ir

l'

llin lnvithturile
t

Sl'inIilor Pfirf;n$i
.Fl
.p.
H
.Fl
f{
)(t
q
t{
o
^l
"Fl'
{J-
g
:Fl
tq
(a
(,
H
.Fl
t{
s
.H
)s
{J-
)n|
F
H
(Fl

F
..1
a

- 2ll(l(r -
 Triste{ea anxiet[{ii - Monahul Moise Aghioritul

Triste{ea Anxietfi{ii pi
Bucuria Nfidejdii
M onahul Moise Aghioritul

1. Triste{ea Anxietilii
Anxietatea atinge numeroqi oameni, astfel incAt lumea este
scufundatl in agonie, teami qi melancolie. Anxietatea este atdt de
r[sp6ndit[, incfit a ajuns sa fie cu adev[rat boala secolului nostru,
cunosc6nd o r[spdndire at6t de mare, incAt pugini sunt cei ce nu au
fost lovili de ea. Acegtia, cei inc[ sdnitoqi, se prea poate ca, in scurt
timp, si fie b0ntuili de primejdia acestei boli, de consecinlele si de
influenlele acestei4 qi, in cele din urm[, s[-i cad[ pradi cu totul.
Numerogi oameni s-au ocupat de problema anxietilii. Ca
tAm6duitori, au voit sd contribute la t[m[duirea celor bolnavi qi au
socotit cq recomand6ndu-le cAteva calmante, iqi vor vindeca
pacienlii,
Omul suferind de anxietate este.de obicei intristat, infricogat,
dezbinat, lnnegurat, nervos, furios, obosit, nepdsbtor, pesimist gi
melancolic. Remugcarea gi sentimentul de vinovSfie, o stare de
disconfort qi de suspiciune, problemele de concentrare qi de
memorie, toate acestea au drept consecinle insomnia sau alte
tulbur[ri de somn, anorexia (lipsa poftei de m6ncare) sau bulimia
(nevoia exageratd de a mdnca), mobilitatea exagerate (sau nestarea),
abulia (lipsa de voin!6), hotdrArile luate pripit sau o activitate
desfbqurati neglijent. Cend este exageratl, anxietatea duce la
depresie gi chiar la sinucidere. Sentimentul ci omul nu este vrednic,
c[ este nedreptilit, sau starea de neplsare si perceperea gregiti a
realitillri, toate acestea sunt cultivate sistematic in sufletul omului
 Tristttt':t rutr.it:lit(ii - Monahul Moi,se AghittriluI
anxios, neintdrzrintl sli ltpal'it qi slmptomele somaticc clureri de cap,
diferite afecliuni cat'cliace, tulburdri digestivc ctc. Starea de
sl6biciune qi de epurzare subit[, presiunea si pesirrrisrntrl" indecizia qi
insingurarea, sensibilitatea exacerbata qi tristetea strttl elementele ce
insolesc tipul anxios intr-un fel sau altul.
Anxietatea poate proveni ditttr-trtt gol sau dintr-o
insatisfacfie, dintr-un necaz sau din tristele, clirr sirrgrtritate sau dintr-
un fel de pustirre, dintr-o fobie (fric[ de ccva) sau din timiditate,
dintr-o viat[ dezordonatd sau neatenti. Confbnn lladitiei ortodoxe nu
sunt fericili cei ce au lucruri de prisos, cei scul'undali in melancolie,
cei insingurafi in cele intutrecate, cei infricoqafr de greut[file vielii,
insomniacii - qi nu cei ce privegheazl -, cei ce p[c[tuiesc la petrecen
gi nu dau sufletului cuvenita odihn[.
Anxietatea in traditia Sfintilor P[rinfi, este o afecfune
psihosomatici adica o boald a strl'lcltrltri, dar Ei a trupului. Dup6
SfAntul Nil Ascetul trlstefea cstc rtsclttctlclt rtrttti vicrttte ce ne roade
inima. Este o mihnire, o descuritiiy'g - tlttpit Slanttrl loan Gur6-de-
Aur - prin intermediul cdreia tliavgltrl ittlcrvitrc in viafa oamenilor.
Iar Ar,rra Dorotei ne invafd ci't dcptirttrttett cslc lucrare a diavolilor
care nutresc negr[it[ invidie fir!ri dtr ()rlrrrcrrl
AnXietatea este ,,ClrOcili-r" 6r ..tlczlrrrc'rdllit" gi de Catre prezenfa
unui sentiment siciitor de vinovirlic, l)rovotrll tlc dttvoli din pricina
patimilor qi a pdcatelor din trccut lltttt' cslc sil slttrttcttt de-a dteptul
cb amintirea tuturor acestora trcbrricr slt tlrrvrui ntsctttttpirare smeritd
qi sincer[ spovedanie, incflt p1i1 lllrrtrl 1r lrrttcctlviiltlarea Tainei
Bisericii, s[ se dea celui bolnav iertitt'c:it pricrtlclot il slirrlrle.
Totodat[, vina este principala currzi lr erl,orsnrrrlur extrem Care
este rdd6cina tuturor patimilor. Umilita srrtcrcrlr(r. plrrrit tle demnitate,
incalzeqte inghelul egoismului smulgarrd rlin |il(licirri patimile pe
care acest4 (egoismul) le naqte. Smerettia ittltlcc, crc:ltrltbru si o stare
potrivit[ sporirii unei viefi duhovnice;ti li'urrrolsc ;;i slndtoase.
Smerenia Slfbegte anxietatea, aducindu-l pc ortl itt slat'ca sa fireasci
normali liniqtitd" spre a-l ajuta s5 ajungir la stalca suprafireasc[ a
indumnezeirii.
Egoismul insi, prin numeroasele sale pliiceri gi desfrtin, face
Triste{ca anxietltii - Monqhul Moise Aghioritul
ca lucrurile pe care omul le doreqte qi le caut6, in cele din urm[, sd le
dobindeascd spre a le stdpini. Bog[lia grisimea, cigtigurile ilegale,
slava trecdtoare qi cinstirile, ei bine" toate acestea, in cele din urmd
lasi in sufletul omului doar tristele un fel de jale, indispozilie gi
nernullumire. Lipsa de activitate, cand este vorte, precum qi munca
{6cut[ cu superflrciabtate, dar gi cele opuse - adic6, o activitate prea
intens[ qi griji prea numeroase - se fa.c pricind a anxietl1ii. La fel de
vitim[toare este qi strddania continub' a unor oameni de a-gi mentine
la cel mai inalt nivel bogdlia, slava gi cinstea dobAndite.
O altb pricinl a anxiet[tii ce cuprinde sufletul este
insafietatea, dorinJa nesteviliti de a dob6ndi ciqtiguri c0t mai mari,
proprietifi sau de a face afaceri. Acestea toate ,,incarc6" prea mult
suflelul" gribind venirea unei ,,insafiabile saliet[fi". De asemenea,
irrvidra este o patimi ce alimenteazd focul anxiet[1ii, frc6nduJ pe cel
irrvidios s[ ardi qi mai tare, c6nd iqi vede semenii ce o duc bine.
(iniind celui invidios, Sffintul Vasile cel Mare ii spune: ,,De ce te
irrtnstezi tu care ai invidia cuibdritd in inimd?"
Cartoforir, betivii, robii patimilor trupeqti, ai p6ntecelui gi ai
banilor, toxicomanii qi iubitorii slavei degarte sunt nrereu insoli!i de
anxietate, cat trliesc, fiindcl patimile pomenite nasc qi nutresc
anxietatea.
Oamenii anxioEi, de obicei, suferd de o mai mult sau mai
pulin vbditl incapacitate de comunicare, atdt cu ceilalli, cit Ei cu ei
ingiqi. Fiind sfiqiati liluntric, sunt oarecum obligafi s[ se manifeste ca
nigte extrovertili, lucru care, neindoios, ii sffciie qi ii oboseqte.
Oamenii care vor sd le gtie pe toate, si spund multe cei care
cdl[toresc mult, care iEi fac u$or cunogtinte qi leagl lesne prietenii,
cei care sunt impresionali, entuziasmali, vrdjili de citre impulsurile
provenite din imagini, pnveligti qi tot felul de lucr[ri sunt mai
degrab6, nsipili qi, cumva, incearcd s[ se ab1in6. Ei schimbd locuri,
spafii, oanreni, haine, ma;ini, numai viaja nu qi-o schimb[ in mod
I
Cu privire la cauzele Ei la urmdrile stresuh-ri asupra ornului contemporan, vezr
Irrcrarea lui Jean-Benlamin Skrra, S-IRESLL, traducere din limba lrancezd de Crina
llcrrna Coqor,sanu, Ird. Meridiane, Iluoure gti, 1999. (Note lr"ad./
 Tristclcrr nnxictrl[ii - Monahul Moise Aghioritul
esenfial. Ba chiar, in loc si o diminueze, iqi accentueaz[ aceasti
risipire. Sfintul Nil Ascetul o spune limpede: ,,Nu le e de folos sd
alerge spre a caqtiga ici-colo gi, astfel, s[ trdiascd nestatomic peste tot
qi neincetat."
Acelea;i urmbri le are qi o prost inleleasi interiorizare, unde
oameni ce tac ,jn exterior", vorbesc l[untric neincetat. Astfel,
aparenta lor tbcere nu le este intru zidire, ci cr"rltiv[ cu obstinalie o
maladivd stare l[untric6.
Urm[rile prezenfei anxiet[1ii in vrafa oallertilor sunt amare.
intunecarea intristeazd sufletul qi nu ii d[ libertatea liniqtii.
Nebdgarea de seam[ nu il lasi pe anxios si invele de la duhovnic, s[
fac[ ascultare, sI invele in general, sb studieze, sb se roage, sd se
concentreze gi s[ ajung[ la smerenie. Din viala sa lipsesc cu
desiv6rqire generozitatea, r[bdarea, toleranfa 6i bldndelea. In locul
lor se afll cele contrare: graba, enerv&rea, supbrarea, minia gi
relatiile interpersonale tulburate. Tipul anxios plaseazb
responsabilitatea altora, gisindu-Ei mereu jurstific6ri qi alibiuri, ffird a
pricepe qi a accepta faptul c[ pricina protrlemei sale nu este departe
de sine insugi. Astfel, principalele caracteristici ale omului anxios
sunt: enervarea, arfagul, ner[bdarea, rcplica prompt6 gi neatenfia.
Anxietatea slbbeqte rezistcnla orrrului qi ii atrage vitalitatea
spre exces, astfel inc&t s[ se osteneascl lixrrte nrult Ei sb se epuizeze,
s[ rimin[ nemdngdiat qi cumplit de ncrtrul;unrit. CAnd anxietatea
este l[sat6 si se instdpdneascd in inirrrir, o clistruge, ii ia puterea, o
ofilegte qi o face incapabili de a so ntti lrucura de ceva. Este, am
spune r[zbunarea legii celei duhovniccqti, carc lucrctu[ ca inceput al
pocbinlei. CAnd omul nu se 1upt6, carrd 11u se str[duieqte sd
indepdrteze pricinile care l-au adus in acoasttr stare insuportabild,
anxietatea devine gi mai puternici qi iEi inclcarttttil robul Ia acliuni
nedorite qi necontrolate: fug6, schimbarea locuirtfci, rrrizantropie gi
blasfemie. Cdnd sufleni paralizeazh, cilnd mintea se molegegte gi
cdnd se instEpdneqte insafietatea inimii, atunci ontul, ca hipnotizat,
este atras pe clriri lunecoase.
O bund diagnosticare, duce la un tratament adecvat. Am vdzut
care este dimensiunea intristirii pe care o aduce anxietatea in viala
Triste{ea anxietd{ii - Monahul Moise Aghioritul
oamenilor. Aceasta este o boal6 grav6, dar nu de netim[duit; este de-
ajuns ca bolnar,ul sd vrea qi s[ caute sd se timbduiasc6. Biserica este
o necuprinsd bolnil[, un loc de t[maduire a sufletelor gi a trupurilor.
Este spaliul adevdratei odihne, a pdcii de viali d[t6noare, a iubirii
gata de jertfr de sine, a bucuriei eliberatoare, a nidejdii
b inecuvdntate, a indeplinirii dorinlelor rugflciunii curate, a indreptirii
vielii virtuoase, a darurilor nesecate, a dumnezeiegtii milostiviri gi a
Iep ddirii poverii sufl eteqti, printr-o rbscump[rare sincerd.
Credinla il conduce pe omul pitima; la cultivarea pocdinlei,
unde stEruitoarea cunoa6tere de sine qi mustrarea sinelui readuc
fumina in intunecimea sufletului celui anxios. Cu cdt omul
dobdndeqte mai mult cuget duhor.nicesc, cu atit se indep[rteazi de el
anxietatea, pe care bltr0.nii duhormici de la Muntele Athos o socotesc
ca fiind opusd cregtinismului. Viala ritualic[ qi mistagogicd sunt cele
mai bune ,,medicamente" pentru t[m[duirea traumelor pe care le-a
llsat anxietatea in suflet.
Biserica doregte ca tofi creqtinii sI fie curali la inim6, liberi,
bucurogi qi implcafi. $i, cdnd vorbeqte despre luptd, ascez[,
intristare, jale qi fric6 in sens duhorrnicesc, nu voieqte si. chinuie gi si
inspdim6nte. Ci ingdduie o singur[ luptl, intru implinirea mAntuirii.
Agadar, lupta duhor,niceasci nu are nimic din caracteristicile
anxiet[1ii. Asceza nu este lipsiti de discemdmdnt, intristare, este
pentru Dumnezeu - Care S-a intristat penm oh, din pricina
neascult[rii sale -, jalea este de bucurii aducdtoare, iar frica este
respect qi recunoqtint[ fal[ de Dumnezeu Atotputemicul. Astfel,
Biserica foloseqte mijloace preventive, ca nu cumva omul si fie atras
in valurile consumismului, in belgug deginlat gi, in general, in orice
f€l de exces. Propunerea Bisericii - o viatr[ asceticd, in post,
infr6nare, sirdcie, linigte, smerenie qi simplitate - este reacfia
putemicl qi constant[ in fala unei societilli fafi zdgazuri, fdrd"
indatoriri, respect gi demnitate. Corecta utilizare a bunurilor
matenale pune la incercare rafiunea, sensibilitatea qi generozitatea
omului.
Harul iertdtor al Sfrntului Duh, prin spovedanie deasl gi
constantd, nu inglduie s[ se incuib eze in suflet intristarea anxietAtii $i
 Tristctca anxictir{ii - Monahul Moise Aghiorihtl
a unui insuportabil sentiment de vinovdfie. 0 spovedanie cu pocdi.n!6
sinceri este cel mai bun medicament pentru boala nurnitd anxietate.
Spovedania tlmldu i eqte preventiv qi izb [vegte.
Iubirea in Hristos este mereu uleiul care t[nr[duiegte rinile.
Qf_agoslp.U,l-umgryg care, in general, este delinita .9i.-dg
anumite
interese, gerdn*d yl rasp-lll:- pq"_mdqu16 gi saJis{hgfig, "fig1potriv6, il
salbitiCeqte pe om gi, uneori, il aduce in situafii de necontrolat.
Iubj:{e,q:qlgjli.se450:{,$1t-e-s"6-C[td;r;;A,so.saciince' Sa S-e.--6-udure qi sb
rabde Cei st[pdniti_4p {Lqggglpa lU"ryr-p-AppA yot llt111l sd fie iubili; ei
vbr ca ceilalif sa"-aibi-gntp--de- ei" da-r g011{ -?g_gap!3 n-q.se_-pctrece, sunt
cuprrngi dr .elUplgtc-Credincioqii iubirii celei creqtineqli" asemeni
lui.Dumnezeu, iqi iubesc semenii aga cum se iubesc .pe ei inqiqi, cum
se cuvine. Astfel, scapb din plasa anxietblii, de vreme ce la
Dumnezeu nu exist[ anxietate.
Cel ce iubeqte nid[jduiegte. Nldejdea in Dumnezeu nu-qi
dezamdgegte niciodat[ prietenul, ba chiar ii dhruieqte pace, linigte qi
mullumire, Deplina incredere in noi inEinc Ei irr putenle noastre nu
rezolvh problemele. Dupi Sfintul lonrt Sctrrarul, nidejdea este
bogifie, comoarl, odihn6, liman de lilriqtc, troarte a dezlldejdii.
Maica Domnului este buna nraicit il lttlttrcr, nbdejdea celor
demid[jduifi. P[c[toqii ce nddljduicsc in nriln ltri l)tttnnezeu nu sunt
nelinigtili gi cdzuti in deznidejde, llindcrl lu rrrrrtrcroase pilde ce le
indreptilesc nddejdea: desfrinata, lirrl lrsipitor, Zaheu, tAlharul,
Maria Egipteanca, Moise din Etiopia, Sllntrrl Attgtrstirt qi mulf alli
,,eroi" ai Evangheliei qi ai Sinaxarultri. Nirtlc.itlc:l ir1_l4gqe?gpface
sd nu mai fie nevoie de medicamen_lg_lttLlrglnrpc Srlr'rtcii dobordli de
-Irrs1eie,Tfi'priEffia sEieAiATi, selffinii: t.,i,ipi, i', ('cl care hrinegte
zhurbtoarele cerului gi impodobegte florilc larinii irr chip minunat.
V[duvele, orfanii, cei ce jelesc, bolnavii, ttccitzttrile trec[toare *
fireqti, am spune, pentru oameni - nu trebtrre sit sc transforme in
supirare permanenti gi anxietate.
Asc,eza, infr6narea, frica de Dumnezeu, cu discerndmdnt 9i
smerenie sunt medicamente putemlce, prevclttive, dar 9i
t[mbduitoare, &le grelei boli a anxiet[1ii. Bolnavul trebuie s[-gi
schimbe felul de viafa I se va schimba
ffgjgq.c_e;q1ighltq1"]afa
B
Triste{ea anxiet[{ii - Monahul Moise Aghioritul
$r@ om ce petrece frrb oprire, ce se risipegte,
pleaci in vacan![, care igi bate joc de to!i, care se implicl in tot felul
de lucruri, care se golegte, care e ner[bdbtor qi nepisdtor, se
condamn[ singur la cea mai anxioasi tristele. Iar cel ce inlelept
irrlj'unti ispitele qi greutdlile, diferitele situalii qi schimbiri omenegti,
viafa gi nroartea, care se cdiegte sincer pentru picatele sale, cel
irrlclept, agadar, iqi pregiteqte fericitfl bucurie. Insd cel ce in chip
boln6vicios se sperie gi tremurd infriro$ut,-pgl .* nu ,rr.a r[ *db d.
rrroarte, eratf,cA", v[dit lucru, ceva nu e in regul[ cu viafa sa. Cel ce a
"-,^
irrv[1at sa trdiasci tbr[ risipd, dar gi fdrd zgarcenie, a inv[1at sd
plgeasc[ in mod echilibrat pe calea celui ce se mulpmeqte cu cele
absolut necesare, care il scutesc de robia imbuib[rii qi a bogdliei
dcE6nfate. Cel ce niddjduiegte mai ales in Dumnezeu qi in sfin1i, std
birre pe picioarele sale Ei nu cel care ii linguqeEte pe aqa-ziqii mari ai
lllhnAntului, alergAnd dupb ei, de vreme ce aceqtia sunt doar cdrjele
qchiopdtatatului s[u. Cel care a inv[fat s[ se retrag[ departe de zarvd
i;i de tulburare, c[utAnd dulceafa liniqtii qi bucuria p[cii invifdtoare,
irrdepirtat fiind de flecdreala unei actualit[1i ieftine , va avea mereu
drept tovardg[ singur[tatea, ceape care, pentru pulin timp, n-a voit s6
Monahii qi viala lor au multe din care oamenii se pot inspira
cind au in inimi intristarea dup[ Dumnezeu, f.arh a se intrista totugi;
cAnd au in inim[ amintirea morfii qi totugi nu se tem; cdnd sunt s[raci
de bundvoie, dar nu sunt nefericili; c6nd tind neincetat spre cer, Farb a
ccda; cdnd sunt singuri, dar nu suferb de singuritate; cdnd trec prin
viaf6 t[cufi gi liniqtifi, bucurindu-se in tainl, fdrd de tulburare. in
chilia bunului monah nu p[trund lesne frica, temerea, nelinigte4
Irrlburare4 nep[sarea, supirarea sau intristarea. Monahul iscusit
nlung6 vicleana acedie prin stdruitoare priveghere, prin rugdciune
ncincetat[, prin smerenie de patimi ucigdtoare, prin lucrarea umilinfei
gi a curSliei. Astfel, dupi lumin6torul Sfint Ioan Scdrarul, Sinaitul,
rnonahii, de inseri luminafi. devin ei in$i$i lumin[tori ai h'mii-
SfAntul Ioan Gur6-de"Aur, monahul oragelor, prietenul
 Tristctca nnxictirtii - Monahul Moi,ce Aphiorihrl
monahilor gi al monahiilor, spune c[ viala monahall este frr[ de
fric[, nu este rnvadati de zarvd, de stng[tclc dem[dejdii,.--de
gemetele bolnavilor; ci in viala monahilor donrttcsc bucuria lipsiti de
nelinigti qi de anxietate, precum qi o necuprinsir lbrrcire, o negrdit[
bucune a sufletului in fata limanului ltri l)urnnozcu, cdnd se vdd
plutind mlre{e gi trufaqe corbbri pe-ntrnclclca nritrikrr.
Oare greuti{ile obiective pe oarc lc uu dc infruntat oamenii
sunt cu adevdrat intemeiat prilej Ei pricinir a arrxictirtii? Din punct de
vedere o(odox, prezenla anxiet[1ii in via!a credincioqilor este
inacceptabi16. Feluritele lrpsuri qi rrecazuri, traclilia ortodoxi le
socoteqte bine{bc[toare ince rclri intru matur|zarea i in frumusefarea
q;
lumii sufleteqti a omului. Astfel, creq;linul inva!6 s[ indure qi s[ aiba
ribdare, sd agtepte, sd spere, si n[daiduiasc6... Aceste evenimente ale
viefii sunt indispensabile,,exerci1ii " cftrho'nniceEti intru desbvdrEirea
omului duhormicesc. Astfel, cel cc luptti va ajunge pe celilalt mal,
unde sufletul ii va tresilta de negriiitri bucuric qi vcselie liuntric6., de
mulpmrre a conqtiintei, de oclihnl irrrpiicatii, cltrlcc, liniqtitd Ei
bucuroasd, de uitarea tuturor srtualrilol tlrrr ttccul cc l-au intristat, aga
va fi sc[ldat, cu totul, in supralircltscu lructtticr. Accsta este spaliul
celor brne qi drepte care ne umllltr tlc lttltrvirrtlrt lrttcttric, dup[ cum
spune Sffintul Teodoret al Cyrulur.
Din pdcate, in zilele no&s1rc" itt lolttc ctrttlltlrrttnlo ce se aud ql
se scriu, adesea se face refeliro la uttrictitkr c:r slut.c .iustificat[,
natural[, ce n-ar fi decit rezultatul nclirrllrr t:orrlerrrlrollrrrilor care, de
asemenea, este socotit[ a fi o calilalc. rt rlovutl]t (l(r (:rciltivitate gi de
inteligenfa Totugi, cei ce sustrttltcr'slrr sl)un gr c:1 anxietatea
exacerbatd are drept consecinfi inscltturiit ;i. itt licrtcrll, o tulburare
sufleteascd ce produce nervozitate, nranic, rtctitlrtlrrrt: 5i grab6. Aici
imi aduc aminte de cuvintele unui bltran tlttltovtrtc: dc la Sfintul
Munte, care imi spunea: ,,Noi, fiule, consiclellutr t:ii lirrltul e cu totul
neinsemnat'
Aproape jumltate din populalia lumii alia-zrs; tlczv<lltate, la un
moment dat al vietii, se confrunt[ cu serioase tulburitri de somn. Le
rezolvd cu medicamente, cu somnifere, cu bluturi alcoolice qi altele
asernenea, care, cum se gtie, influenfeazi foarte mult c<lmportamentul
It)
Tristc{ea anxiet5{ii - Monahul Moise Aghioritul
qi dispozilia oamenilor. Chiar qi oamenii de qtiinli gi medicii
menfioneaz[ faptul ca schimbarea modului de viaf[ d[ rezultate mult
mai bune decAt adrninistrarea de medicamente psihotrope. insd
alxrrdarea propus[ de bisericd cere curaj, ribdare, st[ruin1[ gi
srrrcrenie, care, cum bine qtim, nu prea sunl lesne de aflat la omul
rrrodem.
Omul modem nu se lupt6, din pricinh cb ii place sd petreacb
brne, petrecere care i-a dat o oarecare odihn[, l[sindu-i gi mult[
iubire de sine qi multumire de sine. Chiar gi credinciosul se teme de
iacl, se teme de moarte, se teme de Dumnezeu, insi nu se poate opune
tcndinfei qi ataqamentului fald de cele materiale gi, de aceea, nu poate
ll condus spre reinviere. Lupta videqte dorinla omului de a se
rrurntrri, iar apoi Dumrnezeu insuqi va incuraja urcuqul. Astfel, negnja
lirf l dc lucrarea duhrtrmiceasci a curilirii, a pir,iii poruncilor qi a
tlobAndirii virtuflor, ing[duie s[ p6trundd in viafa ornului anxietatea
t:urc adesea, cum spuneam, este insogiti de tristele, teami, slfbiciune
srrllcteascd gi chiar gi de dezn[dejde. Stin de rugine, durere, uimire,
rrcliniqte au mai ales femeile, ca unele ce sunt mai slabe; bdrbatii simt
y1l)azh, mdnie, fune, url gi lipsd de evlavie. Desigur, preschimbarea
lcestor sentimente inaintea lui Dumnezeu ii poate ajuta foarte mult
prc oameni,
CAnd tinerii din ziua de astdzi sunt nevoili sb se adune in sine,
tlcvenind antisociali, cultiv6nd patima duqminiei qi a rdutilii, devin
vtrlnerabili in fala acliunilor diavolegti gi, in locul lui Dumnezeu, pun
lrttimile trupeqti qi banul, iar viala lor, incd de foarte devreme, se
sr:urge in anxetate. Aqadar, cum ar putea fi scoqi tinerii la lumind gi
ll plindtate, cAnd tot felul de priveliqti, lecturi qi audifi - ce le sunt la
rrrclemfini - sunt absolut negative? C[ci morala autentic ortodoxi nu
srr refer[ qi nu se limiteazL doar la pistrarea exterioard a tipicului qi a
r'ornportamentului, ci socoteqte cd o_pfemisd absqlu4 jurltla
lihrntrici!
Pirinfii pustiei, deqi viefuitori departe de oraqe gi degi nu sunl
rontemporani cu noi" pot contribui in mare mdsurl la lupta pe care
olrnenii o au de dus pentru a scdpa de o via!6 din ce in ce mai
,opli'qitd de anxietat,:. Impicafi qi luminati. acegti phrinti ai pustiei
1l
 Tristctcr anxictritii - Monqhul Moise Ayhiorilul
puteau vorbi despre pricinile, Iipsurile, greqelile, eEecurile qi
doringele care il liceau pe orn sh se robeasc[ anxictir{ii
Am putea spune c[ epoca noastri estc rrnA a instr[indrii.
civilizalia tehnologiei, prin uluitoarele nrodalirirti ale comunicdrii,
face ca relaliile interpersonale s[ fie rnai rcci. oarrrenii se adun6 in
diferite locuri unde se distreaz[, in aukrbuzc, labnci Ei gcoli. Totuqi,
tofi rim6n cumplit de singuri Ei insingumri $i accasta, din pricinf cd
a disp[rut vechiul tip de vecindtate" iar vielurca in cartierele cu
blocuri are multe dintre caracteristicile urrei aclcvdrate barbarii; in
acelagi timp a dispdrut chiar qi cel mai clenrenlar respect qi incl qi
bunul sim1. Oamenii mor, indurh. suferinle gi pitimesc, cu desivArqire
singuri, in apartamente-inchisori. Dlstanla dintre noi ingine qi vecinul
nostru cre$te tot mai mult, pe nr,isur[ ce cresc pretenliile, drepturile qi
revendicirile noastre, astfel incAt, in cele din urm[, nu ne mai
apropiem de semenii noqtri. Astf'el, lte incarcerb.m noi inqine,
contribuind la intensificarea singuratirf ii 6i a anxietdtii noastre.. latd
acum care este antidotul, aqa cunr ni-l tlir Slantul l)iadoh, Episcopul
Foticeii: ,,O bogatb dragoste fhla dc l)rurrrrczcu acluce o dragoste
egal6 fafd de semenii noqtri... Datorrtir drrlt:c:lri lrri l)urnnezeu dispare
toatd amdriciunea reutdfii". lal Sliirrlul Muxrrrr Mirturisitorul,
urmdnd aceeaqi logich a dragostei, astf cl liliiic;;tir ..('cl ce il iubeqte
pe Dumnezeu nu poate s5 nu-l itrbcrrst:lt pc licrct-r olrr ca pe sine
insuqi". lar Awa Isaia astfel ii clirscirlca 1rc: ut:crricii siri zicdnduJe:
,,De vi veli intovdriqi cu doi frati, ltcclrrr srr licr r:u bligare de seamd
la sine insuqi qi s[ nu caute a inviila suu u lx)r'rrrrci unul altuia".
Acelaqi awd, plin de discernantAnl 9r [rliindcler. slirluiegte astfel:
,,Dacb fratele t[u ve face o mincare co n-() lcsl plclr grrst<las[, sdnu
cumva s[-l mustri, zicdndu-i cdn-a ieEit crrrrr llobrrirr, l$a cum ai vrea
tu, ci mai bine cauti sb vezi cunl ar fi sir auzr trr irrsuf i asemenea
mustriri -sau un altul -" cum te-ai necaji.. ('ugctrinrl nstfbl, vei afla
odihni ".
Dragostea fa1[ de semeni nu se exprintl cloar prin gdnduri
bune, ci qi prin rugiciune. Rugiciunea este cea care leag[ cu
putemice legbturi, carc dureaz[ punfi, care imprietene$te, int5reqte,
mAngfrie, t[m[duieEte qi ajut[. Ea este expresia celei rnai des[v6.rrqite -
t2
Tristefea anxietdfii - Monahul Moise Ashioritul
dac[ putem spune aqa - qi celei mai dezinteresate iubiri. Sfantul
Maxim Mlrturisitorul spune: ,,Nu te lisa invins, ci mai bine tu insuti
sir invingi ura prin dragoste! $i aqa s[ biruieqti: rugandu-te pentru
ll'atcle t[u Domnului, cu deplin[ sinceritate".
cel care cu adevirat se roag6 qi iubeqte nu poate fi acuzat,
v.dit ca mincinos, nici nu-gi poate jigni qi judeca aproapele.
l)ragostea il ,,robeqte" firii sale sfinte qi nu il las6 pradd rauiatii.
l'r.ainfeleptul sfent vasile cel Mare spune: ,,cei ce gr[iegte
irrrpotriva altui4 uneltind s[ il cleveteascf, sau s6 il batjocoreasci in
vlcun fel, ponegritor se cheami, chiar de ar fi adevdrate-toate cele pe
r:ure le spune". Iar sffintul Ioan sc[rarul, cel at6t de subtil, datorlte
tlrscemdmantului s[u gi datorit[ felului in care pricepea chipurile
pirlimilor, spune acestea: ..Judecarea aproapelui gi ponegrirea lui se
nlsc din ur6, fiind o boal6 subtild qi o sigeatd groasd infipta in trupul
tlr:rgostei" Awa Pimen, temei al discem[mAntului, astfel ne invala:
..irr ceasul cdnd acoperim greqeala aproapelui nostru, Dumnezeu ne
l.:operl propria greqeal[". Tot aqa ne d[scileqte qi Awa lsaac Sirul
slrundnd: ,,intinde-ti vegmAntul asupra celui ce a greqit gi acoperi-l pe
.1, fii rdbdltor qi nu cumva qb-l disprefuiegti pentru greqeala sa!
Acoperb-l pe cel ce gregegte! Astfel il vei incuraja (intru cele bune) gi
vci fi Ei tu ap[rat prin mila lui Dumnezeu..".
cine iubeqte cu osebire cele materialnice, afl6 in aceasta o
prrcind a anxietigii. Presa, televiziunea, publicitatea, turismul qi altele
irsornenea, ne aruncd spre cele exterioare, fdcindu-ne s6 dorim a
rlobandi din ce in ce mai multe lucruri. Riutatea prisosului de orice
s.r a ajuns cu totul neinfranat[. Inleleptul socrate obiqnuia a spune:
..('cl ce poate sa foloseasc[ lucruri c0t mai puline, acela se va afla cel
rruri aproape de divinitate". sofocle, poet rragic, constatd pe bun[
rl'optate: ,,Banul d6rim6 civilizatii intregi, schimb[ bunul curs al
crrgetului, invdfdndu-l s5 iubeascd cele de ruqine, felurite vicleguguri
qrr, rnai cu seam6, tot soiul de lucruri lipsite de
evlavie". Sfintii parinp
iu pustiei de infelepciune invit[toare, intemeindu-se pe Sffinta
l'vnnghelie, vorbesc din belqug despre acest subiect. sffintul loan, cel
( (' il scris de-acum cunoscuta lucrare
cu titlul ,,Scara", spre ceruri in-
rlrrrrndtoarea, vorbind despre demonii iubirii de arginti, aqa gr[ieqte:
l3
 Tristc(crr anxictitlii - Monuhul Moise Aghioritul
,,Aceasta este inchin6toar ldolilor, fiicd a necredinfei, pncin[ de boli
gi betequgun, ghicitoare a b[trinetilor, vestitoare a lipsurilor..'.
Dragostea pentru cele trupeqti are Ei ca cumplite urmiri.
Dorinlele exaceilrate, adeseori absurd nesaful" diavolul - cel ce
uneltegte numeroase ispite -, intAmplirile Ei lcgliturile nelegiuite,
inchipuinle gi visele, g6ndul de a dobffndi qi de a crrceri tot mai multe
qi mai multe in viitor, toate acestea sunt aclucritoare de tristete 6i
anxietate.
Daci anxietatea sthpAneEte viafa oanrcnilor, aceasta se
datoreazd,faptului c[ omul s-a robit p[catului. Iar eliberarea sa din
lalul anxietilii consti tocmai in eliberarea sa din laturile picatelor.
Astfel ne invald multincercalii Sfin1i Pdrinli din trecut, al ciror
cuv0nt de inv{[tur[ este qi ast[zi la fel de actual, flindc[ omul din
toate timpurile va c[uta infrigurat sA afle izb[virea, linigtea, bucuria,
pacea" adevarul Ei lumina.
Astdzi oamenii inving boli crcnice, epidemii cumplite.
Totuqi, in acelagi timp, sunt stlpAnili clc iurxietatc care deja a devenit
o permanentb in viala lor. Tragic estc lirptul ctr aceast[ stare nu este
departe de viala creqtinilor. Oare ce sc irrllrrrpltr, clc oamenii Bisericii
igi duc anxietatea peste tot? Constatalcrlr aceasla nu este doar tragicd,
ea vddind o grav[ inconsecvenf[ in cc pnveEte trilirea unei adev[rate
vieli cregtineqti. Neindoios" este v<lrba rlcsplc un fenomen lesne
observabil,, care nu este o influentii vcnilii rlin nre,cliul inconjurltor, ci
o greqiti atitudine fa!6 de viat6 in rcnoral o tlczbinare in flelul in care
ne situ[m in cadrul Bisericii, dar qi lalir tler rxr irr;irre. Chiar gi cea
mai benign[ gi trecitoare form[ de nrxictatc vilclcq;te cd nu am
conqtientizat in profunzime primejdia [i:lrrlur gnibit 1i superficial in
care piqirn pe calea sporirii noastre dulrovnir:o;;li ltaptul ci nu
observlm aceastd pnmejdie, arat[ ce pacoil sullctrrlrri nostru este gata
sh se prbbuqeasc[ gi, totodatd, este o clovacll a n;l*ziselor noastre
biruinle duhor,niceqti. Poate, dintr-un purrct clc vedere, este
interesantS. observarea intregii situa[ii, tcrclntri pentru a pricepe
dimensiunea sirdciei noastre, atunci c6nd, atAt de lesne, ne l5s[m
tAr01i de anxietate. C[ci e mare neciv a socoti firesc nefirescul gi a
convielui cu anxietatea, cu negrija din obicei gi cu situalra generalbin
L4
Tristefea anxiet[{ii - Monahul Moise Ashioritul
care se afl[ cei mai mulli oameni. De asemene4 mare cidere este a
socoti cd existenla anxietafi are doar etiokrgii patologice qi somatice.
Acesl lucru este cu totul neadevdrat qi trebuie spus c6 pe adevdralii
c:rcdinciogi nu ii incovoaie nici moar-tea. ,,Las sd se uneascd cerul gi
pirrrrAntul" -spunea awa Siluan in Pateric - ,,€u tot nu m[ voi
irr liicoqa".
Prin urmare, este cu totul intristltor faptul cA aceastA stare
srrlleteasc[ generald, vag[ gi de-a dreptul ur6t[, aduce atingere
crcatinilor pe care Hristos i-aizbdvitprin sangele Shu din toatd robia
yr clrora le-a dbruit negrbitl gi veqnici bucurie qi libertate. cum
poate fi un creqtin mereu tulburat, agitat continuu, cuprins de
rrrolancolie, de tot felul de psihoze qi manii? Doar spre acestea sunt
rrrinafi numai cei lips4i de n[dejde, rhzvrdtitli, frustralii, cei din cale-
nlar[ de plini de s[av6 degart[, cei prea trufaqi, pesimigtii qi
rrrvidioqii! credincioqii, care cu neclintiti credinld ii urmeaz[ lui
l)umnezeu, nu iqi pot prelungi chinul, nu pot fi st[p6ni1i de temeri
rro.iustificate privind prezentul gi viitorul, nu pot tr6i intr-o stare de
pormanentd enervare qi intr-o necontenit[ insatisfaclie. Lipsurile,
piregelile, problemele, ispitele, toate acestea ii pun la incercare gi ii
rrrrturizeae[ pe credinciogi, aduc6.ndu-le un soi de siguranlb gi
leigfindu-i rnai mult de Bisericd gi de Tainele sale; de aceea, adevlralii
crogtini se simt bine, relaxafi, avand inima deschisd gi voioasd. viafa
irr Biserici dd celui ce lucreazh in ea necuprins[ bucurie
rlrrhor.niceasc[, pace lduntricd $i o fericire pe care am putea-o numi
,,pqnic6", Necazurile, obida, rnizeriile de tot soiul, meschinhriile,
crud{eniile oamenilor, certurile qi bArfele nu pot fi apanajul
t'regtinilor qi nu le pot altera calitatea de cregtini, nu din pricinl cd,
rrrrc<)ri, oameni fiind, n-ar gregi gi ei, ci fiindc[ ei nu aleg pentru
Ioldeauna calea greqitd ca mod de viafi.
Inglduifi-mi, v[ rog, sd stbrui in acest punct, fiindci il socot
lirrrfle insemnat. Aici avem de-a face cu ceva ireconciliabil, ca sd" zic
rr;;1. Cum e cu putin![ s[ fie cupringi de anxietate creqtinii, de vreme
.'.r i Dacd aqa ar
'ilrr lucrunle, atunci ne-am afla dinaintea unei grave contradictii intre
t'rcdincioEi gi necredinciosi: care ar mai fi diferenta intre ei? sinsura
l5
 Tristclca rnxictir(ii - Monshttl Moise Aghiorilul
explicafie o gisim in faptLrl c[ anxietatea poate si apar[ in viala
,
credinciosului doar in conditiile implrlind.rilcredintg' .4*. Aceastl
pulinitate a credinfei menline sufletul cregtinului intr-o stare de
agonie, de neliniqte, de tulburare gi de triste[e 0 credinll fierbinte
izbuteqte s[ distrugi pAnd qi cea mai nricd untri clc anxtetate. Prin
urmare, cel ce crede fierbinte in Dunrnezeu, avarrclu-l- mereu viu in
minte pe Dumnezeu qi sentimentul faptului cir Ul prctutindeni Se afld.
apir6ndu-1, nu este tulburat de anxietate.
Cu smerenie s[ ne recunoagtem pufinatalca credinfei, indoiala
ce grabnic ne incearc[, desele influenfe ale eveninrentelor dimprejur
asupra noastrS, dar gi prea slaba noastr[ reacfie in a ne impotrivi
atacurilor anxietilii. Smerenia ne este un foarte puternic ajutor, ea
fiind un fel de inlocuitor pentru toat6 r.reputinfa noastr6. Sd mai
spunem qifaptul ci anxietatea ,,evit[" convietuirea cu smerenia...
ln vremurile noastre, cele cu totul lipsite de smerenie, se
remarci o neliniqtitoare cre$tere gi rasptnclire a anxiet[1ii Ei, mai ales,
la vArste destul de fragede; de aceca, anxrclalca constituie o problemd
social6, de vreme ce adesea clucc llt tlc:prcsic Ai la abuz.de
medicamente psihotrope. Numdrul tol rnui rrurlc al oarrenilor afla1i in
aceast[ situalie este ca o fotogralic irrcc[o;utli rr sitrurlier generale.
Inqiqi oamenii aflali intr-o asenrclrcA slurr: srrl'lcrlcruscii privesc lumea
fdrda simti nici cea mai micd bucrrrir:, vazittrl-o. cr si-l spunem a;a,
printr-o lentili deformatoare. Ourrrl :rttxios se: tonlc sA infrunte
realitatea. Adesea el se teme, clcEi n-:ttc, dcr cc: sri ii llc team6. Se
treze ste inainte de vremc sau d-ojlMlilCil-l UIL l, :r ritl r rn Pgrritrec e
pnnJazg_dg_blperactivitate sau de initctivrtrlc Srr sirrrtc obos*i-t,farda
ie fi ostenit in vreo lucrarq_anunre ltstc sllrplirrt dc scntimente de
vffi a. rrririratc ;;r dc liustrare. Ca s[ se
t[m[duiasc6, cel ce suferd de anxietalc llcbuic sri vt.ca s[ se vindece.
Aceasta este o premisd absolut necesal'it, c:licr c:slc lbarte anevoios
lucru a se vindeca ti a fi ajutat unul ciu'c n-r ctczul niciodatd in
nimic.
"supraomul" lui Friedrich Nietzsc,hc'" ..clczrtAd[jduitul " lui
t ll
l,'riedrioh Nietzsche ( ltt44-1900). lilozol'ge nnan 1\'ttltt lnnl.)
t6
Tristcfca nnxietdlii " Monahul Moise Aghioritul
AtUg(gmrs',,,insinguratul" lui Jean-Paul Sartrea,,,neruginatul" lui
Nil<os lr.azantzakis', sunt tipuri ce conduc la absurd, la nihilism qi
i rr I c cc t ualism. Aceasti constatare iq i g[seqte argumffififfirir
I
,rpc'rr-ftrdce-stoi autori, opere in care, prin concepfile lor am5gitoare,
:rt:rutolii gi filozofii acegtia igi expun conceptia negativb allrpra
prolrlcmelor vietii. Implinirea existentiald a credinlei poate
r;rierrnrpira omul din epuizanta anxietate a vremurilor noastre. Iar
r'rrrrtl omul se va eilbera cu totul din cadrul social al vietii - care
;rrfcrsr.ra altereazd con$tiinla qi criteriile creqtine - aceasta il poate duce
r;prc neingdduite gi antievanghelice concesii care, la rindu-le, il
;rr uncd pe sSrmanul cregtin in dezbindri l[untrice qi in tristefe.
St:r'iitorii pe care i-am menlionat mai inainte, c6nd ii ironizeazb, pe
r'rcgtini, trebuie spus cb au oarece temei, pe care il afl[ tocmai la
t'rr-r$tinii fiarAbdgare de seam6. CAnd in viata unui creqtin dim peste
tlt'll'rsare, mullumire de sine, flecireal6, lene, superficialitate gi c6nd
t'u1',otul evanghelic ,,S-& s[ldgluit in
pustie", atunci, totugi, nu
rrsciurrn[ cb au intru totul dreptate scriitorii lipsili de n6dejde, ci c6
:;urrl nedreptelli in$i$i crestinii, cdrora le e greu sd explice prezenla
rrrrxiet[fii $i a urmirilor acesteia in viafa 1or. Stbruim asupra acestui
prrrrct, fiindcl il socotim foarte important
Crestinul laicizat, netrdind in lepidare de sine, in sacrificiu de
r;rrrcjri;utenticitate qi responsabilitate, este dus in grave amAgiri,
p. .di
',",.*d
,l" qi
rzlrilvitoarea bucurie a negriitei binecuvdntdri dumnezeieqti.
I irrrr[duirea. smerenia gi luminarea, ca s[ poatd fi atinse, cer
.. r rrl amenf indeh-rngat, lucrare sistematicd a dumnezeieqtilor porunci
I
'n lbcrt Camus (1913-1960, eseist, rornancier, clramaturg, a prezentat in opera
,'r 'u'rrlirnentul absurdului destinului uman. l se decerneaz?i premiul Nobcl pentru
lrlrrirltrrii fir anui 1957. (Nota lrad.)
' .lc,an-Paul Sartre (1905-1980), lilozof gi scriitor frzrncez. Marcat cle
l,'rr,,nrr-:ttologie qi de Heidegger a elaborat o teorie a existontialismuhLi. axati pe
r;r;rrrlll rlirrtro orn qi libertatea sa. (Nota trad.)
Nil.os Kazantzakis, scriitol grec, ndscut la lr'aklcion, in insula Creta 11883-
(Nttlu l.rad.)
l't'.
t7
 Triste[ca anxietrltii - Monahul Moise Aghioritul
gi o continul gi smeriti ucenicie intru aflarea intemeierii virtuoase, a
implinirii $i a unirii in Hristos.
Fiecare om care tr[ieqte gi care se miEc[ in lume in fiece zi
frrd prudenlb,fard, rugine, atenlie qi grij6, care ,,se bucur[" dehegrij6,
de distracfie ieftinI gi de bucurii uqoare, caphthce merit[. ins6 cel ce
ci depdqirea acestor situalii meschine ii
simte va aduce o
Triste(ea anxietdtii - Monahul Moise Aghiaritul
indifurenfd qi, sl zicem aga,,,nesimtire" fa1[ de cele ce se petrec.
insl, a;a cum ne invall Sf6ntul Isaac Sirul, oamenii necugetati
l) rr) l.; I rlgglibnql e ulsernn ata, ch i ar in preffi
,
t't'-r tlr'ept, se afl6 destul de departe; unii ca acegtia nu gtiu c[ mai
lrrrcr lc e a supqrta durenle pdmdnteqti gi osteneala ascezei, dec6t sd

