauna adevdrat, ci adesea el este unul de suprafa!6,
inseamnl pentru Sfinfii Parinli ,,sunt in comuniune". lar comuniurrt.rr cu scopuri mai degrabb viclene. Fbr[ Hristos intdlnirea dintre dou[
t22 123
Persoana Umand _ Monahul Moise
Aghioritul Ashioritul
#::?ff'*n
Persoana Umand - Monahul A,[oise

umaniste nu au puterea de a exprima .,,,, nici psihologii qi nici psihanaliqtii, nici sociologii qi nici filosofii nu o
f"4r ut ,.'5"rl,illl,
i

de1in. Acegtia care au biruit asupra sinelui qi gi l-au pierdut prin jertfr
ff;#jl3.t:1:r:_
patnstrcd
,^:y: rd,Eri rrainice i"i"ffiri
intre oarneni. reololrru
;

de sine, care au siluit minciuna din l[untrul lor, acegtia, ca biruitori,


ortodoxd ofer[ imed iat d,ezregare acestei
p.bl;;. ;:;;;;
I

liber qi iubesc. Iubesc pentru c6 sunt liber. pot s[-i ajute pe cei invinqi de rdt[cirile lumii qi de riul vicleanului.
Libertatea frrd iubrrt, Dac[ de la aceqtia lipseqte sfinfenia atunci a line de un tat[
inseamnd lanfuri tiranici, pentru
cd libertate a fard iubire duce In
anarhie, la sinucidere,.ra iniolenli, devine ceva ce line de lege, ceva cumplit, lipsit de iubire, iar a fi fiu
ra nihilism. Iubirea este cea care
dE valoare persoanei qi nu olasf
si se piarda;"i;#;;
inseamni o obligafie. Daci lipseqte iubirea apare in locul ei
Iubirea este chemat[ sd pun6 in miqcare moarr(r constrdngerea supunerii qi a poruncii. Atunci rezultatele tbmiduirii qi
toate resursele de bun'tarr ale inilldrii persoanei rdnite se impufineazl, ca s5. nu spunem cl
din om pentru ca acesta s6 comunicl cu
ceirarf gi sd se elibereze trr, dispar cu desdvdrgire. Locul de spovedanie este, in cele din urmi, loc
cumplitul individualism. Tragic destin
reu$esc sd izbdndeasc3,
,u ,.i ,. ,*-iupq dar rrrr de tdmlduire, iar pocdinfa qi smerenia sunt medici, binecuv6ntarea qi
cumplit de nefericili ,*t r.i'.u* nu
sd gtie de aceast[ lupt6 qiinsi v0r
pun cu ugunnpe propri'e lor responsabilit.lr
harul tainei sunt intremel.ea, rar indrumarea duhovnicului inseamnl
pe seama altora. ajutor qi siguran!6.
Am vrut, dragii mei, s[ arit textul acestei omilii unui plrinte
Existd insd gi. o altd explicalie pentru acest fenomen
nl aghiorit pentru a-mi spune p[rerea sa qi pentru a-i aduce indreptdri.
necorectei lucrbri de sine, dar gi pentru
ucenicia in invd![tura ortodoia, in
,.i de a-ri face de iuna voi,, M-a primit in umila sa chilie cu bucurie gi o lumin6 extraordinari pe
bogrta experientd a sfinflror. chip. Am vorbit despre diverse lucruri qi la sfdrqit mi-a spus s[-i
,,Llbertatea" oamenilor de astazi'nu ls ingdduie
tuteld.
si ascurte de nici . citesc ce am scris. M-a ascultat cred cu atenlie qi m-a oprit de dou[-
ornenirea rucreazl cu sarg la* a-gi ,.iJ.-^perirgi, r'
desprinderea de trecutur marcat trei ori pentru a repella unele cuvinte pe care am crezut la inceput c[
d* ,in".*atorism, iar o parte a crr nu le-a auzit bine, dar am inleles mai apoi c[ nu i-au pldcut. Nu mi-a
lucreazd gi la uciderea Divinitdrii
ca rzvor de ro-bie, ingr[diri pr frcut vreo observalie anume, ci a inceput o discufie interesanti din
frustrdri, ca distrugitou.* r uutrnii.rtatii personaritilii
ror. in locur rur care v[ voi impdrt[qi c6teva lucruri pe care le consider vrednice de a
Dumnezeu a'eazh semizei pe placui
ror care, dup6 c6te se parc, le afla qi dumneavoastr[, incheindu-mi asffel omilia mea.
satisfac masca pe care o poart[.
,,Nu este aefoc inta_fiitor,, scrie In acea seard agadar, plrintele, care se afla la Sffintul Munte
episcopul de vanato, Aqfirgh,
,,iuplli c[ Biserica rui Hristos esrc de cdteva zeci de ani, mi-a spus:
Biserica lui ,,Tatil nostru" gt r'dhnt,r;r phrinfi,,.
Dumnezeu cu Tat' definesc propriiie
n.rrr,ii.'iiului r' ,,i1i mullumesc c5 mi-ai incredinlat gdndurile tale. Tema ta nu
noastre relafii cu El, care surl
relalii de dragoste deopotriv[ impartryta, este o temd ugoar[, chiar daci mulli spun multe pe acest subiect.
sincerd gi neinteresatd. Pentru Biserica noastri nu existb probleme de nerezolvat. Biserica nu
Cei care s-au deprin, .u *.ritrrea,
rug'ciunea gi smerenia l_ are probleme. Biserica se nelinigteqte pentru omul zilelor noastre cel