este o bun[ ocazie de comunicare cu Biserica, cu Evanghelia, cu

pace
rodnic6, igi va pune mari intreb[n in pustia singur[td1ii sale. Aceasta
i,lJl:l
e n r r elli"Eral6@liGf,rtul uciderii sufl etulli ".
l:
sfinfli, cu SfAnta Liturghie, de studiu" de discutrii cu pirintele liuntrul s[u,
du-se spre
duhor,nicesc qi cu cei in Hnstos frali ai sdi. rzbutegte si distrugl intunecata plasi lesuti de anxietate. Iar
Un qi mai potrivit prilej celui ce voiegte a cugeta la lucrun rrop[satorii. ingerc4nd sd se mint[ cu false bucurii, se ineacl ?n ape
mai elevate, care prilej unora le produce anxietate - in mod paradoxal rrroartB-5_i igr chinuie sufletul. Oricum a} sta lucrurile, togi au dreptul
sunt ,,chem6rile" zilnice intru cldere, impunslturile mdniei, sil n[dajduiasc6. Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul la izbivitoarea
mecanismele alienirii qi ale instriin[rii. Dezamdgi.rile ce vin din poc[inf6. N[dejdea in Dumnezeu intefeqte lupta; iar lupta ugureazb
partea rudelor ;i a prietenilor, bolile dese, morlile subite ale unor cnlca spre dobdndirea smereniei.
oameni dragi, greqelile la fel de neaEteptate precum gi c[derile in /- La rdndul siu smerenia pdstreaz& mila lui Durnnezeu; iar
plcat Evenimente qi intdmpldri, care tulbur[ sufletul, trebuie socotite I lnrul poate fi atras doar prin autocontrol ll_autosupravBghere.
lucruri la care se cuvine s[ ne aEteptdnr. Ele.nu trebuie s6 n'e Omul ronr*Tpgiql uq6 .d.
surprind[, nici s[ ne descurajeze, dimpotriv[, trebuie s[ ne ,,r qi
matuizeze duhovnicegte qi s6 ne int[reascf. Drama umanit6lii incepe
in momentul rizvrdtirii, in clipa in carc l)rotop[rinlii au fost alunga]i -
din Rai. De atunci ne insofe;te meroir llrxietate4 pe care o putem
alunga prin sincerd pochin!6 qi, rnai cu serrnl, punfindu-ne nldejdea
in Dumnezeu.
Nu exist[ om anxios - avAnd, totuqi, cugetul limpede - care sd :*-Tdihnd
izblvitoare qi slobozire din ghearele anxiet[1ii doresc
nu se nelinigteascd pentru sdnitatea lui sullelcascl, pentru buna rlc aici, din Grldina Maicii Domnului, locaqul sffint a lgatdpacqa, al
rdnduiali gi pentru armonia sa l6untricii. lliserica ne propune s6 ne rnoreniei, al u in toat6 inima, voui
analizdm viala aminunfit, cu mare alcrrlic Ai. totoclath, sd privim cu Irrlrrto4TeEaruia dupd cum lucreazi gi se ostene$te pentru cev;a mai
b[gare de seamb spre lume, in general, r5i sprc l)umnezeu. C0nd lrrrrr qi mai inalt.
anxietatea il incearcd pe om, prin intArnpl[ri de liece zi. se prea poate
ca tocmar aceastd incercare sd-l ajute Ei s6-l indrume spre
aprofundarea cuvdntului evanghelic care neincetat ne vorbegte despre
ceva aflat dincolo de cele efemere, trecbtoare qi neinsemnate,
desigur, flri a respinge cu totul cele ale vielii noastre. Aceasta,
agadar, nu inseamni, o ?ndepdrtare de pulsul viefii sociale, nepbsare,

l8 l9
 Anxietatm tristctii - Monultul Moise Aghbritul
2. Anxietatea Tristetii
Bun[starea din Grecia de astlzi spi" in gcneral, dezvoltarea"
progresul gi odihna prea multa, ii inciilzesc pe oarrrenii de la orage qi
de la sate ca un soare. TotLrqi, un nor intunecd sufletele grecilor de
azi. in fiecare zi, utxietatea le este multora insofitor, neingdduindu-re
sd se dedice "nematerialnicei hucurii".
Drama omului modem anrinteste de eroul lui Eschil,
Prometeu inldnluit, care el insuqii se condamnd, inchizdndu-se pe sine
gi chinuindu-se singur. Lanturile grelc ale celor zidite gi dobandite ir
leagS de stincile golaqe ale izolirrii ;;i alc irrsirrgur'.lrii; eroul este b6tut
de aprigele vrlelii ale patrmilor" insarrqcrat fiirrcl neincetat de rele
p[siri camivore.
Omul modem este robit qi cl tlc lbbra coa nrare a iubirii de
bani, a dobdndirii unor cdEtiguri uEoalc ;;i u cclci rnui viclene am6giri,
ce este insolit[ de iscusite minciuni, clc rrclrriccprrt ru'zite nedreptdli qi
de grea violenf[, dar qi de nes[troasa pltirni-r l dcsliitirrii, cu ale sale
nebdnuite exaltiri, de numeroase lilbii" rlc rrcpislrc, dc pesimism gi
de nihifism.
Pentru cei care socotesc ch nu cxistir l)urrurczcu, alung6ndu-L
din viala lor, situalia este $i rnai grea - tlollrric s-o sptrncm - insb frri
a mustra sau a depiqi sfintele lirrritc alc libcrtrrlrr Este foarte
impoftant de gtiut dac[, o datd cu Dunrrrt)zcrr" arrr alurrgat din viata
noastri q.i morala bunbtAlii, a adev[rulur ;i a tl'erlilirtii. O moralE
,,amorald", adici lipsiti de morald, qi atitrrclinca ltcc care decurge de
aici, sunt rodul gi totodath izvorul marii lragcrlii a ornului, ca unele
din care purcede tristefea anxietblii.
Kant susfinea c[ morala este elementul rdeal al esen{ei
umane. Morala se opune pasiunii. Morald fhrl Dunrnezeu nu poate
exista cu nici un chip. Starea morali general[ (proasta) este aceea ce
20
Anxietatea tristetii - Monahul Moise Aghioritul
rrrrllc;lc continuu ispita anxietdlii. Manifest[rile unor oameni izolali
;r lirrnurrea unui anume tip de grup social oglindesc o stare amoral6
crrrrr UilDe$te pe tot omul cuget[tor ce se straduie$te sd indephrteze
. k'r r ror r rr l deznddejdii.
Onrul duhormicesc triieqte astizi intr-o continud primejdie.
l;sle greu incercat gi mereu este ameninlat, gata si fie tirAt in
ir\('nlrrra ticerii, a insotirii cu anume oameni sau a compromisului.
| )csrgur, rezistenla nu consti doar in constatarea realitilii, ci qi in
rrrotlalitatea qi in metoda ce trebuie folosite, dar despre care nu vom
vorbi aici. Lipsa de activitate duce la sclderea continui a numbrului
,rrrrrcnilor cu adevlrat distinqi din punct de vedere duhormicesc.
livcrrimente a cdror forfd a pbrut trecdtoare, totuqi, au dus la alterarea
e rrrrclului acestora.
A:culizarea fenomenului imbog[frrii qi sporirea desfrt[rilor,
('ir o 1)utemicd presiune, au condus la incontestabile stdri de anxretate.
l)clrlina laicizare a alungat cutezut[a nobil[ sau a adus trufia,
..olilirrd" simplitatea qi ducAnd astfel la intensificarea verbiajuluio.
f ottrdatl caracterul entuziasmant, ca s[ zicem aq4 al unei adevdrate
vrcli pline de liniqte gipace, a fost inlocuit de exagerate qi multe griji
r;r tlc tulbur[rile unei vieti nes6{ioase, mediocre, umilite, cArtitoare qi
rrrolrorAte.
Alunecarea in pldceri, cumplita dominatie a tehnologiei qi a
rrrrr6inilor, rrnlSrile multor compromisuri ce vddesc lipsa iubirii de oameni
rr liro pe unii dintre seinenii noqtri - pe cei mai slabi -sa caute spre leluri
crugcrate, llic6ndu-i astfel robi unor situatii foafie complicate, ce lin de o
r rrrlfice igrrord cu desivdrgire tradilia ortodoxd greaci, de via{i dititoare.
InrJi a dori deloc sd fac pe propovdduitorul infldcirat, ce prea lesne ii
lrrtlcrci pe toti gi pe toate, de la inilfimea amvonului ce ii conferd o atlume
,iul)crioritate, ag vrea si rnai fac cdteva rnici observafii, rnici constatiri.
Lrcruri pe care - nu md indoiesc - Ie-a{i discutat gi la care vd gdndi{i qi voi.
('cl cc vd vorbegte astizi nu aduce cu sine din Sf6ntul Munte Athos in
f nrrunsrrl vostru orag acea originalitate foarte ciutatd astdzi totuqi, vb rog
,ii1 nu aruncali ca de tot nefolositoare pufinele sale g6nduri ce sunt incd
crlront de actuale, care sunt pricini qi surs6, dupi cum ne invali Sfintul
'' Vcrlriaj - vorbdrie, flecareald. (Nota trad.)
21
 Anxietatea tristctii - Monahil Moise Aghioritul
Maxim Mlrturisitoml. dcsivirgrtul filozof qi teolog bizantin.
Indepdrtarea grecului modem, care cade in plasa egoismului
qi a iubirii de sine, ii limiteaz[ infelegerea exrstenfei qi a triirii in
semerenia cea in[lfdtoare. Filantropia celor bogafi adesea devine
sfidltoare gi extrem de nepl.1cut6, tocrnai fiindc[, in realitate, ea pare
ci ia in der6dere nefericirea celorlalli. lndividualismul i-a frcut pe
oameni foarte,duri, amintind de alte epoci qi de alte locuri. Amintim
aici cd PuqkinT spunea: ,,Mult[ vreme voi fi drag poporului meu, cdcr
lira mea atrezit fruntoase serrtirlente gi fiindc6, intr-un veac barbar,
am adus laudd libertifii Ei am propoviduit dragostea fate de cei
neciji1i".Iar Gogolo, cu subtil umor, ironizagi el nedreptatea social[.
La rAndul s[u, un alt scriitor rus, Turghenievo, trlgea semnalul de
alarmh cu privire la lipsa unui corect compoftament social. infeleptul
qi profeticul scriitor Dostoievskir0 sustrinea cu tdne libertatea qi
pociinta sdracilor qi a nevoiaEilor.
Viala din ziua de astdzi ascunde qi ea mult6 gi nevdzutd
suferinfl. Psihologii rimdn uimili irr fiece zi, vilzlrnd s{r[cia
duhorniceasc[ adusi de traiul prea imtrclEugal. Oamenii de astdzi
sunt,,nigte chinuili frr[ de chinuri", inf icoEali E;i nervoqi, tulburati qi
plictisi1i...0 cea!6 se a$teme Ei pcste relafiile interpersonale,
afect6ndu-le astfel inc6t nu se mai pot pnvi in oclri prieteni qi rude.
De aici qi intemeiata intrebare: Meritd sii ne lupt[m. pentru
dezvoltarea unui mod de vrafi care nc clucc la instrdinare gi la
anxietate? La ce bun inmullirea boglliei Ei a bunlstlirii, a puterii qi a
slavei, de vreme ce aceasti agitalie se transfbrnrir irrtr-o profundd
anxietate? lnventivitatea curiozitbtii umane este chcrnat6 a-qi g6si o
noud directie. Tot ce impiedicd dezvoltarea clulrovniceasci, de bun[
seam6, de la necuratul purcede, chiar dac[ str[lucc;tc qi vr[jegte; nu-i
lucru menit a aduce virtute, iar lumea aceasta prca urult nu va mai fi.
Oare mogtenirea ce-o vom ldsa, s[ fie doar profuncla anxietate?
Dragostea celor multi s-a ricit, deqi, in nrsd paladoxal, a
7
Aleksandr Sergheievici Pugkin (1799-1537).scriibr rus. ('Notu tracl.)
" Nikolai Vasilievici Ciogol (1809-1852), scriitor rtts. (Nota tra(l.)
" Tvan Sergheievici Turgheniev (1818-1883, scriitor rus. (Nokt ttad)
"'I,iodor Mihailovid Dostoievski (1821-1881), scriikrr rus. (l{otu
LL
Anxietatea triste{ii - Monahul Moise Aghioritul
crosctrl numbrul organizatiilor filantropice. Pacea,,circul6" inarmatd
;i in llalcani. Neinleleptii ,,infelepfi" gi necugetalii intelectuali sunt
tlrr t:r.r irr ce mai mulfl. Astfel se creeaz[ un fel de nestare, neliniqte,
rrt'sr1',rrriurt5,, delisare pi chiar tulburare. Se discut[ lucruri efemere, se
rrli;icnzd cele trec[toare, se pune accent pe cele lesnicioase, se
rrrr-rrlintizeaz[ cele nefiregti qi sunt iubite cele (lucrurile) ruqinoase.
| )trp rnvarea, dec[derea, pdng[rirea, efemerul, schimbarea, alrrrAnarea,
lo{ttc acestea fac cu neputin![ apropierea de inseninata fericire.
Exist[, totuqi, qi motive de optimism qi loc de nlde.jde. In
viirlt risipit[ a cetdlenilor adunali in mari aglomeralii, inci nu s-a
$tnrs cu totul lumina fencirii. Nddejdea, de minuni fbcitoare, incd
liirrrilduieqte oameni grav bolnavi, ii imblAnzeqte pe cei aspri, pe cei
rrtrtlcslvirgili ii duce pe calea cea bun[, celor sinceri le db curaj gi pe
t'rrr ncliniqtif , ii linigteqte.
Oricum, astdzi, cf,nd se constati o zhddmicire a nldejdii,
rrrrtftrrite gi neaqteptate eqecuri, surprize tragice, asthzi, a6adar,
1'11r;itinul cu adevirat inteligent iqi creeazl un fel de apirare impotriva
rrrrxretlfii gi, in ciuda tuturor tristelilor gi necazurilor, nu se nec[jeqte,
rrplirrs de mdnie, chiar de-qi vede distruse toate frumoasele planuri gi
lrrograme. Chiar dacl intunericul anxietdlii face mai dificile un g6nd
crrrul Ei un somn dulce, sensibilitdlile qi sentimentele, cre$tinul
rrlrufine cel plin de nddejde, datoritl maturitedi dob6ndite, impdcat gi
bltind, liniqtit gi netemdtor.
Anxietatea constd intr-o neliniqte de durat6, o temere
rr*vfizut[, o continudrisipire qi un gol de neinleles carel bintuie pe
,rrrr, flcdndu-l sd sufere un chin necontenit. ingbduili-mi si m[ opresc
I'rrlnr Si s[ fac cdteva observalii personale. Iertafi-mi, unora deja
r unoscuta stdruinfd de a nu pdstra cu severitate o structuri foarte
r orrrclltd a acestei conferinfe, cdci, realmente, imi e foarte greu s[ fac
rt('(rllsttt.
in primul rind, tipul anxios este vrednic de compasiune,
lrrrtdc[ se afl6 in suferinfd. Desigur, nu este ingdduit nimdnui a se
grrrrln cu el in chip condescendent, de vreme ce condescendenlanu e
trrgfidtritd nimdnui. Partea sa de responsabilitate este incontestabilS,
rnt ttive lul nostru de inteligen![ gi de noblete ne dau dreptul la dialog,
tt.ad.)
)?
 Anxictatca tristclii - Monuhul Moise Aghioritul
desigur, nu in calitate de invir[ltclri, de apreciatori qi de thmlduitori,
ci in calitate de frati qi de prieteni
Anxiosul cstc tcnlat sii adopte un conlpo(amcnt vddit tulburat, cc il
derajazd qi pe el, pror,'ocindu-i un soi de nclini6tc. Arta, gtiin{a, istoria gi
teologia sunt chcnratc 0 sc ocupa dc vicliurclc bolii r,,cacului nosfru, irrsi nu
le pot qi nici nu trcbuic si lc intoarci din drunr. Cunr s-ar pulea explica
satisfic5lor fenontcnuI plictisului cc cuprindc lunrca occidentali r'ietruindb
in bunrstare'l Dcja qi grccii au cizr.rt in acccaqi capcani. Insr fac ceva ce nu
li se potrivcqle. Grecii au avut dintotdcautra un pronuntat sentiment al
fibefinlii. chiar daci unii crau siraci cu duhul sau doar din punct de vederc
material. Eroii revoh"r{iilor grcccqli. slin(ii Sirraxamlui nostru, eroii din
povegti, din literaturi qinritologic - dcsigur. lhri a spune cdto\i aceqtia de-o
seaml sunt - au o alti .,rcspira{ic". alt aor. o intensd dorin{i de via{5, nefiind
marca{i de prizonierat, de boala sarr do ncnorociri.
Bisericile, livezile, petrece rilc, nr.urtii
din partea continentall
a Greciei, f[rmurile insulelor greccpti" torte ncestea nu ingdduie celul
ce vieluiegte in aceste locuri, sir aibir cugctul acoperit de ceafa unui
birou inchis. Cartierele, s[rbdtonlc, disculiilc, cantccele gi dansunle
populare, psalmodierile, bocetele, pclcnrrir.jcl c, irrchinarea dinaintea
icoanelor, fbg[duin]ele dinaintea slintilor. toatc acostea nu erau niqte
ciuddlenii ale unor oameni simplr gr btrrrr, ci trn puternic antidol
impotriva singurit[{ii, fiind tolodatl o rlcscltitlerc largd c[tre
Dumnezeu qi citre semeni. Grecii nu sc lirsuu coplcqili, nu qtiau ce
inseamnd singurdtatea deplini ;i alrrictttoa din ziua de astdzi. gi
aceasta fiindcd, deqi poate in trecut pnrltlcnrclcr lor crau mai mari,
totuqi nu sufereau de aceasti aculir insirrgurarc care aduce
intnstdtoare anxietate qi care nu iti ing[duie sa tc brrculi de toate cekr
de bucurie aducbtoare.
Cdlugirul ce nu poate accepta realitatca cxistentd, datoratij
preceptelor evanghelice, pleac[ si afle isihia (linigtea) in pustie,
aritAnd astfel cd ceea ce socotea a fi progres nu era, de vreme ce nu ii
aducea qi mult dorita liniqte sufleteasc6. Agadar, lumea nu
progreseazd cu adev[rat, fiind profund ipocrit[ Ei nedreapt6. Dc
aceea, monahul nu se simte in largul s[u in lume, c6ci, prin simpla sir
prezen!6, el mustrl z[ddmicia $i trufia lunreasci. ln lumea plin6 de
compromrsuri, oamenii sunt surprmqi de prezenfa unui monah, ca dc
Anxictatea triste{ii - Monehtal Maise Aghioritul
prezenta unui om in pielea goal6 sau cu totul nebun. ,,Goliciunea"
sau ,,nebunia" monahului constau in faptul cA acesta nu afll odihn[ in
ceea ce noi numim trai bun qi in aceea cd in fiecare zi poarth aceleaqi
lraine cernite. in chip tainic, ticerea sa mustrd gdunoasa qi stearpa
llecbreal[ a z]lelor noastre.
FArA certelile unui trecdtor care observd cele ce se int0mpli,
clirteli ce nu ajuti la infelepfirea, la imbunbtitirea qi la mingdierea
ruamenilor, sd lucr[m impreun[ intru dobdndirea pocdinlei celei
rudev[rate, de spor aduc[toare! Sf6ntul Munte Athos, ca loc de lucrare
n virtulii, contribuie in foarte mare misurf la ducerea ,,luptei celei
Irune", avdnd ca scop odihna sufletului. Cu mare bigare de seami,
lxrate aduce atmosfera linh a unei vii qi fierbinfi traditrii, pdstrate doud
rrrir de ani cu drag, ap6rut5, aqadar, destul de demult qi care aduce
e rracteristicile harului tr[it, ale vielii duhovniceqti a Sfinlilor Pbrinfi,
irrdcpirtdnd degrabi orice ispiti a anxietdlii gi orice primejdie.
Oamenii smereniei, ai ascezei gi ai virtulii, care fac mai mult
rlcrcal mii de pagini de cdr1i, nu au ce face cu bucuna lor, nu au timp
r;ii sc odihneasci; ci in osteneli afl6 odihnd, iar felul ?n care-qi duc
vrrla arati cd qtiu foarte bine ce fac qi ce caut[. De aceea, unora ca
;rt'r'q;lra anxietatea le este cu des6virqire str[in6. Starea de pace
liirrrrtrrc[ se datoreazl smereniei, care qi eapurcede din liniqte gi din
',rrrrlrlrtate. 0 viafd complicatS $i tulburata, a c[rei esen![ este continua
l)rr'()cill)are exclusiv pentru cele materialnice, are drept fireascd
ililniilo laptul c6 omul ce duce o asemenea via!6 nu iqi poate nicic6nd
:rll;r I rrri;tea sufleteasc[.
lixistl qi astbzi sfinfi pdrinfi la Muntele Athos care se
11'.11111*lgsg din pricina anxietftrii ce i-a cupnns pe cei mai multi
,'iurr(.ni, p[rinli care se ostenesc ca s5 se odihneasci alfi, care se
l,f'rt'R gi pentru cei carc nu o fac, pirinli care de bun[voie
f 'rrrctilrc:az[, cand algii, |.arh voie sunt cuprinqi de insomnie, pirinfi
,;rrr, fitr.: lnai multe dec0t spun, care fac milostenii, farh a a$tepta
.rilrrr' irr schimb, care trec prin lume cu nrodestie qi frr[ a se pldnge
rlt.ililrttc:. trecind cu vedereamulfe, frcdndu-se c[nu gtiu qi nu v[d,
trr:(r'riilr(l rrirtric niminui qi purtindu-se cel mai aspru cu ei inqiqi.
I l;ur' nu :tr trebui si ne preocupe o asemenea dimensiune
25

duhor,rniceascd? Oare nu ne-ar fi de folos si ne iimit[m oarecum, sd
ne concentrim gi si ne cunoa$tem mai bine pe noi ingine, tocmar
pentru a-i cunoagte mai birrc pe Dumnezeu gi pe semenii noqtri gi
pentru a smulge din ridacini riul anxietdtii? Aare nu cumva linigtea
pustiei athonite are altceva dc oferit pustiului din marile oraqe, pline
de mii de retete de medicamente expirate?
Fird ,,bbtdile" necAzurilor qi ale trufiei, cu toatb nobletea
unicei demnit5li a veridicitalii persoanei umane, ce este irepetabild,
suntem chemafi - mereu cerdnd povafi - sd st[m neclintiti crr
optimism, plqind ffiri govaiald Ei respingdnd mereu tot ce prisosegte
qi ce este superficial qi trec[tor.
Am cunoscut odatS urr duhovnic aghiorit (de la Muntele
Athos). L-am vizut cAndva, cu doar cdtiva ani in urm[, pentru pu{in
timp. A adormit in Domnul acun't un an. Se numea Sofronios
(Sofronie). Acesta mi-a transnris o ncgriiitd pace. Ne-am spus cuvinte
puline. IntAlnirea ne-a fost prilej de crrrati bucurie, de binecuvdntare
qi de smerenie. Acest Sofronie a lirst, cu adevf,rat, om al lui
Dumnezeu, infelept, sobru, demn, nobrl, snrelit" sirnplu, pl[cut gi,
intr-un cuvAnt, ,,de Dumnezeu purtltor'" 'l'niia fbricirea nepdtimirii, a
ruglciunii qi a pdcii. Ani de-a rindul, lrrnro nrrrltri 1i-a pus povara gi,
mai ales, anxietatea, pe umerii bdtrantrlui duhovrric lar acesta le-a
ridicat Ibr[ a se incovoia, preschirlbAnd clulcrca in rugdciune
tnl6crimatd. La apusul secolului al XX-lea, al)irrr rrrarrgiiere la astfel
de parinli duhor,niceqti, adevirate izvoare cle lurrrirrir qi de bucune.
In tinerefe, bitr0nul pf,rinte Sofionie a lrccut pnn multe
nelinrgti qi ?ndoieli; totugi, grabnic le-a pus capiil lrrlur'or, indepirtdnd
de la el toatd meschinbria, toati ftca qi tenrelca S-a dat pe: sine
insuqi cu totul lui Dumnezeu, pe Care astfel L-a clobanclit S-a inchis
intr-o chilie insinguratd $i qa a apucat-o pe calea izbirvirii. Undeva a
scris acestea: ,,CAnd prinde a ni se dezvolta personalitatea lduntrici,
atunci, chiar de ne-am afla intr-o inchisoare, deja suntem liberi in
duh, deqi aflali in necuprinsul spapiu al lumii zidite. Atunci omul nu
mai vede ce se afl6 tn afara sa, ci triieqte in cele dinlauntru ale sale
insi limba omeneasc[ este neputincioas[ in a descrie natura felului in
care aratd aceste necupnnse abisuri".
26
Anxietatea triste(ii - Monahul Moise Aghioritul
Marea tragedie a anxietdtii omului modem igi are rid[cinile
in adincurile istoriei. Filorcfii qi teologii, sociologii gi literalii se
irrtreabh neincetat, foarte neliniqtiti, cum de a flcut Dumnezeu o
rsemenea lume in care intensitatea tnstelii qi a durerii este, uneori,
rregrdit de mare, cu momente de insuportabil paroxism, incepAnd din
rrromentul acelui apus din Edenul adamic. Singur, cov6rqit,
rroputincios, insingurat, sirman, bolnav, orfan, pierdut, timp de
rrrilenii, omul tot coboard qi-apoi urcl iar, in cdutarea izbfvirii, pdcii
6r fericirii duhovniceqti. Compasiunea qi intristarea, dragostea qi
intrajutorarea sunt cele ce contribuie la izbbvirea oamenilor de
srrrguritate, izbilire intru care insugi Hristos vine a fi mijlocitor, a
nluta qi a sprijini, astfel inc6t Golgota sI aducd dup[ sine Invierea.
ornuI este, neindoios, responsabil de insingurarea stt gi, intr-adevir,
Ioli suntem impreun[-responsabili de starea sa. Singur Hristos este
lhr'[ de vin[, El Care S-a jertfit pentru m6ntuirea tuturor, trecind flri
tlcr pdcat prin gr[dina Ghetsimani gi pe Golgota.
In Bisericl invd!6m r[bdarea cu care datori suntem cdnd
trrrccfr prin tristefi qi ispite. Aceastd ,,educa!ie" ne mafruizeazl,
rnliumuse{6ndu-ne qi miluindu-ne, astful incit si fim gi noi toleranli
;;r rrrilostivi cu ceilalf. Prin amlnuntele vielii de zi cu zi, suntem
rrrtlrumafi spre mbrelia transcendeni lor gi spre dobAndirea unei
vrzrrrrri cu totul diferite, ce ajunge dincolo de cele vdzute, spre scopul
pr.nlnr care a fost pldsmuit seamdnul nostru qi nu spre ce este sau
',lr(' ce a ajuns pentru un r[stimp oarecare. Aqa-numitele relalii
rrlr.r'ullane sau interpersonale, care adesea sunt prirrcipalele motive
;rlc intristdrii qi ale ricirii noastre sufleteqti, capitb astfel o noui
,lrrrrcrrsiune, incit nu mai incremenim din pricina unor trec[toare
1'rt'rlre i qinu ne mai bloc[m in intuneric qi ghelari.
A vorbi asthzi despre Hristos in afara Bisericii, provoacf, incd
,';rrrrlrcle ironice, jen6, indepirtare qi chiar o oarecare agresivitate fa1[
,1,' sre:pelile slujitorilor Bisericii. F[ri a face o amdnunlit[ analizd. a
;rr t':ilui fenomen, vom spune doar cd simpla existen![ a acestor reaclii
;111111'1) {) lbarte mare intristare. $i aceasta, pentru c[ astfel este osAndit
llrrrnrczeu, Cel frr6 de vini, de citre credinciosul urmaq al lur Adam,
,rl vrcrnrrrilor noastre, vdzdndu-se in aceastd os6ndire o solufie, un
27
 Anxictirtcir tristclii - Monuhul Moise A
pnlej de bucurie qi o izblindh. cum arn spus, nu voi comenta mai
amdnunfit acesl subiect, fiindci gtiu c[ bunele voastre sentimente
sunt intristate, auzind acestea. Nu comentez, dar nu din pricini c6 m-
aq teme ci aq fi eu insumi acuzat cI suslin ceva pentru care, din
pricini obiective, nu ag putea aduce argumentele necesare.
Sd ne luptam a ne revizui viala gi lumea inconjurltoare.
Alergdnd aqa grdbit, omul ,,cAqtig[" ameteala slavei deqarte gi se
alege cu experienfe amare, imposibil de evitat qi care il robesc cu
totul celei mai profunde intristiri qi anxietilii. povafa mea: s6
agteptam qi si indurdm necazurile farh cricnire, fbr6 supdrare, astfel
incdt, prin haliqul des al intAmpllrilor, nu cumva s[ pierdem
veridicitatea chipului uman, care tinde spre desivarqire in chip firesc,
av6nd, aqadar, vocafia desdv0rgirii! S[ firn aten{i, nu cumva, in
agitalia creatd, sd urim chipul divin-unran gi, astfel, s6 ne facem viata
de ne?ndurat! CIci spune Sfantul loa. Gur6-de-Aurl1. ,,Oamenii se
vor mantui prin milostenie, in cel rnzri larg sens al acestui cuvdnt". $i,
in alt[ pafte, continud aceast[ idee:
,,Urdqte p[catul gi nu pe pdcdtosl Cu ajutorLrl lui Dumnezeu,.
care ne intiregte gdndul qi hotar6rea, toalc ccle pe care le socotim cu
neputinld, se pot real,iza".
Firi si mimez smerenia, nr[fluriscsc laplrrl c[ nu ,,duc in
bagajele" mele insemnate inventii qi girsclrrilc cLr care s6 vd
impresionez. Yh rog si mai aveli pufini ralrclarc cu un biet harnal
ciudat, care aduce cu sine daruri necunoscute vorrir - claruri, oncum,
vechi qi prefioase -, daruri ale infelepciunii pzirintilor de la sfdntul
Munte Athos, ale experienlei qi ale cunoaqterii arlronite! primili-le,
cdci le aduc cu tainica n[dejde a vorbitorului cir cincva cumva va da
de capul ,,incurcatei" poveri ce-o duc, cineva care se i'tristeazi, fiind
greu incercat de anxietate. Epoca noastr[, cea teribil de trufagd din
pncina numeroaselor sale succese, la apusul acestui nrileniu, nu a
izbutrt si aducd neconteniti pace qi nici bucuria nadejdii. Astfel,
oamenii suie trufaqi gi, tocmai din pricina trufiei lor, cad in cea mai
" vez,i;i Ioan Gr"rrd-de-Aur, llliRGiRI'I'A1tL, Editie ingrlrtri, indice de
gi glosar de Itodica i)opescu. Ed. l,ibra/ RucLLregti, 20(tl (Nota trctd.)
28
Anxietatea triste(ii - Monahul Moise Aghiorital
rrtliirrcir deznddejde, afldndu-se sub puterea deplinb a egoismului.
r\rrtropocentrismul occidental qi impasul umanismului altereud
trrrdifia ortodox[ care pune accentul pe ascezh, pe infrdnare qi pe
,;rrrcrenie, dind omului speranla bine intemeiath a deslv6rqirii qi
urrfcnrnAndu-l si dobdndeascd izbdvirea de patimi (nepltimirea).
Astiizi nu prea mai exist[ dorinla dobAndirii nepdtimirii; ba chiar este
ristirlnrlcitb, fiind socotiti lucrare plinb de trufie, dar f.arh sorli de
rzbind6.
Nu comentdm ce este socotitl a fi astdzi viala duhovniceascE
i;r irrcotro se indreapthprea intensa osteneal[ gi iubirea de cele bure
:,r rlrepte qi nici incotro merg inventivitatea Ei curajul. Nerhbdareal2,
lir 1l'irna ,,innourare gi la prima greutate neprevhzutd, condamnd omul
ll srguranla unui preg,,ciqtigat, care aduce, in scurt timp, cunoscuta
irrrriolate gi instr[inarea. Scrierile Sfinlilor Plnnli stdruiesc gi pun
irr'ecrrlul, in mod subtil, mai cu seamb pe faptul c[ cel ce nu iqi dd
lropriul sdnge nu va primi Duhul; cdci, intotdeauna qi negregit,
Irrr uirrlele vin abia dupd lupte grele.
N-ar trebui sd spunem c[ lupta ce se di pentru alungarea
;rrrrrt":litfii din viala noastrl nu este ostenitoare. Trebuie s[ acceptlm
to;rlc situatiile cu care ne confruntdm;i sdnu mai dlm mereu vina pe
rt'rlnl[i Sd ne mdrturisim infrAngerea gi sd fim atenli la felul in care
rl{' rxprimlm. Bl6ndefea este prim!4 pas, prima treapt[ a
rrr,lrrlrovnicirii, spunea un cuvios p[nnte'-' duhovnicesc de la Sf6.ntul
\lurrtc Athos. Siincepem, aqadar, un mic dialog gi cu cei pe care i-
,rlr rtrsllins mai demult sau in trecutul mai apropiat. Dragostea este
rtrr.rr'n srneriti; iar dragostea gi smerenia mereu dau anxiet[tii o
I l.t:ctrrr{'i obligatorie cregtinului doritor a clobAndi virlutea riibddrii este
, llill',1 Lt ll l0 tr/, Versiune revizuitA dttpd Septuaginta, redaclatd gi comentatd
,1, ll;rrtolornou Valeriu Anania, sprlinit pe nufileroase alte osteneli, Ed. Anastasia,
rri.,f;rlnf t Nolu h'ad.)
" l'itrrnli plini de virtu{i, asemeni celor de la Muntele Athos, s-au inrrrednicit a
.r, lrrr rlrrr vcrchime, bineplsc6nd lui Dumnezeu qi in Rom0nia, Yezi Arhinrandrit
l,,,rrrrr'lrrt' ltr'llarr, l',47'I?K-(rL ROlliNF:SC c'e cuprinde via,ta qi c"uvintele unot
2ii'!lt \t r'rn'itt$i pririnli ce s-au nevoit in mdndstirile romdneSli (secolele III-,YX),
1r-u1t 1 r1,i1111 ,,' lrirrcr:rrviintarea Prea Slin{itului Eftimie, )3piscopul Romanului, Editia a
ll ,r | ,lrllril li1'risct4tieiRomanului,200l . (trotu h,acl.)
29
 Anxietntca tristc{ii - Monahul Moise Ag,hinritul
lovituri moftale. Asceza este qi ea indispensabild maturizirii
duhovnicegti. Uneori, dacl urmlm calea ascezei, aceasta ne conduce
spre un soi de dezr[dejde. Cunoscitoni spun c6 mai degrab[, este
vorba despre o ocazie deosebiti, numit[ ,,privilegiul dezrldejdii"
Atunci, in desivirqitb p[rdsire, se iau decizii insemnate ca de obicei,
se dovedesc a fi qi cele mai fructuoase.
Un credincios, care gtie a se ruga, dincolo de aparenlele tipice
sterpe, qi care nu socote$te rugiciunea o adevdrath angara, cu lacrimi
se c6ie$te pentru p[catele sale, socotindu-se pe sine vinovat de r[ul
existent gi de toati tragedia omeneascd existentb in lume. Prin
rugiciune, el biruieqte impasul golului gi al anxietitii, ba chiai pe cel
al cumplitei morfi. Apropierea sufleteasc[ de sfintii cdrora li se
roagd, fa!6 de tot universul, devine mai milre decdt antipatia
oamenilor, frcdndu-i pe aceEtia s6 se intristeze din cale-afari, din
pricind c[ au pbrdsit lumina, ducAndu-se in intuneric.
Lumina vine atunci c6nd deschidem porfile qi feregtile, c6nd
ne deschidem sufletele dinl[untru, de acolo unde ne-am inchis in nor
ingine. Trebuie cu adevdrat sd tindem stlruitor spre lumin[. Ne-arn
invifat - $i a$a qi obiqnuim - cu semiintunericul, aqa c[ govdim si
privim cu ochii larg deschiqi orbitoarea strf,lucire a soarelui. E nevoie
de mult curaj gi de sinceritate. Nimeni nu e impiedicat, dac[ aqa
voiegte, si se aqeze in lumini. in lurnina putern pricepe cel mai bine
adevirata naturd a lucrurilor. De exemplu, vom observa ci
Dumnezeu este mai aproape de cei ,,pe care ochiul nostru nuii vede",
,,care nu sunt apreciali", mai aproape de cei nevolagi, smerili gi
dispreluili. in acelaqi timp, Durnnezeu se afl[ mai departe de anxioqi
care, in cele din urm6, trebuie s-o spunem deschis, intr-o oarecare
mdsur[ iqi iubesc anxietatea - adic[ se complac in ea -, de vreme ce o
cultiv[ neincetat.
FunclionAnd in chip absolut, legea duho'uniceasc[ ii
pedepsegte pe scriitorii lipsili de inspiratrie, pe teologii fl.arh trhire
duhovniceascd, din care pricin[ ei viefuiesc frrd bucurie l6untric6"
lucru v6dit gi in operele lor. Cei care cunosc gi iubesc isihia (liniqtea)
se afl6 pe treapta cea mai inalt[, dup[ cum spune Sffintul Isaac Sirul
Cel care a dob6ndit pacea, doar acela o poate da gi altora
J('
Dimpotrivfi, anxietatea aduce intristare, iar tristefea, anxietate.
I-ar fi fost mai lesnicios celui ce v[ vorbegte astdzi s[ vi
$duci relete practice gi plante pentru tlmbduirea anxiet[1ii sau sd
copieze cele mai noi cercet[ri gtiinlifice qi rezultatele lor. Totugi, vE
va ruga s[ mai fi1i atenfi incb pulin la mesajul isihiei din pustie 9i la
pustietatea ce domnegte in ora4ele din zilele noastrel
Un suflet aflat in permanent[ stare de trezvie, este cu blgare
de seam[ la toate piedicile gi le depaqeqte, dedicat fiind cu totul
rcopului siu. Astfel, un asemenea suflet depbqegte' cum spuneam,
fbrl greutate, toate dificultd1ile, toate necazurile gi intristdrile ce apal
omului in cale la tot pasul indreptdndu-se astfel, neclintit, spre scopul
clorit. Prin ufTnare, el vede in chip diferit aceast| lume in continud
Ini$care, viclenia celui riu, subtilain stdpdnire a r[ut[!ii, dar qi pe cei
pufini care, cu neclintiti stiruinl4 se luptd spre a distruge planurile
celui riu, cafe unelteqte si riceascl dragostea oamenilor, unindu-se
cu ei. Observa{iile acestea pot intrista, ins[ nu pot induce o stare de
mxietate celui ce iubegte liniqtea, blAndeiea qi pacea.
Trufia preabinecunoscut[ maicb a anxietblii ca patimb ce ne
lipseqte de pace, ur[gte de moarte dragostea. Evanghelia, ce remene
nocunoscuti chiar gi cregtinilor, nu spune doar si lu[m, ci $i s[ dbm;
rlr dac[. ni se cere un obiect, noi si d[m dou6! Ne spgne nu doar si
Iru ur6m, ci qi s6 iubim. $i incd s[ ii iubim pe cei ce ne vr[jmaqesc in
tlegort nu numai si nu nedrept[1im, dar 9i de vom fi nedrept[fi1i, noi
sh rfspundem doar prin binefacere. Desigur, toate acestea nu sund
lrrot pllcut in zilele noastre, cdnd anxietatea e socotite fireascfl, iar
r.reqtinismul e vdzut ca o ideologie ce se epuizeazl in cuvinte
liuntoase, pline de continut pozitiv. Transcendenla creqtinismului
r onsltl tocmai in cutezanla neputinfei de a uri vreodatd pe cineva, ?n
rrrhrroa fa![ de toli qi in viala d[ruit[ celorlalf, dar qi in sacriflciul de
qllts, neincetat rev[rsfindu-se spre ceilalli. Astfel, reugim din tirnp sd
lrrrlepllrtdm de la noi cea mai micb urm[ de anxietate.
Dragostea cregtineascb se manifestd intotdeauna practic. Iar
;rretrlica este transcenderea teOriei. AdeSea dragostea se
exprimb
iltrpensindu-se de cuvinte. Dragostea este concretd qi nu abstractd
agrr gcncral[. Dostoievski scrie undeva c5 odat[ o doamni s-a dus la
3l
 Anxictrtcrr tristc(ii - Moncthul Moise Aghioritul
MWry stareFl Zosima ciruia i-a spus: ,,ii iubesc pe toti oamenii, dar am o
oarecare slibiciune pentru servitoarea me4 fa![ de care nutresc o ma
mare afecliune". Atunci phrintele zasima i-a rdspuns: ,,ln acest caz,
socot eu, tu nu iubeqti, de fapt, pe nimeni". Eroii minunatelor
povestiri scnse de Papadiamantis din skiathos sunt oameni ai jertfei
ai milosteniei qi ai intrajutordrii. cat despre eroii scriitorului Nikos
Kazantzakis - de fel din insula creta - aceqtia nu simt profund
dragostea divinS, se lupti pentru a-qi c6.gtiga dreptul, stnga, se agitl
gi se rizvritesc. Eroii lui Papadiamantisra ne atrag spre Skiathos
lucru care nu se intdmpld cu cei din romanele lui Kazantzakis. eroi ce
nu ne fac sd. ne dorim a ne duce in Creta.
Lipsa iubirii este boali grea. Dragostea, dup[ spusele
Sffintului Apostol Pavel, indelung rabd6, este binefrcdtoare, nu
pizmuieqte, nu se laud[, . nu se trufeEte, nu se poarti cu necuviinld
nu cautd ale sale, nu se aprinde de mAnie, nu g6ndeqte riul, nu se
bucurl de nedreptate, ci se bucur[ de adev[r, toate le sufer6, toate le
crede, toate le nidijduieqte, toate le rabd[". sfinfii sunt lucrdtorii
unei astfel de iubiri. Numele sfinfilor nu apar in publicafii, unde sunf
de gdsit, mai degrabi, numele celor ce lucreazd ura qi r[utatea. In
litera rd g[sim numeroase personaje intunecate ce fin de realitatea
zllnicd'; personajele acestea sunt curajos qi fidel descrise. Anxietatea
este rdspdndit[ in toate paginile a numeroase povestrn, romane gr
poezii. De buni seam[, fiecare prezintl ceea ce are qi aduce cu sme
ce observd in jurul s[u. Nu vorbesc despre lucr[ri sterpe
moralizatoare qi despre transformarea literaturii in predicd tundtoare
Dar intr-un fel similar, in opera lui N. G. pentziki, durerea, moartea,
demidejdea, amintirile niv6litoare, printr-o descriere minufioasd, iqi
afl6 dezlegarea in scrierile sinaxarelor.
Pricina futuror relelor este absenla dragostei. osindirea,
vorbirea de rdu, l6comia, rdpirea celor ale altuia, uneltinle, viclenia,
faptele josnice, temerile, frica, nedreptdlile, m[rturia mincinoasi,
toate acestea sunt posibile tocmai din pricina absenfei dragostei
]a Papadiamantis qi
Kazantzakis sunt doi dintre cei mai mari scriilori
literaturii neoelene. 1|'lo ta trad.)
ta
)L
Anxietatea tristefii - Monahul Moise Aghioritul
('npnciilc, r[uti1ile, nerdbdarea qi neiubirea de oameni, conlucreaz[
'itslcnrllic spre a pogofi in suflet anxietatea pentru totdeauna.
Cu mult timp inainte, cel mai mare propov[duitor al tuturor
vcncrrrilor, Sf6ntul Ioan Gurd d Aur, descriind aceastd stare a
t'rrr$linilor, spune acestea: ,,Nu pot g[si cuvinte de jelanie pentru o
lrngctlie ca aceasta in care fiecare se rdzvr[teqte impotriva celuilalt,
urrucnii se mdn6ncd gi se sffiqie intre ei, care pentru bani, care pentru
Frluvil, in vreme ce al1ii, simplu qi ftrd cuvinte, batjocoresc gi umilesc;
asll'ol, iqi fac unii altora numeroase rini; privesc, aqadar, in aceastd
Iulrttl, morli mai mul! dec6t cei chzuir pe cimpurile de lupt6, astfel
irrcrit insugi numele de creqtin a ajuns a fr fard, de noimi". Nu
corJotcsc cuvintele Sfdntului Ioan o simpld figur6 de stil, retoricd, ci,
tlrrnlmtriv6, cred cd ele descriu frr6 greq epoca noastr[.
ln absenla unui generozitetli sufleteqti, r[m6n a se instdpAni
rhzlrtrrrarea gi revanqa, astfel inc6t astdzi peste tot bdntuie r6zboaie qi
lrrllrtrrfri in s6nul aceluiaqi popor. in acest tip de rdzboi, cu totul
apociul, omorfindu-i pe al1ii, te ucizi pe tine insufi, gi rdnindu-i pe
eerlulli, ifi aduci vdtdmare qi pe-. ,,Nu lovi", spune Sfrntul loan Gurd
rL. Aur, ,,pe cel lovit de patimi!" ,,insdnitogirea" aceluia va veni doar
prrrrlr*o discret[ toleran![, prin iubirea dragostei, a adevdrului gi a
pAcril
Cele spuse pe"nh aici si nu fie socotite manual cu
rlrrlurvrticegti povefe, ci salut din inimi cdtre omul inchis in sine,
Irrlitr:o$at gi cuprins de anxietate care, in ciuda tuturor greut[1ilor,
lrrtdlrrplIrilor gi sffirgitului cdii sale, continud a cduta senin[tatea.
I are ttt-aq mai bucura, dach aq izbuti nu s[ vd conving, ci m[car s[ vi
lar' rdl vedef cum sdrmanul afl[ mdngAiere in s[rdcia sa, cum bogatul
*rlld irr averea sa o altfel de siguranli, cum inv[ldtorul invafd qi el in
Irrrrp r.:c ii ddscileqte pe al1ii, cum lucr[torul, adeseori, afl6 mai mult[
1111c111';0 dec6t chiar stbpdnul siu. Vreau s6 spun c[ nu vom sc[pa de
nrrr*rolute r[stumdnd structurile sociale. Nu vom afla paaea
qrlrrrttbAnd cartierul, mijloacele de transport, hainele sau tovar66ul de
rralf, ('i linigtea qi mult dorita bldndefe sunt urmarea unei con$tiinle
irrrpheute, intrajutorarea gi dialogul ziditor. In aceste condilii, cele
ai rrrHr rrrnri rele sunt instriinarea, impietrirea, neinfelegerea qi separarea
JJ
 Anxietatea triste{ii - Monshul Moise Aghioritul
de ceilalli. $i cum s[ nu precumpineasce anxietatea c6nd atdt de
st[ruitor lucreazdimpreunl trufia qi invidia?
Faptul ci pacea este primejduiti in Balcani este incd un motiv
de nelinigte, de anxietate. Cu toate acestea rim6nem, pe mai departe,
dezbinali. De bund seam[, os6ndirea acestei lipse de solidaritate nu
este suficientd. Trebuie si ne ostenim qi sa ieqim din cochilia
individualismului, socotitd ca fiind sigurl. Trebuie s[ se creeze, s[ se
innoiascd qi sa se int[reasci prieteniile deja existente. in acelagi timp
trebuie s[ pedepsim ,,dezbin[rile", s[ dezvoltlm relalii utile gi si
folosim cu sinceritate qi dragoste ,,medicamente" t[mdduitoare. De
asemenea, se cade sE simfim profund faptul cd dragostea este
principala caracteristicl a celor ce li urmeazd lui }lristos qi cd, fiari
ea, nu facem gi nu suntem nimrc.
Cu mare b6gare de seaml trebuie sb indepdrt5m toate cele ce
ar putea rlstuma dragostea de pace aducltoare: linerea de minte a
r[ului, invidia qi rdutatea de tot felul. De-ar curge rAuri bog6!ia, ce
folos am avea de pe urma ei, de n-anr avea prieteni inaintea c[rora si
ne deschidem inimile? CFrci bunhtatea sufletului este cea care
intemeiazd dragostea, in vreme ce s[lb[ticia se face temei al urii
Dupd cum spune Inlelepciunea lui Srrah: ,,Glasul dulce qi vorbabuni
mulli pleteni aduc .
In vremea noastrd, cea plinh de anxietate, legdtura caldi a
prieteniei dobdndeqte o gi mai mare putere, devenind indispensabild
Avem mare nevoie de comruricare adevhrati, de infelegere reciproc[,
de sfat qi ajutor, iar dragostea va contribui la dobindirea acestora,
dacd vom lucra smerit qi inlelept intru obfinerea lor. Cedarea discret[,
primirea semenilor cu inima deschisi vor pdstra prietenia pe termen
hurg, intr-o lume neprietenoasi, strlind gi duEmlnoasi, in care
asemenea ,,focare" de dragoste sunt int[ritoare pe calea
duhorariceasci. S[ aqteptim, chiar de nu suntem la rAndu-ne agteptali,
sb ieqim in int6mpinarea semenilor nogtri, si intindem mAna
sdracului qi s[ fim cei dintfii in a-i cinsti pe ceilalli! 56 ne aducenr
mereu aminte binele ce ni s-a frcut, toate binefacerile revbrsate
asupri-ne qi sd grbim mai bine lbud0nd dreptatea, cinstind frumusefea
duhor,rniceascd, respectAnd cele sfinte, fard, a urmdri vreo cinstire $i
34
Anxietatea triste{ii - Monahul Moise Aghioritul
lir[ urm[ de slavd deqartl !
Am invdlat in chip diferit a gAndi, a ne exprima qi a acEiona.
Nu ne primejduim ap[r0ndu-i pe ceilalli. Trecem nepds[tori peste
crimele despre care citim in ziare, pe lAng[ nenorocilii de strad[, pe
liirrg[ salutul vecinilor. Nu auzim intrebbrile copiilor qi nici tlcerea
soliei. Moise a luat apdrarea celui nedrept[1it, necuget6nd deloc la
viafa sa domneasci, s-a pus inaintea celor durerafi, a rlt[cit timp de
putruzeci de ani in pustie, s-a lipsit de cildura vielii in familie, a fost
osfindit de cei cirora le-a fflcut bine gi, cu toate acestea, n-a c6rtit.
TemAndu-ne nu cumva s[ pdEm ceva rhu, de am ftptui binele,
rro justificim de minune acea fugb laq[, invocdnd sumedenie de
Hrgumente. Ins[ conqtiinla intotdeauna se va bucura de suflet ce gtie
n-ryi comp[timi semenii, a se milostivi de ei gi a-i ajuta. Oricit ne-am
Iupta, nu vom izbuti s[ ne preschimbim ad6ncul sufletului intr-o
rlfuicd pe care nimic nu rlsare. $i, de nu putem da nimic celorlalli"
rrrllcnr s[ ne recunoaqtem neputinla ! Chiar 9i aceastl recunoa$tere
este destul de insemnat[ pi folositor inceput, de aceea se cade a ne
Irrtrista de neputinla noastr6. Cdci ieqirea din noi inqine, in
11{iintpinarea semenilor noqtri, este un bun prilej de a ne indepSrta de
irrlunccarea anxietdtii inst[p6nite in sufletul nostru. $i trebuie s[
Epqnetn, este cu neputinld s6 voim pastra mereu in suflet iubirea de
ilrgrnli, de pl[ceri, de slavl, de putere, de competilie cu ceilalti, gi,
lulodtttf, s[ vrem s[ sc[plm de anxietatel
Dragostea adevirat[ il dezrobeqte pe om de situaliile
.,lrrrln&ve" gi vdt[mltoare in care se zbate, punAndu-l in legbturd cu
rlr,rfiviir$irea, frcCIndu-l neprihdnit, linigtit, neclintit in pacea-i
!flrurlric6, infelept qi de Dumnezeu iubitor.
in vremile noastre tulburi se poate lesne observa norul
Itrtrrttr:cat al anxiet[tii acoperind cerul oragelor qi frcfind ,,sufocant["
yrflln oamenilor. Oamenii tineri sunt foarte neliniqtili cdnd se gdndesc
f n r,rrrtt de mdine, la studii, la munc6 qi, in general,lavia[a lor. Destul
,le devreme pricep cb trdiesc intr-o lume care, esentialmente, nu le
*rfrrco nici o mulgumire qi, din pdcate, nu pot gisi decAt solulii
arrperliciale. Credinla, aga cum s-a spus, il poate ajuta pe omul liber'
lrntlrlla ortodoxi a Sfinlilor Pdrinli este o carte deschisi qi la
35
 Anxictatcir tristctii ^ Moncrhul Moise As,hioritul Anxictirtea tristctii - Monqhul Moi,se Aghioritul
indernina tuturor. []-iserica nu {ine la obligatii protocolare, ci ne di '.r ri' \ { }r rrrdt'epta greqelile !
pirinteascd pova{6. Inlduntrul unei traditii d[tdtoare de via!6 este dr scurt[ omilie a mea - a unui om de
N,lrr rog ca aceasti
gisit calea personald a fiecdruia dintre noi spre aflarea unitdli r tlc ani -, lipsit[ de orice slav6, s[ se facd inceput al
| !r!( ri,'r
liuntrice, spre pace gi armonre. Ne vom elibera de tristelea anxietili !,;rrrlurrlor pe care le veli des[virEi in liniqtea chiliilor voastre! V[
cu ajutorul acelei frumoase expresii - ,"fericita intristare" - ce exprimi rrrrrllrrrrrr*.sc pentru atentia cu care m-afi ascultat gi pentru rdbdarea
starea sufletului ce se bucur[ in taini, datoritd credinfei qi n[deldii ir ;rrirt;rlrr rrird[jduind cu umilin!6 cd nu ve{i regreta foarte tare c[ m-ati
Dumnezeu pe care L-a intristat prin gregeli qi pdcate. prin urrnare rrrr rtrrt lici, unde ali gi venit sd mi ascultali! Dumnezeu, de pace Ei de
este tristefe, din pricina st[rii in care se afld, qi totodati bucurie, drr Irrrrrrrurdirtdtorul, sd fle mereu cu voi.
pricini cd aceasti tristele il va duce la odihni gi la adevdrata fericire
daci o vom folosi in chip in{elept.
CAnd omul se bucur[ de-o vialf uEoari, ,,r[splata" sa est(
anxietatea. cel ce nu afl5 mullumire intr-o via![ comodb qi u$oara, sr
lupt[ in singur[tatea plcii qi a unei ticeri dramatice, c&re s(
transform[ in roditor izvor de intreb[ri, dorinle qi fencitd odihnd
Leg[tura cu Biserica, educatia ortodox[ qi lectura atent| i

Scripturilor qi a vielilor Sfinfilor (sinaxarelor) va readuce la lumini

n[dejdea inocenfei tainice a anilor copiliriei. cugetul bisericesc nr
conduce spre o responsabild cunoaSter-e de sine, spre o con$tientr
iubire fa1[ de fratii noqtri, spre {ilocalica iubire de Dumnezeu
nemaiingbduind reaparitia vatdmitoarei deznadejdi.
Omul piqegte in prezent, avAnd viziunea veqnicier
maturizandu-se datorit[ experientelor trecuturui qi privind cr
inlelegere spre viitor. Trecerea timpului n, il loveqte pe ce
credincios. Efbmentatea, cu toate problen.rele sale, nu eslr
credinciosului pricind de necontenitd intristare. Necontenitd t
neqtirbiti ii este doar nddejdea. poc[infa, smerenia Ei cumintenia ir
vor aduce dorul de pace.
De v-am obosit, vd cer iertare! cici anr voit cloar si vi transurr
cdte ceva din cele de care toli au nevoie: dc convingcrca cd. in mijloc.
futuror inldrnplirilor arnarc prin carc lrcccln - nu pufinc -, nu ne csl(
hrgiduit si trecem cu vederea nidejdea, singura crrc ..ucidc" triste{cr
ansietdtii. chiar pi slfintul Munte Athos se corfrr.'td c' probleme. i'si
acestea nu il oprcsc din calea pe care a pornit. Buuii nronahi indurr
currrplite ispite qi astfel se sfinfesc. Chemafi srrntc[i qi voi a trasmite altol
bucuria nddejdii! intr-o lume atat de plind de clurere Ei de necazu.
de folos sunt, nu atat dojenile, c6t mdngdierea Ei dragostea, care de lr
Jt) JI
 Calea ortodoxfl a omului-Monqhul Maise Aghiorihil Cafea ortodox[ a omului- Monshul Moise Aghioritul
oruneni, al acelei dumnezeieqti iubiri de oameni a Creatorului Care
loute le pldsmuiegte intru fericirea omului. De aceea, creatura este
r:hemat[ a se apropia de Creatorul s[u gi, prin cele zidite, s6 il
3. Calea Ortodoxi a Ornului,s r' ur steascd pe Ziditor.

Insd c6nd slujitorul zidid'i devine cumplit, violent, tiranic,

rilzvrbtit qi cArtitor, negreqit va tAri toate cele zidite intr-o aventura
leribil6, spre distrugere. Afunci natura suspini din pricina
un mare dar pe care ni r-a frcut Dumnezeu este faptul c[ anr ,,lirrmecului" pbcitogeniei umane. Gr[dina se umple de spini ce
fost botezali ortodocai. Prin urrnare" datori suntem a mullumi din tlnintesc de alungarea binecuvAntflrii gi de prihdnirea inocenfei
addncul inimii, pentru aceastb mare negriit[ cinste ce ni s-a ftcut uutttenilor. Cununa de spini pe care o poartd pSmdntul mlrturiseqte
InsS cunoaStem noi ortodoxia cum se cuvine? 0 folosim c., ,lrrnensiunea gregelii qi a cutezanfei lui Adam, curunl ce il invalE
a c groeitin{a qi smerenia. Pe de altd parte, sfinlenia lui Noe izbdveqte
pricepere? Nu cumva o folosim necugetat, refuzdnd cu obstinafie
cunoaqte mai bine qi mai profund gi, totodatd, ignordnd bogdfir pf, rndntul de distrugere.
tradiliei sale? CAnd moralitatea omului ap6r[ natura qi o respect[, aceeagi
o extremi limitare a ortodoxiei doar la aspectul sdu social rrrornlitate este cea care il ridicl pe om de la condilia de creat la cea
bine organizat, san plasarea ei intr-un 1?cir compromis cu sistemele rlt' impreund-imp[rat qi impreund-creator, inspirAndu-l si
social-politice contemporane, ce o voiesc laicizath, superficial lrrrporlobeascE, sb infrumusefeze gi s[ fac[ din aceasti lume o
pl[cutd gi grabnic folositoare, agaciar, o asemenea abordare ':ulovllratl bijuterie. Prin urmare, atitudinea omului il transformd intr-
a

ortodoxiei este cu totul greqitd. I)e asemenea, deopotrivd de un rnic dumnezeu, intr-un mic impdrat al lumii, copil drag aJ
iculoasb este gi
penculoasa $r inlelegerea ortocloxiei ca flind extrem de ('rrrnlorului intregului univers, ,,dup[ chipul qi asemdnarea Sa".
indepdrtati foarte dificili, rdzbunltoare qi grabnic pedepsitoare. 0 .{trrrrtri, ajungOnd la nep[timire, omul stEp6negte stihiile naturii qi
asemenea concepfie asupra ortodoxiei este inrplrtigit6 de numerofl uilr'uviintitoarele, pe cdnd, de e st[penit de patimi, el insugi ajunge in
oameni, mai mult sau mai pu{in induhovnicitri, de unii creqtinr r ilr rrlrr I rtecuvdntitoarelor.
habotrici de nepricepufi gi de cei neputincioqi duhovnicegte. Virtutea slabitd qtirbeqte frumuselea sufletului gi se prea poate
credinfa fundamentalb a Bisericii ortocloxe in faptul ci r a ngnrvarea acestei ,,boli" si duci la moartea sufletului. Acolo, in
Dumnezeu a creat lumea nu din vreo necesitate, ci din preaplinul ,ilrrltttl sufletelor moarte, omul gi al sbu suflet s-au indepdrtat de
iubirii sale de oameni, este de cea mai nrare insemnltate. Aceastl llilnlrrl [)uh, de viall dltltorul. $i, unde lipseqte Sf0ntul Duh,
iubire de oameni nu a pirdsit niciodatd lumea" contrnuand a o ingn.li u::grttirl s-au inst[pdnit dezmiful patimilor pi c[derea omului intr-un
necontenit qi a o sprijini. Astfel, deplina in(elepciune divinll ,lurr pclnranent, pricinuit de un cer innorat qi de nopli frri lund.
conlucreazd cu preaplinul bun6t61ii negrditei Sale iubiri fat6 dc -1.larrr. t:cl dinainte de c[dere, ducea o via!6 luminoasl, frrb grryi qi
rFr nrutr, fiindci Sffintul Duh il stdp6nea gi il indruma spre
,leqrlviitfrt'ca pe care el insuqi o dorea.
" Aceastd comunicare a fost susfinul{ in data 25.9.1993 in Slhnta cateclral] l)rrrrrnezeu l-a vrut pe om liber, demn gi responsabil. in
Mitropolitand Adormirea Maicii Dornnului din Kastoria la invitatia Mitropolitulrrr relnlrn rlrtrtrc om Ei Dumnezeu nu existau constringere qi silire. Ci
din Kastoria Grigorios qi in data de 1 .10. i 993 in SfEnta lliserica Sfanrul Gheorqlrr
trif rr! ('r tlorrrrreau deplin[ dragoste gi nemdsuratd gnjil plini de
din Nrgrita, prin grija cuviosului pdrinte pavlos Koatzis.
38 39
 Calea ortodoxl a omului- Monctfuil Moise Aghioritul Cilet ortodoxil a omului- Monahu'l' Moise Aghioritul
noblefe. De asemenea, mai era gt conqtiinla faptului cb din lenr *.-utit" sale dup[ alungarea dln Rai i-au fost cuminlitor dascll.
'nr
purcede viclenia, iar din grij[, purced bunitatea Ei inglduinfa, dupl indep6rtarea protop[rinlilor de indumnezeire a fost urmarea
cum ne invati gi Sfintul loan Gurd-de-Aur. Dumnezeu niciodatd nu l0ptului ci nu au apreciat cum se cuvine m[relia st[rii lor,. de fiin1e ce
intervine asupra liberului arbitru al omului qi nu il sileqte in vreun fel vieluiau in dialog cu Dumnezeu. Greqeala lor se plitegte prin
impotriva liberei sale vointe, chiar de se afl6 in mare primejdie. Doar neputin![, stricdciune qi moarte. Iar durerea vine a t[m[dui
cdnd o voieqte, omul se m6ntuie6te, nefiind nicicdnd silit intn ,resimliiea qi nepdsarea. lntdmpl6rile intristltoare sunt cele ce ne fac
aceasta. Niciodatl, in chip silnic qi violent, Dunnezeu nu il oblig[ pe vrednici a aouanai ceea ce s-a pierdut in spafile largi ale Edenului:
om sb dea ascultare fie gi celei mai bune voingr pe care ar avea-o El cste vorba despre smerenia Ei dragostea ce ne vof aduce mintuirea.
lns[ demonii, dimpotrivd, stiruie sd igi incredinfeze prietenii de inc6 qi moartea trupeasca nu este rea in sine, cici numai m0artea
temeiul inv[f[turilor sale potrirmice Domnului, pind ce igi duc sufleteascd este cu adev[rat rea.
victimele in cea mai crunti dezrddejde. Numeroase patimi tulburi sufletul, tarandu-l in duren 9i
Lucrarea iscusiti qi indelung ticluitri a diavolului este robindu-l cu totul. Strunirea patimilor, poate duce la lucrarea celor
viclenia, ticilogia, p[catul, minciuna qi apostazia. Rdutatea demonicl bune, astfel incdt omul sh dobandeascd puteri ce il vor ajuta sd-qi
este o pdtrundere ,,parazith" in lume, o lucrare strdinb qi o vr[jm[qie cl[deasc[ virlutea. c6nd patimile sufoc6, ca o ieder6, vlaga
ilr
mortald. Fiecare indepirtare a sbgefilor diavolegti constituie o sufletului, omul se robeqte cu totul patimilor. Delfisarea aduce cu sine
biruinld a credincioqilor qi o reintoarcere a ingerului luminii gi al patimile, pe cflnd lucrarea, degi plinl de osteneli qi strddanii, este
slavei. Astfel, diavolii, aqa cum ne inva![ in{elepciunea patristici, se folositoare, de vreme ce indep[rleaza numeroase pricini ale
fac, lbrl voie, pricini de incununare luminoasfl a celor ce s-au luptal phcatelor. in fine, aceasti himicie duho.rniceascd nu este a$a
qi au izbutit s[ le intoarcS veninoasele sigeti. insa cind creqtinii se dureroasl ca robia plcatului, c[ci durerea Ei osteneala lintesc spre
lasb amdgif, preferdnd promisiunile celui v'iclean, ingelagi sunt poc[[r![. Alungarea din Rai nu a fost o condamnare judec6toareascd,
inainte de vreme. Insemnitate are nu locul. ci felul (in care se face ,i ulutor de oameni-iubitor intru dobandirea demnit[1ii celei dintru
aceasta), fiindci Adam in Rai a fost biruit, iar Iov in murd6rie s-a inceput.
preamdrit. Iar diavolul se sdliqluieEte acolo unde giseqte loc prielnic. consecinfele izgonirii din Rai, de nu sunt socotite ca fiind
Dacd Adam ar fi fost cu bdgare de seam[, urzeala viclean[ a celui r[u stiri trec[toare, pe calea spre dobandirea frumuselii celei dintAi, qi
n-ar fi avut sor{i de izbdndl. Trezvia Ei cur[tia mult-incercatului Iov dac6 sunt socotite, in mod patologic, ca fiind veqnice qi pricini de
l-au izbivit din numeroasele gi puternicele lovituri ale celui din vecr necontenit bocet, pot face ca planul lui Dumnezeu - Care doregte s[
viclean duqman al omului. ne mintuiascd - s[ nu aib6 sorti de izb|ndl. Omul se leagd 9r se
De bun6 seami, unde nu-i lumin[, domneEte intunericul. $i robeEte prin materie, stind incremenit de groazd inaintea addncii
unde sunt nori, aceqtia nu ingdduie soarelui si se arate. Conform taine amortii. Diavolul, bine cunoscflnd frica omului in fa\a
morfii, ii
inv61[turii ortodoxe, rdul existh Ei este absenfd a binelur; prin urmare, d[ imbelqugate qi minunate pricini de desfrtare, inqel|ndu-l astfel
el nu existd in sine qi nu este veqnic. Srn gura neascultare cumplit. Aiunci omul, din fiu al lui Dumnezeu, devine rob al
binecuvdntati este nesupunere inaintea raului. Supunerea inaintea diavblului. $r, prin dem[dejde, ajurge a fi cel mai ascultdtor ucenrc
riului inseamn[ cidere qi abuz de liber-tate. Aceastd supunere al diavolului. Neputinla diavolilor de a-i ciqtiga pe sfinfi, ii face pe
aceqtia din urm[ aleEi fii ai lui Dumnezeu. Cici diavolul are de
inaintea riului vine din nebigare de seaml Ei din rrcp.\sare, din lene gr la
din iubire de pliceri. Adam s-a ar[tat nevrednrc de burriithtile Raiului, Dumnezeu o putere clestul de limitata, el neputind s[ ia in stlpinire
4l
 Calea ortodoxil a omului- Mo nahul Moise Calea ortodoxd a omului- Monahul Moise Ag,hioritul
un suflet, dacd ?nsuqi acel suflet nu a p6qit cu de ra sine voire pe calea n negrditei bucurii a Imp6r[fiei celei Cereqti gi, ca unul ce este
uneltirilor celui viclean. deopotriv[ cu ingerii, se pdstreazl in aceastl stare haric[ prin ascezd,
Nu trupul este impreundJucr[tor intru phcat, ci invoirea prin curdlie gi prin frumuselea nepdtimirii. Astfel, dobdndegte o mai
omului. Nu trupul este de condamnat, ci robirea sufletului prin orice profund[ gi o mai mare capacitate de a disceme, pe care vedem cd o
fel de pdcat Sufletul este r[spun zdtor de faptele trupului, de vreme nu sfin1ii str[v6zltori gi inainte-vdzdtoi, sfinfi ce sunt, a$a cum am
ce el il stdpdnegte; iar sufletul gi trupul nu sunt potrir.'nice unul spus, plini de discemlmOnt
celuilalt. Grija sufletului are intdietate fafi de iru u trupului Superioritatea omului constl tocmai in virtutea sa. Iar virlutea
Nepdsarea fagd de cultivarea sufletului, in favoarea hrinirii trupului,
oste noblele, vrednicie qi har al omului. Omul se cunoaqte dupd
are consecinle grave asupra sporirii duho'uniceqti a omului. Atunci lumea sa liuntric[ ce ii strdlumineazd necontenit chipul. Imaginea
apare un dezechilibru dezbinitor ?n care, dup6 cum spune sfAntul omului adevbrat este a aceluia ce lucreaz[ virtutea. Astfel, un
sffint
Ioan Gur[-de-Aur, slujnica bine petrece, iar stapdna i$i d[ duhul. poate, trecdnd prin metropolele lumii, si constate ci nu au aflat acolo
Trupul este organul prin care se exprimd sufletur de virtute iubitor nici un om, in sensul duhowicesc al cuvAntului...
Trupul este mai prejos decdt sufletul gi prin faptul c[ neputintele MAntuirea omului atdmh de bun[voinla sa. S[ nu cbut[m
sufletului toate se pot tbmddui, in vreme ce borile trupului n, *, pot departe de noi pe cel ce poartd vina propriei noastre vieli, frc6nd-o
vindeca toate. Prin urmare, este cu des6v6rqire absurd - de sti cineva
tulburatd gi de neindurat! C[ci rispunderea noastrh, in aceast[
si cugete bine la aceasta - felul in care cei mai mulfi dintre oameni se problemi, este destul de mare! Opgunile sunt personale gi
preocupd mai degrabb de fiumusefea trupului lor muritor qi mai pulin
consecinlele bine gtiute. Naqterea cugetelor bune, chiar c6.nd totul in
sau deloc de frumusefea nemuritorului lor suflet. jurul nostru ne este potrivnic, videqte calitatea gdndirii. Dimpotrivh,
sufletul este infrumuselat cel mai mult prin cuv6ntul lui reaua voin16, chiar gi intr-un mediu plin de pace qi linigte, qeeazd
Dumnezeu. F[rb aceast[ absolut necesar[ infrumusefare, sufletul se
tulburare qi zwvh.
silbiticeqte cu totul gi, in cele din urm6, rnoare de tot. omul triieqte CAnd omul se robeqte patimilor, devine nesimlitor, nepils[tor
cu adevdrat nu atunci cdnd.mdndncl qi merge, ci c6nd sufletul sdu gi cu totul indep[rtat de calitatea sa de om. Omul impdtimit este
lucreazd lucrarea cea bund. Invierea unui suflet, dupd cum ne invati
intotdeauna aplecat spre nedreptate, amdgire gi rdtdcire. in acest
ortodoxia, este mai presus de invierea unui om mort. Iar pentru a cumplit intuneric este, prin urmare, lesnicioasi alunecarea in
supune trupul sufletului este nevoie de lupti st6ruitoare qi grea, fbri a pripastia pierzaniei. lns[ chiar
daci omul se afl6 pe marginea
inlelege prin aceasta cd sufletul s-ar rdzboi cu trupui. supunrr.u prdpastiei, se poate ca, p1rn credin!6 qi prin amintirea unor experienfe
trupului fald de suflet inseamni, mai degrab[, iubire a cuminleniei, din trecut, s[-gi revind gi sI se m6ntuiasc[. Sunt numeroase cazurile
intotdeauna cu ajutor dumnezeiesc.
de felul acesta, in care, prin pociinf[, omul se pl[smuieqte din nou,
Astfel, omul lui Dumnezeu, credinciosul creqtin ortodox, fiul se reinnoiegte qi se deslvirqegte.
ascult[tor al Bisericii, nu mai este tulburat de bdtrdnete, nu mai Aceast[ stare este rezultatul unei inXelepte qi cuminfi folosiri a
suferd de singurState, nu se mai intristeazd de rutina zilnici, ci, cu libertdlii de care dispunem. Ba chiar, libertatea lbuntricd, ce purcede
puterea sfrntului Duh qi prin sfintele indlflri la slujbe qi rugdciuni, se
dintr-o relalie vie cu Hristos, ajunge s[ ne facl sb ignor[m libertatea
cur51[ qi se innoieqte neincetat. Biruind credinciosul, cu harul exterioard. Astfel" un supus, un om neinsemnat sau bolnav, dacd este
sfintelor Taine gi prin smerita sa lupt6 trupeasci, biruind, agadar, stfpdnul unei asemenea libert[1i lduntrice, se simte mai bine decdt
cugetele cele lumegti qi diavolegti, creqtinul are parte de o pregustare
tofi magnalii lumii, dec6t toli domnii p[mdntului, decdt cei mai
42 43
 Calca ortodoxfl a omului- Monahul Moise Ashioritul
celebri, mai slivili qi mai bogali oameni din ru-*u u.**trln* Hristos este dascdlul desdvdrgit Care ne invald toate virtu{ile. El
vrrtutea este cea care ne d6 netemerea adevdratei libertiti. omului cste modelul oricdrei virtuli, Izbivitorul qi Mdntuitorul" Biruitoml rtrorlii,
i
r6mdne doar a ridica brafele spre miinile pe care i le intinde Dezrobitorul, Cel Care S-a rdstignit gi a inviat din morfi. Credinfa in
Dumnezeu necontenit. Neajutorali r[man doar necredincioqii lnvierea lui Hristos existd in omul virtuos, care nu are nevoie de nici o
sau
pulin-credincioqii, lenegii qi neascultdtoni, precum gi dovad[. Iar intdlnirea cu Hristos se frptuiegte prin intermediul
toli cei convrn$r
cd le qtiu pe toate gi cd pot sh facd orice prin propriiie puteri. Tainelor; pogorArea Sfdntului Duh in lume, dupb Cincizecime, il line
Teologia ortodoxi, di,colo de ceea ce defineqte fiiozafia,socore$r( peHristos mereu prezent printre oameni.
bune lucrurile care diruiesc mAntuirea in Hristos. Binele il descoperi Prin Sffintul Botez cre$tinul se naqte in Flristos qi ucide
'e
Dumnezeu qi nu cugetarea umani, oricare ar ft ea. Binele ne este asigurar moartea. Se leapdd[ de diav^ol qi se lipeqte de Hristos. Astfel pdtrunde
de supunereafa[d de voinfa divina care, a$a cum am spus, inf'rumuse{eazii
sufleful, in vreme ce neascultarea il ur6{eqte. Ascultarea inseamni
in spaliul viegii in Hristos. Insi pentru a rfm6ne in acest spafiu, este
increderc nevoie de Sff,nta imp[rtaganie" cea care ii une$te pe credincioqi intr-
totald in Dumnezeu.
_increderea "rte fupta care vddeqte i'ima aprinsi dc un singur trup. Prin curdfie gi sinceritate va exista o continuitate a
dragoste ce doregte afierosirea deplini qiidentificarea'oii omurui cu cea
lui Dumnezeu. care este binele absolut qi desdvdrqit Nici o logicd nu
a
Sfintei impS.rtlqanii.
poatc
defini binele, decdt doar daci existd o concordanli cu voia Participarea la Sfintele Tainel6 gi la slujbe, dragostea fala de
hi Dumrrezeu
Asthz.i mulgi fac ascultare, dar, tnaicu seamd in probleme
ce sunt departe dc
tipicul bisen cesc, prive ghieri le, psal modi erlle, p raznicel e imp irf,tegti,
proprrul interes. Prin urmare, este mare nevoie sa ?lrv61drn
ce are prioritatc toate acestea povdluiesc, indrumb, ciliuzesc qi inal{[ duhormrcegte.
in via{a noastrd gi ce meritd s[ fie slujit gi admirat. Binele nu
este ."1 d*rpr, Puterea cre$tinilor nu sti in numdrul lor, ci in calitatea virtulii care il
care indeob$te se discutd ast6zi, ci ceea ce r6m6ne in
veacun ne inalldpe stdpAnitorul ei. Aceastbvirtute preschimbl lupul in miel. Iar
indrum[ spre viafa cea veqnicd. Bune sunt socotite astdzi bogdtia, puterea Bisericii se sbv0rqeqte nu prin mustrare, ci prin tlmiduire.
slava Ei cinstirile, fiindcd oamenii sunt legafi de cele prezente.
lar Biserica nu este depozitara virtutilor, ci o oaste de oameni vinuoqi.
rele sunt socotite a fi boa.la, s[r6cia, sldbiiiunea qi nu p6catul. po1 Biserica nu este un florilegiu de legi inflexibile, ci bogilie de
rim0ne buni bolnavul, sdracul qi neputinciosul, pastranau-qi duhovnicesc qi liber discem[mint. $i aceastd libertate duhormiceascd
verticalitatea, noblelea gi moralitatea vietii, precum qi puterea se menfine prin ascezd care, de lipseqte cumva, duce la in[sprirea
credin{ei. Adevdrul se insoteqte mereu cu virtutea, iar mincruna legii.
cu
rhutatea. Toatd" lumea dear avea-o oamenii, virfute Virtutea d[ruieqte cinstitului slu lucrbtor conqtiin![ imp[catd
daci nu au, sunl
cu totul sdraci, lipsiti de interepciune, nedrspti qi necuvinciogi. qi linigte l[untric6, ce in zilele noastre tulburi devin incd gi mai de
Nici o osteneal[ nu e prea mic[ pentru dobindirea virtutii. E prel Virtutea d6 omului desfrtiri sinhtoase qi-l rdspldteqte pe cel ce o
de prefbrat si fim nedreptdlifi dec6t sf nedreptdfim noi pe indrbgegte cu bunuri lumegti qi cereqti. Astfel, omul virtuos cugetd
careva
Aga cum drept ne invafi Sfantul Ioan Gurri-de-Aur, nu mai pulin la ostenelile sale qi mai mult la rezultatele strddaniilor sale,
e^iste oamenl
nedreptdfili, de vreme c€, dac6 indurd creqtineqte nedreptatea, frrd" a urm6ri vreo r6splat6, de vreme ce a{a, cum ne inva!6 un
dobdndesc mare cdgtig qi foros sufletului lor. rn frnr, tun
-
este doar ce
folosegte sufletului gi ne ajutl sd intrdm in impdrdfia
cerurilor. Astfbl, 16
trebuie mereu s[ ne dorim doar virtutea, de weme ce ea ne diruiegte .,Noliunea de laind are in teokrgie o dubld semnificalie: una este aceea care
ucoperd sensul de mister, de lucru ascuns qi necunoscut, gi o alta, care e redatd nrai
adevirata bucurie. Iar cel mai riu lucru este a se socoti sau
a se numr r:xact de termenhrl ,gacrdmenl", Existd mai multe 'Iaine: Taina llote-zulr-ri,
rlutatea lucru bun gi binele lucru r[u. liuharistia, Hirotonia, Mirungerea^ Taina Masluiui,'['aina nuntii. impartagania. C1'.
lrrn Bria" Op, cit., pp.3(t9-374. $rota trad.)
44 45
 Calea ortodoxd a omului- Mo nahul Moise Aghioritul
cucemic pdrinte de la Muntele Athos, din zilele noastre, chiar de nu qi de afreea, neindoios, vom
ar fi existat Raiul, sfin{i tot L-ar fi slujit de bundvoie gi L-ar fi iubir lntotdeauna, Ortodoxia se va men{ine dincolo de greqelile noastre,
cu-bucurie pe Fl'istos. Dragostea nu catdla osteneli, ci dd putere, frri mereu gata sd dea vielii noastre adevdratul sens, m0ngiiere 9i
a fi povar6.
calea duhovniceascd ortodoxi a creqtinului de r6nd
ingreunatd de tulburarea gi de ata{amentul fafn de zidimicia lumii
acesteia. viala omului de azi e ca o mare furioasE, plin[ de primejdii,
de temeri qi de indatoriri ce ne umplu de amlndiiune. Devdlrna$ia
zllelor noastre, nebunia evenimentelor, rapida trecere a celor
vremelnice, preftcdtoriamai marilor zilei, atuici c6nd sunt admirate,
v[desc ignoranla celor ce le pretuiesc. tnsl scopul celor ce vi le spun
este nu de a osdndi pe carev4 ci de a fi de folos tuturor; nu de a privi
viala cu pesimism, ci de a o cinsti gi de a o folosi aga cum se cuvine.
Prin urmare, omul credincios, nu este veqnic, ci trecltor prir
aceast[ via1d. cel care s-a legat cu t[rie de cele pdmdnteqti nu lesne
va ajunge la cele cereqti. osteneala drumului r* ,ra preichimba in
dulce
.odihn6. viala dus6 aici in striciciune se va preschimba in
veqnicd intristare. Iar tristeflle din lumea aceasta vor fi tdmdduire
sigurd tuturor r[nilor provocate de pdcate. incercdrile pnn care
trecem sunt dovada iubirii lui Dumnezeu pentru prietenii sil
DimpotrivS, traiul prea bun il duce pe om spre nepisaie, indiferenld
gi duhovniceascd moleqeal[. De asemene4 prin idbdarea durerilor,
Dumnezeu este sldvit mai mult decAt prin neg.i;a unuia ce se bucurd
de o sdn[tate deplind. cugetul mucenicesi gi izbanda sunt mai
putemice decdt darul facerii de minuni.
Mdntuirea este cununr in dar din partea lui Dumnezeu pentru
smerilii luptitori ai dragostei, pentru slujitorii dumnezeiegtilor daruri.
Aga ne vrea Ortodoxia: drept cuget[tori qi drept iucr[tori. O
ortodoxie ce s-ar epuiza in disculii necontenite qi care s-ar
preschimba in ideologie gi teorie stearp6, prinb de subiectivism,
ar fi
osteneal5 in zadar. Astdzi, cuvAntul ortodoxiei, insemnat mai mult ca
oricind, vrea sd vieluim in neincetatd cunoaqtere, in ferezvie qi
curdfie. Este pdcat sd vrem a ostoi setea oamenilor cu apd imbuteliati
gi nu cu apd de izvor. Greqeli, gafe, dispute qi judecali omenegti,
prezrntd, ortodoxia ca neputand s6 elibereze lumea in
chip izbdviior,
46
Calea ortodox[ a omului-Monahul Moise Aghioritul
fi
aspru judecafi. Desigur, ca
nfin!enie.
e Pentru ca omul s[ poati parcurge acest drum duhovnicesc
ruitor, iati ce il sffituiesc practic aceqti sfinli pirinli ai noqtri, de
Dumnezeu luminalil SfAntul Antonie spune c[ omul trebuie sa-gi
asume rispunderea greqelilor sale inaintea lui Dumnezeu qi sd indure
ispitele. Un awd spunea cd mdntuitor lucru este a ne socoti pe noi
?ngine pricind a propriilor noastre greqeli. Maica Teodora, la rfindul
oi, spunea c6, dintre toate virtulile, cea mai izb[vitoare este adevirata
smerenie. Iar Awa Ioan Kolovos (Ioannis Kolovos) spunea:
,,Am l[sat o povard ugoarl, aceea de a ne mustra pe noi
ingine, pentru a lua povara mai grea, aceea de a ne gisi indreptSlire in
greqeli". Un alt aw[ spunea a5a: ,,Fii mereu cu bdgare de seam[ la
propriile-1i greqeli, nu judeca pe nimeni, strune$te-li limba qi nu
r[spunde riului cu rlu - aceasta este adevlrata smerenie!". Un alt
pirinte duhovnicesc spunea ci cel ce este cu adevdrat smerit nici nu
se m6nie, nici nu m6nie pe nimeni. Iar un alt pfrinte zicea c6 folosul
omului este smerenia qi cd, pe ce omul coboarb spre smerenie, se
inalll intru duhovnicesc folos.
donm s[ ne
afl6m acum aici dorim
Este lucru qtiut c[ toli cei ce ne afl6m
mAntuim. ins[qi prezenfanoastrd aici v[deqte acest lucru. Agadar, sd
ne ruglm Domnului, cerfind mijlocirile sfinlilor, 9i voi care suntelt
aici qi cei de pe l6ng[ parohia voastr6, prin sfinlitoarele Taine ale
Bisericii, iar noi, care vieluim in isihia Sffintului Munte Athos, in
Grldina Maicii Domnului, sd ne rug[m fierbinte, mai ales in zilele
acestea ata.t de grele, sb sporim duhovniceqte, pd.qind neclintit pe
calea Evangheliei, pe care au p[qit tori sfin1ii noqtri ! Ne mai rug[m,
cu smerenie qi din toatd inimia, ca 9i viitorul, pe care ni-l va dlrui
Dumnezeu, s6 fie plin de bogat rod duhowicesc!
47
 Povdluirile gi indrumdrile Schiegumenr"rlui Sava Povd{uirile pi indrumdrile Schiegumenului Sava
rFik*

La baza m0ntuirii sufletului sti credinla. Credinla inseamnb

l)entru m0ntuire ceea ce este temelia pentru cl6dire. Dac6 se sap[ sub
Via{a 9i invl{iturile Stare{ului Sava lemelie, se pr[buqeqte cu siguranp clidirea. Unde nu existl credin!6,
de la Lavra Pecersk din Pskov ncolo domnegte neinfr6narea patimilor, care-l atrage pe om in bezra
r[utlflor. Credinla este cel mai mare bun in viata pdmdnteasc[, ea il
uneqte pe om cu Dumnezeu. Cu o credin![ putemic5, omul le poate
pe toate. Credeli in Dumnezeu, rugafi-vd Lui, faceli fapte bune!
1. Povlfuirile qi indrumirile Schiegumenului Sava Aceste trei aripi v[ vor ridtca la Altarul lui Dumnezeu!