au primit pe pdrintere ror. intru duh,
fiind, at6t cat.ri. ,u putinfii,
asemenea 'Tatilui ceresc gi pot stdpdnit de nelinigti, dar Biserica preface nelinigtea sa in rugdciune qi
astfel sa ofere ajutor in ptuir*p*.ronut
fiilor intru duh pe care nu ei- i-au ales, ci Dumnzeu rug6ndu-se ii primeqte in bratele sale pe oameni qi ii ocroteqte.
i i-a dat. cer ce au Aceasta este tradifia Pdrin-1ilor. Astdzi, pentru c5, nu ne rugdm,
rucrdndu-se cu os'rdie rr i"urr.
*9i,lllumusefe
pnmenrrea persoanei.
yT*?
ili
Aceqria gi numai u.ri,il perrtr,
Je uaurn improviz[m gi inovdm, oferind ca solufi unice propriile noastre idei
aceqtia de{in puterea iubirii fbcbtoaie .i care uneori sunt gi ele suferinde. Nu o sb te pov[fuiesc, nici n-o sI te
de rninwri pe care, din pdcal.. laud qi nici n-o si-!i aduc vreo mustrare, ci numai am s[ md rog cu
124
r2s
Persoana Umand * Monahul Moise Aghioritul * Monahul Moise Ashioritul
Persoana Umand
sfiiciune. In timp ." urruio .rl,,
mea cu ardoare cat[ spre fiinfa ta>. Smerenia
este cea care dr lunririn
persoanei gi o face sd renasc6, iar egoismul
este cel care intuner,n
persoana gi nu o las6 s[ vadd bine qi pe
mai departe. Acest drrr Cuprins
demonic scufund[ lumea in intuneric qi nu o las-i
s6 vad6 ninic
altcevain afara interesului individual. Astfel, sdrmanul
poate sd prefacd lumea, chiar dac[ El nu a
D*"r*, ,,,,
vrut-o in acest chip, penrrrr
ci El nu a fost niciodatd un firan, Lumea considerb ascultarea robie Triste{ea Anxietfi{ii gi Bucuria Nidejdii .....................3
laqitate gi astfel este nevoie de multr muncd pentru ryr l. Tristelea Anxiet[fii ..........................3
ca lumea sil 2. Anxietatea Tristelii ........................20
dobdndeasci autentica sa gdndire eclesiastici cu
at0t mai mult cu c,l
nici noi, cei din interiorul Bisericii, nu o avem. Biserica este 3. Calea Ortodoxd a Omului.... ..........38
maicrr
noastrr gi nu serviciu public, de aceea Biserica incearc[
si con-vrngrl Via{a pi invl{iturile Starefului Sava de la Lavra
qi_nu se folose$te niciodatr de vreo putere
sau de weo fo4d pentru rl
sili. slujitorii bisericii nu pot r.re ,rrp.rtul, dar pot primi inirederc,r Pecersk din Pskov .........48
poporului datoritd viefii lor sfinte. Biierica
te roagd cu dragoste, iar
I Pov[fuirile gi indrumdrile Schiegumenului Sava...............48
atunci cdnd a poruncit, a cdnttin greqeal[ gi a v[timat 2. lndrumdri de suflet folositoare adresate celor
Istovit este omul zilelor noastre. Se nu-l obosim qi noi
mar care caut[ mdntuirea ...................,.78
mult cu exager[ri qi mai ares cu lucruri pe care ni.i noi- nu
nr r.
lmpunem nouiingine! Se ddm ceea ce avem gi nimic
mai mult... Scrisorile Stare{ului losif de la Optina 90
Am incercat gi eu, iubifli mei, sd vd oier ceea
ce am pdstrat cl
zestre din studiile mele gi din intalnirile cu pdrinlii
aghiorigi ai zilelor l. Toati viala noastrd p[mAnteasc[ trebuie s[ o
noastre care, dupi c"lm spune episcopur seiapion,
sJ str[duiesc s6-i;r petrecem in lupta cu rdul . ...........,90
phstreze,,sufletul bFnd gi liniqtit, senin gi piin
d. pace, neintinat pr
simplu, netulburat gi neiubitor de arginti, phn de iubire qi
milostenier. Binecuvffntarea Durerii pi Durerea lubirii ...............96
in comuniune cu ceilalp qi pdrtaq laiuferinla lor, iubitor 1. Teologia durerii........ .. .. ................96
de frate, dar
qi de striin, iubitor fa16 de cel serman gi plin d. 2 PersoanaumanS ........I14
.u.rint.-fru-oas.",,
iubitor de-adevir, pistrAnd unitatea sufletului lor gi vorbind
cu gras
dulce gi domol", adic[ tot ceea ce
line de autenticitatea cinstitcr
persoane umane pentru care apltimit Hristos.
Noi, in linigtea sfdntului Munte, ne-am bucura nespus
daci
am prinde de veste cd fragi nogtri din lume poartl
dimpreuni lupt,
cea bund pentru trdirile sfinte din sufletul lor qi pentru
a descope.
omul neqtiut din strifunduri a c6rui cunoaqtere va fi
de mare folos irr
lupta pentru omor0rea patirnilor, dar qi in a d,a strdrucirc
particularit[1ii persoanei prin Harul lui Durnnezeu cel
in Treime.
126 t27