Nu exist[ o preocupare mai important[ pe p[mdnt decdt

in acest capitol ne vom stridui sb reddm acele povefe qi invrlbturi,
rugdciunea. Ruglcirurea dd na.qtere la toate celelalte virtuli. Sfin1ii
cu care insugi stareful ii adipa duhovnicegte pe cei inseta{i dupa
Pilrinli aveau drept reguli si se sileascb (pe ei inqiqi) spre rugdciune -
mdntuire.
*rFr*
&cas6, in biseric[, in timpul muncii, in timpul plimbirilor qi in orice
timp. Trebuie sd vorbim cu Dumnezeu simplu, ca un fiu cu tatil sbu.
Ap[rafi marele dar a lui Dumnezeu - conqtiinta. Ea ne une$te cu Nu spuneli cuvinte inalte la rugbciunel Teme-te sd pronunfi Sf6ntul
cerul, ea ne supune voinla noastri slab6 gi p6c6toas[ fa!6 de Sfinta qi
Siu nume f[ri participarea minlii gi inimii.
Atotputernica voie a lui Dumnezeu. conqtiinla este glasul lui
Dumnezeu in inima omului, vocea ingerului pdzitor. si ne p6zim cu
Cel care se in1[fiqeaz[ lui Dumnezeu cu gdndurile
imprdqtiate, gi cu atAt mai mult cAnd o face cu neatenlie, unul ca
atenfie conqtiinfa de influenla a tot ce e r6u, c[ci in caz contrar,
&cesta doar il sup[rd pe Domnul qi nu va primi har, ci os0ndi. Se
putem sb o indbuqim, s6 o pierdem, s6 o ardem Cdnd oamenii nu
spune tn Scriptur[: ,,Blestr:mat este omul care face lucrul Domnului
aud glasul lui Dumnezeu in inima lor, atunci conqtiinta lor tace, gi nu
cu neb[gare de seaml" (Ieremia 48, 10). $i dimpotrivl, cel care s-a
le mai este fric[.s_a R[c[tuiasc6. Despre un astfel de om se spune c6 e
rugat la Dumnezeu micar cu o scdnteie de adevlrati credin!6
,,fird conqtiinlil'l7, unul care $i-anpierdut conqtiinfa. primeqte o bucurie de nede,scrit*
**
in fiecare om exist[ o scAnteie a lui Dumnezeu. Sd nu Rugiciunea este bucuria sufletului! Dacb n-ai timp s[ te rogi,
stingem aceastd scAnteie cu patimi pimdnteqti. dorinfa unei viefi
caziin genunchr gi spune: ,,,Doamne, primeqte elanul meu drept laudd
,,vesele", desfrAu, imbuibare. Prin acestea, omul r[n"r6ne cu sufletul qi mullumire Jie qi auzi-md" pe mine, nevrednicul !" insi fr aceasta cu
gol, coborand tot mai mult qi mai mult in adincimea patimii,
simpl dedicdrii totale lui Dumnezeu, cu simlul unui om care, chiar
transformdndu-qi viafa intr-o goand dupd agonisiri. Aga renunld omul
dac[ se grdbegte, se str[duieqte insb sd se consacre, s[ se inchine
la calea slujirii binelui qi adev[rului lui Dumnezeu qi merge pe calea
cleplin Domnului m[car pentru o clip6. C6ci nu este importantd
lipsei de cinste gi a frridelegii.
lungimea rugiciunii, ci inflicdrarea ei, care insd nu se poate prelungi
mult timp, chiar gi la oamenii iubitori de Dumnezeu qi desSvirqili. Te
17
cur,0ntul rus este format din douii cuvinte, care pot fi tacluse prin
firn vei qgeza la rugiciune un plc[tos os6ndit, vei pleca ins6 miluit,
cctnsliinld, in romanegte se traduca cu: neobriizat, neruqinat, lipsit de scrupule (rr
irrdreptat. t{ugdciunea il ridic[ pe om de pe pdmAnt Ia cer!
tr)
48 49
 Poviluirile qi indrunrdrile Schiegumenului Sava
Foarte bine procedeaze cei care unesc rugdciunea lui Iisus cu
respiralia. Aceasta inseamnS s[ respiri cu numele lui lisus! Aceasti
rug[ciune va uni laolalti inima cu Dumnezeu, o va sfinfi.
Dumnezeu i6i va pune, ca sA spunem a$q pecetea pe e4 wrde
nu vor mai avea intrare duhurile necurate. $i atunci cdnd rug6ciunea
va deveni respiralie, nu mai este infricoqdtor satana, c6ci suntern
apilrafi de Dumnezeiescul har. Astfel de oameni simt c[ Dumnezeu
este totdeauna cu ei: ii apir[, ii acoperl qi ii izb[vegte de duqmani
Harul schimb[ atit de mult inima, incdt omul devine mai presus de
pim6nt qi patimi. Un astfel de suflet nu privegte pe p6m6nt la nimic,
ci este inchinat cu totul lui Dumnezeu, penftu ci harul aduce o atat de
mare dulcea!6, o atAt de mare bucurie, incdt sufletul uitl de toate cele
p[mdnteqti. Iar noi, sd ne silim pe noi inqine spre dob6ndirea
rug[ciunii neincetate.
Trebuie s[ suprapunem ruglciunea cu respiralia in felul
urmdtor: inspirafie: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui
Dumnezeu..."; expiratie: ,,... miluieqte-md pe mine, p6citosul". Duptr
mas6: inspirafie: ,,Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu...";
expiralie:,,..pentru rugiciunile Ndscdtoarei de Dumrrezeu miluiegte-
m5 pe mine, plcitosul" . noastre, ci dup6 marea Sa milostivire qi tngaduin![. Nu faptele, de
In orice timp, in orice loc, in timpul oriciror preocupiri
trebuie sd chemim in inim[ neincetat pe Dumnezeu, mdcar pe scufi
,,Doatrnne, miluieqte-md! ",,,Doamne, miluieqte-m[! "
Neincetat, totdeauna, cu o simlire a pocbinlei ad6nci trebuic
sb spunem rugiciunea lui lisus. Atunci cind o citim, se sfinlegte aerul
gi trupul, gi puterile necurate se tem s[ se apropie de noi, suntent
inconjurafi ca gi cu rrn cerc de foc, prin care ei nu pot trece. Aceastll
rugdciune scurtl, ugoard qi m6ntuitoare,il apdr[ pe om de pdcat, dc
vrijitori qi diavoli.
Iath un exemplu, care mbrturisegte despre puterea rug[ciunii llr
Iisus. Mecanicul de locomotivb al unui tren rapid aflat in mers il
vdzut deodatb inainte un cdlugbr, care-i frcea din mdnd semn si srr
opreasci. Mecanicul a oprit locomotiva gi s-a constatat ch qinele dr,
50
kq|fluw*+**.
Povdtuirile si indrumdrile S chie gumem:lui Sava
cale ferata erau furate. Inc6 pulin gi se putea inttmpla o nenoroclre.
Au reparat calea ferat[ qi doar atunci qi-au amintit de cilugbr. Insb
unde sa fie? S-au gflndit cd a rn,6at in tren qi s-au dus s6-l caute
prin
vagoane. $i iatb c[ intr-unul dintre vagoane au vizut pe un c[lugbr
Care ,,numdra" metanii: Doamne liSuse Hristoase... ,,Dumneav6astri
afi oprit trenul?" ,,Nu". ,,$i atunci cine?" Nu qtiu"' $i pasagerii au
confnmat ci el nu ieqise nicdieri. Ce s-a intamplat? Mullumiti
rug[ciunilor in[llate de monah, Dumnezeu a trimis un inger, carc a
luat chipul cilugirului qi a preintdmpinat accidentul'
in cazul treburilor cu neputinll de amAnat, legate de servici
sau de situalia familial[ sau de societate, trebuie sd scurt[m nevoinla
postului qi rugdciunii. S[-i slujim cu blindele pe cei apropiafi, cici
aceasta este mai presus de rugdciunea indelgngat[ si de frecventarea
bisericii. Dumnezeu nu ne cere atuncl aceasta.
SpunAnd (citind) rugbciunile, si le spui ca in fala lui
Dumnezeu insugi, Preacuratei StapAne Ndscbtoare de Dumnezeu sau
rfinlilor bineplficufi lui Dumnezeu. Unii vor spune cd nu sunt
vtrdni.i se stea inaintea lui Dumnezeu, insd nu trebuie si ne
tulbur[m, ci si credem ci Dumnezeu ne d6 har nu dupl vrednicia
fapt, ne m6niuiesc, ci mila lui Dumnezeu. Alergali (apelali) la
Milostivirea Domnului nostru Iisus Hristos qi nbd[jduili cu t[rie in
El. Aceasta nadejde nu-i va ruqina pe cei care lucreaz[ inaintea
Domnului cu frici $i cutremur
,F ,r. ,k
Dacd afi obosit foarte mult gi nu v[ mai putegr ruga, spuneli-i
Domnului aceasta'.,,Doamne, am obosit, merg s[ m6 odihnesc, f.]ard
numer am gregit inaintea Ta, inaintea Maicii Domnului, inaintea
rfbntului inger pdzitor gi tuturor sfinflor. Doamne! Dlruieqte-mi
iertarea tuturor pAcatelor, trupului s01ru1, sufletului lini$te". Facefi
Inchin[ciunile cuvenite 9i odihnif-v[. Insd puteli proceda aga doar
atunci cand intr-adevlr ve! obof, preflcdtorie qi mil6 de sine.
_ft14
Nu v[ gr[bi1i niciodata in vreme de rug[ciune. Rugaciunea
5l
 Pov2i{uirile qi indrumdrile Schiegumenului Sava
frcuti cu grab[ ?l supiri pe Dumnezeu. Fiecare cuvent sffint e o mar(
putere c,reatoare. Fiecare cuv6nt al n-rgbciunii ne apropie de
Dumnezeu. Dobdndili deprinderea de a vb ruga, indeosebi pe cea a
rug[ciunii neincetate. Unii imi cer s[ mi n:g pentru tat6, pentru fiicd,
pentru frate sau sord, dar ei ingi$i nu se str6duiesc nicidecum sd se
raage, ci las6 totul pe seama pd.rintelui duhormicesc, Trebuie sa ne
rughm qi noi inqine. gtifi cdt de greu ii vine pdrintelui? Cici el ia
asupra sa o parte din p[catele or]ly pentru care se roag6.
P[zi1i-vd inima, pentru a o pAstra curat6, irnprejmuifi-o cu
zidul rugdciunii neincetate. cdci inimile unora sunt ca gridina frri
gard a unui stdp6n leneg, unde poate sd intre orice animal gi sd
distrugl toate cele semdnate... Pentru credinla ferm6, pentru
rugiciunea neincetat5, sufletul il primegte pe Duhul sf6nt qi devine
vas al harului lui Dumnezeu; un astfel de suflet curat, nepdtima$
implineqte frr[ greutate orice poruncf a lui Dumnezeu. cici cuvdntui
Domnului spune: ,,RdmAnefi in Mine gi Eu in voi. precum ml[di1a nu
poate sd aduc6 roadl de la sine, dac[ nu r[m6ne in vi1d, tot aga nrcr
voi, dacl nu rdm6nefi in Mine. Eu sunt vi1a, voi sunte]i m16di1ele. Cel
ce rdmdne in Mine gi Eu in el, acela aduce roadi mult[, cici frrd
Mine nu putetri face nimic" (Ioan XV, 4-5).
S[ ne silim deci pe noi ingine ca sir ne unim cu Domnul" c[ci
ftrd silin![ nimeni qi niciodatd nu va primi impdr[lia rui Dumnezeu.
Aceasta e o condilie siguri pentru dobandirea fericirii vegnice, iar
dac[ nu, atunci nici sufletul nu este apt pentru imp[rbtia cereasci. el
nu va fi in stare sd viefuiasc[ cu Dumnezeu in vegnicie. trlu va fi
capabil sd intre in fencirea sfinflor dacd aici, pe p[m6nt, nu se va
obi;nui si fie in unire cu Ou**":{
*
in afara Bisericii nu este gi nu poate sd fie mdntuire. Lumea in
care locuim este marea viefii. Biserica este corabi4 iar c0rmaciul este
insuqi Hristos. Cea mar putemicd rugiciune, pentru noi, este
ruglciunea Bisericii. Datonta rugdciunilor Bisericii, omul nu arde in
foc, nu se ineacd in ap6, aceast6 rugiciune te ridicd din addncul
mini, zguduie cerul. 0 astfel de putere are gi rugiciunea mamei
5?
Povdtuirile gi indrumirile Schiegumenului Sava
pentru fiii ei.
Unii credinciogi gflndelc, de ce sd mai mergem la bisericd,
putem s[ ne rug6m gi acasd. Insd rug[ciunea bisericeasc6 nici nu
poate fi comparat6 cu rug[ciunea de acas[. tn biserici vei spune din
suflet doar o dat6: ,,Doamne, miluiegte", iar acas6, in schimbul
acesteia, trebuie sd citeqti intreagaPsaltire.
ln biseric[ vei face doar o
metanie - acasi trebuie s[ faci o mie. Dac[ vei sta cu trezvie la Sffinta
Liturghie, aceasta va inlocui qase mii de rugiciuni ale lui lisus, astfel
spun Pirinfi de la Optina. Trebuie si fim oameni bisericegti, sb
mergem la biseric[ in fiecare simb[t[ sear6, duminica 6i in fiecare
slrbStoare. Nefericit este omul care a absentat m[car de la o slujbi de
duminici, cici ea nu se va intoarce niciodat6. Pravila Apostolilor
spune: Cine a absentat de la trei Liturghii consecutiv, farl o cauzL
bine intemeiatd, acela se instriineazh in mod invizibil de Duhul
Sffint, adici se afl[ deja in afara gardului bisericii gi nimeregte sub
influenla duhunlor rele gi vr[jitorilor. Biserica este un coll de cer pe
p[m6nt. Trec6nd pragul bisericii, trebuie s5 qtim c6 trecem de pe
p[mdnt la cer.
rl. ,1. +
inainte de fiecare acliune a voastr6, cdlluzi1i-vb de
urmdtoarea cugetare cre$dne: fapta intenfionatd nu este cumva
contrar| lui Dumnezeu, nu este cumva supirfltoare pentru aproapele
meu? Dac[, dup[ o cercetare strict6, con$tiinfa este liniqtit[, atunci
puneli intenlia voastrl in practicd. Fi]i totdeauna consacrali voii lui
Dumnezeu, nu vd impotrivili ei, ascultali-o gi urmafi-o. line1i-vi
totdeauna pe calea de mijloc. Extremele nu sunt l[udabile in nimic.
Doar s[ nu z[bovili in lucrarea mentuirii, nu am6nali ziua pociintei
voastre. Nu a;teptafi niciodatl gi nu cere]i dragoste pentru dragoste,
laudi pentru smerenie, mullumire pentru slujire. Str[duiti-v[ se
rlmdneli frrd recompense pimAnteqti, pentru ca, sd nu pierdefi
rdsplata cereasc[.
,k ,F ,r
Odatd, in timpul unei rug6ciuni siv6rqite inaintea icoanei
fficdtoare de minuni a Adormirii Maicii Domnului, una dintre cele
care se ruga a inceput s[ se inchine chiar in fala acestei icoane.
53
 Povii{uirile ;i indrumrlrile S chie gumenului S ava P ovd{uirile qi indrumdrile S chie gumenului Sava
Pirintele a oprit-o cu blandefe gi a rugat-o si n, mr aca aqa alil
Xecdt orice alte pierderi!", spun Sfinlii P6rinfi. Dac6 omul va pierde
datb. El a spus: ,,crede1i cd vd vefi inchina qi vefi primi har, insi i' In deqert mult preliosul slu timp, pe care ar fi putut s6-l foloseascd
realitate doar p6c[tuiti. De ce? pentru c[ noi to.ti sldm qi ne ruginr, pentru mantuirea sa sau pentru mantuirea aproapelui, atunci el pierde
discutdm cu Maica lui Dumnezeu, iar Ea ne ascultd cu atentie.
mai mult decat milioane, pentru c[ nu este cu putinli si rascumperi
Dumneavoastr[ insi, in acest timp, ne impiedicafi sd o vedenr
eufletul din iad cu weun fel de bogalii lumegti. Sufletul eviti iadul
pe Ea, acoperindu-o de popor, supirdndu-o qi pe Maica Domnului si prin
viala virtuoas[, cdnd toate ceasurile gi clipele vielii le folosegte
tulburdndu-i pe cei ce se roagd pentru rugiciune, fapte bune, rdspdndirea credinlei, nidejdii,
{. ,k *
dragostei qi pentru dobAndirea virtuplor.
DupE primirea bucuriei duhovniceqti qi a cdldurii inimii,
trebuie sd fim pregltili pentru o oarecare ispitire din partea Ati vbzut vreodati cum prind copiii porumbeii qi, pentru ca ei
dugmanului. Dumnezeu ne trimite astfel de clipe dulci ale avdntului
sd nu zboare, le leag[ aripile ? Astfel e qi omul p[timag fa16 de bani qi
inimii cdtre El, pentru caprtn dulceafa relaliei iu Dumnezeu sufletul fa16 de lucruri: qi el, ca qi porumbeIi, are aripile sufletului legate 9i nu
omului sd fie atras la Ddnsul. ln momeniul ispitirii, trebure sd ne poate zbura in cdmlrile ceregti. Dumnezeu nu primegte rugiciunile
diruim Lui din toate puterile, sb depunem toate eforturile gi sd-i sale'
cerem Domnului ajutor pentru a invinge p6catul, s6 renunfim la !$ * ,r.

acesta, sd ardtdm cb intr-adevir il iubim pe Dumnezeu nu cu Cel care nu are mijloace de a face milostenie, ci ii invidiazd
cuvintele, ci cu faptele. Iar pentru biruinla impotriva pdcatului, pe cei care le au, unul ca acesta este de asemenea iubitor de argint.
Dumnezeu ne trimite o aqa de mare milostivirel tupta cu plcatul se
Ap6r[-ne, Doamne, de o astfel de patimd! s6 ne mullumim cu strictul
socote$teafimucenicie. necesar pentru menlinerea trupului: s[-l imbr6cdm ca si nu rdceascf,
++ ,n
s[-l intirim cu mdncare, ca s[ nu se istoveasc1, ca si fle prietenul
cel in care s-a inrldrcinat ad6nc patima vorbirii qi petrecerir sufletului pentru munca Domnului! Iar tot ce e in plus, este moarte
in deqert, cel care se plictisegte atunci c6nd nu ur* ru cine si pentru suflet! Temeli-vi indeosebi de lux, de imitarea modei. Nu
vorbeascd, cel ciruia ii e fricd de singuritate, care se teme sd rdmand
adunali bani, qi tot ce va este de prisos imparfili saracilor. E un lucru
in singuritate cu el insuqi, unul ca acesta trebuie sdJ roage cu lacrimi infricoqltor'. ,,211e negre", ,,casieria neagr[", insegi denumirile ne
pe Dumnezeu s[-l ajute si se izbrveascd de impr[qtierea gfindurilor,
spun c[ e lucru satanic. Ne este suficientd grija pentru ziuade astdzrl
de neatenfia faEh de sine insuqi, sr invele s6 privlgheze gi s6 se roage,
tn rugdciunea domneascl, noi cerem:
si invefe s[ pdtrund{ in inima sa, s[ fie atent la fiecare faptd a sa. "PAinea noastrd cea de toate zilele d[-ne-o noud astdzi". S[ nu
Toate g6ndurile gi faptele sale s6 le indrepte cdtre Dumnezeu. ne asemdnam bogatului din Evanghelie. Nu cilutsi nimic pe acest
Trebuie s[ strigdm necontenit: ,,Doamne, ajut6-mi s[ m[ izb[vesc de p[mant plcdtos, nu avem aici casd statomicl - cdl[tori, qi trecitori
grdirea in degert, de gandirea in deqert gi inval5-m[ s[ cuget la
suntem Pe pdm6nt.
Dumnezeu!" ,. :F ,F

{. ,1.
,1.
Timpul este scurt qi trebuie sd nu-l risipim. in fiecare zi. in
fiecare clipd s[ ne ostenim pentru veqnicie. pierderea timpului nu
poate fi compensatd de nimic! ,,pierderea timpului este mai grea
54
gi un alt fel de agonisire, numit mania c64ilor. Aceasta
Existl
se intimpl[ atunci cfind unii adund cfrli multe, acatiste qi ele stau
far|nici un folos: ei inqigi nu le citesc qi le e frici sd le dea altora.
Despre unii ca acegtia se spune: ,,Era c[lugdrul Ene, avea multe cirli
55
 Povdluirile qi indrunrdrile Schiegumenului Sava
Povd{uirile qi indrumdrile Schiegumenului Sava
rugdciuni intr-insele, insd dormea
$r t"@
afl[ in ele". 0 astfel cle comoard duhovniceascd nu trebuie Dumnezeu. Chiar qi dacb am avea mari suferinfe, insi chemafi-L in
tinuta sur, g6nd pe Domnul lisus Hristos, care locuieqte in inimile voastre. El
obroc. Dacr n-ai timp s[ citeqti, propune-le altora.
$i acesta e tot ur
d: milostenie gi o asemenea milostivire duhovniceascb eslr i$teapti chemarea voastr[. Nu vl dezamd"gigi qi nu vd credeli
Fl
binepl[cut[ lui Dumnezeu.
lmpov[rali de via15. Ea este de nesuferit doar penffu cei r[i, dar cel
sare crede in Iisus Hristos qi iqi pune nldejdea in El, acela trebuie sd
*** te bucure qi sb preluiasci via1a. Viafa noastrl pim6nteascd este
- o mare fapt[ Dumnezeiascd vom face, daci il vom mdng'in necesar[ in vederea preg[tirii pentru via]a vegnic6, ca s6-l sldvim aici
pe cel intristat, c[ci intristarea aduce moartea
duhovniceasca. E binr pe Dumnezeu, sb le facem bine celor din 1ur qi sd atingem Impdrllia
sd citim cdrlile sfinte, s6 mergem la bisericd, insi trebuie
s6] Veqnici pe calea str0mt6, arhtatl in Evanghelie. Viala ne este dat[ nu
linigtim, sbJ m6ngaiem gi pe aproapele, dacl intalnim
o astfer dr pentru veselia pimdnteasc[:
nevoie. cine nu are in inim6 compasiune gi indurare
fala de oamenr, ,,Fericili cei ce plAng" acum, U; ce rdd.
unul ca acesta sd se teamb de cuvintele Sfintei Scripturi: 11..i
,,Judecata este frr6 mil6 pentru cel care n-a ficut mil6" (racov
Ir, intristarea, lenea qi lipsa de grijd pentru mdntuire - sunt trei
l3). Iar pe cei milostivi, ii agteaptd o mare milostivire in ziua
uriagi, cu care este legat neamul omenesc. Tocmai de aceea ne gi
Judecllii de Apoi: ,,Fericili ,*i milostivi, cd aceia vor fi rugAm in fiecare zi Impir6tesei Cerului: ,,Alung[ de la mine, smeritul
miluili"(Mateiy,7)
gi ticilosul robul T[u, intristarea, uitarea, lipsa de inlelegere, negrija
rk {r ,1.

de mAntuire...". Nu trebuie si ne alipim de nimic pimAntesc, ci doar

Milostenia este cerut5 nu doar pentru cei care primesc,
cr 5r de Dumnezeu. ,,Cbldtori qi trec[tori suntem pe p[mfint", qi de aceea
pentru cei care dau, cdci cei din urm6 dob0ndesc prin
aceasta ma_re se cere s[ ne strlduim a fi totdeauna pregifiili pentru trecerea in
folos. Facerea de bine aduce folos nu at6t celor .are primesc,
c61 veqnicie. C[ci nu gtim ziua qi ceasul morfii noastre, gi e spus: ,,in
indeosebi celor care dau, pentru c6 aceastd virtute le
d[ ?ndrdznealtr ceea ce te voi g[si, in aceea rr y judeca' .
inaintea lui Dumnezeu. E mai Otl._rf dai, dec0t s6
ceril

Milostivirea lui Dumnezeu e ftr6 sfdrgitr il supirdm pe

Pentru ca si nu dezrdddjduim, trebuie s[ fim totdeauna
preg[ti1i pentru suferinle. Lui Dumnezeu nu-i este pldcut murmurul,
D111ez1u, dar El iardqi ne intinde manr de ajuror qi
ne ridica din cugetul nemullumitor. Si ne invdfdm s[ ne bucur[m in suferinle.
rad. lr manrem, rar El ii trimite pe ingerii S6i, pentru
a ne ridica din Suferinlele sunt uga care duce in Impir[fia Cerurilorl Aga cum ziua
celq mai de jos. Ituga!i-v6: ,,Doamne! Db-ne putere,
ca s6 ne este urmat[ de noapte, tot astfel qi in viala noastr[ suferinla gi bucuria
rlstrgnim trupul cu patimile gi prilcerile lui, ca ra n,
nimic slava Ta!" -ar supird- ., urmeazb una dup[ alta. Cdci nu sunt totdeauna suferinfe qi nu sunt
,ft ,1. >l
totdeauna bucurii. Iar dup[ bucurie si nu te infricogezi, aqteaptd
suferinlele qi rabd6-le cu bun[voin!6. Cu cdt sunt mai multe suferinle,
Nici intr-un caz, indiferent de conditii, sd nu v6 intristati,
nu. deznidajduili ihtristarea omoard energia necesarb pentlu si cu atat e mai mult[ mAntuire! Adeseori noi ingine chemdm
suferinfele, insi e mai bine ca in simplitatea inimii s[ ne incredinlim
dobandirea in inim[ a Duhului sf0nr. cel intriJtat pierde
qi este mort pentru nevoinfere duhor,niceqti.
irgeciunea voii lui Dumnezeu, pentru c[ crucea cerutb este greu de dus. Cel mai
Sa qtili c[ in ciipele de ades, Dumnezeu ne trimite suferinle din cauza p[catelor noastre gi
tristefe qi deznddejde nu Dumnezeu ne pirdsegte, ci
noi il pdrisim pe acestea pirdsesc sufletul imediat ce s-a pocdit. Prin intermediul
56 57
 P ovd{uiri le qi indrunrdrile S chie gumenu lui Sa va Povdtuirile gi indrumdrile S chie gumenului Sa va

suferinfelor, Dumnezeu il educ6 pe om pentru viata vegnic[. Prin frecar" marunliq cerefi-i ajutor qi binecuv6ntare lui Dumnezeu, iar
suferinfe gi osteneli se dobdndeqte mila, evlavia qi harul lur harul lui Dumnezeu v[ va luminu:lfl:*t gi il va acoperi.
Dumnezeu. Nu se va inrid[cina harul acolo unde e rAs, lux, clevetire,
grdire in deqert, trdndlvie, duqmdnie, invidie, hul[ qi celelalte Cdnd ne este deosebit de greu, cAnd nu avem putere s[ ne
sl[biciuni obignuite ale noastre. rug6rn, ing6duili-v[ pulinl odihnl: ieqili afar[ sau stali intins, iar apot
*** ridicali-vd totugi la ruglciune qi ,,suna!i-mi" 9i pe mine in clipa grea'
indreptafi-vd neajunsurile; observa{i de ce v[ invinuiesc cei in timpul suferinfelor, trebuie s[ ne implrt1qim mai des cu Sfintele
care vE inconjoard, ce pdcate se gdsesc in inima voastr6, pentru c[ in lui Hristos Taine. in urma unei impirtiqanii dese luatb cu vrednicie,
viala de familie toate patimile se v[d cu uqurinfl gi rudele le cunosc inima devine moale Si blande. Pdcdtosul care a venit cu credin!6 qi
bine, spre deosebire de momentul cdnd iegim in afara casei, c6nd ne poceintA devine albit, curat, luminos, datoritb iubirii de oameni ai lui
ascundem intre cei care ne cunosc mai pulin. Privili-vi f[rd patimd, bun'n.r* in Sfintele Taine insuqi Dumnezeu vine in ajutor
incercafi-v6. Poate cd, intr-adevdr, aveli un caracter dificil, poate cd sufletului, imbog[lindu-l cu har qi inva!f,nduJ toate virtulile, gi inal16
suntefi nedrepfi, Strldui1i-vi si fif bldnzi, nemdniogi, nu r[spunde{i sufletul omului la o inalt[ deslvirqire. S[ ne striduim doar sd fim
la toate, purtali-le pe unele trec6ndule sub t[cere. Cdnd simli1i ci vrednici de o astfel de iubire de oameni a lui Dumnezeu, pentru ca s6
demascarea voastrl poate duce la un incendiu, atunci privili faptele nu ne impirta.sim spre judecatl qi osand6, apropiindu-ne de potir fbri
aproapelui printre degete qi rugali-vi cu tdrie pentru el, cdci frici de Dumnezeu, frrb credinld, f.arh pocdinll, f6r[ conqtientizarea
dragostea ,,toate le suferd, toate rabd6" (I Corinteni XIII, 7). p[citoqeniei qi vinov[1iei proprii lui Dumnezeu.
*le lYft.u
Mf,ngAierea se d[ drept risplatd pentru purta.rea cu bunivoinfl in timp ce vizitalr,locurile sfinte, impart[qifi'v[ pretutindeni,
a suferinfelor. Daci ii veli ierta pe togi, pe toli cu sinceritate, cu ln toate bisericile, in toate mdn[stirile, chiar daci din caluza
adevdrat, qi ii veli iubif frr[ fr16micie, atunci voi inqivd pretutindeni evenimentelor nu veli putea s[ citili rug[ciunile de dinainte de
gi totdeauna veli fi mdngdiafi. Urffltlt in pace qi infelegere. lmp[rta.qanie. ln drum, orice pravila de rugbciune este inlocuitl de
rugdciunea lui lisus. Sd avefi doar inim[ infranti qi dorinla sincera sd
Nu vd temefi de suferin{el Nu vd strldui]i sb v[ izblvi1i mai v[ uniti cu Hristos.
repede de ele, ci inv{4a1i prin ele rdbdarea qi smerenia. Prin suferinfe Harul d[ruit la impartdganie este atat de mare, inc6t oricat, de
se slv0rqegte salvarea noastr6, in suferinle cunoaqtem cdt de aproape newednic, oricit de picdtos ar fi omul, atunci cdnd se apropie de
de noi se afl[ Dumnezeu. in suferinle ne incredint[m cd frri Dumnezeu cu conqtientizarea smerit[ a picbtoqeniei, chiar daci ar fi
Dumnezeu nu putem face nimic. $i aceasti congtientizare a acoperit de rlnile pdcatului din cap p6nd in picioare, va fi curilit de
neputinlei noastre, a nimicniciei noastre educl in noi smerenia, harul lui Dumnezeu, se va lumina tot mai mult 9i mai mult, se va
stimuleazi rugiciunea smerit6, care izvordgte liniqte sufleteascl. Prin lumina cu totul gi se va m6ntui.
suferi nle se dobdndegte disc em f,mdntul duhovn i cesc, experienf a.
Sfdntul Dimitrie al Rostovului spune astfel despre Taina
Ajutorul pentru indurarea suferinlelor cdutafiJ la Dumnezeu, Sfintei lmp[rt[qanii: ,,Cdnd apzdm fienrl in foc, atunci fierul se
dup[ cuv6ntul Apostolului Pavel: ,,L[sa!i-i Lui toat6 grija voastri, lncinge. omul este aseman[tor cu fierul, iar Trupul^lui Hristos este
c6ci El are grij[ de voi" (I Petru V,7).in fiecare indeletnicire, in foc mistuitor, qi cand omul se une$te in Sfinta Imp[rt6'qanie cu
58 59
 Povd{uirile qi inft'undrile Schiegumenului Sava
Fkistos, el devine de foc. $i precum cel bolnav de ochi nu poate pri\l
focul, tot astfel dracii nu pot privi spre cel care sra impdrtigit cr
Trupul lui Hristos. Sfintul Ioan Guri de Aur spune; dac6 omul s-r
imp[rt[qit cu vrednicie qi moare in aceeagi zi elnu trece v6mile, cr
sufletul slu este dus de cdtre ingeri direct in imp6r61ia cerurilor - n.
are trebuinti de fapte bune qi osteneli, ci se inall[ mullumiti aceler
sfinlenii pe care a primit-o in acea zi.
Cu citd evlavie trebuie s[ ne purtdm fafl de Sfhnta
impirt[qanie putem vedea din urmitorul exernplu.
Un tdn[r care ducea o viald lipsitd de grijd pentru mdntuirer
sufletului sbu, neavf,nd fric[ de Dumnezeu, s-a impirtbqit, apoi a ie6it
pe o ugd lateral[ a bisericii qi a aruncat Trupul lui Hristos in livadd
Gr[dinarul a observat aceasta, a ndicat cu gnj[ Sfintele Taine qi le+
aqezat intr-un qtiubei. in ziua urmitoare, i episcopul qi i s-au
"enit
relatat cele intamplate. imbrdcaEi in vegminte festive, cu diaconul qi
cu corul, episcopul a venit in livad[. To]i au ftcut cate trei metanii in
f4a gtiubeiului, iar atunci c6nd 1-au deschis, au zburat dintr-insul
albinele qi au alcbtuit o cruce, iar in interiorul ei, ochiul lui
Dumnezeu. Din cear[, albinele frcuserl un paraclis, un mic mormant
qi aqezaserd acolo Trupul lui lkistos. Toate acestea au fost luate,
duse in bisericd, iar roiul de albine in forml de cruce i-a escortat p6ntr
la intrare.
Trebuie sb ne pregdtim din timp pentru impdrtdganie, si
postim vreo 3-4 zlle, sd, nu gust[m mdncare de dulce, s[ ne ablinenr
in ajun de la hran[ qi si o inlocuim cu pravila de ruglciune: sb citinr
doui Acatiste - ale Mdntr"ritorului gi Maicii Domnului, patru canoane
- ale M6ntuitorului, Maicii Domnului, ingeruluipdzitorgi canonul dc
rug[ciune pentru sfhnta Imp[rt65anie, gi de asemenea, pravila pentru
Sfrnta Impdrtlqanie. cel clruia nu-i este cu putin!6 - de cinci sute dc
ori Rugiciunea lui Iisus gi de 150 de ori N[scitoare de Dumnezeu
Fecioar[, bucur[-te... $i chiar dac[ am citit aceasti pravil6, qi chiar
daci ne-am ruga o mie de ani, nu trebuie sb socotim c6 ne implrt[qi'r
cu vrednicie. Trebuie sd ndd[jduim doar in milostivirea lui
Dumnezeu qi in marea Sa iubire de oameni.
60
Povd{uirile qi indrumdrile Schiegumenului Sava
Putem oare sd ne lipsim de o astfel de unire harici cu Hristos
ou at6t mai mult in timpul nostru mult incercat? Sd ne imp[ftiqim ca
si primim iertarea p[catelor qi bucuria vegnicl qi, ceea ce e mai
important, ca s6-l dobdndim pe Dumnezeu, sd vieluim cu El, s6-L
iubim mai mult decdt orice de pe p[mdnt qi Lui s[-i slujim, pentru ca
sb fim totdeauna cu Hristos! ,,Cel ce min6nc[ trupul Meu gi bea
sAngele Meu rdmAne intru Mine qi Eu intru ei" (Ioan VI, 56) - spune
insugi Domnul, chem0ndu-ne s[ ne unim cu El.
Iar dup[ impdrtiqanie trebuie s[J pdstrim in mod deosebit pe
Dumnezeu in inima noastr[, s6 nu-L supdr[m cu noi plcate. Dupi
moarte, vom fi foarte chinuili dacd nu p[strilm harul Sffintului Duh.
Iar dacd ni se va intAmpla sd ne iritdm in aceasth zi, sh suphr[m sau
s[judec[m pe cineva, atunci sd ne str[duim s[ curilim aceastd pat6
pe suflet tot prin poclin!6! Cel mai bine este sd petrecem aceastl zi in
t[cere gi rug[ciune, in citirea Sfintei Scripturi gi inv6![turilor
Sfintilor Pbrinfi, pentru c[ sufletul este acum receptiv in mod
deosebit fa16 de bine, iar cuvintele minunate qi bune ale Evangheliei
v[ vor c[dea in adincim.u tnt-tt.*
**
Este important pentru om s6-qi p[streze liniqtea duhului, si nu
cedeze impulsului de furie gi mdnie. Iar dac[ v-a!i infuriat, e foarte
important s[ v[ infrAnali limba in aceast[ clip6, sau s[ plecali
OmorAli furia qi mdnia voastr[ cu rug[ciunea lui Iisus sau cu
rug[ciunea,,Ndsc[toare de Dumnezeu Fecioarl, bucurl-te"' Citili in
aceeaqi clipl Evanghelia, dach aveli posibilitatea. Chiar dacd nu
inlelegeli nimic in aceastd clip6, oricum citili, pentru c[ prin vedere,
razele harului vor trece gi in suflet. Observali c[ dupl un astfel de
exerciliu v6 veli liniqti curAnd. $i dacl iard"qi v[ veli infuria gi vi vefi
enerva, nu trebuie sd vf tulburali de nereuqite, de nesupunerea
inimii. StrAduiti-ve s[ dezr[dicina]i treptat irascibilitatea 9i
chemali in ajutor pe Dumnez"u.*
**
Fb-le pe toate dupb mlsura puterilor tale, gi atunci nu te vei
infuria qi nu te vei revolta $i ing6mfare nu va fi atunci! Nu te vei
indigna cd oamenii nu-!i prefuiesc ostenelile. Fd-le pe toate pentru
6l
 Povd{uirile qi ir-rdrumdrile Schiegumenului Sava
Dumnezeu, iar de.la*oameni *, l\lvirf lc inclrumtrri le Schiegumenului Sava
"$t"p@
Aqteaptl r[splati de la Dumnezeu qi nu de la oameni.
u i ri ;;:i

dragoste. 0 astl'el cle bucurie le-a pregatit Domnul celor ce*l, iubesc
Pe til'
Temeli-vd de laudele oamenilor, mai ales atunci c6nd >r * rr
vzl
laud[ in mod nemeritat. Ticefi-,Ygi nu rdspundefi in acea clip6, doar Cu c$t nrai sus creqte omul in lalura duhovniceascd^ cu atdt
i
;ffi
vo i in si vd, a .on q d *i?i; #Jf*:iff iiffii
l, ;i'J; fi1l
merita. il
Iar mai clar vede c6t de ntare este Dumnezeu gi ctt de lipsit de valoarc 9i
daci vefi incepe s[-i contraziceti, atunci se va naqte fr16micia. nepulincios este el tnsugi, gi cu atdt m*ii mult se inchind inaintea
cdci
lauda pricinuiegte in fiecare un sentiment subtil at muilu-ini!
Toti slavei lui Dumnezeu, cu o rugiciltne smeritd qi in toate ii cere ajutor
sunle1 supugi ispitei, adicd ne prefuim mult, ne m6ndrim, ne celui Atotpr-rternic.
ingimfim, qi de aceea trebuie s[-l rug6m pe Dumnezeu in fiecare zr: * .1r #

,,Doamne, trimite-mi mila Ta, izbiveqte_mb de ispitl, de o buni
plrere de sine, lumineazd--A **rT6ycirea harului T[u,,.
Cum s[ afldm dacl il iubim pe Dumnezeu? Dac6J iubim pe
aproapele, inseamnd c[-l iubim pe Dumnezeu. Daci cineva
zice,
iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratere sdu ?l ur6qte, mincinos
ester
Pentru c[ cel ce nu iubeqte pe fratele s6u, pe care l_a vdzut, pe
Dumnezeu, pe Care nu L-a vhzut, nu poate s6_t, iubeasci (I Ioan
IV,
20).
Trebuie sd sporim in noi calitatea dragostei. Cu fiecare
om
trebuie si ne comportam
.cu blinclefe, str[duindu-ne si topim m
dragoste fiecare cuvdnt. indeosebi trebuie sd-i iubim pe Juq*ani,
p,
cei ce ne supirl, s[-i ierlim, sd ne rugdm pentru ei, sA le facem
bine.
La aceasti deslvdrqire ne cheam[ insugi Dumnezeu (Matei V,44).
Iubirea de vrijmagi este ceea ce-i deosebegte pe cregtini
fatd
de ceilalf oameni.
Sfinfii Pdrinli spun: ,,O, raiule. o. raiule! Te pot pronunla crl
buzele, ins[ nu pot infelege cu mintea ceea ce Dumnezeu a
sdtrt
celor ce-L iubesc pe El".
Dac6 o piciturd din dulceata din rai ar cidea in oceanul
sdral
1'ar indulci in totalitate , dacdo piclturd din dulceaga ain rai
ar cedea
drn rai in iad, acolo ar inceta suierinlere, chinurire, ar inceta focul, gi
iadul se va transforma in rai. C,hiar qi o singur[ floare din rai
are o
at0t de mare valoare,incdt tot globul pflmdntesc nu se poate compara
cu ea. rar dach oamenii ar atzi cfintecele inge.lor tofi s-ar topl
dr,
Smerenia o admird insuqi Dunrnezeu: ,.Spre unii ca aceqtia
imi indrept privirea Mea: spre cei smerili, cu duhLrl urnilit 9i care se
cutren'iurd la cuvAntul Mcu" (lsaia 66,2\.lrrsd in ce constl snrerellia?
Omul srnerit se considerl in inima lui rnai pf,ciitos decat toli ceilalli,
nu urnileqte pe ninreni. nLr judecd pe nimeni, ttu cautd bogd{ii. nu
cauti slavd qi cinste. iatrdd cu barbitie urnilinle. iovirile, muslrdrile.
cdci recuntraEte cd le-a rnerilat; se poarti cu tofi cu bunSvoin!6, pe
flecare e gata sf,-l a.iute, nu-gi vede faptele sale bune ;ii nu vorbegle
clespre ele. Smerenia qi-a pus inceputul de la incepdtorr-rl nevoinlci"
Dornnul uostru lisus F{r'istos qi cle la Preacurata Sa Maic[. Snrerenia
este clrnltna qi l'r'untusefea tuturor virtu{ilor. Ceea ce e ploaia pentru
pimAntul uscat. aceea este sluerenia pentru sulJetul <ltnenesc! Purtagi
in inimile voastfe cuvintele MintuitorLllLri: ,,invii1a!i-va de la Mine,
cd sunt bl6nd 9i smerit cu itrima gi vd ve{i gdsi odilrni sufletelor
voastre" (Matei XI.29)"
* :k *
in frecare sullet arde o scAnteie a dragoslei Durnnezeie;ti, in
l'iecare suflet poate li gbsit ce este trun ;i fiuntos, dar nni ne-am
olri$nuit sb vedern la allii doar patinrile. $i aceasta pentru cd nu ne
cercetdnr pe noi inqine. I)acd ne votn ohserva cu aterr{ie, daci votn
pl'ivi cu aten{ie viatra noastrd lduntricS. ntl vom mai avea timp sd
c[utdm la pdcatele altora. Suspicir"rnea e o itrsuq;ire cu totul necre$lind,
de aceea nu trebuie sf, v-o irrsLrgili. Ea provine de regulS din rndndrie'
Privili-v6 mai mult pe voi inqiv[ 9i citili c64ile sflnte, aplicali-le pe
toate pentru voi, pe voi ingivd incireptali-v[ inainte de toate.
'&*)k
63

62
 Poviriluirilc ii
_ irrtirrrrnlir.ilc Schicgurrr,nului
\irr ir
Povi{uirilc ;;i intlrumarilc Schicgunrenului Sava
inu
cu iriinra?:l'::ii'pu"."''
;i veri gisi oetihnj i,n_,*r,r, l)urlnezeu. qi toate acestea nu sunt ale noastre, ci ale lui Dumnezeu.
penlru a avea in inirnd pacea
gi linigtea. trelruie in prinrul ""ffi"iilil;'iilffitil.il: Ale noastre sunt doar pbeatele qi patirnile, fnsd ar Ii neirilelept sd ne
srn*rim' crum sa ne smerim? Daca omur ii rdnd s[ ne rndndrim cu ele. Celor mAnclri le este propriu sd se infiirie. si se
smerenie. spune Avva Dorotei. cere lui Dumnezeu cefie, sd se contrazicd.. s5 se slrpere.
atut;i r;ebuie sd 6tie, c[-l cere lui
Dumnezeu ca sd-l trimitl p*
.i,r*uula_i ,up.r* p* *r. SI. loan Cur6 de Aur zice ch acela care permite acestea, duce
*:rtrdrile qi necazurile ,unl n.,*.-tir,rmente lipsa de minte. 'l'rebuie sd lucr[rn asupra noastrd irrqine ;i sd ne
*"".^,_ de
mandru' pentru sufletul educ[m caracterul, pentrur ca niciodat[ qi cu nimeni sa nu intrf,rn in
aceea' atunci c6ncr te srleresc
cere din urnra.'r,rr*rJr,*-,*
pe tine qi clin interior, aclicfi pregdtegte-ti, disput[, sI nu ne revendicdm clrepturile, sii ttu ne enerviinl, sd nu ne
e<jucd*ti sufletul.
VI voi ardta infuriem.
arm a ri, sa nr i ne a Cum sf, atingenr aceasta? S[ ziceni cd batem un cui in pere{i
" "i;t,,':,?:ffi-rfi:i:fi
r
,fillT.T ;:
serviciu ;i a inceput s6.
.se roug. lnir* paturi. "il:?,ij,T
Vdz.{nc,l aceasta,
qii. din neaten{ie, ne-am lclvit cu ciocanul pestre un deget, sau nrergdnd
pe stradd. ne-am impiedicat gi ant cdzr:t. Ce s[ {acem? Nu trebuie sa
sergentul rpi-a luar cizna qi i-a arurlar-o
apoi s-u ur..inr"sui pirr,ra. sorcrarLri .;;;, .:,,,iii;'i^ll,,ii.i"
i,.'
cdutdm vinova{i. sb ne enervdm, sd Ibcent scanclai, ci s[ ne spunem:
sa se roage.
;Jo;*.il,:ffi:':J:fr:il .,lli bine" ai prirnit pu{in pentru pdcatele tale, porc desf'r6nat, cAiue
::llrti"i'qrq o ffiii'rrgdcir.rnea, a tuar cizmete
sergenturui qi re-a curiifit.?uoi :*
pdnfi ra rr,.iu.'ti,nineafa" puturos, vacfi nesdturatd. Rabd5, in iad llLl va fi numai a16t". $i
infrebat pe cel der gardd:i*- i_" sergentur I-a clurerea va trece imecliat. Dacd te-a cr"rprins boala, nu murmura" ci
.rraiit .ir,,rele. Acesta i-a rdspuns:
,"Soldatul durnneavclastrd,,.. latd un .r.*i,u iardpi invinov[te$te-te pe tine insuli: ,.[ii. ai hotzirdt sd mai triiieqti.
Omul a rdspuns r.Iului cu bine qi
de snrerenie creqtind. l"r.roartea insi. nu estc dupS rnun{i. ci dupd Lnreri".
, .eliigrr'r,,i sr_rflet, clci sergerntul a 'l'ot astl'el trebuie sd ne compofidm atunci cAtrd suntent
deve,it din acel m'nreut prietenur rou. ili,. i,.r scurt
pe Flristos qi a clevenit ucenicul timp .,-il cunoscur oc[rAti. osdndili, calonniafi. $i aici trebuie sd ne spurrem noul
l-ui.
Smerenia se. iniparle in inpine: ,.lti sunt fblositoare acestea, smere$te-te" rabdd penlru
trei
desdvArpit" SI plcatele tale qi mulfurneqte-i lui Durnnezeu" cd i{i transmite balsanr
l{it,elul de ittceJart_ omul este pentrLr sul1et". Dacd insd ne sup[rdm atunci cAnd sunteln certafi ;i ne
mustrat.
tace gi nu se_indreptd{e;te" chiar ^iignit. calomniat" ilrsfi bucur5nt atunci cAnd $Lrnteff l[udati, trebuie sd $tim cd accasta e o
cjacd ol^ fi i,-r
Nit,clut *iai)
- ornur esre ,nusrrat. boalS a sul'letr"rlui. $i rnr"rstrdrile qi laudele trebuie sd le primint
tace. ipi piisrreazi liniStca pacca iilii:'ii,Tlli,t'?l'fill; dcopotriva de liniytiti gi cu pacc.
5i ir,,,,ii_i's, se r.oagir pc,rrru ccl car.c
I-a suplrat" lJn om lnLlncea la nrinf gi pldtea intregul sclrirnb, ca sd fie
ni:r"t:t-:,ir:.:..*,!^...^o\u)este nrustrar,.iignir, mustrat $i oc[rit. Odatd. el s-arJirs in orag. t-a porfile orapului stitea
catonrniar ;;i chiar
53}ffi:'.i:l ;',.i:1,*:.::
*i.iff;": :::"*:: ffr'
i+i pa*..*j il ;ffi;'
il*' ;i
i'nr* i'us;';. ;; ;; ;;il*,111J]
#fi :;
il*; r,rn in{elepl care a incepul s5-l certe, onrul insd stdtea bucuros pi
linirtit. ,.1)e ce te bucuri'/". s*a mirat infeleptul. ,.lJu te ce$. iar tu c;ti
bucuros" . ,,12il5 de ce". i-a rdspuns omul" ,,eu pldtesc pentru aceasta
u,,;;i;;i(u;'?;ri'il;].jil;,,]l
'n,*'"n,J,iul,T:,1,,.:l:-i:_.":r,u.r,"iJ" intreg^schimbul de serviciu. iar tu md certi {?ra s[-mi ceri nici trn
11**i:,::r:^l1111,* o* r,,u,i "ud*i;;i'l";"'fi.J;l'1t""_ ban". Int0lnirrr astlbl cle invdfdtori blnevoitoli la tot pasul, bucurf,-te
i3. i* .o _i, _"ffi jir,,l lllJ i.,Xlli
[T:i:*,],i
Nu avenr cu :,j,:j, ne :rn6ncrrinr.
ce sd ::., ;,1,1.:* " ",
u

r",rrrr-il;;;;;';rprriiJii."iJlr'lil,1i;
" deiar. te vor ?nv5!a... ,,Cla pe apa vielii", sfbtr"riegte Sf. Ioan Scdrarul.
,,bea supdraLea din partea oricdrui oni".
o4
65
 schieguriicnului snva I\:vi4uirile
#irile ;;i inclrurniri le Schiegu nrenului Savii
smere$te-te" cei rndndri n-aL,
l'rsl aruncar iiin cer din priciria
iiiiG.affi Stingerea gAndurilor pitimage pArrd la disparilia lor total5 este [elul
doar prin snrerenie.
,"a,",,irr_i,;iffiJl:?;i,Tiilrl nevoin[elor ascetice. Ca pe un buchet de f'lori ii veli pt"ivi atunci pe
oamenii itr-rmoqi qi nr,r veti nrai sirnfinici un {el de serrzualitate, nici o
patiln6" ci ve{i veclea c'loar arrnonia fiurnosului. in toate proporliile -
NLr tre'uie sa v5 nrirali 5i s5 vii supara[i de faptur
pe parnant cd observafi. minunata fHpturl a Creatorului!
nedr.eptate- Dupd curn spune Apostolul:
a$reptam, polrivit rhgfrcrui,lei r,ui, ceruri
_ ,.[)ar noi
n,ri ii pan,ani'no,,.-i, *ur* Lln pdcat lbarte rdspd,; ," vrernea noastrd este avortul. A
locuieqte dreptatea"
1il per., rrr. rll.
-f ireci, pe pdrniintur nosrru sdv6rgi avorturi inseamnd a fi ucigdtor de oameni^ CAnd omul este
Ioctricgle drcptalcli. pi O* ,a".,u nu
r.f, zdmislit in pAntecele maicii sale, el prirneqte imediat de la pdrinfii sii
in gel epci u rre i; fi," nedrepr'fi
i pa,o an,.e r:ii!,,1,1,"1-r,JliTJ,lil1"
lt, tlr'fcvoltam. :; sufletul, de aceea omordndu-;i pruncul in pdntece. InalTla om<lard
* :F
copilul, cu loate cd el incl n-a apdrut pe lume.
Trebuie sir iubim iltllnca qi ', Judecata civild pentru omor este fbarte severl. ucigaqul este
sd o pre{uim. Binele pdmdntesc iz-olat imediat in inclrisoare saLl este lipsit de via[ir. Insd daca judccata
c'respunde celui ceresc"
$i pe lraza buner noastre aprecdri fa15 de omeneascb este atAt der severi in privinla onrorului. cunt va {i
muncd' insuqi Duninezeu ne pretuiegte
lucrul nostru. in orice munc6. iudecata Dumnezeiascii in privinfa r.rcigltorilor de prunci care nu s-au
trebLrie sd ne fbrirn c1e ncgriienfa.
a*'rrdrarure. sd impririm f,iecare pocdit. ln ziua infiicogdtoarei iLrdecdli. toli copiii uciqi in pAnlecele
detalir"r cu onesrilare qi dra!oib."r:*i"'iritrui"
sd Ie facern spre srava marnelor lor se vor inlbliqa rnari gi pdrin{ii vor trebui sd dea rdspuns.
l::.3:]:".-reLr. i;i. nLr obligari O. on,rr*. gi fiecare munci
rncepem cu rugd'ciune. cerdncr sd o 0 femeie - rnedic ginecolog, care lucra in acest clomeniu de
rni Dumnezeu binecuv'ntare, iar 25 de arri, se m6ndrea fbarte rnult cLr prolbsia sa. ttmbla totdeaunzr cu
sfhrqitur rLrcrului. sd-r rnullunri*
p.**'r;uto*rr priniit. Dar sd fiera capul ridicat. $i iat[ cd a avut o vedenie: se {7tcea cd st[ pe Lrn murlte
t: 'u
:1u,"1 l"!3rtd, in funr u rarl t Vrn iiu,"u esre ma i in fiicolrtoare
:'i.3.ir m6rrdria! inah, iar inrpre.iurul ei era o mare ntul{ime de oameni, ;i toli acegti
ctec:it u o patirnii fararil subtird, ascu'sd! [)in cauza
vanit.{!ii,se indeparteazd de to
'- oameni s-au apropiat de ea. ar: ar5tat spre ea cu ntAinile gi au strigat:
,r* trurui.-
,,'['u egti ucigaga noastrd". ,,'l'u eqti ucigaqa tloastri". Frica a cuprins-o
Feregte-te de invictie! om'l invirJios riu din cauza acestui strigat puternic, incAt s-a trezit. lns[ glasurile o
lr;*ul sfh'r,rui Duh. Iraca invidiai; va primi runlau peste tot, qi ea a ?nfeles cd indeplinea rolul de cdldu, cd poartd
Dornnul insryi: cte ce nu v_a ;;';;"*"", arunci 'iciodat.i
ir jndecali pe o povard extrenr de grea. avdnd pe con$tiin$ o mullitl* de oameni
dar uo*,a u"*t.'ffi;;{; ii,",illJ
inzestrar pe unii riinrre apropirfif";1r.i."" " ,-, onlorAti.
Bsle pdcat nu numai sd omori copilul in pAntece, ci Ei sd
Senzualitatea este cea mai ticdloasi indernni spre aceasta. Cei carc sihtuiesc la avo$ primesc aceeaqi
sc'rbeqte l)umnezeu. Desfi'nafii patinrd, de care se epitintie: zece ani sd nu se imp6ft5qeasc5.
gi urLrrr.rii
cereascif sarana rdde in hohore;* nLr m.$renesc
inrp,rdtia Matna care a fbcut avort, pentru a nu aiunge in chinurile
senzuale. l'rebuie sd invildm
;;;-;;r* se inrineazi cLr pdcare veqnice ale iadului, lrebLrie sd pl0nga p6nii la moarte penftu acest
sa privinr o,rrt tir,",,o, ;;;,
a lui Durnnezeu, arurrg,rrcr t.ate'patirlr*"r*nruure, pdcat pi sd se cdiascd itraintea lui Dumnezeu. l)irnineala" scu[6lrdu-se.
v'r irrdeparla. pdcatere t'irpe;ti se curipi qi atLrrrci "ririrru
toate se lrebr,rie sd lacd imediat mdtanie in fata icoanei gi sd spLrnd: "Doamne,
cel ,nai bi'e prin snrerenie. iart5-rnd pe nrine, ucigapa". De asenrenea inaintea somnului, inaintea
66 67
 Pova{uiri i e ;i inclr.umiiri lc Sclr icgumenul ui
prSnzului qi dupd prin'2.'I'rehuie s[ se" roage n*inr*iot" ua p,.tt*"rc,
(e de dorit ca miercurea gi vinere* sd ajuneze
cornplet), sd iacir fapre
bune, indeosebi dugmanilor ei, gi sd suf"ere t.ate supdrdriie. bolile.
sd-gi tiAnga inima totdeauna pentru p[catul ei. Mai bine Doamne"
pedepseqte aici. iar acolo miluieqte. iar cel pe care nlr l-au atins
supdrdrile pi bolile. trebuic sr se roage ca l)umneze, sa
iar cdnd i
le va trimite. sd rru rnurrnure: ci s6 se bucure si sa-l
mul{umeascd lui Dumnezeu.
Femeia e filc" iar cdlugdrirl, paie. Fereascd Durnnezeu" ca sd se
dovedeascd cineva dintre noi a fi un astf'el de foc rdu. Vai acelr-ri
om,
pr"i* care va veni ispita! in plus" acurn se croiesc veryminte
indiscrete.
clu o astfel de inliligare. cu capur clescciperit, cu ioalirri pdgd'eryri,
indrdznesc unele fbmei szi se apropie de sfhntul potir. Nu-imitali
ntodal Ha ii silegte pe oameni s6-qi piardd ruginea. Apostorul paver
spune cd l"erneia trebuie sd se irnpodobeascS nu prin impletirea
pdrului. n* cLr vegminte alese. ci cu smere'ie" bld'clefe pi stiala.
De
aceea. mamele trebuie sii se irrgrijeascA, pentru ca {iicele lor
s5 se
?mbrace s'Lrru chiar qi lringa casi, iar ra lriseric5, gi cr, at6t rnai
murt
la rndnSstire, sd meargd in haine extrem de sobre, ca sd nu ispiteascd
gi sd nu-L sllpere pe Domnul.
Pentru capricii, omur primegte pecleaps[ prin bori. prescura"
agheasrna gi unldelernnul sfin{it sunt cele nrai bune dintre rernediil
cu acestea trehruie s[ ne trat5nr in primur r6nd. iar dac6 creclinta ne e
slabd. atunci putem fblosi Si alte metode.
Dumnezeu le cld intelepciune qi <Jarul vincler:Arii qi cloctorilor
pfima*teqti. doar cd ?lr acest timp bolnavul trebuie sa-i cear6
lui
Durnnezeu vindecare prin mijl'cirea doctoril'r piiulA'legti,
i nterntecl iul
med icamentel or pdrn6ntegti.
Lloala trupeascd indur'td cu bircurie qi mLrllunrire aduse lui
Dumnezeu, este mai preslrs :;i rnai rnare decdt ostenerile gi
irostul,
nevoin{ele trirpegti. Dumnezeu nu-i cere celui bolnav nevoinle
trupeqti. ci doar rabdare cu i'inr6 snreritd
;i mul{urnitour". in
rdbdarea cu snrerenie :;i mullurnire'e o trare ne voinld!
68
L*
Snv a Povir{uilile 5i inclrunrarile Schiegumcnului Sava
s.l n0 sup[rdm ps cei ce ne mustrA pe lat5,
Nu trebr-rie
atingAnct ir_rbirea noastri cle sine, ci sd cugetim astfel: ei sunt trirni;i
de Dumnezeu ca s[ inliAneze patima mea suf'leteascS' $i nll vA
supdrati pe ei. ci mul1urni1i-i lui Dumnezeu, cd f:1, Milostivlrl' v[
ofbrd Lrn prilei {avorabil pentrlr dob6ndirea smereniei.
i le trirnitd. Conqtientizali picato;enia voastrd qi spuneli-i direct lLri l)umnezeu:
,,|)oarnne. pentru pdcatele tnele nrd pedepsepti nrerilat. l[i mulfurnesc
pentru pedeapsa ta! Pedepse$te-md in aceastd viaf6, insa miluieq;te-
md in cea viitoare.."".
Dupa bine va urma neapdrat atacr-rl! Puterea ?ntrtnecati nu
'Il'ebuic sa
sul'eri binele ;i se strdduieq;te sii-l cleposedeze pe om de el,
pdstrdrr hirrele qi sa respingem la timp puterea intunecat5! Nu aducetri
reproquri ninrdnui qi niciodatd, li{i totdeaurla supugi, sinipli, ave!i
mil5 fat[ cle cel care gre$e;te. C]elui care vd va f'ace rdu, aceluia
lbceti-i bine. lldul nu va distrr-rge rbul. doar prin bine se poate
distruge r5ull Binele e totcleauna nlai puternic ca rdtrl ;i de aceea e
pururi purtdtor de biruin{d. omul pornit cu nranic impotriva noastrd
este bolnav sufletepte, ;i trebuie sh ne cotnportdm fa{6 cle el cu
cornpasiune. Clea{i dragoste! Iar dragostea va fiice singurd minunea -
ea este ca un plasture pe r.anx.
I ,r. )F
ftaceli nai multe {apte bune. }"apta buna e rrai pre{ioasd clecdt
sute de rndtdnii. $i, cel ntai intpodant. ni: vd sr-rpdrafi niciodatd qi pe
rrimeni! in fiecare dinririeatir, nr"r uitali s5 v[ sdrutali cruciulila. Hu o
sdrut pentru voi. iar voi cl sdrutali pentr"Lr tnine' liereascS Dumnezeu.
sd nu uit cumva s[-mi sirut cnuciulita.
prirr
:l'**
Se poate qi chiar e ldudabil sd rre lblosim cle sorfi in cazul
unor nedumeriri. inainte de aceasta. trebLrie sd flrcefi trei ir,chindciuni
inso{ite cle rugdciunea lui lisus $i sii citili "irnpdrate Ceresc", de trei
ori ,,'l'atdl nostru", de trei ori ".Ndsci,itoare de Dumnezeu" I?ecioar5,
bucuri-te" ;i ,,Crezul". Doar ci trebuie sd avem credin[6 vie gi sd ne
punem nfrlejdea in Dumnezeu"
69
 irilc 5i indrumrlrile Sch iegumcnu ui Sav a
Ptr_vatu I lbvirluiri le iii inrirumdrile Schiegurnenului Sava
Pocarrta esfe u' dar. ce urmeazf, tierbirndrii <ie sit-,c, .d r*tefi pa"itoli. Suntem pdcdtoqi, insd sr-rntem ai lui
n !'

ffiain1a d-r-trd,ldjry
este hotdrarea
i"'a *,i,*-;r;;i;; ";il ;; *;i* "#ffilTllliliijifi'"::;
'eclintitd
sd renunli la viafa pdcitoasi de rnai inainte. Dumnez-eu!
Nu nutrili rSul impotriva ninrdnui. cland sirn{i1i cd mania vi
!o$1desc roadele pocdintei gi cauza acestui fapt se ascunde ?n ei rdpune, spunefi: .,I)oatnne, miluiepte-md"^ iar apoi cle cinci ori:
ingiqi. unii anrani pocdin{a pentru mai tsrziu: inspirali: .,Doamne",. expira{i: ,,miluiegte-mf,"' $i mdnia va trece' se
.,volr mai avea vreme
sd ne pocdim!". sau chiar cugeti astfer: ,.o sd mzr poc{iesc
ra vor a$terne pacea $l tiniqtea. 'I"ocmai aceasta e nevoinla. A d0ua
bdtraneie". insd sd qtifi: cLr cdt amdndrn mai mult pocdintannoutr[, nevointa ests ne.iudecarea, indeosebi a f-elelor bisericelti. c6ifi-v[, cei
c6t int6rzieru intoarcerea ra Dulnnezelr, cu at6t nrai mult ni ", ce ali pacatuil ctt accasta'
se
in[spreryte. abrutizeazi sufletur. prin repetare, pdcatul tlevine *n*
'i sepatinra,
obicei, iar apoi depri'dere de care e foafle greLi sa r.opi. nrtii Iriecare pdcat. chiar ;i unul tnic, influen{eazi soarta lumii'
se comporta cu upurdtate, cr: neclribzuintd fald <Je taina pociin{ei, spune stare{ul Siluan. PScatr-rl este cel mai mare r[u din lume. spune
enumerandu-$i doar pdcatele ra spovedanie. rar sthntut Ioan curd <Je Aur. Pdcatele noastre nemarlurisite sunt noile
o astfbr cle
spovedanie - fbrii o riangere a inimii. flrd prdrsur inimii qi
intenf ia cle r6ni pe care i le-am provocal M6ntuitorului [{ristcls, sutrt rSni
a nu mai pdcatui, ftrd indreptarea urterioard - nu este pocdinid, straqnice ;;i in sufietul nostru.
ci
doar fblSrnicie 9i sacrilegiu. Iar Lurii. petr.ecdntl o viatd relativ insa cu toate c6 suntem cu to{ii niSte rrari pdcdt.qi, Dumnezeu are
evlavioasd, nu gtiu uneori pentrll ce s6 se c6iascd" in
aces1.u, ."i*ta un ocean rJe rnit6. DacS in lunte ar rdmane un singur p[cdtos
o metodd fbarte bund' care ne conciuce la cunoagterea p5cateror nepocdit. El ar fi gata s[ se pogoare iarfii pe pdrn6nt. sa-l caute
pe
noastre: sd ne amintinr cre cere de care ne invinuiesc
ar1ii" oamenii acest p[cdtos qi s[ sufere pentru el. o astfel de mare clragoste are
care ne inconj'ar.{, care vdd mai bi'e dintr-o anume
ratLir6 ripsurire Dumtrezelt pentru fbptura Sa: pdcatele noastre slrnt o m6'nd de
noastre. $i h-ri DLrm'ezeu trebuie sd-i cerem: P[nr6rrt" aruncate in oceanul milostivirii lui Dumnezeu. DacS ne vom
^ol)oamne, criruiegte-nri
s{ v5d greqelile nrele!". poc6i, toate vor li spdlate; cdci a$a este dragostea lui Dr.rmnezeu. El
*** nu 11,",* nrinte pf,catele spol'eclite. Nu trebuie sd p[cf,tuirn, insS dacd
Dacd simfifi r"rr[. ostiritate fafa c1e cineva. strdduili-v:i sd din cauza mandriei am pflcStuit totr-r;;i, trebuie sd alergdrn inrediat la
vA
invingeli pornirea, sd vd biruili pe voi ingivfi. Rr;ga{i_vir unicul izvor al Pocdinlei'
apa:
.,MA*tuieqte-1, Doamne, pe robul .l-6ir (nunrele), qi cu .u[A.iunil* in tirnpul pocdinfei, cel mai importanl lucru este fi6ngerea
tui
sfi'te miluieqte-rni pe mine, pdcdtosul, gi irnpacd iii,r.,* ,n"u,,. inirnii cu lacrimi. l-acrimile ne inmoaie inima, ne-topesc irnpietrirea"
siliqte-te sr. acorzi omului pe care nu-r iubegti semne
ile atenlie. ne zgucluie sufletul, inlStr-rr6nd ,.egoistnul"' ln acest tirnp se
Strdduiepte-te sd-i faci vreun serviciu.
$i Dumnezeu. vdz6'cj huna ra incleplrteaz6 de [a noi mA'dria, ir-rtrirea cle sine. Cei m6ndri qi iubitori
inten{ie. ifi va sniulge ura ciin inima qi o va umpre p* ea cu cirag'ste cle sine ,u pldng, iar dacd aj'ng s6 * fbc6, inseamn6 cd i'imile
lor s-
sfintd. zadarnice sunt rr-igdciunire 6i nevclinlefe omurui, -daca au smerit gi t-ru innruiat. Nu trebuie s5 ne rugin[nr de lacrimi ?n
pdstreazd in inim6 urr irnpotriva aproapelui. liber,
tirnpr_rl spovedaniei" trebuie s6 le hrg[duirn sd se curg6
Dum*ezeu nu iartd ra s5
spovedanie pdcatele unora ca acegtia.
spaiam cu e le tic[loqenia noastr5. Pritr aoeastd nevoin!6, prin
. Rugafi-vd pentru cei care vi supdrd sall care vd clevetesc,
c6ci lacrimile pocdinlei se mAntuiau sfin{ii. Iar dacd cineva tr-are lacrimi
ei sunt bi'e{hcdt.rii voqtri" ei ne ajutb sd ne mdrrtuirn. Domnul de poc5inld, atunci trebuie s6 ofleze din adancul inimii qi Dumnezeu
risus
Hristos se ruga chiar ;;i pentru cei ce-I, rdstignear-r! va primi o astfbl cie {i6ngere a inirnii oa pe un pldns de pocdinld'
$i s6 nu
1l
70 tl
 .:;; il,lirilr riln,.lrrrrrtr.i[. \chicgunre
;;.; .l-. ". - Jl" nrrlrri \rrr rr
gef i
.. P I J n 5 1., I 1 5 I fn
1ll{f,fr1-1,_. ; aceasta este Po"irluiril* ;ii indrurnalilc Schirrgunie nr_rlui Sava
1 1

sgrre irnpiir;ir;1, C-r*:ii"'i","'rnnrr' "cacr

;;;; *
unu ,iint *ir:;l* vesele;;te. Sii ne temem cicci a paciirui, peutru ca sd nu-l ristignim clin
*+i;; nor.r pe Nlilntr-ritorLrl gi pcnlru ca sul'lctul lrostru si nu sufbre, ci sa aib.l
sc r;":tt'itic ,llffi vialii qi s[ se bucure! Mai bine si suf'ere. si lle bolna\, trupLll. iar
spc,vedan ie i,,,, * sufietul sd se bucurc ioleleauna!
ne anrinlim ce p:icatc.1,::: fi
?i i,",il;,.l,J i_ Tl" Jil:r,jl i:::, ,, o *
arn,fbc't p" for*.,r*ut ;riiei
parci:rsur viefii" crite.incdrcdri cnre r rr_",,, ii
i,irpot,:iuo regii rui.Durnnezeu lr_ [)acd nu ne-iitl irnpacn{ ctl cineva (ile c6 acest un] }ociriegte
civile ain siivdrgir" ;;i regii deparle, sau n-atrt reuqit, ori din ;rlte cauze), atunci sl"r lepftdiim toate
.e,_ ,i,pirr,l..,*_u,n pricinr:ir
cr* cirre T,,rl,1l;
ori ;lr, pl'r-rc:edat
irnpotriva r,r,oy,'"r.,, r{}astfe...
apropiarilor..
supi-l.rftrile qi anrarfciuuile noastre 6i" nedorind riu ninrfinui. si le
cugctil ntc)r?u in :rcest lel 5ji craci vonr cererr icrtare ?n lipsd qi sa-i ic'r'trrl noi inq;ine pe to1i. 'l'rebuie sli ilvern
gi ne u,u,r"ji inimii lxnlru piicate,
ciiirtdu-ne, otrr',li trun,,nczeL*e totdeauna :;i inrleosebi la spovc:danie. tiicd dc l)untre:r*:u. aelicii sd ne
uo .r;.l1,lg*,
adeviirara cainfi, crinrr.il1ii,"r'n,u,,i"';,1';5*[-:]f;,,ilii,,n:,r.,Xr,oJ tenrem a-l suprra cu cevfl. pe ilunrnezcu. 'l'retruie sfr uitanr cje toare
bun ctar adLrs irri rlirlsr,rs cele pfimanleqti, deq;ar1e. crincJ a1i intrat bisericii. cloar rugirciunea pi
ffili I:,;JH,;:]ai Miinruircrrirl. i)onrnrrt
pl6nsul pslttl'u pilcatc tr.rehr:ie sii vir mai pfeocupu iuirna"
;ffi
:." ;:o {:;:
sa
;i
i :1': IJ ;ll' fr il
racem cdt se poate..fr]i
nu cunoa;rern ciit v;i mai
'ilfi [r I tT ;li.jJ?f
renege, pAnn .,an.i nu
n,iil;
c prca tdrziu, crjci
tlH I StarcfLrl Alrhrozie Lf. f" Jp,ina poveslcri ciespre nespllsa
dura viafa rroastra. Ac*i', milostivirc a lui Dumnezcu: ,"tJrr om a pdc5tuit inlreaga sa viata gi se
pt.4rrge, rlup:i mnrm/i''.
tacrirnile;;-;,;.;,,;-,, nrai t.,tosi. tot ciiia. Pdciituia. gi imecliat se c[ia. iarb;i greqea, gi iiirlgi se ciiri" tri
:|,t,li..:r.u'orn ci ne r,.r arcte
aga a der:lirs ?ntrcaga sa viafd. lnnintc cle nloarle. s-a pocdit qi a nrurir.
)i' )ir * Duhul rdu a vcnit clupf, sullctul siir.r: .,H su1'tretulmc'u!" lar Dornnur i-a
Dacd nu ne- splis:,.Nu, el sr: poc5ia".,.Se pociiia 1i iar6qi pi.eiitr,ria,', s-a intpritrivit

ff# ji;tnti#ff#iffi n:i_r#&:Ti,iH,,;, r,,nJ diavolr.ri. ,.de oe,l plinreqti'/" Dulnnezeu! a r[spuns: ,,Da.cii tr-r. iu
il, fi pofida riiutlfii talc, ?l prinrcai la tine clr-rpir cc ei se pocdia inaintea
pdcale, n,,',*'-i:,Iilif
voi. voinfa
e,,
'onsrrr:i
ruginafi a ciescopreri
H'f1jl|ffi |ffi:"-$::J,iln
J,!
indr.eptau ;;,.;';;i;"r"te. gi
nLr lrelruie si vii
il# Mea, cunr nu-l vcli prirni liu cancl n venit la pocf,inta? t-1i[i cd egti rrii-r.
iar Hr.r sunt [i]un". Iatii cat de Lnult se [rilcurf, Dumnezeu lic pocainra
-ricaroqe'iiie ;-;;;-
'r'rctriric noastri I
pellrru curiitia ,' ,Ti:::i,.n:or,,rt, sii .ierrr,inr roiur
f"nirr-, ca sri nri pierirnt gi 'T'aina spoveclaniei pLrrifiJ*"
tate' ;'.' r,";;,i.,,,,1,* *c J",o*,rn'. Atunci ciirrcl ornul se
iffl llif# ;'il?:i iidep cii i,'',,,,i J* .,
"r "* pocdierste cu sinceritate, st.rlletui s*iu se curitepte. dcvine luminos"
:r ;rc *3 preal}urnos. ilerntru cii el e crr:at clupd chipLrl Ei asenidn:irea lui
spovecrirnia sir ^
l)unrnezeu! lnsi aga cum hainele nrurdare mai irrtrii se spal[" iar apui
: : fi #ff }X j' se calc5, tot astl'el lrebLlic qi noi, lru nurnai sil sp:ilrm nectrri[ia inimii
it f ,; :,J, '"i
: {l#|ipi,Jl
i,' u.sl"fi; i,,]
T# :Tr:,,
ilijil cu lamirnile pccain{ei" ci sd gi ..ciil*;ir.n" inima, aclica sij apeziln in ea
:::, : I :- cu evlavie" i,li,Tii'.T;1",'#::* H;-;:i *'i,*ru
i,relute;te
virtr"rlile opusc pacat*lor, sir inliunruseldnr sir{'ietul crr f'apteJe hune ;rlc
:
ii infl're;;te ,Lf., lu, ininril i se irucura rnilosti virii gi dragostrri "

$i se Inval$rrcl despre rnarea dragoste c[tr.e I)r:rrrnezeu pi aproapclc"

|"t
IJ
 llovalu iri ic ai'indrumiiri lc Sch iegurnen ul u i Savt Ibvirluirile iii inelrunririlc Schicgumenului Sava

parintele Sava str{lucea el inslrfi cle dnagoste. fira sLrflcienX sd te ,rr,"ffi i,ii ilristos, Mare aj*tor va avea la
v6mi" cei oe cinste$le aceste zile prin infranare. vr6ima$ii vor
apropii de el, ca sd inteiegi cfrt de nrare era puterea dragostci sale. I'r"tgi de
Credeii in Providen{a lui Dumnezeul Siir"utali-vi cluciulita sLlfletul shu. Dar 5i in aceastd via{f,, t)umnezou il priz*;le
de oricc
dimineafa gi seara, nu o pilftali ca pe un cuier: llristos a lf,sat pe cruce nenor(}clrl.
lumini qi dragoste. l.)in cruce ies razelc luminii purffitoars de hirr :;i Seistorisegtec[<rb[tr6rric[cvlavioasisi.avArrdutcasa$ilt
dragosie. Inspirali aceste raze, cle pftrund in chip invizibil in sLrflet, 5i sub
plccitt la rucle. iu dr.urrr. ca ir ttrrl rtcv0itli si irrttolltcze lli ttiptc oatncni
influen1a acestor raze pllrtf,toare de har^ ornul devine evla.vios. Siirutdncl
necunoscrj{i. A fbst prinrit6. Din cauza credulitftlii qi sir]lplitSlii
sale.
srlrcea, njga{i-vi pentru pdcitoqiiclin"lur';befivi, clesfiinafi qiallii, pe care-i I pregitit un loc
ea a povestit cir sii-a vdndut casit sli iati, nlerge"' s-a
cunoagteli. Pentr"u rugiiciunile voastre. ei se v'or inclrepta;;i vor {i bruri.
perrtiLr oclihna. insl e* nu putea ador"mi. l'irira ei presimlea o tnafe
ciici ininra ii irrrpirtdgeqte valoare ininrii. Dumnezcu ne iubegte pe noi
to(i. El a sufurit pentru toli din dragoste gi noi trebuie sd-i iLrhim nc nenorocire... Lira lioapte acldncd. StdpAnul se comporta ingriiordtor'
era neiinigtit;i ie;ea adeseori irt tindfi' lJa a inceput si se
roagc
toti pentnr [:1. chiar 5i pe du;rrranii noq;tri. l',etneiasc5 i s-a
S5l'utAnd crllciLllita, spune{i rugfciunea: ..Varsd, Doanrne. o
ficrbinte. Deoclatii a auzit r:n ciocfitrit la uqd.9i o vr-rce
aclresat pe ttllrne:
piciturd din llreasfhntr-rl 'f'du SAnge in inima nrea" secatii cle patimi pi
p[cate, de necurdtii su{letegti gi trupe;ti. Amin. '['r-r, Care clnlo$ti ,.'l'e aqteptdnr de mult tirlp! lepi nrai repede!""
Ea s-a imbr5cat repecle qi a iepit' Dor:i furnei o aqteptau'
Pe
inimile. nr6ntr"rieqite-rn5 pe rnine, pe casnicii nrei gi pe cunoqtintele
cirum. ea a intrchat: .,Cutn vd cheam6'?"'
mele (numele)".
lile i-ar'r rdsptttts: .,Miercurea 9i Vinerea"' $i s-au l.bcttt
Atunci c0nd vorn supofia ,"*
,i,*,rririle
gi sut'erinfele cu voie trevizute.
Cubucurie.eai-arnullurrtillt'tiDrrnrnezeltpentrl|izbdr,ire.
bund. atunci aceastl ai rii s-a lEcut rnAntuitoars. insd dacii vom
invinui pe cincva Ei-l vom ispiti, atrurci aceasti ei ne este pierzbtoarc, tlovedit ci aceastit bhtrAnica cinstise intt'caga via{a itticrculea 9i
vinerea - zilele pdtiniirii lui llristcts"
pierdutd. Sf rnlii Pdrinli spun cd dacl indurdm supdrarea. vom primi 't.otastfel5irioi,trebuiesilplzinrinfiAnarea,indeosebiin
de la ilristos slavd cereasci. iar dac6 r[bclam invinr-ririle aduse noud.
aceste zil*: h cuvinte, in lapte" irr gAnduri deqar-te. in niancare }i.
cinsle. Apostolii erau lratjocoriti, bdtLrli. pnigonili. iar ei nu se
biutur5, iri patLrl conlirgal*in toajej.
sup[rau pi. fiiridu-le r-nili de popor. mergeau;;i le propovadr"riau din ,*
noLr. Asl.t-el gi noi: vonr tacedragoste, atunci cAnd cineva ne tirce rdu. "l'rebuie sf, ne pr:rtlim totcleauna crucea 9isI riu ne-o ldsam
niciodata gi niciuncie panri la moarte. cre;tinul lbri cruce
.este
cil
Sufletul este mireasa ,ui*,'irirro, gi trebuie s[ ne ingrijirn de 'l'rebuie si
osta$ul fhrd armi. i;i du;rnailLrl ?l porrte invinge ugor.
llL'
inliutnusefarea sa, de inlbog[firea sa cu darurile Sthntului Duh qi de
insemnfini in morl cOrecl cu sernnul sfintei cruci. crutcea este
alungarea dinfr-hrsLrl a patinrilor r*le. lilr acel care, clirr mila lui rani
apdrEtoarea universului, triulnuse{ea Bisericii, slava ingerilor
I)umnezeu. se va izbivi de patimi. accla sii nu-qi inchipuie desple
diavolilor.
sine ceva inalt, sI nu se ingAmfe. ci larfi;i sir-gi colrqtientizeze
lalf, un exemplu care nc vorhegte despre pltterea crttcll $l a
p6cdtogenia. Din niila lui Dumnezeu, qi nu datoriti mcritekir noastre
ne mantuirnl
insetlnirii cu Sfinta Clntce'
'l-rei l.ete lrergeau pe calea {'er"at[ 9i s-au pomenir la miiloc
**4{ 'I'oale trei au riimas
intre cloud trenuri care circulau din sensr:ri opuse.
Pccai{i-v5! Cine nil respectd miercurea gi vinerea, urr cinsteEte
l1 /j
 Povifuirile qi indrumSrile Schiegumenului Sava Povi{uirile qi lnclrumtuile SchieguryluiSava
in viat6" Trenurile au trecut, qi fetele au v6zut trei draci. Aceqtia se ffietul aproapelui. Dactr aceast[ lucrare
certau intre ei: ,oDe ce n-ai impins-o sub tren", ii spuneau doi dintre modestA fl-*a iost ioiositoate, imparte-o. d6-o pi altora sd
o citeasc6'
ei celui de al treilea, ,,era o oc{tzie at6t de favorabili, ar fi fost sufletul Esie pacat s[ o tii sub obroc: fie ca ea s[ slujeasci pi pentru
nostru". Iar acesta a rdspuns; ,,N-am putut. Are cruce la gdt pi n-am mdntuirea altora.
putut face nimic. $i tu, de ce n-ai pierdut-o pe a ta? Ea e fbr6 cruee".
,,Da, n-are cruce, insd atunci cdnd a iegit de acasd s-a lnsemnat cu
semnul Sfintei Cruci, qi n-am putut sd fac nimic". $i l-au intrebat pi
pe al treilea: ,,$i tu de ce n-ai fEcut nimic? Ea e cu totul
necredincioasi". ,,Aceasta e adevdrat, insd maic6-sa a insemnat-o cu
SfAnta cruce c6nd a pornit la drum pi i-a spus: - Mergi cu Dumnezeu.
Aici sunt neputincios. N-am dreptul si incalc binecuvdntarea mamei,
pentru ci aceasta e de la Dumnezeu".
Cregtinul nu trebuie s[ atingd nimic: nici mdncarea, nici
hainele, nici vreun oarecare lucru, ftrd ca mai inainte sd nu-l
insemneze cu semnul Sfintei cruci qi trebuie sd facem aceasta fbrd si
observe nimeni.
intr-o m6ndstire de maici, o cilugdrifd a iegit in livad6, a rupt
un mdr gi a inceput sd-l mdn6nce cu poft6. Atunci a intrat tn ea
dracul, gi deodati ea a inceput sd strige puternic, astfel inc6t a fost
nevoit s[ iasi preotul. L-avdzut dracul gi a strigat: ,,Nu sunt vinovat,
nu sunt vinovat. Stdteam pe roade, ea a inceput sI le mdndnce gi nu
le-a insemnat cu semnul Sfintei cruci, gi am intrat in ea".
*rl.*
Nu putem fi totdeauna intr-o viali duhovniceasc[ asemenea
coardei intinse a arcului: sd te rogi, sI munceqti, si te rogi. Trebuie s6
ne ingiduim qi odihn[. Cdci nici vdnitorul nu-qi intinde arcul pdn6 la
limitd" clci in caz contrar s-ar rupe. Tot astfel se intAmpld gi in viafa
duhovniceascd.latl de ce pdrinfii-ascefi din vechime se jucau uneori
**t
ffiar
cu veselie ?ntre ei, asemenea copiilor. Aga qi eu, amuz uneori cu voiu *
ca pi cu niqte copii. rrf
,* ,! ,lt

Cel rnai important lucru este rugdciunea. Rug[ciunea este f,.

totul! Rug5ciunea va birui totul, gi va rlspunde la toate ?ntreb[rile. b
Datoria noastri creqtind ;;:" nu numai noi si ne mintuim,

76
 inclrumdri de sullet folositoare adresate celor care cauti mdntuirea indrumfui cle suflet folositoare adresate celor care cautd mdntuirea
D{tmn"retr;aG mult-milostiv, insl El este qi drept. Cel care petrece
neindreptat, pe unul ca acesta tl pedepsegte cu moarte ndpramicd,
2. indrumIri de suflet folositoare adresate celor astfel incat in viala vepnica pdc[tosul trece nepfegdtit gi necur6]it.
care cauti mf,ntuirea soarta de dup6 moarte a unui astfel de pacitos nepociit este
inimaginabilS, lnfricoqdtoare qi disperatd. El se va chinui pentru
vegniiie cu ceilalfi paiAtogi, qi fumul chinurilor lor se va ridica p6ni
Dacd Dumnezeu ar fi doar drept, atunci El l-ar pedepsi la cer.
imediat pe picdtos, in tirnpul sdvdrpirii plcatului de c[tre acesta, insi SfAntul Apostol Pavel a avut o vedenie, cum impotriva
Dumnezeu este mult-iubitor, conform marii Sale iubiri fa{d de p6c6toqilor se plangeau Domnului pi lumindtorii cerului. qi oceanul,
oameni gi El ?l miluiegte multd vreme pe pdcbtos, indelung rabd[ gi p; pemantut care era gata si-i inghitl de vii pe pdcdto;i: el atzea
agteaptd intoarcerea la pocdinfd a acestuia, agteaptd indreptarea. rug[mintea pi oflatul lor, ca Dumnezeu s6 le porunceasca s[-i
Dumnezeu rabdi nespus de mult, lnsd daci pdcdtosul invechit in rele diitrugd pe pbcdtopi, ins[ Dumnezeu*le rlsPundea: pocdin$ a;tept!
nu vrea cu incdp5{dnare sd renun{e la pScat gi sd se pocdiascl, atunci
?$ aqteapt[ o pedeapsd groaznicd. din partea lui Durnnezeu. Exist[ Prietene al meu aceste cuvinte, inima tremurd dtr"
D'' citind
mul{i astfel de pdcdtogi, pe care El i-a lepddat pentru vegnicie. umilinla, lacrimile aparfbr[ s5 vreau pe obraz... cum e Dumnezeul
Acegti oameni trdiesc adeseori intr-o total5 stare de bun6stare, nostrui Cfrt de milostiv este! Cet de mult-iubitor este El! Mintea
se bucurd, se veselesc pi nLr bdnuiesc, iar cel mai adesea nici nu vor omeneascd nu poate s6 cunoasca adancimea des[vargirii Lui! El este
sd gtie, cd bunistarea lor este semnul lepdddrii veqnice. Nu existl de necuprins cu mintea! Iatd pac[tosul care pi-a con$tientiz;t
ceva mai infricogdtor dec6t bun5starea pScdtogilor. Este cel mai p[catele, cel care ;i-a cunoscut starea sa de pdcfltogenie, plAnge cu
nefericit acel om, care nu simte la ce pericol, se expune, umblAnd hohote gi implor6:
deasupra prdpistiei, qi care refuzd sau iqi amAnd pocdinta. Mul{i ,,Doamne! CAt de ticdlos sunt inaintea Ta!
Cdt de s6rac'
gdndesc, iar unii o qi spun descl,is: ,,CAnd vom imb[trdnil,atunci ne p6cdtos, 'neputincios, resping6tor...! Nu mai suportl Cad! Mor!
vom gi pocdi, iar c6t timp suntem tineri, la ce n-e trebuiegte?" irftE D@mne. salveaza-m[! StdPdne! ".
cine poate fi sigur cd va trdi pdnd la bdtrdnege? In plus; cine poate ?" Bietul o[cdtos i;i frdnge in disperare m6inile, iqi bate
afirma cd la b[trAnefe va fi mai inlelept decAt acum? Oare nu va pieptul...,.',, '"

respinge, nu va lepdda el mdntuirea qi atunci, datoritd obieeiului? ,o*iia {Ia.Dumnezeu ii intinde deja mdinile, il cuprinde Pe^Pdcdtos
Experienta ne aratS c[ vdrsta ?naintati ne face doar mai experimerftf g$;ginga.gi dragoste pdrinteascd pi-l liniqteqte, il mangaie' ln inima
in via{b, dar nu gi mai infelepfi. ii va fi oare pldcutd luiDumnel*fff' om rne pacea, tiniqtea qi bucuria nespus6' El simte c6
astfel de pocdinfd, cdnd prin toate faptele sale qi prin toati virita to' usun€zeu i-u
iertat, qi 'cade sleit de puteri picioarele la
cuprins de evlavie, se incredinf eazd pe sine in
p[c[tosul spune: ,,1a" Doamne, ce nu*mi trebuiegte mie. Acum stllff *mitorutui sdu; $i
bdtr6n sJ slab, pi vr0nd-nevrAnd md adresez Jie". ttftgist€ voii Lui sfinte.
Insd va primi oare Dumnezeu o astf€l de jertf4 dacb omul .r,i :i*g6ndcuno$ti cdt de bun, de milostiv este Domnul, atunci
care s-a ?ndepirtat ?n mod congtient de El toatd viafa, vine la pOOdin!f,t ffiegi,,de ce deznddejclea este considerat[ picat de moarte, adicd
Unal ioarte greu. OricAt de multe ar fi pdcatele omului 9i cAt
de grele
doar atunci cdnd nu mai are nici putere qi nici mijloace pentru a-i
sluii lui Dumnezeu, c6nd nu mai poate sd-I aducd roadele poclinfei? fr fi'fbtaO.t"gile lui, insd milostivirea lfrd margini a lui Dumnezeu le
78 't9
 lnclrumirri de sullct f'crlositoarc adresnle cclor calc cautir nr0ntuirca
acoperd pe toate dacd orrul se pocdie$te, igi fi0nge ininra ;i doregte
cll sinceritate sX se indrepte. Piicatele. oricdt de rnuite qi cle grele ar li
ele. insd ar"r o lirnitd. Milostivirea lui Dunlnezeu insi^ ltu iu'c linritd.
este mai presus de limil6" este inilnit[. lnr aturci cincl ornul cr"rgeti ci
Dunrnezeu nu il va ierta gi dezndd[jduie[te pentru mdntuirea sa"
liLrleqte la adrcsa lui Dunrnezeu. ii ilispref uie $te atotputernici:r.
respinge cle la sine ntilostivirea lui Dnnrnczer"r ;i, iu acest lcl. se
pierde pe el insr-rpi.
Slavf, lui Dumnezeu cd ne-a dat pocdinti! Prin pncziin{l ne
vorn milntrii to!i. thrd cxceptie" Nu se vor mAntui cloar aceia ciife nll
vor sd se pocdiasca;;i nu vor s[ se indrepte"
Deci, prietene rl meu D"., sii lc cereni ieltare tutufor qi sf, ne
:ciiimbdrn niintea. S[ ne pocdinr cu t6rie. ad6nc" peritru a arunca de la
noi povara pdcatului, clci uneori te inl'ricoEezi...
Nu te-ai intrebat niciodat5: qi dacd ciinir-odatd F{ristos va vcni
astlzi sf, ne juilece'/ $i ciacfi o sd rnor astdzi? Ce se va ?ntArnpla
atIurci'.t ( trm rna voi irrtlrr'pti"rti la lnfricopitourctr juclccatir'.' ('rrnr voi
trece vdrnile vdzdLrhulLri? Md gAnclcsc acleseori la aceasla. Cdci de
l'apt nu exisld nici r-ln pdcat. pentru care s[ nu trebuiasc[ a da. un
riispuns la vdmi, iiricit cle ileinsemnat ni s-ar pirrea acela" Iati, de
pildd, gr[irea in deqerl! Cine crecie cu adev5rat ca vorbirea in degert e
pdcat! Ne-am obiq;nuit sf, riorbim afiit de millt fEr[ trehuinta sau lbios;
inc6t rrici nu ne ddnr seama de cuvintele ltoastre gi g$ndim: ,,lii. n-are
ninric! Nrr e un picat rlare!". lar unii in general, nll sunt de acord cA
e pdcat sir spr-ri ni;te cuvinte sinrple cafe nu rLrnl rcle. lnsd l)untnrr!
lisus i{r'istos a spus deschis:
..Pentru orice cuvArrt deqett, pe care-l vor rosti,. r.ri.tn-j{it1!, 1..,,
da socotealir in ziua jtrdec[1ii" (Mirtei Xll. 35).
Vezi? Nu penlr"u iln oarccare ctrvAnt rhu, ddunltor. ci pcrrritr
clricare cuvdrrtr simplu. obi;inuit, insd cuvint degert vom da soeo{:ia}I
$i care $unt aceste cuvinto de;erte? Sunt cr.rvintele p* cn"i. '
spullem. dupE cunr se spune. din lipsd cie altii prcocrpafie; i;uvinir
goale, fbra nici un sens qii vreclnicie ldunlricl; cuvinte car"e n-au nicr \,
fblosinfa vreclnicd. Vorbim... aqa. rloar ca sA nll tdcem. 'I'oatir viagl.
80
indlurniri dc sul'lcx li:lositoarc nclrcsatc celtlr cltrc cautii mintuirca
noastrd lrcce in grfiirc clegart[, in vorhe goale : ;i in viala personald.
dc iamilie^ pi in locurile publice, pretutindeni qi in tot locul, oriuirde
ne*arr afla. ln discutiile noastre. abia daci ?nt6lniLn vrertn cuv6trt
firlositor. irrfelept. hr5nitor. cle sr-rflet mAntuitor. De obicci.
convorbirea noastrd, discr-r{ia noastrl este {crrnatd dintr-o succesiune
de cuvinte goale, ca o vorbire degartS. in zadar.
Cfit de irili"icogdlor e. D.l Sir privinr viala noastrl qi si avem
iN rninte cu claritate. uncle mergem qi c* ne agteaptd in viafa viitoarc
vegnicS^ mdcar gi nunrai pentru pdcatul vorbirii irt cleEert.
Pentru a ne incltipui mai binc, toald grelttalea acesttti" dr.tpi
cr:m li se parc Luturor,,,tteiusentnat p{cat"'. sd incerclm sd Jace trn
mic calcul matematic: ca sd spunem de trei ori rugiiciunea ,.'T'al[l
nostnr", 6i sd o spunem {Xrd grabd, e nevoie doar cie ttn Ininut, adicd
intr-un minut pronun{dm aproxintativ 150 de cuvinte. Deci. intr-Lrn
minut pronunldnr noui rnii de cuvinte. Inszi eine dintre noi e un astl'el
de ascet, incAt discutiile saie sd dureze doar o singurd ord intr'-o zi qi
cl noapte? I3inein{eles, in via{a f-iecdrui om cxistd zile petrecltte itl
thcere. insd aceastn silit de imprejurdri. atunci cAnd n-are cll cine sit
discrrte, insd... nu intr-aceasta const[ nevoinfa! Dacf, omril tace clin
nevoie, iar gAndurile ii rdtdcesc. vorbeqte in degert cr-r tnintea gi
inima cu sirw insur;i sau cu cel la care-i zboarri gindurile, ntrtnci ce
folos ?i aduce tdcerea sa'/ Mai hirre in singurdtate l-ar sl6vi cu voct:
tare pe l)umnezeu!
'in
;rleasta ;;i const5 scopul infrdndrii de la cr,rvinte clelarte. in
iaptul rle a nr: lnsLtpi mai ugor rugi.ciunea neincelatir"
lata. ;inr astfel cle fii duhovnicegti. care iLlbesc sd vorbeascd.
Ii rr.r .rtii. r:At e de greu intr-o discLr{ie sI te ahlii de la judecati.
ilrxi" iir.rl rneu. sI ne continuiinr discLt{ia. Intr-o orii pu{enl
irrii de culilitr:. fi;l*sifnare sau degafie. lar clac{ intr-o zi
i1.rirr.r* iil-ril;i
ri $ rr{ri}ilte vorbinr priint la zece ore} ins*nnu-rf, c6 pronunl5tr ltou6
',.:' i l:li' nrii iie cuvinte; intr-o sliptdm6niL gase sutc treiz**i rtr* tnit.
ir:tr""r., lirn6" <loui nrilioane $apte sute de mii de cuvinte. iar'itltr-utl art
r"r,',i. 1 ;i tltlua tL- rnilioane gi ceva.
$uci fiecare ct;viint i-ani cornpara cu un 1ir de nisip, axunci
intr-r"rrt an el ,.,ictii noaslre pe cdntar vor li a$ezete ntai tlult de
8l
 r-
Indrumdri de sutlet folositoare adresate celor care cautd m6ntuirea
lndrui,iri de sulret fbiosit.arc ad.cs,ic ccr()r carc oauti mintuirca
nilinioqi, mai inr[d[cinafi in rdu, qi sunt dese cazurtle cind repeti
*i",-'*lffili*". p&catele doar ca sd le stea impotrivd celor care-i osindesc.
$i" bineinteles. bala,la ne va coboli la flnclul ;ailutui.;:eutru picalul $i iat[ ci doar prin cuv6ntul osindirii noi ii aruncdm Ei pe ei,
grdirii in deyerl,
tfnc[ se enerveazh, gi pe noi, focului gheenei. Ucidem in noi viftutea,
Phcatele trupegti
.
ele" re silim pe nri in;iine 'oi
*r-r re uitdm.
'e
frtingenr i*irna pentru hurul se indep[rteaz[, qi le agravbm boala sufleteasci, ii ucidem
sh ne i*clreptdm. r-iar.rsemenea pacale nrici.
carora nici niiicar nu le cliinr aien{ie. ne pot urllnca iird nici greLrtale ntoral pe cei pe care-i judecflm. Fiecare dintre noi a simlit, in
o proctic[, c6t de greu este s[ suferi osAnda gi clevetirea, insd cine e
in iaei.
Inleleplit de aceasta?
I)urnnezeu a spus: ..*, ir**.ri, gi nu veri fi P[catul osdndirii este foarte greu qi pentru faptul c[ p[catul
-iuciecati',. Iatii
cel rnai Lr;'r rli.iloc prin care ne putenr izbavi de osdurJ* vc$nica. oelui os6ndit trece asupra celui care osAndegte, Se apropie o bltr6nicd
c1e
pieire. lnsd noi uit:inr c:uvintele lLri lIristos;i irnecliat
ce ne aclunii'rr ;i-mi spune: ,,P[rinte, rugafi-vd! Ce nenorocire! in tinerele nu
doi-trei" i'cepenl s;i dcsc0lcinr l"apte striiine: acela e he{iv. acela
e- rdu,
rintfeam o astfel de poft[ trupeascd precum simt acum. Ce mi se
iar celSlait e h'f ;i depravat. s'{Lrr nLr-gi iirbe;;te so!ia, nrarna
vitrcgri o Int6mpl[?". inseamnd c[ 1-ai osAndit pe vreun desfr6nat. S-a
bate pe fiica vitrega g.a.nr.d. $i suntenr acaparafi atit cJe nrurt Int6mplat aqa ceva?". ,,Da, p[rinte, s-a intdmplatl Am judecat-o pe
cre
rJisc*tie, irrcdt rrici rLl vrcrn s;i . int:re*rpenr. veclern cd v0cin6...". ,,Ei, ii spun, acum ciieqte-te qi cere-i iertare. Nu
i*terlocuto'ului ii place eliscu{ia, ryi ne straduinr. f}canclu-i pe
'rosrru domnddjdui, va trece". $i intr-adevir, in momentul in care i-a spus
plac. sd ne amintim piinir qi cere rnai mici arndriunte, carc dupd
vecinei gi i-a cerut cu sinceritate iertare, totul s-a liniqtit.
prrere* confirmd vinovdlia acclor* pe care-i jutleclr,.
'oastlir Iatd existl chiar gi astfel de cazurl. P[catul nu alege intre
I*tcrl'cu{orii ni se par'ameni curnsecade, inteligenti, placuli,
cu care ..poli sd-ti .r;urezi inima". f:ixist;i astfbl cle eipresiej: vArste. Ai osAndit, primeqti acelaEi lucru. Ai manifestat cruzime fa![
uqurczi inirra". De ce sa-!i Ligurezi/ De l)uhui ' s|inr. hirreinteles. ..sa-1i do cineva bolnav, te imbolnlveqti tu insuli, ca s[ devii mai indurdtor.
Desprc cliscLllia iJuho'niceascd se spu'e a!fii:1. Se spune lir aceasta e tot mila lui Dunrnezeu, care ne duce la mintuire.
discLrlia cu a{-:est om rni*n irrdulcit sutletul. fldtrenica a povestit mai apoi c[ acest eaz a *ezit-o imediat. ,,Ca gi
De ce DulrrnezerLr *e cer'* s*c*tcarr a{61 de c,r'ict pentru efind mi s-a luat cu mina! Ca qi cAnd mi-a tiiat cu toporul... Dacd vdd
cr prin iiceasta nrii ne irnpolrivirn voii sale ,t]nta.
ctsiindir"e? Pcnll'r"r cll cineva greqeqte, imi spun mie insumi. Nu viid nimic. Mi-e
lisus Hristos a venit in lunie ca si-l miir:luiascd pe cel pic6tos. rullcient gi de pdcatele mele, n-am nevoie de picatele altora".
ial"
rrri. fhra'ici o conrpasiune. il l'vim cu culdntul gi f*pta. qi priri Incearc5, prietenul meu, s[ folose;ti experienfa ei. in
acea$ta il pierdem. Fird sa ne ddr, seama. ii iuritdrn pe tnomentul in care va veni gdndul osdndirii, spune-li lie insufi: ,,La ce-
dracii *,,,,,0,,
impotrivesc lLri l)urnnezeu gi ii aiutdm sr-i piarcla pe apr*piaiii rrri trebuie pdcatul strdin? Nici de ale mele nu qtiu cum sd m6
*i:grri
pi pe *oi i*qine. atunci c6nd le arrt[r'n cu clegetul p*caiefe'.ii
*1u,rg*o, rzll[vesc !"
la nsdndd.
Exist[ o astfel de lege duhorrniceasc6: in momentul in care
Ne irnpotrivim voii r,i Dr-rmnezeu iii ?n roc sd ne r{Jqiiril vcijudeca pe cineva, inevitabil vei cidea tu insufi in acel plcat. Multi
pcntru cei holnavi sul'leteqte gi sd-l rug[rn cu lacrimi pe
Domn*r ,s;r-r au luat cunogtinld de aceasti lege din proprie experientb, iar unii cad
ntiluiasci" s6-i r:heme la pochin{d pi sd re cur"afeascd inimire, noi, p.irr
oslincia n*astrd" le mlirim bolile, ii facern mai r6i. rnai furiosi_ Irr pdcate noi qi necunoscute qi se mir6, nu mai pufin decit aceastl
n:r*;
htltr6nic6: de unde o astfel de nenorocire? in asemenea cazuri trebuie
rtl ne amintim cdt mai repede, pe cine am judecat, s[-l gdsim pe acest

83
fi

lJ[,
 Indrumdri de sutlet folositoare adresate celor care cauta
mantulrea indrumari de suflet folositoare adresate celor care cautd m6ntuirea
om, sa-i mirturisim p[catul gt sa-i
"e@,,i ,'frlomnigoara sebucur[ ci a reuqit s6-i ia prietenei mirele, sau vecina
spovedim pirintelui duhovnicesc, iar atunci cand Dumnezeu
va ini[tura acest p6cat.
va ierra ;t bucurb ci solul ei a reinnoit apartamentul cu mobili frumoas[,
,drp[ o s[ te lauzi cu acegtia, insemn[ si adaugi p6cat la plcat. S[ ne
Un mare pdcat este osdndirea p6c[tosului, iar os'ndirr,l
dreptului e gi mai mare. pentru acest pdcat,Dumnezeu
lireasc[ Dumnezeu! Dacb nu o s[ poli sd'i faci si infeleagh, la in
imediat.
ne pedepsegrc .dpere o rugdciune pentru ei... gi aceastdmilostenie tainicb atavafr.
,F++ 6inepl6cutb lui Dumnezeu.
,1. t( tl.

Imi scrii c[ nu inlelegi cuvintele evanghelice

ce pl6ng gi
,pl6nge cu Aqa cum in legea lui Dumnezeu dragostea este virtutea
bucur[-te cu cei ce se bucur6", gi nu qtii cum se proce, gi mAntuieqte sufletul, tot astfel gi ura este unul dintre cele
in via!6.
E nevoie de infelepciune. Bineinfeles, nu procedeazd
ilai grele phcate, distrugind sufletul. Apostolul spune c[ cel careJ
inte) pe fratele s[u, acela este ucigag de oameni, petrece in moarte,
cei pleng cu cei ce pl6ng gi se bucurd cu cei
-care ce se buc ur5.qte pe insugi Dumnezeu. Soarta lor de dup[ moarte este
conform patimilor lor. Ei se ispitesc doar unii pe allii gi-qi
ddunea tngrozitoare: ei se vor chinui impreunb cu t0lharii qi vrljitorii, cu cei
mdntuirii. De exemplu, pldnge omul de ,uparur"
.j
supirat, sau ii pare riu pentru banii sau bunurite pierdute qi
lir."u I pierd pe oameni
iari; P[catul urii este foarte r[spdndit, qi sunt foarte pulini oameni
plAnge; plfinge din cauza urii qi m6niei,
c[ i s-a bestrdmai ptanui sunt liberi de acest pdcat, precum gi de os6ndire. Eqti mirat? Nu
r5zbun[rii sale; pldnge din cauza geroziei, i"tid,;i
;.; m d ( tc mira, prietenul meu! Cel care nu a dobAndit adevirata dragoste
,,Prietenul" comp[timitor ii asculti ,rldbdar" vaicereiile,
itine ,to tllr,h fald de aproapele, acela nu este liber de ur6, doar c[ acest
rdutate,de.os6ndb, d9_ven1n, de laqitate, iar uneori qi
de blestern.. ) plcat este atAt de ticdlos, incdt oamenii se rugineaz[ de ei ingigi,
. _ .il liniqtegte gi-l.mAng6ie cu faptul c6 este de acord gi acceptl $unci cdnd acesta se manifesti. De aceea, ura este acel p[cat ascuns
r[ul lui, iar uneori ii d5 qi un sfat r[u, in loc ca s6-i aminieascd
poruncile lui Dumnezeu gi de folosul suferinlelor gi
rre de om cu strbduin![ qi, cu pdrere de rdu, este ascuns chiar de sine
amlrdciunilor irr tnsugi. Inqel6ndu-se pe sine ci nu are acest p[cat, unii nu se cSiesc
aceasti lume pentru viala vegnic6.
pentru acest p[cat, de aceea plcatul, ascunzAndu-se, vieluiegte qi o
. .1Un astfel de pl6ns este_necurat, pierziltor,qi- cel care plAnge cu duce bine pdn[ in momentul cdnd se va manifesta intr-o cizh
acesta, gregeqte el insuqi. Iar prin participaiea
^*:1. sa il rufleteascd. $i atunci nici cei ce-l inconjoar[ nul mai recunosc pe
inrdddcineazb in rdutate pe prietenul sdu, dup6'cum
se spune, il om, qi nici omul nu se mai recunoagte pe sine insuqi:
distruge definitiv, nu-i ofer6 posibilitatea sd-gi revind qi
s6 se ,,Ce mi se intAmpl[?".
pociiascS.
,,Iertat s[ fiu, oare aceasta e femeia blandd gi liniqtiti, pe care
Daci ins[ ornul pldnge suferind pentru apropiafii s6i,
drrr o cunoqteam? E imposibil! Ce i s-aintimplat?".
cauzf cd acegtia igi intuneci qi igi pierd sufletul prin pdcate,
atuncl Acest om se aseamin[ unui beliv care qi-a pierdut min]ile.
une$te-te cu el, Iinigtegte-r precum po1i, gi rouge-l
cu lacrirni p,, Devine lipsit de responsabilitate. Cuvintele cele mai brutale qi mai
Dumnezeu, ca El s6-i aducd pe aceia-prin orice
ajute sd se indrepte.
ir
t" porJnf6, sir-r crude ii ies de pe buze, fiind gata s6-l rupE in buc[fi pe omul care I-a
scos din echilibru... Intr-o astfel de stare, pirintii iqi blesteam[ copiii,
De asemenea, se poate bucura omul doar pentru
bine, pentrrr gi se ajunge chiar qi pindlaomor.
ce este bineplScut
lui Dumnezeu, ce nu este fEcui de p6cat, dar darrrl Crezi cd ace$ti oameni pot fi vindecali prin medicamente gi
84 85
 Indrumdri de sutlet folosiloare adresate celor
care cauta m6ntuirea Indrumdri de suflet folositoare adresate celor care cautd mAntuirea
pastile? Nu, prietene at *eui
smerenia t[m[duiesc aceastd grea boal[ sufleteasc[ _
p, In bisericd au intrat turigti: in inim[ apare furia, multi se
ura. gAndesc, iar allii chiar o qi spun: ,,Ce umbl[ frrd nici un rost. Eiinqiqi
Dacd acel om bolnav cu nervii ar dori s[
se vind€ce rll nu se roagl qi pe oameni ii deranjeazi la rugdciune".
neputinfa sa, el ar trebui sd se lipseascd in fiecare
de toa.ti,qr in r., Ins[ sincer vorbind, cine se roag[ cu serguintd qi cu trezvie,
si inghiti pastile, ar avea nevoie sd inghit["i pastilere rronicr
invinuirilor nedrepte, pi tot felur de rupaia.i din partea oine se roag6 in interior, unul ca acesta nu poate fi tulburat de nimic
oamenilor Este greu... Da, este greu! Dar, oare, s6
tutur.r ;i de nimeni. Asupra Sfin1ilor Pdrinfi se indreptau legiuni de demoni,
fii bolnav e nru chip v6zut, cu strigdte, cu sunete infricoEdtoare gi zgomote. Chiar qi
uqor? $i ce e mai important: ce urmdrr grave
u.. u*l p6cat! | chilia le-o clitinau, incit pdrea c[ se va pribuqi Ei-i va strivi mortal,
suficient si se pnveas9a.1t91t relaliile ,u .*ilal1i, qi
fiecare va gdsi in sine indiciile u..itui picat
negregit, aproapr: ;i totugi ei r[mAneau tari in rugdciure qi nu putearr fi deranjali de
intr-o form6 sau arta. nimeni. Dac[ cineva se simte deranjat sau se infurie, se eneleazd, in
Pofi sb negi acestea cu urm'toarele cuvinte:
,,Niciodatb qi fall unul ca acesta e viu pdcatul urii.
n-am simlit ur[, chiar dac[ nici dragosie ;;i;;
!1 1i:"t
necare om.
penrnr Trebuie s5 ne ostenim in interiorul nostru, ca s[ nu existe
judecata: cum sunt el, ea, ei. Ci in toate cazurile, trebuie si ne
Tocmai aceasta e, prietenul meul Cine nu arde,
cu ailr lndreptlm privirea doar spre noi inqine, cercet6nd <laci a api.rut in
cuvinte cine nu are dragoste pentru fiecare om, in
unul ca acesrrr noi furia.
vieJuiegte pdcatul urii. tnsl fie c6 este sl[bit,
fie e alipit pAn[ r*
pnlejul potrivit, viefuind mascat" astfel incflt nici Iat[ un exemplu: turiqtii intri in timpul citirii Sfintei
omul'insuqr n,,_l Evanghelii gi fac zgomot cu picioarele, inc8t nu se mai aud cuvintele
observi, daci n-are o viaf6 l[untricr, gi nici ,*r .ur*-i
pentru ci infelegerea despre acest p[cat este
inconjoarrt, Sfintei Scnptun... Ei, cui poate sd-i plachaga ceva? Fhr[ s[ vrei, i1i
deformatd la toti. apare in suflet nemulpmirea... Imediat trebuie s[ reacfionezi. Suflet
- Ne-am obignuit s6 considerim c[ ura se rr*ir*rta doar irr
acele cazuri, cdnd, sd.spunem, solul enervat, intr_un
r[u! Nu-!i place? Tu singurd trebuie sI te mdntuiegti cu toate
iqi omoari sofia qi nvarul, sau mirele respins,
atac de gelozit, comoditilile, iar pe ceilalli s[-i laqi s[ piarl? Da? $i poate chiar
ascunzdndu-gr ur,', asthzi harul se va atinge de sufletul lor, poate chiar astdzi in inima lor
incendiazi pe ascuns casa celor nou crsdtorili q.a.rn.d.
Iar dacd n va cddea acea sim0nli a evlaviei, care va da roade mai imbelqugate
avem astfel de maniftst[ri, atunci considerd- .a
acest pdcat. ins5, oare, intr-adevir stau lucrurile
,*i.m curati dc decit ale tale. Cu ce-ai putea sb te lauzi? C[ ai venit la biseric[? Ai
aqa? Tofl
cd pdcate ca dugmdnia, ura gi rdzbunarea sunt insepara'bile
,#;;.;; venit si te odihneqti! Caci n-ai venit pentru nevoint[, dac6 toti cei
unur crc dimprejur te deranjeaz[, dac[ ii observi pe totr. . Ai venit s[ te
altul, formend un tot unitar. Drept argument, am s[-!i
aduc cdtevrr distrezi? Recunoaqte! Spune-i sufletului tbu: taci, nu-i invinui pe cei
exemple.
intrafi, cdci cuvAntul tiu poate deveni ispit[ pentru ei, qi tu poli
Ca sd nu te obosesc cu exemple din imprejur[n
lumeqti, i1r deveni cauzapieirii 1or... Nu vei avea nici tu o altb soafti, dac[ se va
voi da-cateva exemple dintr-o situalie binecuvdntatd,
atunci c6nd rrc int8mpla aqa.
afl[m in bisericd qi n-ar trebui s6 avem nici umbr6
d" ;il 1;;;;; $i intr-adevhr, cdte suflete nu pierdem prin compofiamentul
putem vedea? Urm[rire, ascultare pe ascuns,
denunpri, invinurrr nostru, prin cuvf,ntul nostru!
diferrte cuvinte jignitoare; unul se insernneazd cu
semnul sfinlcr Atunci c6nd vei incepe s6-gi examinezi cu atenlie fiecare pas
cruci imprngdndu-l pe vecin; altul se irnpinge l"
,0" ;;d, incir nl tdu, fiecare cuvdnt, atunci nu vei mai avea nevoie de
oasele bietelor b6tr6nele crapil, sau nu se uit6
ci-i strivegte pe coplr demonstraliile faptului ci aproape fiecare suflet, cu exceplia celor
86 87
 Indrumdri de suflet folositoare adresate celor care caut6 mffntuirea
smerifi, este posedat de patima urii intr-o m[sur[ sau alta. AEa cufi
toate virtupile, sub chipul razelor, pomesa de la un singur centru .
dragostea, tot astfel mullime de phcate provin de la un singur centru .
ura.
Iar acum prietene al meu, weau s64i dau o indrumare md
concreti. Poate nu-fi va pl5cea cb mi repet prin unele locuri, ins[ pc
baza unei practici de mulli ani de zile mi s-a dezvoltat o regullr
repetilia este mama inv[!6rii. Iar tot ce e scris aici, trebuie nu doar sl
indrumdri de suflet folositoare adresate celor care cautd mdntuirea
Deci, prietene al meu, fugi cu hotbrdre de orice ocazie de a
i pe care o intAlnegti. F[ bine tuturor oamenilor ftrb deosebire,
incuietori la guri, ochi, urechi, pentru ca prin aceste ferestre s6
intre in biserica sufletului tiu ispitele. Ostenest€-te neincetat
tru cer, ca s[ devii liber de ispite gi plcate qi s[ devii bineplicut
Dumnezeu. tnsl niciodat[ si nu uigi cd prin puterile tale, f.wh
rul lui Dumnezeu, nu vei putea face nici un bine. Ilristos a spus
Cel ce rimAne in Mine qi Eu in el, acela aduce roadl mult[, c6ci
Mine nu putefi face nimic" (Ioan XV, 5).
l1i cer iertare gi ruglciurile tale.
Pace 1ie Ei binecuvdntare Dumnezeiascd

Iisus, care dezridflcineazL gimduile rele. observfl-]i cu aten]io

g6ndurile, cuvintele gi faptele tale. seara, cerceteaz[ pdcaterepe caro
le-ai s6v6rqit in timpul zilei, gi cugetl la cit de mulfl pdcitogi
nepochifi au mers in rai in aceasti zi. Mulpmegte-i lui Dumnezeu cl
i1i mai dd timp si te pocdieqti. Nu amdna pochinfa pentru mdino,
pentru ziua urmdtoare; nu se gtie dacd o sd trdiegti p6n6 atunci,
Nimic nu d[uneazd mu mult evlaviei, decat amdnarea poc[infei
Spovedeqte-te cdt se poate mai des, de fiecare datl c6nd treci peh
biserici. tn fiecare zi pecetuim, gi de aceea in fiecare zi trebuie s6 no
qi pocdim, unde gi cum ne ingdduie imprejurdrile. Dac6 nu poli
merge la bisericb, inseamni cb trebuie s6 te ciiegi acer,6, in fafa
crucii.Iar pdcatele pentru o oaf,ecare perioad[ de timp, scrie-io
prrintelui duhovnicesc. Dac[ nu te vei pocii in fiecare zi, atunci
p[catele vor fi uitate gi vor rdm6ne nespovedite.
Deci, si c[utdm, prietene al meu, prilejuri s[ aducem cAt mai
multe roade bune de pociinl[, c6ci ,,tot pomul care nu face roadl
buni se taie gi se arunc[ in foc" (Matei ltr, 10). Ca gi un pom frrl
roade, vor fi aruncalr in focul veqnic acei oameni care nu aduc nici un
folos duhovnicesc. Agadar, s6-i slujim cu fric6 de Dumnezeu qi
dragoste pe cei din jur, s6 ne curlfim inima prin poc6inf6 sinceri qi,
lafel ca vamegul, si strig[m din addncul fiinfei, cu frsngere de inim[,
cdtre Durnnezeu: ,,Dumnezeule, milostiv fii mie pdcdtosului',,
,,Miluiegte-m6, Doamne, miluiegte-mi! "

88 89
 Toatd viala noastrd pdmAnteascd trebuie sd o petrecem ln lupta cu rdul
Scrisorile Starefului Iosif de la Optina
l. Toati via{a noastrl pim0nteasci trebuie si
petrecem in lupta cu riul...
tnvifdturile Preacuviosului Iosif de la Optina
Nu te indepirta de Optina. Cred, cd fiecare dintre cei care
la sihdstria optina va ajla pentru nevoile sare mila lui Dumnezeu
rug[ciunile pirinlilor nogtri celor mari Leon, Macarie $i Am
Ei i-au educat duhovnicegte pe nenum[rafi cregtini ientru
cereascb. Nu inceteazl, s5-i creasc[ duhovnicegte nici
indeosebi pe aceia care vin pentru a se inchina la Optina.
Preacuviosul Iosif de la Optina
Toate fnvd;dturile starelului sunt pdtrunse de
invdldarii sfinplor Pdrinfi. EI ageza cer mai sus ascultsrea
osdndirea de sine, pentru cd amdndaud aceste virtufi nasc smeft
care ni'L introduce tn suflet pe Dumnezeu gi ddruieEte cele de
care std scris tn Evanghelie: imp[rflfia lui Dumnezeu inlun
nostru este Q"uca XWI, 2I).
,,Precum lumina soarelui nu poate pdtrunde prin ce:
spunea stareful losi{ ,, tot astfel gi cuvintele omului, eduiat doar,
care inci n-a biruit patimile, nu pot lucra asupra sufletului. Iar
care el insugi a invins patimile qi a adunat infelepci
duhoi,niceasc[, acela qi frrd educafie exterioar[ are acces la inimi
oamenilor "
Sfaturile, invdliturile sale scurte gi concise erau mai putemi
gi mai adevirate decdt cele mai detaliate gi indelungate diiculii
gtia si spund in doul-trei cuvinte atdt de mult, inc6t deodati
devenea clar qi pe inleles
Toatd via{a noastrd pdmAnteascd trebuie sd o petrecem tn lupta cu rdul
Cele mai convingdtoare argumente ale iubirii de sine qi
irii mdndre se spulberau sub atingerea unui singur cuv0nt al
uEi, bine, ce sd. facem, trebui.e sd rd'bdfun.'1 Prin smerenia sa,
cele mai furtunoase inimi. De la el adia totdeauna o
linipte cereascl, inc0t in prezen]a sa, chiar gi cei mai pufin
ianli, mai m6ndri pi inclpflfAnafi oameni se schimbau radical.
l. impfu[pia cerurilor nu se di celor care stau culcafi pe o
ci doar celor care se ostenesc Ai rabd6 suferinlele.
2. Dumnezeu va judeca cele despre pociinfd nu dup6 m6sura
infelor, ci dupl mtrsura smereniei. In acea Zi, Dumnezeu ne va
nu pentru psalmi, nu pentru rug[ciunile rbmase nefhcute, ci
c[ nu ne-am poc[it!
3, in fiecare dimineafi spune-1i: poate c[ aceastl zi e ultima
viala mea, SI rabd deci pentru dragostea fa15 de Domnul ftsus
chiar gi acum, orice suferinfd ar veni peste mine. $i voi ierta
fiecare dintre cei care m[ vor supira, pentru ca s[-qi aminteascd
ul gi de mine, mult picitosul, gi s[ m[ miluiasci, dupi
rinfa Sa nemincinoasi.
4. Doar prin ribdarea suferinlelor se poate mdntui sufletul.
ii P[rin]i aratl c[ dacb n-ar fi suferinfe, n-ar mai fi nici sfin1i.
5. Patimile qi cdderile il smeresc pe om, il aduc la fr0ngerea
ii gi prin aceasta atrag spre el milostivirea lui Dumnezeu.
6. Trupul meu nu este al meu, el e ftcut de Dumnezeu in
ele maicii mele. Sufletul imi este dat de la Dumnezeu. De
toate capacitefile sufletegti gi trupepti sunt daruri ale lui
zeu. Iar proprietatea mea sunt doar pieatele mele nenumirate.
7. Gfindurile mAndriei vin, gi nu e bine s[ nu vin6. tnsd
sd le facem fa$ prin cugetele smereniei infelepte.
8. Mfing6ierile permanente adorm sufletul qi il aduc la lene,
chiar la un mare r[u. De aceea, Dumnezeu ni le ia repede, qi ne
iar66i sd simfim neputin!4 slibiciune4 qi picltoqenia noastrl.
uie s[ ne smerim mai mult, sb ne osdndim pe noi ingine, si
pocdin!6 pentru greqeli gi si nu dorim rndngdieri, ci sd
cu rdbdare cele ce ni se int0mP16.
9. Ia cerceteaz6-!i inima: oare, nu cumva din cauzainvidiei se
9I
 Toatd viatra noastrd pdmAnleasc6 kebuie sd o petrecem in
lupta cu rdul
revolta ea?
10. Nu se poate frr6 suferinfe. tnsd, in armonie cu aproapele.
suferin{ele se u$ureaze.
11. Dac[-i vei judeca pe alfii, qi inc6 gi pe cei mai marr,
atunci, chiar qi frrd" alte pdcate, vei merge in fundul iadului.
12. Atunci e bine sd acoperi neajunsurile celor din
iur c6nd sc
poate face aceasta qi cand nu dduneazd. Iar daca aceste tipsuri
incep
si se descopere de la sine, atunci e mai bine s6 ne linem de adevir
incredinfdndu-ne voii lui Dumnezeu.
13. in cuvintele laudei gi indreptdlirii de sine se ascundc
intotdeauna nesupunerea qi mdndria, de care se dezgustd Dumnezeu.
14. v-afi sdturat s[ trebiruif qi sr v[ gandiF la folosul
obqtesc, laic. De ce s[ tanjifi dup6 aceasta? pentru r'a d. folosul
obgtesc, laic, dupb cum v[ exprimali voi despre qcoli gi aziluri
dc
b[treni, este legat in chip nedespdrlit folosul nostru sufletesc. A tt,
ingriji de buna educalie a copiilor gi de ajutorarea celor in virstd
sr
neputincioqi, toate acestea sunt faptele rnilosteniei celei poruncrte
noui, creqtinilor, de cdtre Dumnezeu.
l5 ' Smerenia acoper[ toate neajunsurile qi greqelile le iarta.
16. SA suporli pedeapsa e foarte folositor pentru suflet, te
inva[h smerenia.
17. Pe cei ispitili, regretafii nogtri starefi ii orAnduiau la
cer.,
mai grele munci. Pentru c6 dac[ ispita este urrnarea mdndriei qi .
inaltei pdreri de sine, atunci prin munca grea, blestemata mAndrie se
mi cgoreazd mdcar pu gin.
18. Nu trebuie s6 ne m6hnim, ci s6ne smerim mai mult.
.. 19. PocSinla este adevbratd atunci cdnd dup[ ea te vei stridur
din toate puterile sd viefuiegti deja cum se cuvine;
iar {ard aceasta, pocdinla este pulin adev[rati.
20. M6.ndria nu are loc in cer, ci in iad, impreund cu dracii
Pentru
_osdndire,
reprog, linere de minte a rdului gi marrd.i., nime.r
nu va fi mogtenitor al impdrdliei lui Dumnezeu. Dac[ nu se vrr
indrepta unul ca acesta, atunci nu va scdpa de gheena cea de foc.
21. Doar t6lharul infelept n-are sufurinfe, insi el e in cer, iar
nol valea pl6ngerii. De aceea, noi, at6ta timp c0t suntem in tiurr.
92
Toatd via{a noastrd pdmAnteasc{ trebuie sd o petrecem in lupta cu rdul
,:oste firesc sd suferim qi chiar s[ pldngem pentru greqelile noastre cele
grele,
t 22. Cei care incheie cds6torii in urma atracliei patimii sunt, de
cele mai multe ori, nefericili in viald.
t 23. E cu neputin{a in aceasti via}d sd eviJi toate intimpl[rile
nepl6cute... Astfel de prilejuri pot aduoe chiar gi folos sufletului. Tocmai
prin intimpliri nepldcute cunoa$tem cd suntem ner[bd[tori, deci
iubitori d sine. Iar cunoaqterea acestui fapt trebuie sb ne incline
tul spre invinuirea de sine qi pociinli. Fdrd intfimpl[ri neplicute,
omul este inclinat spre o bund p[rere de sne.
24.Doar r[bdarea frri murmur gi supunerea fali de iconomta
lui Dumnezeu fa16 de noi ne va mdntui pe noi cei slabi. Iar dacd vom
rcfuza gi acest ultim mijloc, atunci nu vom moqteni mdntuirea, ci
moartea.
25. Smerenia este mai scump[ decit toate celelalte virtuli gi
chiar decit insaqi bucuria duhovniceasc[.
26. Sd te gdndegti la suflet e totdeauna folositor, qi nu e de
prisos nici chiar la Pagte. Iar dac6 nu existi bucurie des[vdrgit4
atunci probabil cd incd mai sunt putemice piedicile in calea ei.
27. Trebuie sd tinem minte mereu proverbul inlelept
,,Viefuieqte nu precum vrei, ci precum iti poruncegte Dumnezeu".
Precum s-au or0nduit evenimentele, astfel qi trebuie s[ vieluim:
pentru ci prilejurile inconjurdtoare nu au aphrut int0mpl[tor, precum
cred unii ,infelepfi" de modi nou6. Ci toate se petrec potrivit Proniei
lui Dumnezeu, care se ingrijeqte necontenit pentru salvarea noastra
sufleteascd.
28. Yiala in cdsitorie zdruncini qi cele mai tari trupuri, iar
pentru cei bolnavi pregdteqte qi o moarte grabnic6.
29. Nu satisface prea mult trupul, altfel il vei pregdti pentru
gheena de foc.
30. De la vrhjmaq, chiar dard existh bucurie, potrivit
observaliei Sfinfilor P[rin!i, este una nearmonioas[, care nu
comunic[ sufletului pace qi liniqte. Dumnezeu di in ruglciune pace gi
linigte.
31. In timpul citirii Psaltirii, fereqte-te sb discufi, in caz
93
 'lloatd viala
pdmd'teascd hebuio sd ri petrecem in rr-rpta cu rdur
'oastrd Toatd via{a noastrd pdmAnteascd trebuic sd o petreceu in lupta ou rirLl
contfaf,pacatelecelo.rpecare-iamintegti@i,,. 42. Ne ingrijim pulin pentru veEnicie qi nu r[bd[m o mtcl
pentru pomenire neglijenti.
Inustrare prin cuvint. Noi ingine ne m6rim suferin{ele atunci cAnd
32. Atunci cdnd inima va deveni pagnic[ falb de tofi,
atun,, lncepem sd murmurim. In toate trebuie ribdare gi m[rinimie, precum
peste tot vei vietui uqor (liniptit).
oorabiei ancora, pentru ca s[ nu se sfir0me de piatrd in timpul
33. Trebuie s6 ne silim pe noi inqine spre ruglcilme,
clrrrr lirrtunii.
dacd ar fi neatenti. A ne ruga cu strdmtorarea de sine
st6 in voirrp,, 43. Cei care osAndesc qi 1in minte r[ul, qi cei m6ndri, chiar
noastr6, iar a ne ruga cu umilinlb
line de Dumnezeu. Trebuie sa rr,, dnci s-ar ruga, chir dacd ar posti, chiar dacd ar face milostenie, dac6
rugim cu rug[ciunea cu care putem, iar pentru strArntorarea
de sirr,. nu se vor indrepta" atunci ei nu au qi nu vor avea loc in cer, ci vor
Dumnezeu ne va da la timpul cuvenit gi umilinfr,
atunci cind r,r nrerge la draci in iad pentru chinurile veqnice.
rgro^l El de cuviin!6 E mai bine sd mdndnci p6ine
uscati, decar rr1 44. Acela e mare inaintea lui Dumnezeu, care cedeaza cu
rimdi cu totul lbr[ pAine.
srnerenie in aintea aproapelui.
34. ,,Imi scriefi c6 la Dvs. unii practrcd vindecari tl,. 45. Conqtiinla omului e asemdn[toare degteptltorului. Daci
mu$cbturile de qarpe, forosind pentru acea.sta rugdciuni.
Ar trebui srl degteptitorul a sunat qi, gtiind cd trebuie sd mergi la ascultare, te scoll
v.edefi aceste rugdci'ni. cici se intfflnesc rugiciuni
fie frrd sensl s*l imediat, atunci qi mai apoi il vei auzi in-totdeauna. Iar dacd nu te vei
chrar amestecate cu hul[. Astfer de rug[ciuni doar
diavoli" de la care, se prea poate, s6 fie gi un oarecare
ii bucurd 1r,, ridica imediat vreme de c6teva zile, spun6nd: ,,voi mai sta intins incd
ajutor. Trebur,, pufin", atunci, intr-un sfArqit, nici nu te vei mai trezi (nici nu vei mai
si ne rugdm gi sd folosim rugiciuni adoptate qi folosite i n Sf.ilrtrr
nuzi soneria).
Bisenc6"
35' Exist' imperfecfiuni ine'itabire, existfi gr uncrrr,
fblositoare. Uneori, prin rdu se cearc[ binele.
. 36. Rug[ciunea lui Iisus lucreaz-o continuu, pentru ci
chemarea numelui lui Dumnezeu ?i ajuti chiar qi p. pagerrl.'-
37. Exemplul rbbd[rii indelungate a lui Dumnezeu
.
ne infrAneze pufina noastrd r6bdare, ,*i* n* lipsegte
trebuie sri
de liniqte.
__
38 Greqeala aproapelui, pe care ai vrea sd o indrepfi, daci el
i1i tulburi liniqtea qi te iritb, se indreapt[ prin
blAndele.
39. R6'na care vrea sd distrugi tot rdul este ea
insdqi un m.r{.
rdu.
40. Patimile cresc in insingurare... in singurbtate
ere pleaca rr,.
la neribdare. Iar nou6 ne e de foios c6.nd ne zd*runcina.
acet cop*
pe care vdntul il clatini cel mai mult, se intiregte
mai tare prrrr
rddicini, iar acelacare e mai mult lasat in linigte, cade imediat.
41. Uneori Dumnezeu intrefine contemplalia prin harul
Sirrr
insd pentru lipsa de atenfie sau nesocotirea unor astfel
de rnanif'estirr
ale harului, ne p6r6seqte.

94 95
 Teologia Durerii - Monahttl l\,loise Aghiorihtl
Binecuvfi ntarea Durerii gi
Durerea Iubirii
Monuhul Moise Aghioritnl
1. Teologia durerii
Preacinstitalui Arhiepiscop al C retei, Timotei
Nu aq vrea s[ vin in fala dumneavoastrd ca un medic
specialist, gata oric6nd s[ punb diagnostice qi sb ofere relele
t[mdduitoare. Ag vrea s[ vi impirt[qesc cugetdrile mele care s-urr
nlscut in sfhnta isihie athonit[ din disculii cu persoane dragi de prirr
parlile dumneavoastrd qi aq vrea sd vb comunic ce spune Biserica
despre subiectul nostru.
Trdim, ne miqc5.m, existdm gi suntem chemali sb continudrrr,
lindndu-ne drepli, intr-un moment on de pe care insd nu-l putent
numi nepotrivit, intr-o epocl plind de durere, care poate sd fie prilt.l
de vindecare, intr-o Grecie obositb care ins[, dac[ va dori, igi va gisr
tihna in toatd aceastl mare sforlare a sa, intr-o Bisericl mult loviti
care rdmdne insi tdndrd gi care igi pistreazdfor[a de a reinnoi qi dc ir
transforma lumea aceasta in continud agitalie.
Nu voi face nici o incercare de a infrumusela sau de n
prezenta cu meqtequgite figuri de stil situatiile cu adevirat grele alr:
vremurilor noastre.
Nu voi fi nici unul care apreciazd, cu optimism aspectcle
neplicute, dar nici unul care, st[pdnit de pesimism, se pierde in fall
acestor neajunsuri. Ci, purtat de gdnduri sincere, voi scormorrr
addncurile ascunse, binele t6inuit, cealaltd" realitate de dincolo de ce le
vdz;lte, auJza febrei ce-a pus stdpdnire pe lume qi voi cerceta crl
temeinicie durerea gi acceptarea ei, dupl ce a fost induratb cu inirrrn
deschis[ qi cunoscuti de-a fir-a-pdr, acceptare aducitoare de sfinterrrtt
prin Harul Divin li de mAntuire pentru cei ce merg pe calur
Teologia Durerii - Monahul A[oise Aghioritul
ritualit[tii ortodoxe.
in situaiia general[, problema durerii este o problem[ personala,
lUpta este personal[, iar durerea este un dat. Durerea este, a$
Spune,
fuflarea Domnului in via{a noastr6. Durerea este climatul propice
pentru cultivarea gi dezvoltarea vielii noastre spirituale' Cei incercali
h. durere sunt cei ce primesc din belqug binecuvfintarea lui
Dumnezeu. Fie ca fericilii sb trdiascd indelung-rbbdltori marea
bucurie a acestei mari binecuvdnt6ri! Modul de acceptare a durerii
v[deqte gradul de autenticitate a fiecirui credincios. Numai pe
ctripuritelndurerate se citeqte o lumini tainici ce vorbeqte discret
despre martiriul durerii l[untrice, nicovala pe care se modeleaz[
Omul pentru ca vorba sa s[ devinl mai pldcut6, plin[ de tr[iri,
curatb
au
gi frrA cuvinte de prisos. Numai cei incercali de durere ceva
insemnat a spune. in spatele fiecdrei dureri umane se ascunde
Dumnezeu. Durerea va rbmAne trambulina ce duce la mari inil![ri
qi
la sporire spiritual4 la intfilniri cu sfdnta treime numiti Dumnezeu,
Om, sine. Va trebui si facem deosebirea intre durerea cale vine
de la
Domnul, cea care vine din p6cat gi cea care vine de la oameni
Exist[ o mare varietate de dureri, generale 9i specifice,
dificile Ei ciudate, de mari qi de mici proporrii, putemice 9i
istovitoare. Existl durerea monotoniei sau a rutinei, repetarea
obositoare a aceloraqi qi aceloraqi evenimente, imagini, cuvinte sau
lucruri, repetare ce-l ostenegte pe omul modem care caut6 cu
disperare schimbarea, eliberarea, noul, originalul. specialiqtii
*n[g.r. oamenii oferindu-le intruna noi produse. Dar omul rlmfine
chiniit de insatisfac{ia ce i-o di golul din el pe care nici o ,,mod[" nu
i-l poate umple. Nimic nul mai inrpresione azh qi nimic nu-l mai
surprinde pe omul din zilele noastre. Pe toate le-a gustat qi de toate s-
a bucurat inainte de vreme, incat n.imic nu-l mai atrage. Cel mai
inspiimint[tor lucru este insd cd aceastd monotonie istovitoare a
treiut gi pe chipurile tinerilor. Prin ulrnare, ce mai poate aStepta
cineva inir-o lume ce qi-a pierdut buna-cuviin!6 qi in care
p6n[ gi
valorile au fost distruse? Disperarea ne invfiluie nestd:rjenit[, sufletul
e in mare suferinfd, societatea este sufocantd. iar durerea
groazei ne-a
tulburat vederea...
97
 Teologia Durerii * Monahul Moise Ashiorih.tl Teologia Dureni - MonahulMoise Aghiorinl
o altl durere este cea provenitr dil"ra ctviti"alte,- penlru s[ gdsegti ocazia, modalitatea qi locul. O, dw le vei gdsi ?ndati
ce s-a luptat omul atata amar de veacuri? pentru hllocausurn pui capbt acestei neliniqti rnrordtn din cbutarea disperad qi din
nucleare? Pentru Babelul contemporan al trufiei? civlliza[ia-ode,Lrl
neincetati chrora uneori le mai qi punem eticheta de fapte
ne lasi cu inimile goale, pentru cd civrliza[ia modem[ qi-a pur Vl vom da noi un motiv de a face o fapti bun6: Sd ne ajutdm
temelia pe terenul statornic al logicii dispreluitoare, al caEtigului, nl noi inqine! Dar, din phnate, nu facem acest lucru qi din aceastE
confortului trupesc Ai al mediocritdfii. in6 suferim. Suferim fard ca de multe ori sd. m6rturisim, poate ci
O alt[ mare durere este aceea a robiei necondifonate 1 ruqine. Dar nu reuqim sd ne ascundem gi adesea suferinla noastrd
mediocritilii, a autosuficienfei mediei, a satisfactiei unei viefi saracl ine evidentd. Ocupdndu-ne de al1ii, pirem mullumili qi satisfficufi,
gi ieftine, pe care mulf o tr[iesc. omul ins6 a fost pl[smuit pentru
o ne intoarcem in noi inqine gi mai goi. Ajungem astfel sd jucdm un
viali creatoare gi nu pentru vnaparazitari gi stearpe. pane gi creqtinil ticalos qi deopotrivd periculos gi intocmai ca niqte buni
credinciogi se limiteazdla aceastd viafd mediocrfi, fugind sistematic,
fionari ne ar[tlm tot timpul z6mbitori de parc[ feridrea ar fi o
din team6, laqitate, rugine sau negtiinfl, de mirturisirJa martiriului, igafie. Ate,,face" cd egibun este un lucru foarte r6u. Societatea
I
asprei nevoiri gi de a face cunoscut crezul Bisericii cu privire ll
vrea cu orice chip pe toli fericili. $i atunci jucdm un rol de
ascezd, gi mucenicie. crucea lor incearcl sd gi-o poarte departe
dl pe scena sa qi astfel ffuImicia abundi la tot locul. Durerea
privirile lumii gi pe ascuns, temdndu-se de eventuale critici, ironii
d ie s[ fie tdinuitl gi gonit[ pentru c[ nefericirea nu-gi giseqte
disprel din partea mullimii. Acesta nu este un act demn. ci unul in societatea bunului trai. Dar tocmai aceasti neacceptare a
tem6tor qi lipsit de impofian![. Nu inseamni insi cd purtarea crucii ii este cea mai mare durere pe care omul o am[geqte prin
trebuie si fie un act teatral, ftcut din trufie sau pentru a stimi milr,
urite leg[turi gi intdlniri sociale. Pe cei care sufer[ i-am izolat in
Purtarea crucii cu demnitate inseamn[ predic[ vie, mflngAiere qi
ile, in cimine de b6-tr6ni, in spitale, in qcoli de coreclie pentru a nu
lprijin pentru toli cei care, l6ngd noi, igi poarti gi ei cnicea lor, tulbura fericirea. Suntem chemafi sd descoperim valoarea durerii.
Rugdciunea, smereni4 r[bdarea gi dragostea nu vor permitl
este un leac putemic, nu este o rugine, este starea fireasc[ in
pdtrunderea unor abateri din drumul nostru inspre Locul capelexii,
noastrd nefireascl, ne face adevlra1i, umani, cu adevdrat
Mediocritatea nu-gi are locul in lupta cregtinului ce se rdstigne$te pl
ci1i, maturi, slndtogi, inlelepli.
cruce. Adev[rata durere nu permite amestecarea cu false dureri.
Mare durere, durerea de a iubi in chip bolnav durerea,
Durere este qi aceea proveniti dintr-o activitate desfEguratl m, de pild[, depresivul sau melancolicul care sfhrgeqte prin a
fbrd ?ntrerupere, din prea multele contacte cu oamenii, din prea multl
i masochist! Un om frrd de Dumnezeu este cel mai suferind
yoflrie gi din ieqirile neincetate cu ,,prietenii". A venit ora tdcerii, a tre cei afla1i in suferinfd pentru cil fafi Dumnezeu nu existb
liniqtii qi a rigazului pentru reculegere gi reinclrcare cu forfe are. Acesta este str6ns in chingile durerii cu voia lui pentru c[ nu
proaspete. o, cdt de mare este aceast[ durere iwordtd,din acest
duto. Harul eliberator. O asemenea dragoste pentru durere este un
vino de fiecare n, din vizitele protocolare, din multa vorbirie, din rt pentru c[ ea duce la amdriciune, la singuriltate,la nefericirea
povara laudelor, a frldmiciei qi azdddrniciei! Iatd de ce trebuie
ca in mai rea. Divor,turile, inqel[ciunile, insalietatea, vicleniile gi toate
pustietatea oragelor sd-fi gdsegti propria ta pustie, propria ta chilie
in le pomesc de la acegti indurerali farb' de alinare care l-au gonit
care sd stai de vorb[ cu Dumnezeu. $i nici nu trebuie s6 mergi
Dumnezeu din viala lor gi care lipsili de rbbdare 9i de puterea de a
departe, ci trebuie numai s[ caufi pe ruinele tale fumegdnde lipsurile gi suferinla, privaliunile gi greut[1ile, ridic[ pumnalul
insemnele ce i1i aduc aminte de neprihbnire. Trebuie s[-!i gbsegti
ei gi rup orice legiturb gi orice relalie care consider[ ei ci ii line
98 99
 T'eologia Durerii - Monahul A,{oise Ashiaritul
in langurile sclaviei ,,
pribuqind toate punlile de legdturi qi distrugdnd din r6d6cini tot cec.r
ce il leagl de trecut, cad in durerea qi mai adfincl a singu-rdtalrr
neindurdtoare.
Durere gi totodatd o mare gregeald este gi a-!i gdsi un loc inrr
un mediu, fie el chiar cre$tin, fie el chiar in s6nul Bisericii. in care se
dezttoltd un climat fals cordial gi de acceptare reciprocd formali, a te
,,a|eza confortabil" intr-un loc, la anumite ore pentru a avea un
program plin qi asigurate acceptarea qi conversafiile. La ace$tia sr,
referd" Tatiana Gorileva cand scrie: ,,Este o situalie confortabila, ir
line intr-o formd de colectivitate care se transformL mai apoi intr-o
sectd, intr'un grup care igi face servicii reciproce gi se sporegte pa
sine, dezvoltandu-se intr-un hibrid care moare in cele din urmr fhrfi
si fi schimbat ceva in jurul lui gi cu atdt mai pufin in lume".
Durere ndprasnici atunci cAnd vezi cum Biserica ta, prirr
vorbitori cdzuli in greqeald, se ia la intrecere cu felul de a vorbi gr cu
ideologia politicienilor, cdnd vezi cum aceasta vrea s[ trdiasci frrd l
purta crucea gi cununa de spini, far6, a indura biciuiri, fbr[ a prrnrr
lovituri sau f[rd a fi dispreluitd. Biserica ortodoxl a fost, este qi,va li
una muceniceasc[. o singuri cale cunoaqte, cea a Martiriului, dr,
unde va qi veni toati invierea. inlduntrul Bisericii suferim gi plangerl
laolaltd gi tot laolaltd ne bucurdm. orice individualism-se faco
nevdzut, iar durerea unuia devine durerea tuturor pentru ci suntem cu
tofii un singur trup. Din pdcate, sentimentele cu adevdrat izvordte dirr
suflet qi dragoste s-au pierdut. Pane qi filantropia este dirrlat[ gi bine
organizat1, ca gi cum ar fi o greqealE gi un p6cat s6 avem mil6 cle
cineva. Biserica din zilele noastre qi-a pierdut neprihdnirea, Arrr
integrat-o in gdndirea noastrd laicizatd qi am transformat*o irr
autoritate public6, in indatorire, in ceva demn de respect g.a.m.cl,
frrd a privi insd spre esenfa sa fundamentali care inseamnd sfintenre
qi izb6virea noastr[ de durere.
Grecia este istovitl de durere. Istoria sa este numai lacrinrr,
sdnge, jertfe Durerea i-a frcut pe greci s6 ,,nu se lase", i-a frcut eror,
dar nu sfinti pentru cd e mai ugor sacrificiul de sine decat indelungn
r[bdare. Darul durerii, care este rdbdarea, nu l-a cffgtigat nicicdnrl
100
Teologia Durerii * Monahul lv[oise Aghiaritul
grecul gi, din nefericire, superficialitatea gi graba caracterveazd
guficient de multe dintre faptele sale. Pe chipul multor virstrici din
provincie intAlnegti ins[ expresia indurerati a bunei rdbddri pe care o
lntAlneqti adesea gi pe chipurile pdrinfilor mai tineri de la Sffintul
Munte. Durerea nu inseamnb dorin!6, ci acceptare calm6, atitudine
cump6tat6, migcare in nemigcare. Ai crede c[ e pasivitate rece, gi
totugi este activitatea cea mai febrile, un eroism fbr6 surle qi tr6mbile,
t6cut qi de durat[. Din Grecia de astdzi lipsesc valorile qi aceasta este
o mare sirbcie gi o mare durere. Hristos continu[ s[ ne iubeascd gi sd
ne duc[ spre cdin![, aduc6ndu-ne in aceastl stare de durere, care ne
ellbereazh cu adevirat de orice durere.
Grecii nu iubesc at6't de mult a primi leclii pe cdt a da lecfii.
Or, a da lecfi frri s6 fi tr[it este cea mai mare durere, gi asta mai ales
cAnd te numegti teolog. S[ ne facem aqadar ucenicii acestui sfAnt
inv61[tor, ai acestui mare teolog care este durerea, ucenici de bund
voie ascult[tori qi plini de iubire fierbinte, qi s6-L rug[m pe
Dumnezeu s[ ne dea puteri in aceasti luptd. Este invS![torul smerit,
Dumnezeul ce S-a jertfit pe Sine qi care ne ascultb cu atenlie
binevoitoare gi care ne va da, cu siguran![, buni inv6![turi. Un
tnvdl[tor frrA triiri curate este superficia], frrd rbbdare gi gribit,
wflnd sa vadi grabnic roadele cuvintelor sale. Suferl cd nu ii sunt
comentate vorbele in chip favorabil in ciuda atAtor gi atAtor studii qi a
sfo4irilor sale de a fermeca auditoriul. Acesta este un invllltor r[u
pentru cd se iubegte numai pe sine gi numai pe sine se scoate in falVt
neincetat. Un bun inv61[tor se jertfegte, se oferd pe sine, se afl6 in
slujba celuilalt qi il iubegte, iar iubirea sa ii d[ o bunl nelinigte gi o
dulce durere. $i asta pentru cd durerea este dulce numai prin iubire.
Cel ce iubeqte cu adev6rat nu se simte dezridbjduit in fala durerii, ci,
dimpotriva, dobdndeqte gi mai mult curaj.
Durere mare este qi felul in care te folosegti de libertate. Or,
libertatea frri bucurie, pace, tihnd, har, c[ldur[, libertatea frri crealie
inseamnd jug ndprasnic Ai este mai rea decdt neagra inchisoare.
Plictiseala in cdsnicie, apatia la serviciu, obrbmicia copiilor,
nereuqita prietenilor, suspiciunea colaboratorilor fac din zi, noapte gi
din sbrb[toare, doliu gi durere. Cum va fi izgonitd oare aceast[ mare
101
 Teologia Durerii * MonahulMoise Aghiorih.tl
Teologia Durerii - l.[onahul Moise Aghiotitul
durere a oamenilot tpi ,i Una din caractenzdrile care vor fi frcute epocii noastre de
si fie izgonita? va fi izgoniti? Durerea ce se naSte din ceea ce i€ istoricii gi sociologii viitorului va fi aceea de epoc[ a durerii, a
intampli in jur gi din relafiile cu cei din preajma noastri exist[ pentnr
i qi a fricii ce au pus stlp6nire pe suflete. Cu mic, cu mare,
a ne izgoni gi alina durerea liuntricl, s6 ne cunoqtem
insd limrtele qr sufletele, indurerate, ingrozite qi insp[im0ntate, inalp un striglt
capacitatea noastri de a indura! Nu suntem noi t[mIduitorii
lunrir cer0nd ajutor. Dar in ultima clipl, probabil, se rizgAndesc qi se
Durerea poate fi tlmdduitoare dan6 te vei folosi
ae ea pentru r id din nou in ele insele, fi.arh a l6sa nici o portile deschis4
indupleca patimile tale cele putemice qi pentru a aj'nge
la iibertato ndu-se tocmai de a fi eliberate de team[. Nu s-a matutizat, oare,
cel liber este cu adevfuat sindtos, este mai putemic d"ec6t suferinln, in{a lor? I-a impietril groazai Frica i-a fdcut s[ iubeasci
estetiruitor in fala durerii, este fiul lui Dumnezeu. Repet, durerea gardtatea? Nu doresc s[ fie, in sffirgit, libere? Este cu adevdrat
vl
rimdne mereu in istoria omenirii ca t[m[duitoare, ddtltoare
de bunl gic[ amorfe aIa ce vine din groazd, este tragicil amenin]area fricii,
lv6f5turi gi izb[vitoare. Fericili cei care-i sunt ucenici qiprieteni cu tragici norii negri ai durerii, dup[ cum tragic este qi ca toate
dragilinim6l
si nu lase omul s[ glseascd drumul spre rug[ciune, spre
Mi opresc insi aici, dragii mei, cu descrierea in linii rnari r marea lui Dumnezeu, spre intAlnirea cu sinele siu ponosit, cu
cdtorva dintre numeroasele forme ale durerii. Fiecare,
Jaca a, fi sau muroar.
intrebat, ar putea aduce mdrturie urmere propriului s'6u
martrriu Numai in sdnul Bisericii iqi gdsesc alinarea 9i dispar
Important este ins6 dacd durerea aceasta a frcut s6
se inmoaie inigtea gi teama, groaza gi sentimentul de vinovlfie, agoniile
duritatea inimilor noastre de piatr[, dacd am privit
aproapele cu arfi
-semrnul inuitoare qi neputinlele ce par de nedeplqit. Locul suferinlei este
ochi. Durerea nemiloasi trebuie s[ ne fac6 piiri a.
,ur"i. de ascezd care gtie s[ indep[rteze toate lucrurile nefolositoare, si
nostru pe care nu-l cunoagtem, strlinul, du$manul
trebuie sA na museleze tot ceea ce este de trebuin![, s[ scoatb in evidenfi tot
d**? prieten gi frate. Trebuie sd fim plini de ro*p"ri*. fala do ce ne face deosebitr qi si sporeascd limitele suportabilitilii.
celilalt, s6-l privim_cu prietenie, iar duierea lui si fie deopotrivd qi
xperienfa aleas[ a p[rintelui duhormicesc este inceputul ajutorului,
durerea noastr6. Durerea trebuie si rup[ toate barierele,
sd iar binecuvdntarea gi harul Sfintelor Taine inseamni incununarea
indepirteze orice teamr, s6 lase la o parte lnteresele
de grup qr s[ lucririi de vindecare gi intremare, frr[ a fugi vreodati de durere, ci
po4ile ferecate ale sufletului nostru. cel ce este-prietenul
{6rame folosind-o in chip binef[c[tor penfu fitea aflath in suferin!6, pentru
durerii nu qtie ce ?nseamnd a primi rovituri. prietenul duierii
este firea alunecoasi qi trufaql.
prietenul tuturor celor aflali in suferintd.
Nici arta, nici qtiinla qi nici filosofia, nici televizorul, mersul
oamenii sunt cupringi de nerinigte gi teamr la g6ndul
c[ ar la cumpdrlturi, fotbalul gi nici maqina nu pot da o solulie pentru a
putea simfi durere, iar civiliza[iavrea s6 goneasci
suferinla departo scipa de durere. Toate acestea sunt false consolflri ttechtoare,
Dar omul ca'e nu a suferit nu se va cdi nicicdnd, nu-gi
va cere iertare tranchilizante de scurte duratl, simple incercdri de a indbuqi
rr nici nu-gi va accepta gregelile ftr6" ale gisi justificl'ri. prin urmaro, suferinla. Astfel c[ propaganda il face pe om neputincios gi nesabuit,
durerea este necesari pentru c6 poc[inla e$te necesard.
Durerea ne dil cu puline posibilitili de a se impotrivi, dar cu mari posibilitefi de a se
prof,nzime gi ne glefuiegte, ne face mai pulin opaci,
ne face s6 no pierde. Strntem in stadiul de clldu! acum. Nu mai suntem fierbinli 9i
autoimpunem limite gi s6 ne cunoa$tem pL noi inq,ne.
tnlelepciune, ne silim sd ajungem curdnd reci cu desivArgire. $i totuqi, suntem inc6
durerii ne va ingelepli gi ne va face firi simple, nie
J* pr,ror, vii qi mai avem incb, sentimentul pdcatului, iar asta este o speranld
pregdtindu-ne pentru momentul in care Dumnezeu "i^ti
ne va vorbi d[t[toare de mAng6iere. Pdcatul inseamnb durere, ruqine, lipsa iubirii,
102 103
 I".Tg Durerii * MonahulMoise Aghioritul
Teologia Durerii- Monahul Moise Aghiorih'tl
L=1tl '*u"
stipdnire
ulwve.uv pe
pE sufl etui grecllor.
grecilor.
tncepe sd prrr{ i regreta niciodat6 in viala mea gi cu care m[ pot l[uda intru
'u'srul Iubi
lubrrea de arginli s-a intins intocnrarrt
o bubd rea, aducAnd cu ea delirul l. Pentru mine, aqadar, boala a fost un c6gtig, afa cum un
zonafriguiui,i,;;#;,1rTl1Hfif.brli qi orihi',.t inrra.oo
si grdbi g este pentru fiecare dintre noi. Trebuie doar sd vrem sd ne
ff x,:i?l:::
:[Hl,.uff 'li,,f
sunt pesimist. Crctn
6;;;;ffi#;:1;i
il ; *T'T:TT:i::tl I'r: j:ili,"d;;,";"ffi
o.''i-
?##fj-il;
im de ea.
Dar existi oare om care si vrea s[ fie bolnav, s6 fie nefericit
ilT1g;'3:':T^^):.,T1':|!
qe orice eretic ce rli uarrr"r", ,iur'* si sufere? Exist[ oare cineva care s[ disprefuiascb san[tatea qi
):,
nlcl ilTl
cea mai micd govdire.
i:tncuietori duble liirl rcirea? Nu se roagd oare toli oamenii qi nu cer cu tolii o sdndtate
Banul a ?nlocuit prieteniile dintre fier gi bucurii in toatd viala lor? Nu cumva cele spuse mai sus sunt
oameni, cilEtoriile pur ale cilugdrilor gi g6nduri de nerealizat?
turistice au inrocuit adeviratele
irgrtri dintre oameni, iar televizorur Rdspunsul este c[ nu dorim durerea in chip bolnav, ci durerea
a inibugit discufiile dy.trloameniil
de nervozirate si o rdbufnire
, ,,06 o ticere de gheala, o sri's parte a vielii noastre de zi cu zi. intreagavra!6 este acoperitd de
fuil#
distras atenlia de la emisi*"u;;;i*.*ri
dac6 cinevu u-rr#i, qr
1i.u rii agoniei, ai neliniqtii qi ai tristelii. Viata ne este inundatd de
sau dac[ a vrut s6 schim,e
programul' A'a am ajuns
ca h**.-..*mbru ar fam'iei
ine qi lacrimi. Totul poartb pecetea durerii. Bucuria lipseqte,
propriul sdu televizor pentru s[ aitr' ea se afl6 in pericol, liniqtea este ameninfatb. Dar atunci c6nd
a nu fi deranjat nici mecar
tdcutd a ceru'alt. constatareu de prezenla wea si vadd lucrurile in alt chip, va vedea cd durerea exist*
intampld sb se termine. *ri.--ru adevdrat ftagicd. Rar se tru a ne fi inv6![tor qi pentru a ne conduce spre alt[ realitate.
weo oir.upr ari a lesa vreo durere
celuilalt gi asta pentru c6 nu in suflelul t0nd-o cu curaj qi infelegere, durerea ne va da gustul uner
existd dragoste gi smerenie gi
ajunge sd fie in .rr* ain'u..nuf,ar,add,marrunsiiaru, orice ii tainice, iar omul va privi cu alli ochi viafa sa gi a semenilor
dlfr: nu, ,lu
fi o slibiciune, aga cum ii spunea
DurereA dragii mei, ne ajut6 Compasiunea nu va mai
sd ne cunoa$tem addncurile
dupd cum am spus, durerea vul Nietzsche supraomului sdu, ci cheia pentru tulburatele
."ri.-[r*ite: durerea ,#orutui, r;i,u i interpersonale ale vremurilor fi scopul
noastre. Durerea nu ar
distrugerilor, a eqecului, a,inferioriraf",'"
p'rin[i, de a r6m6ne v6duv, Ou.*.ru bolii, durere a de anu averr vielii, aga cum spune Kirkegaard, ci mijloc de atingere a scopului.
izoldrii, a sirbciei, durererr si
foloseasci durerea ca pe uri
nefericirilor de tot ferur Durerer;;;il; Budismul igi indeamnd adeplii
s6 ne remodelim, sd vederr
lumea cu alf ochi, s6 iubim.
Ca"a
narcotic sau s[ o dea uitbrii sau s[ cad[ in starea de amorfire a
in suferinp
"-,nide bundvoi.,'i, nu-!i
de prisos' ifi pui limite
ua*i
pierzr simlurilor, a ,,nirvanei". Cregtinismul Occidentului pistreazd o
fi:TffiiJJ:cruri er i1, distan![ discretd fa![ de durere qi ofer[ refete nobile. Pesimistul
Daca imi va fi permis, Schopenhauer vorbegte cu optimism despre durere, numind-o cel mai
voi vorbi d espre o
Ia. Daah ,r?, l^;;^, r^ ,_ .:
;;.* ffi,":J*Tr?'T: experienfil bun lucru al vielii.
B'#,iJ:; ?T: tr "'at"si j",o:r'" Hristos spune: in lume necazuri vefi avea; dar tndrdzniyi. Eu
3:ffiil'*.ij ffi: ffi ;1?,
ff*:'
H #,i":"11
jl*nl"lnne 1y:r,;:;r.'i#;
ziJe a, i,ei, i#I;;ffiT1,r1:;:
iilffi am biruit lumea (Ioan 16, 33). Iar in altd parte spune'. Dacd voieSte
cineva sd vind dupd Mine, sd se lepede de sine, sd-qi ia crucea in
fli';* S:?,T"yt,;:, ":*Iu, o,1*,1",;-# oT"",u?"ffi ;liiil fiecare zi Si sd-Mi uftneze Mie [.,ucag,23). $i iariqi spune:
ci vrut. gi am invins ru' u..riu Silifi-vd sd intrayi pe poarta cea strdmtd (Luca 13, 24). $i
a6a am
Jrt*;ffiiil:.d"j#:TJl iarlqi subliniazil: $i veli fi urdfi de topi pentu numele Meu [-uca21"
r04
105
 Y
I

'l'",ti.gia Durerii _ Alonahul l,lctise Aghior.itul

. _ 'l'eologia Durerii * Monalurl trIoise Aghiorihtl

1,1l,,li,ot:^
suferinfs, "'"0*''o
a$a cum spune Sffnta E"ungh"ir"
,,,
il;ru:Iri,,ilii purtarea crucii. Evanghelia ne vrea in primejdie continu[ pen1.ru cb
numai prin vitregii culege credinciosul rodul dulce al r[bd[rii gi al
mai bine sensurile Evangheriei, sfiniul Ioan ,:1.

insistand, cum binecunoscut ii este

Gurd i* er,
*p,,,,, credinlei in Dumnezeu. O via15 confortabill in afarh duce la tulburare
cea care aduce liniqtea, cd viafa
obiceiul, *f.;,nt; *"Juro .,r,, lnl[untru qi ne indepdrteazd de faptele sfinlilor, care au ajuns la
"a qi .a,
este stadionuf
stadion, se dau lupte grele, dar cd la
int*_ai 66 ;,, rfinlenie numai in fruntdnd vrlj miqiile vi ef i i.
hulesc atunci cdnd suni b_ornavi,
sfrrqit il ;;;f.*i.. c*, ,,
"i; ;;;;; Meritb din nou sd subliniem c[ feluritele vitregii ale vielii
indura f i *uf..,ngu'qi
sffintul Macarie spune cd nu exist' mdiire g.a troferrl epa.r pentru a fi infruntate qi pentru a ne rdzboi cu ele. Omul insl nu

suferinfd venitb de ra Domnul este lucrare baii;i;!i.a

ori,, vrea sd lupte Ei aici este marea greqeala care ii distruge via[a
de adanci evravre. rrrr lncercirile ii pun la incercare pe cei neincercali, ne separ6, rod bun,
dragostea adevdratd" e puy ra incercare
fnn potrirmiciile vietii. Sa rru
crezi cd vei ajrurge vreodati la virrute ^m.a de pleavd qi ne fac insemnali. Dar este de neconceput pentru omul
cunoscut durerea nu a fost pus la incercare.
,"i.;,;;;t
" Mergi, aqadar, ce , ,l rafional al timpurilor noastre faptul c6 Dumnezeu ii binecuvdnteazd
speranfa pe drumul anevoios al crr pe cei ce trmeazh cu iubire calea muceniceasci, gtiind ci prin
durerii.
calea ,,ingustd gi plin6 de p6timiri', suferinle Ei prin durere dobandim virtutea qi cd numar atunci o
a Evangheliei este, arrr prefuim Ei o pdstram a{a cum se cuvine.
sfune, expenen{d cutremur6toare pentru
spirituaritaLa orrcdox'. (} Nu ne ldsim in bralele durerii qi ale nenorocirii in neqtiint[ de
vial6 spirituali fbrd luptd gi ascer[ este
ortodoxiei' Sffintur tsaac sirut spnne c6
cu totul necimosculii oauzb, ci cu gtiinfa adAnci a faptului cb acesta este un mod de a ne
esle purtarea neincetata a crucii Nimeni,,drumul
c[tre Dumnezcrr incredinla lui Dumnezeu. Este incd un prilej de a invlla c6 nu ne
nu a mers Ia cerun crr automAntuim. Pbtimirile devin astfel sprijin gi inv[16tur[ pentru a
ugurdtate". un teorog ar timpurilor
noastre zicea:,,Refuzur de a purr;r putea sta cum se cuvine in fala lui Dumnezeu. Biruirea ispitelor este
crucea face ca insiqi Biserica s6 pileascd
qi sA [a.A ceva"prorr.r, lucrul cel mai plin de inlelesuri pe care ni-l poate incredinla
laicizdndo qi gorind'o de dinamis-ui
sau eshatorogic,, (p6rinrcrr, Dumnezeu dimpreunS cu harurile Sale. Prin ulrnare, greutdlile existb
Mihail Kardamakis), Viafa creqtin'or a fost de r;
martiricd, de aspr[ nevoire, m'rturisitoare t* ?nceprr pentru a ne u$ura matunzareanoastr[ intru duh qi pentru a ne pregiti
cutezltoare qi neinfncoqati- Daci dorim
qi plina de zbater. pentru infrtiqarea noastr6 inaintea Domnului.
cregtinism convenabir, un creqtinism
* ...gtinirm confortabil, rrr Durerea este bistunul Domnului care taie in striciciunea, in
ar autosudcienlei gi ar vorber,,,
frumoase, atunci suntern roarte nesimfirea, in tr6nd[veala qi in imoralitatea noastrl, in lipsa noastrd
departe de morara ortodoxd autentici
a c6rei embrem' este crucea pe care au de sensibilitate qi in indiferenla noastr[. Durerea, in cele din urm[,
urmat-o, in fafa c[reia s-a' purific[ omul qi il face din fericit, liber. Dar este oare cu putinld sd
inchinat gi pe care au purtat-o toli
sfin1ii Bisericii noastre.
ln durerea uman** existe om liber care s[ nu fie fericit? Ca s[ ajungl cineva la libertate
pat cea mai frumoas[ qi cea nr.r
adev'ratd intalnire cu "a. trebuie si sufere, iar suferinla incepe din momentul in care pf,catul
sine jertfitorul Dumnezeu. Sfantur Isaa.
.de
SIuj s3ung cu infelepciune: pune stlpdnire pe viata sa. Abuzul de libertate naqte suferin!6, dar
,,Ciie ,rr., ,u in aceastd lume sd ducl . suferinla aceasta nu vine de la un Dumnezeu tiranic qi rdzbunltor, ci
viald frrd de grij6, dar
in aceragi timp s6 se ingrijeascd pi de vinurc
acesta se afld la mare departare este consecinfa naturali a indep[rt[rii qi a izolillii omului de
de ialea Dontdui" gi intr-aoeui,
via{a cregtind din zilere noastru n, Dumnezeu. Oricine iubeqte vifiutea nu se poate sb nu iubea:icfl qi
,onuing., nu u,*{i*'ii'riri ,,,, suferinla, iar oricine iubeqte virtutea qi suferinla este cu neputurlS sd
Insprri pentru c[ este frr6 nerv, pentru
cb-ii lipsegte duhuj rertfirl fie neiubitor de oameni. Astfel, durerea ne ajut[ si ne apropiem de
106
t07
 'l'e obgia Durerii - Monahul LIoise Aghioritul
semenul nostru aflat in suferin!6, sA rupen'r lanfurile individualitalrr
Numai astfel viata noastri va deveni adevdrati gi responsabil[.
Hristos cel desculg ne descoper[ o nou6 viati. Hristos ct'l
rdstignit pe cruce iqi intinde miinile qi imbriligeaz| umanitatea. prrrr
pitimirea Sa pe cruce, a rdstignit durerea, iar pnn moartea sa, a birurl
moartea. A sfin1it astfel durerea noastr6, ne-a frcut neinfricali, nc-;r
frcut plini de speran![. S-a apropiat de noi gi ne-a spus cit de mult rrt.
iubeqte.
Monahismul acceptd durerea. Este continuarea conceptiilor
muceniceqti ale Bisericii, iar nronahismul aghiorit are de arf,tat o
serie intreag[ de figuri eroice care nu numai c[ nu au dorit si lepedc
harna durerii, ba chiar au g[sit qi felurite mryloace qi rnulte modalrtalr
de a pdstra durerea in toatd viala lor, neagteptAnd ca pacea deplinl si
o afle in acest surghiun, cum spuneau ei. Seria aceasta ajunge pd.nd irr
zilele noastre pentru a ne aminti ci nicicAnd nu au lipsit cei ce L-arr
iubit cu adevirat gi nespus de mult pe Dumnezeu.
CSlugirul Nicolae de la Schitul Nou, dupi o viat[ mulr
zbuciumati, a chzut in grea boa16, iar corpul i-a fost cuprins dr,
putrejune din pncina lintuirii sale la pat qi a formei sale de boall.
r[sp0ndrnd un ntiros de nesuportat. A indurat insd cu mullumire 1r
inillAnd slav6 lui Dumnezeu, dupd cum spunea cel ce a fost starelrrl
mindstini Dionisiu, Ilaralambos, la inmormAntarea sa: ..am vdzut crr
tofii rdsplata indurfrii sale. Coliba sa s[ricbcioasd strblucea fr
rdspAndea bund mireasmi qi cu tofii am primit de veste si nc
bucurbm".
Un alt tinlr cdlughr gma de moarte din pricina bolii salc.
mergea in spitalul in care se afla, in camerele celorlalli bolnavr
pentru a-i alina qi pentru a-i intiri, spunAndu-le ce mare dar eslt'
boala pentru credinciosul inlelept. A adormit qi acesta cu pace irr
suflet. qi cdli allii nu vorbesc cu aceeaqi buni qtim!6 despre ajutorul 1r
sdnitatea ce le dobandesc pentru suflet de pe urma bolii pe care o vr(l
drept binecuvAntarea cea mai mare. Tofi acegtia calc[ pe urmele lrrr
Srmeon Noul Teolog care spune:
,,Dacd vrei sd dob6ndeqti ceea ce doregti cu atlia ardoare
adrch binele dumnezeriesc, iubeqte nevoirea
trupului tdu, imbrdfiqeazrr
108
'l'coiogia Durerii - Monahul Moise '4ghioriilr l
aduce tot binele. Dar, pentru ca aceasta s[ se intAmple, este nevoie de
dragoste fierbinte pentru Dumnezeu qi de a i te incredinla intru totul".
Durerea, qi mai ales cea pe care o simtein suflet monahul aghiorit,
are o semnificalie profund[, iar durerea ce vine cu ing[duirea lui
Dumnezeu este cea care-l poarl[ pe om pe calea pe cafe a mers insuEi
Domnul nostru Iisus Hristos. Aceasta vrea s[ insemne a fi c[lug[r
purtltor de Cruce qi de Hristos. Durerea este o mare tain6. In durere
gdseEte omul ajutor pentru a ieqi din letargie. Fir[ durere, cum am
spus, nu exist[ drum care si ducd la Dumnezeu, c[ci durerea ajutd
,ufl*tul omului sb nu se sufoce in cotidian in fala durerii sale,
cblugdrul aghiorit nu sufer[ din pncina vreunei vini, ci iqi sporeqte
m[sura smereniei sale, primind durerea ca pe un mare tdm[duitor,
c[ci cblug[rii au imbrfltiqat plini de iubire crucea lui Hristos 9i vin
mai aproape de Dumnezeu prin chin qi suferinll aducdtoare de
bucune.
Vaz6nd marea durere din viata oamenilor' PSrintii se lasd
cuprinqi de o gi mai mare ingdduin![ qi de o milostenie gi mai mare,
sporind insl qi asprimea fa[d de ei inqiqi, chiar qi atunci cand e vorba
de greqelile altora. Trbind c[inla qi duc6ndu-qi viafa indelung
rdbdbtori, Pirinlii simt forlele pe care le ascunde inligntrul s[u acest
popor plin de p[cat gi frri de chin!6, fo4ele acelea care ii aduc
infrffngerea, qi care, in chip paradoxal, il fac sd ias[ biruitor din
aceastd infr|ngere, puftend laurii izbAnzii, suferinla dumnezeiascd
sdvirgind astfel incb o datd minunea Sa uluitoare.
Vedem sfinli, cdluglri, pdrinfi cum, bolnavi fiind eiinqiqi, vin
in ajutorul celorlalli prin rug[ciunile lor. Tofi aceqti cuviogi ne
mustrl pentru teama de a ne ristigni pe cruce impreunf cu Hristos,
de a ne afierosi intru totul Lui, pentru aceast[ team[ din pricina
cdreia qi lucririle noastre fa16 de ceilalli rlmAn neimplinite. Credinla
nu ne este putemic[, nici dragostea arzhtoare gi din aceasta pricin[ qi
rezultatele iegirii noastre din rAnd sunt mdsurate qi nrodeste. O viafd
duhormiceascb fbri suferinla primiti de bunl voie este condamnat[ la
o alti durere I[ri de voie gi mult mai niprasnicd. Un plrinte athonit
al zilelor noastre spune in acest sens: ,,Cine nu sufilrd de bunbvoie
t09
 T

Teologia Durerii - Mona hu I l.l o i s e Ap h i a r i ttr I Teologia Dureni * \..Ionahul NIoise ,4ghioritul
(prin aspri nevoire) pentru curilrrea ra -
ffi,,
pentru cei aflafi in suferinp - va fi silit sd indure suferinte aici sau irr
dinaintea cfderii, in rai, ea este rezultattl r\,zvrhlirh qi mai cu seamS
I' t-ud..." (cilugdrul Mitrofan Hilandarinul)
al plicerii. Cu c6t omul va inventa mai multe {nrjloace pentru
$i, intr-adev6r, iubitii ncr dobAndirea pl[cerii cv atit iqi va spori suferinta. lntristarea intru
frali, uneori fericirea se ascunde in nefericire...
Dumnezeu este cea care aduce adevdrata pl[cere. Sffintul Grigorie
Sfantul Munte este roc de tbm[duire gi pentru cei ce vei;urest
Palama vorbegte despre ,,intristarea cea mAntuitoare". Daci durerea
intrinsul in tot timpul, dar qi pentru cei cL vin la er pentru
a se vine de la oameni, atunci s[ o indurlm cu bucurie qi sd ne rugdm
inchina. Iar Biserica noastri este o policlinicd, daruriie sare
sunr pentru cei ce ne-au adus m0hniciune. Si fim convinqi cd Dumnezeu
leacuri, rar slujitorii t[m6duitori, cu tolii fii ai vindecdtorulur
le vede pe toate qi cd nimic nu se int0mplS fard voia Lui qi cd poate
sufletelor qi trupurilor noastre, Mdntuitorul, Domnul nostru
Iisus mai t6rziu vom avea gi un oarecare folos pe care acum mintea noastr[
Hristos. Dar mar cu seami inima cblug[rurui aspru nevoitor
este crl nu-l poate percepe. Aqa c[ si aducem slav[ lui Dumnezeu chiar gi
neputinld sd rlmdn[ stan[ de piatrdin fala durerii lui Adam, qr
astfbl pentru lucrurile nepl6cute.
emofia Ei-o preschimbb in rug[, iar ra laicizarea qi instriinarerr
Durerea mai este, dupi cum spune Sf6ntul Nicolae Cabasila,
creqtinului zilelor noastre, rdspunde prin slujirea fuFt de incetare
irr un mod prin care Dumnezeu il face pe om sb nu se lege prea mult de
pustie, ca un necurmat protest impotriva dezorrentdrii gdndirrr
lume. Durerea devine astfel mijloc Ei armd de a birui p[catul gi de a
oftodoxe.
aduce mAntuire omului. Neputinfa se transformd in putin!6,
inainte de a incheia s6 revenim asupra unui punct despre
carr sllbiciunea in fo4[ qi asta nu ne las[ sb c6dem in robia lucrurilor. De
am vorbit in treacdt mai sus qi care este elementul fundamental
al aceea este important rolul durerii in viala noastr6, pentru c[ aceasta
spiritualititii ortodoxe. permiteli-mi s[J cercet[m putrin pentru c6 cl
vrea s6 ne aduc[ innoirea pentru veqnicie. Durerea, in cele din urm[,
reprezrntd gi rezolvarea, dar gi finalul subiectului noitn '
. intdregte omul, il transformd gi il sfinleqte. Dupi cum am spus,
Durerea pe care o trdiesc oamenii astdzi este, fir6 indoiaLi,
durerea este cu neputinld de evitat din pricina pbcatului strimoqesc.
putemicd, de durat[, chinuitoare qi de nesuportat.
Dar, de obicer S[ ne rugdm aqadar sb ne dea Domnul putere s6 indur6m. A ciuta
omul este cel care igi alege durerea. Monotonia gi ldncezeala sunt ()
neincetat situaliile ideale este o capcani a necuratului pentru a ne
piedicb in calea jertfirii, iar fericirea nesffirgitd nu poate
fi scop.l intirrzia in lupta noastr[, iar a incerca sd giseqti condilii ideale qi
vielii atunci cand omul s-a indepirtat de bucuria lui Hristos lipsite de neplflcere pentru via(d Ei a trece altcuiva propria-fi luptd
urcuqurile gi coboraqurile viefii noastre ne fac s[ fim mai
atentl intru cur[tire inseamnd a cddea in gregeald. Trebuie sd alegem
via{a noastri s-a niscut pe cruce. Dar de pe cruce incepe c' suferinla de bun[ voie gi chinul pentru a dobdndi astfel ostoirea cea
siguranld qi Pagtele.
adevhrath gi nu plicerea cea plin[ de amar pe care o tr[iesc oamenii
Suntem chemafi, agadar, s[ ne ridicim frrd crd.cnire propnrl
zi de zi. Intristarea qi durerea care vin de la diavol aduc dezn[dejde,
noastrd cruce $i dacd va fi nevoie s6 ne rdstignim. Hristos
s-rr in timp ce intristarea ce vine de la Domnul ne aduce speranla cea de
rdstignit pentru noi. Sd ne rdstignim qi noi pentru El El nu errr
si
vinovat' vinovafi eram noi. prin urmare. rdstignirea noasffd esle
bucurii dititoare.
. in intunecimea lumir firi de sens care trdiegte tn mici frr6me
datorie de recunoqtinli qi este in acelaqi timp cea mai mare alinarrr
bucuria gi speranga, se afl[ lumina lui Hristos, a Celui ce a inviat pe
La umbra crucii Sale primim binecuvdntare qi sprijin, iar la
'Du..r*u umbrrr Cruce. El d[ un sens deplin vielii noastre qi ne frgbduiegte, farit
binecuvdntdrii Sale simfim nevoia de pocainl[. treburt, putinfa de a ne indoi vreodatS, implinirea desdvfirqini, Prin urmare, in
induratl numai intru Hristos. Durerea nu era prezentd la omul tk. fafa uner asemenea perspectrve nu existi loc pentru intristare gi cu
ll0 I lll
 Teologia Durerii * A1onahul Moise Aghioritul - tVlonahul trIoise Aghioritul
Teologia l)urerii

atet mai putin pentru dezn[d[jduire pentru cd taate pricinile mfihnirir strdlucirea invierii, sb trecem prin propriul nostru Paqte, Ia pacea
sunt lipsite de importanfl in comparatie cu prilejul bucuriei viitoarc nesfrrqiti qi la lumina vegnic[, acolo unde nu existd nici un motiv 9i
gi sigure. nici un prilej de ffistefe, mdhnire, suspine, durere qi jale.
Fie qi numai acest dar ftcut de Dumnezeu omenirii, izb[virea Cea mai mare dintre dureri, moartea, a fost invinsl prin
de suferintrd gi de arci bucuria nefimurit[ gi plin[ de lumin[ ce ia moartea lui Hristos, iar lipsa de teami este ceea ce am dob6ndit noi
nagtere in taini in aceastd via!6 gi se des[v0rqeqte in cea viitoare, cea din aceastd biruinld pe veci qi nicicAnd intrecutd. Acum nu mai exist[
cu adevdrat sigur[, este mult mai important decet orice altceva oferii nici urm[ de speran![ pentru deznidejde, nu mai existl loc pentru
discursul exegetic filosofic, discursul imaginativ artistic desprc nelinigte qi frici, ci numai o singurl teamh continul sb fie prezentl in
frumos, dar gi discursul gtiinlific, inventatorul suferinlei de dragul suflet, ca nu cumva bucuria gi lumina sd nu fie a$+t de bogate din
alin[rii. pricina greqelilor gi nereuqitelor noastre. Un astfel de urcug spre
Durerea este puntea tainicb ce ne trece pe llrmul celilalt, lumina ve6nic[, faft zilboviri qi frrI indoieli, si aveli, vdurez din tot
necunoscut, dar atdt de dorit. Iar puntea aceasta poate s[ insemne sufletul gi cu smerenie eu, cel din urmi dintre c[lug[rii Sf6ntului
depIgirea sinelui, a lagit[1ii noastre, a lAncezelii, a nepdsdrii gi n Munte, care impreun[ cu voi se sforleazi s[-qi ridice propria cruce...
iubirii de sine. Marele teolog al veacului nostru, Pirintele Dumitru
Stdniloae, spune c[ ,,durerea inseamnl blAndefe, iubire, moartefl
tuturor celor ce 1in omul inldnfuit de aceastd lume gi care sunt ispito
pentru trup d0nd na$tere inliuntrul s[u patimilor, a tuturor celor caro
il fac pe om egoist, lipsit de libertate qi inchis intr-o existenld care se
repeti frr[ noimi intrucAt este fbr[ de Dumnezeu".
Rinile suferinlei noastre, dragii mei, vor trebui de bunil
seam[ ascunse de privirea curioasi a celorlalli, dar trebuie si finr
siguri c[ toate aceste rdni sunt urme ale cobor6rii divine, chiar daci
nu ne d[m seama imediat de aceasta. Ele sunt fbri indoiald semne ak'
iubirii cerepti care vin pentru a se preschimba in purta.re de iubirt
sffintl fa![ de Dumnezeu qi om. Sunt o lumind ce se pogoar[ dirr
ceruri in iad pentru a preschimba iadul in cer. Suferinla este o ca['
spre credin![ qi nu cdtre sminteala necredinfei. Este bine qtiut cd o
durere ndprasnicd ne zdruncin[ din rdrunchi, ne cutremuri qi ne ia pe
nepregltite. Dar poate c5 este inc6 tm bun prilej de a arunca luminil,
asemeni unui reflector, asupra addncurilor sufletului nostru pentru rl
ni se descoperi o lume negtiutd.
Precum Sfentul Apostol Toma cue l-a cunoscut pe Hristos
cel inviat din morli nu numai cu ochii qi cu urechile, ci gi pun6ntl
mdna pe El, astfel gi noi, prin experienla noastrl, ajungem prrrr
suferin![ si fim pdrtagi la Crucea Domnului qi si trecem pnrl
IT2 r13
 Persoana Umand * Monahul Moise Aghioritul
2. Persoana umani
Preacins titului Arhim. Nicodim Baronsis
Etimologia cuvantului persom[ are sensul de cel care vecrr,,
pnvegte inainte, care infruntl, care igi indreapt[ privirea
spre cevrl
V[ chem agadar, dragii mei, s6 privili inainte, s[ va tnfruntafi pe vur
inqivb qi.sd privili lumea cu totul altfel, sd gdsili adic6 identitato*
persoanei voastre. sd nu r6m6neti la suprafafa lucrurilor,
ci sil
mergeli mai inainte pe calea dialogului, respingdnd insd mdqtiro
dramatice. Descoperind rolul pentru care Dumnei"u ne-a creat
s6-l
jucim in lume, ne gdsim in fala imaginii lui Dumnezeu,
adeviralrr
persoani, adevarata ipostazd.
Hristos a recunoscut qi a respectat valoafea persoanei uman(,
gi a drepturilor sale.ca mare fo4[, persoana, in gfindirea pdrinliror,
este consid eratd, reniltat al unei impliniri, al unei desivdrgiri natun
a I
Natura, desigur, este comuni tuturor, dar persoana este cea care ir
adaugd trrsdturile particulare pentru cu o-ui sb fie unic irepetabil
ai
Imaginea lui Dumnezeu este aceea de persoand inzestratd cu duh
qi cuvdnt pentru c5 Dumnezeu este modelul. Iar chipul lui Dumnezeu
rdsfrdnt in om il face pe acesta persoand. in fata lui bumnezeu
sunte'
persoane pentru cd in mod liber credem in Ei, it iubim
gi ne punerr
speranfele in El. Pdcahrl innegreqte persoana, dar nu o anihileazd,
aE,
cum vom vedea. Persoana infloreqte in relaliile bune cu celelaltt
persoane, pundndu-se pe sine in slujba celorlalli, lucru
care d6 sfintenirr
unitapi iubirii, dup6 modelul persoanelor din sfrnta Treime. '
Biserica cinsteqte personalitatea umand qi o aqeazl suveranlr
in lume, dar numai in relapie cu semenul s[u gi merg6nd spre fericire'
veqnic6. Am spus toate acestea ca o introducet. qi totodutd
ca un
rezumat.
cele ce vor urma, dragii mei, sunt o incercare de a strdhge rotl
bun din cele lucrate de sfinfi pirinp in legdturd cu lupta omulur
pentru a-gi gisi unitatea, penffu a grsi diferenfa misurii sarc,
puritatea particularitblii persoanei sale gi asta nu pentru
a deveni
individ, nu pentru a se uriformiza sau pentru se distinge in mod
tt4
Persoana Umand - Monahul Moise Aghioritul
tr[i
ist, ci pentru a putea cu adevdrat linigtit.
O lume lipsiti de form[, infricoqati qi laq[, nedreaptb qi
vicleanb este lumea noastr[. O lume care din plnate ajunge in esenfi
r6-gi rdd[ de sfingi qi eroi, de aceia care vor sd inldture lanprile
materiei gi s6 trhiascd mai ales pentru ceilalli. Astfel, in lumea
fiA cestige neincetat teren situaliile c[ldu!e, lucrurile fficute
mai in parte, nervozitatea, qi toate acestea ca rezultat al trindeviei,
al nepdsdrii qi al fricilor noastre
Ca sc[pare, omul de asthzi g[seqte fund[tura. Se inchide in
apartamentul slu, in biroul s[u, inlduntrul sIu, socotind fuga o
solufie" dar a te inchide in iznlme va rimdne intotdeauna cea mai rea
rupere de prezent qi de aproapele t[u. Cdderea, degradarea,
compromisul qi instrlinarea pe care ni le aduce picatul pot fi invinse
n critica de sine, prin impdcare, prin schimbare gi prin c6infi, clci
tinla implinirii va rhmdne tot timpul negtirbiti in ciuda oricdrei
ri, a oricirei indiferenle, in ciuda deznadejdii sau tulbur[rii
astre. Iar acesta este un lucru de o importanld colosall.
Dac[ nu devenim ingdduitori, ribdbtori qi curajogi vom rimdne
bolnavi qi neputinciogi sufleteqte. Sfinfii pirinfi, cei chema{i s[ se
sileasci pentru a fi asemeni lui Dumnezeu, r[m6n mugi in fala
infirmitilii noastre alese cu bund gtiinli gi, cu toatd buna lor voinfi. de a
ne fi aldturi pas cu pas, rdmAn neputincio$i in fata mecanismului urzit de
justificdrile noastre. Lupta omului de a ajunge din mic mare cu adevdrat,
de a-qi uni toate pd4ile risipite qi de a se implini nu va avea so4i de
izbindd fird cunoaqtere gi frrl har, fir6 cunoaqterea ndscut[ din studiu,
din r6bdare, din ucenicie qi din trezvie qi frd harul pe care !i"l dau
Dumnezeu gi dragostea Sa pentru lupt[torul umil qi plin de rdvn[.
Cdt timp situaliile cildule i1i vor m6ngiia ,,eu"-ul, nepf,sarea
i1i va ap[sa mintea gi mediocritatea i1i va ingreuna mersul in via!6,
timpul va curge frrd zbucium, dar qi fer6 lumind...
Apostolul Pavel ne ofer[ o solulie: ,,Sd luim seiuna unul altuia
ca s5 ne indemn[m la dragoste". Numai prin iubire ii putem intelege
pe ceilalli pentru ca gi ceilalli sd ne inleleagi pe noi. Numai a$a putem
indura nedreptilile qi vitregiile qi numai aqa am[rdciunea care le
insolegte nu ne aduce rzolarca plin6 de deznidejde. I)ragostea poarti
ll5
 Persoana Umand - A,Ionahul Alrsise ,,lghioritul
Persoana [.]mand - trIonahul A.loise Ashioril.ul
tot timpul cu sine infelegerea. i,.,
,,,, lar acest lucru il spune foarte frumos Sffintul Ioan Gur[ de Aur.
de Aur a trdit cu acesrt inde'rn ra-iubire-despre
care vorbea multiubitrrl Acolo unde domnegte noblelea iubirii, acolo toli ajung pdnf la
sdu Apostol Pavel qi a.stfer a putut si nidne rnulf mea
spre prefacere. funcliile cele mai de sus, dar se afli mai presus de functii.
Desigur, lumea nu va deveni nicicAnd
,,""*j pe p6m6nt, ,,,,
va fi nicicAnd lipsitd, de vrajbd, de rbzboaie, de revolti,
Trebuie s[ qtim c6 cei dintii pl[smuitii Adam qr Eva au
de pir,.,,,, pierdut ,,frumuselea prirnordial[" atrurci cAnd erau maturi, cind
lumea nu va fi nicicdnd paqnici, rispit[ de stricdciune gi
pbcat", dupd cum spune sffintul Neofit, pentru ci
f[r[ tr,. gustaserl din belqug din har, cAnd triiseri bucuria nemlsurati a
trufia veche tl,. libertlgii. Erau copli dupi cum copt era qi fructul, erau frumogr cum
c&nd pimantul qi ldcomia a1a1[toare nu vor r6sa lumea
aceasta sir frumos era qi fructul, erau pe atit de liberi pe cAt de ispititor era gi
prind[ aripi, ci o vor rrbliga mereu s6 se tdrasc[ in
senunchi. fructul. $tiau foarte bine ce se va intAmpla dupi ce vor fi muqcat. $i
Apostolul Par,,el. in rungire rui inqirui' dln nrinunatele
sart, totuEi au ales fructul, iar justificin pentru fapta lor nu exist6. Au ales
epistole, vorbepte. nu cu pufine lacrimi. despre nrdrimea
mrqelrcr calea apostaziei, calea exilului, a instrdindrii, a singurbtifii $r a
cddenlor umane care-l ripsesc pe om de harul clivin, dar qr
de unitatea sir pribegiei, au ales sd r[mdnb orfani. Amara lor libertate le-a adus
o societate fbri de ruqine, rhrd de rege Ei fbr[ Dumnezeu es{(, moaftea, dar asta dupd ce le-a adus am[rdciune, rdceali qi boal["
o societate ce dezgole:Ete inimile oamenilor ce o compun.
Friiele surrr dup6 ce i-a ranit frcflndu-i mici ffirAme. Cdlltoria aceasta indoliatd s-
insi in miinile onrulur, pentru cd er a fost chemat, ca toli ceiralti,
r;r a continuat in toate timpurile qi a atins punctul culminant in vremea
libertate, singura, cu adevdrat, adevdratd fericire. De
unui srngur insrr noastr6.
omul ajunge sd fie sclar,,r-rl libert[1ii sale, uzurpator
$i t,id6to, al ., Ce ieEire avem din aceasti experient[ plina de durere? 56
Apostolul vine imediat.cu,o solugie clar[ qi concis[:'Fi1i,
fralii nr..:r indurdrn rdul cu smerenie qi s[ pnmim binele cu bucune. S[ fim mai
s.clavii iubirii, respectati sfinlenia unicitdpii persoanei
umane, fi1i fir.r increz[tori qi mai ingaduitori. in ucert climat s[ se lupte fiecare din
de putinfa de a sinrli invicrie qi incapabrli de omorun, devenirr
toate puterile pentru pistrarea bunei cuviin{e, a sfinleniei Ei a
Dumnezei, deveniti li beri !
dreptblii. Dincolo de alunecinle, greqelile qi trufiile fiec[ruia se afl[
Tot ce a propriv[duit Apostolur paver poate fi rezumat
p.rl suficiente rezerve de bundtate inc[ neexploatate qr spre acestea
st[ruirea sa de a-i fac;e pe cer ce se cred liberi prin libertate
sclavi irr trebuie sb ne indrept[m privirea mai ales. Aparentele de obicei
mlrefiei iubini, pentru c6 abuzdncl de libertate ne-am pierdut
crriprrl inEeal[. in spatele oric[rei enerv[ri, oricirer izbucniri qi oricdrei
am pierdut cdldura casei p[rinteqti, am pierdut chiar gi
ceea ce arr neinfelegeri se ascunde o durere, o iubire neimplinitd, o nevoie de
fost inainte. Acum, numai i' Hnstos ne putem reface,
dupa ce ne-arr comunicare, o incercare de stipdnire poate sau de subliniere mai
qlefuit prin infelegerrs qi prin dragoste fafd de ceilalli
ioate acesr(, degrab[ a existenfei. Toti pdrinlii ne cheamd la aceasti stare seninl,
luc* se int6.mpld, dup[ .r* ,[rn, sfantul toun b"-rslhrrr, cJi, la aceastd ticut[ sbrbltorire a descoperirii frumusefii unicitdlii
cauza incdlcirii libert[1ii de sine pe care ne-a dat-o
Dumnezeu ccr persoanei umare care devine inci gi mai frumoasd prin intdlnirea
iubitor de oameni. in noua stare a lucrurilor, in care iubirea
esrc smerit6, dar cu atit mai drag[, cu aproapele, anuldndu-se astfel qi
suvefani, stipdnul este slujitor, iar slujitorul inceteazd
a mai fl sclar dizolvdn du-se orice leg[turi a i ndividualit[tu.
servll0r. StApdnitorul traieEte pentru cei peste care a fosl pus
s;r Omul este o taind frrd margini, aceasta este qi pricina pentru
domneascd, iar propiqirea lor este marea sa bucurie.
Cei condugi s,, care sunt sortite eqecului refetele pline de generalit6li ridicole.
miqcd liberi qi cu vciie burd, purldndu-qi cu respect qi
cu sfirrtenr,, Biserica ins6 ne cheamd pe fiecare in parte. Hristos qi-a vlrsat
condilia. Acolo oricine este ajutat sa-qi g6seascI unitatea
fiinter salt, Singele Sdu preasftnt pe crutce nu pentru o m&s[ abstractf Ei
il6 t17
 Persoana Umand * Monahul,luloise ,4phioritul
Persoana Umand * Monahul lvloise Aghiaritul
confuzd, ci pentru U"""i6 n toli P[rin1ii.
omul cu greu se schimbl, dar reaclioneazi uqor qi urmeazi rgpedr.
A privi mereu spre in afar[ inseamni a recurge la un qiretlic
orice cale spre progres clreia i se integreazl vqor, acfionand
r:rr ingenios, dar demonic, menit si nu lase omul s6-qi gbseasc[ linigtea,
ugurinld in interesul facfiunii din care face par-te gi-devenind
fanalit:. oi si-qi caute prada neincetat, cdzfi"nd la rflndu-i prad[. Astfel c[ nu-gi
gi yai gi spune c[ nu doreqte cu nici * rhip ug,u
sr avem rrr va afla nicic6nd m1sura qi nici tihna. CrezAnd cu tirie in ceea ce este,
vedere totugi ceea ce este in avantajul nostru, adicd""ua,
a ne impbca qi * indiferent de ceea ce este, in realitate sau in inchipuire omul ajunge
avea rela{ii bune cu ceilalfl, fard arespinge pe cineva.
Rebelii, anarhiqtii, individualiqtii simt cu s[ fie, cu mare incantare de sine, judecitorul implacabil al lumii
tofrr lntregi. Ajunge si fie sclar,ul ,,eu"-ului sdu. Adevhrata tihnd vine insi
increzandu-se numai in mintea qi in ideile lor gi
"Ttigry"*triqti,
pncrna aseasta sunt cu totul fbrd de folos, fiind bolnavi
di' din a-!i congtientiza cu adevirat neputinfa dar qi putinla.
gi posedali dc Neinduplecare4 inclpdfAnare4 habotricia, fanatismul inseamni
d:Toni Pbcrtogii ins6 ne stimesc simpatia pentru ce gi noi sunte'
tiranie crunti qi ii m6ni pe cei ce le sunt credincioqi spre carcera
plini de pdcate, pentru c[ suntem cu tolii rdspunzdtori de rdul izolhi'i depline.
existent. Nici o gregeald nu poate innegri sirifundurile
autenticitarrr Nu le este ing[duit credinciogilor s[ fie pe placul oamenilor,
persoanei care vor rim6ne, in ciuda tuturor lucrurilor,.t.,
n.utinr.
f, spune Apostolul Pavel. Numai credincioqii sunt putemici, numai
neintinate, izvor de gi for!6, loc in care s[ s6p[m pentru a g6sr
?nergle credinciogii pot s6 se laude, dar desigur cu un alt fel de laud[, o laud6
frumuselea primordiald. picatul insi aduce omul in grea
situatre, il care d[ na$tere lipsei de team[ qi li-bert6fii, frrl ins[ ca acestea s[ fie
intdrzie in drumul s6u gi il_istovegte qi aceasta este gipricina
penrrrl gtiute de restul lumii, cum spune Sf6ntul Grigorie Teologul. Puterea
care pdcatul nu trebuie s[ devini ceva perrnanent, ajungAnd
pund stdpdnire pe om gi si-l amnce in brajele
astfel srl tri devine deplini prin boala noastr[, Suntem neputincioqi, dar
demadejd-ei. pdcatul nu in acelagi timp surtem cei putemici, cei pufini, cei alegi. Pe cei
gtt? ? faptl de ispravi gi nici o lege nu va putea fi mai presus dr,, bolnavi i-a ales Dumnezeu ca s6-i fac[ pe cei putemici s[ se rugineze,
divinitate ingdduindu-ne sd pdcatuim gi s[ dormim cu congtrnl,
iar pe cei simpli qi pe cei naivi, in adevdrahrl sens al cuvdntului,
linigtitI
Dumnezeu i-a frcut deosebili pentru a-i face pe cei invdlali s[ se
Pentru spiritualitatea ododoxi un loc precumpdnitor
. _.
atitudinea indeosebi fa[6 de Durnnezeu, fala de sine qi
il arc ruqineze. Prin urmare, dupd cum spune minunatul autor d,
rira a, celilarr epistolelor, Apostolul Pavel, noi, pruncii, noi, cei neputinciogi, cei
$i venim gi e>rplicim, chiar dwd, arthd,atd am avut-ocaziade a facc bolnavi, cei pulini gi cei mici, noi suntem cu adevdrat inlelepfi,
acest lucru mai in amdnunt. Eroism, progres qi adevbrat
ciqtig putemici, sdnitogi, mulli gi insemnafi. Cei umili gi cei dispreguili, cei
inseamnd a ajunge la c'noaqterea de sine, la senindtatea
ascetrcd gi hr negtiuli gi cei lipsili de putere sunt mai marii libertdlii. Sunt cei care
privegherea neincetat[. Iar incercdrile noastre continue
de a modelrr cu discrelie gi cu sthpAnire de sine se autolimiteazd qi renun![ de
firea celuil alt, incercwea de a ne compara cu cerilalt,
de a ne ararrr bunivoie la gloria puterii pentru a primi prostia intru Hristos, ruqinea
supenori in purtare, judecAnd cu mdsuri exterioare, qi
cl,iar gi de a'r,, lumii, puterea crucii, ffic6nd mici frr5.me pdl[vrigelile de geniu ale
ardta inferiori printr-o falsi modestie qi false vorbe
smerite sunt fhrii logicii lipsite de sens. Noi suntem cei care dob6ndesc comuniunea
sens gi frrd, rezultat Nici odat[ sinele nu este m[sura,
fie el drept si'r identitdlii depline cu sinele, cu toli ceilalli qi cu Dumnezeu, in
ledr_wt Forta mea nu se na$te din calitSxile mele oricare ar fi aceleir numele iubirii.
credinfa ci am dreptate inseamn[ ca celila]t nu are gi rezultatul
va ri Relalia lui Hristos cu credincioqii este una personald. care
o ruptur6, un conflict, o disputi, tulburare% adicd ciea ce condamrrrl
pune in evidenld persoana umand in mod cu totul deosebit.
ll8 ll9
 Umand - l,Ionahul Aloise Aghictritt.tl
#na
1:":t:^.:'11-"
Persoana Umand - Monahwl l,toise Ashioritul
in
asemenea ,r, fundamentalS gi absolut necesard pentru intAlnirea saqr D,rmnezeu
evidenfd comuniunea profund[ oirt."'ei-ii*in
ar"r,,r, Puterea congtientd asupra sinelui, stipdnirea de sine, pofta cea
timp dimensiunea personari, ca principard
caracteristica a ;"Ii, neaducltoare de robie, cum o numeqte Sfintul Maxim, gi identitatea
comuniuni. Iar aceastd comuniunl euharisticJ
;;rd;
inalfe culmi in timpul Sfintei Taine lmpdrtdganiei. n,,,, dintre puterea de sine qi voinfi duc cu siguranfi la atingerea scopului
a "rl* viefii duhor,niceqti, lzr unirea prin har cu divinitatea, la contemplarea
Cu cdt omul duce o via{[ mai ascetic[, ascultAnd gr
pFnrunzind intelesurile.Evangheliei, lui Dumnezeu, la o persoand umani refrcuti qi la armonia deplinb
cu at6t mai muit se unegre crr intre voinla omului gi cea a lui Dumnezeu.
Dumnezeu, se bucuri de aceistb comuniune
persoan'. prin botez, prin.Sfinta imp[rtdganie ri iqi gbrli; adevrrarrr Asceza gi rugiciun ea ajuth mult in aceast[ lupt[ inil![toare.
qi prin cdin![, omul Asceza slujeqte rugdciunii, pentru c5 ea este cea care preg[teEte qi
participd prin har la modur p.rroni
de e*isi.nia--u-6ruantrr.,, creeazb climatul necesar pentru lucrarea rugiciunii, iar rugdciunea ?l
Dumnezeiesc, invdJdnd s6-gi iubeasca
Personalizarea omului se reahzeazd pe Ei
s6-qi urasc' sinerc face pe om slujitor al celui din inalturi, inger pe p[mant, purtdtor al
deprin atunci cdnd acesr. duhului Sdu, vestitor al mintuini, fruntor al p[cii cereqti pe pim6nt.
reu$e$te sb fie ,,dupd asemdnarea"
lui f{ristor. U. jru_ul acesll Agadar, mai intAi asceza, adici cea care ii d6 omului ajutor insemnat
incepe de la botezul divin, taina renaqterii
Petru, harul infierii omului de catre
omului, d;;;postorrrl pentru a-qi putea asuma cu sorfi de izb6.nd6, aceasti lucrare pe care
Hristos, cum' il nume$lc smerenia o va duce la bun sffirqit. Rugindu-se, gi mai ales in acest
Apostolul Pavel" prin care se conferi
o nou[ ro.1e iportaticd (l chip, omul se golegte de voia sa qi face ca voia Domnului s[ fie qi a
zizioulas) pi prin care omul devine un
trup cu Domnul, dupd currr sa, iar aceast[ voie nu este alla dec6.t mintuirea lumii. Dar de ce
spune sffi'tul Nicorae cabasira. in felul
ui*ro,-o,,'ui-.ujata rortl sihdstreqte omul gi de ce se roag6? sihdstreqte pentru cd acesta este
rena$te, se intrupeae[, transformandu_se
prin har, prin viala ?ntr,, singurul lucru, chiar gi asa cu totul frr[ de pre!, pe care omul il poate
Hristos Dar existenfa umand se desivdrpe$te
numai aiunci cand luptr,r ofen Dumnezeului celui wric care in toate abund6. Se roag6 pentru c[
pentru a participa acdv
.la dragostea evanghelici a lertfbr ii este cu neputinli s[ facd in alt chip, expresie a dragostei qi a
,,Participarea credinciosurui ra p"rroi'u lui Hristi,',';;;*
presbiter al zilelor noastre, se manifestf, in teorolr bucuriei, a mulpmirii gi a slavei, a ostoirii gi a jertfei.
,,in ,"iri.rfa-personal,i Un legdmdnt qi o cale de str6b6tut impreunb este leg6tura
bisericeasc[ aclicr, loc qi mod de autenticd
existenll a rumir intregr dintre om qi Dumnezeu, o legdtur[ in care asceza qi rug[cirurea ocupd
slujind cornuniunii profunde dintre credincios
$i d;;;;u,
a rnstaurat-o Hristos" (presbiter N. Loudovif.orl. o* .u,,, un loc de seam6, pentru c6 il duc pe iubitorul de Dumnezeuin portul
O_rf,-j-rp, ,r,,, insorit al mffntuirii, la bucuria intdilor n6scufi, la binele dint6i, la
spune Sffintul Maxim. Mdrturisitorul, igi
pdstreazd ir, ,.t"tru ,u .,,
desfrtarea de a fi fii intru Hristos pnn descopenrea persoanei noastre,
Dumnezeu in mod sigur qi absolui
totodat6.
ia";;i;;;H ;ilfurirarc,r pe care am cdutat-o neincetat cu strbduinli qi indelungi rdbdare.
Realitatea persoanei se descoper' Cind omul ajunge sd fie m6nat de bundtatea lui Durnnezeu,
prin dragostea penl.l ajunge la libertatea harului, la lipsa deplinb a fricii, la adevdrul divin.
Flristos, aga cum ea se pdstre azd,intrbiriie
sffirtecath, rhnith qi orbitd prin 6xpsanere
sfiniilor. Ouip.rro*. *r,,1 pdgegte in veEnicie pentru cd ajunge sd vrea ceea ce vrea gi
intinse de demoni qi prrrr Dumnezeu, fard a dori nimic altceva pentru ci aceasta este plinbtatea
alunecdrile firii umane carc are,,Jin proprie
voint[ o in"linulre ,p,,, absolutd gi acesta este scopul existenfei noastre. $i atunci putem doar
ceea ce este mai r'u". voluntare
sunt insd gi inillarea gi ,"fur.r.,,
persoanei prin indepdrtarea picaturui. sd iubim, pentru cd ,,Dumnezeu este iubire". Toate fo4ele se
Libertatea p.rro*.i esrr. intilnesc gi se unesc i.n aceastb expresie a iubirii dltdtoare de fericire,
120
t2I
 * l,Ionahul I[oise Aghioritul
Persoana flmanii
aducltoare de dumnezeire, de unitate gi de fericire
Cel ce iubeqte este cel care a pdtruns taina frumuse{ii lrrr
Dumnezeu in st[pfrnirea cdreia s-a l6sat ffirh a pdstra nimic ascur:.
pentru sine. Dragostea este cea care face ca persoana ce urmeazi
calea dreapt[ s5 ,,intre la nuntd cu Dumnezeu", ajutind-o si st.
ellbereze de iubirea de sine qi s[ ajungd la jertfa in trbire a lrl
Hristos. Marile impliniri cer man jertfe, tar manle jertfe ccr
adevlrati lepbdare de sine, lepidare ce lipseqte insd lumii de astbzi 1r
din aceast[ pricind qi marile sale realiz[ri spirituale sunt mai degrabi
lipsite de insemn[tate.
Rupturile aduse de cdderile omului nu il pot lipsi pe acesta clt.
comuniunea personali cu Dumnezeu, dac[ ajunge s6 se c[iasci ilr
mod sincer qi si iqi indrepte paqii, uitAndu-se cu durere inapoi, sprt,
cele ce Dumnezeu le aqteapti. Sfdntul Duh se afl6 tot timpul irr
preajmi pentru a-l ajuta qi a-l completa pe om mai ales in acest(.
sfinte hotf,riri ale sale, pentru cd in cele din urml omul estt.
condamnat la a se afla in mod liber in comuniune cu Dumnezeu. [)c
aceea incercd.rile prosteqti ale omului de a se opune indlfarii inseamrri
dragoste pentru nimic, pentru c[ tot ceea ce ne fine departe dc
dragostea noastr[ pentru Dumnezeu este zadamic, sortit pieirii, ieftirr
sdrac qi aducltor de moarte. Miqtile pe care le purtam in timp, irr
funcfie de situalie, stau mirturie prostiei noastre, rimanerii noastre irr
urm6, laqitl1ii, nefricii noastre de Dumnezeu gi ipocriziei noastre tl
ele pot fi distruse numai dup[ ce am vdrsat rduri de lacrimi fiertrintr
Cu c6t mergem mai departe cu falsele infrligiri, cu atAt ne sponnr
durerea qi cu oricdt[ artd ne-am juca rolul unei alte persoane, aceastil
nu face decit s[ sporeasci gi mai mult tulburarea din conqtiinl;r
noastr[, pe care nici un succes n-o va putea potoli.
S-a spus ci numai la sAnul maicii noastre, Biserica lrrr
l{ristos, este cu putin!6 transcederea, cea care ne fuce s[ mergcru
inainte. Relalia noastrb cu Dumnezeu schimb[ qi relaliile noastre crr
oamenii, pe care ii privim acum cu mult mai multh inlelegere ;r
ingiduinfb. Virtutea plind de cural qi adevilrata cunoa$tere il poarl:r
pe credincios in bralele pline de bun[tate ale lui Dumnezeu. ,,Exist"
inseamnl pentru Sfinfii Parinli ,,sunt in comuniune". lar comuniurrt.rr
t22
* lLonahttl.l\,foise Ag.hioritttl
f '(:rs()irnrf I irtrittti'i
in str6ns[ leg[turd cu dragostea intru Hristos. Cu
rlrrrlr.t: l)(:r.s()iurc cslc
Ittltl rrrai llrul{ snlul exist6 ca persoan[, cu c6t el se afll in comuniune
cu [)rrrrrrrczcu qi cu oamenii. Omul, p[qind pe urmele lui Hristos gi
ale ulrnagrlor s[i, sfintii, devine persoan[ unicd ce urmeazh modelul
l)ersomei unice a lui Dumnezeu. Iar a urma de bun[ voie pagii lui
lisus insearnnS a face faptb aleasd gi hotbr6t[, qtiind bine care vor fi
rezultatele ei, iar a l5sa libertatea de sine in miinile lui Dumnezeu
inseamn[ a dob6ndi siguranfa cea mai mare qi tihna deplind. Prin
Sfintele Taine Ei mai ales prin Sfhnta Imp[rtdqanie, Bisenca ne face
pe noi, nevrednicii, pdrtaqi la Trupul gi Sdngele Domnului. Biserica,
,,laborator" al invierii, dupd frumoasa expresie a Pirintelui Dumitru
Stdniloae, este locul in care persoanele cad la pace, igi gesesc
inlelegerea, impdcarea qi sporesc in frumusele, persoanele acestea pe
care le intilnim zi de zi in drumul nostru, persoanele acestea cu
privirea expresiv de inexpresivd care spune multe despre drama
pustietdlii, a singur[tdtii, a fricilor qi a speranlelor lor infr0nte.
Credinciosul, ridic6ndu-se qi inil!f,ndu-se treapt[ cu treapti
spre Tatil Ceresc, se intrupeaz[ in Trupul lui Hristos, dob6ndegte
persoani cu ajutorul Sffintului Duh, se sfinleqte qi sfin1egte,
ating6ndu-qi scopul pentru care a fost creat, dumnezeirea prin har gi
comuniune. Aceasta este qi cea de pe urm[ menire a omului acum, la
apusul celui de-al douizecilea veac.
Veacul nostru ce se afund[ in scepticism, in criticism, in
nrhrlism qi in scientism, ba chiar qi in psihanalizl, sociologie qi gtiinte
politice are mare trebuin![ de ceea ce aduce teologia ortodox[ in
problema cdut[rii qi g[sirii frumusegii frr[ de seam6n, a unithlii
persoanei umane. Marea contribulie a incercalilor noqtri Sfin1i Plrinli
in aceasti probleml este mai presus de aceste ezitante teorii
filosofice gi de greqelile frumoaselor, dar indeajuns de indoielnicelor
cuget[ri modeme.
Cu toate acestea veacul nostru, cel plin de at6tea vitregii, vrea
si cread[ qi chiar face sfor!6ri, se spune, pentru a respecta persoana
umand in toati libertatea, frumuselea qi unicitatea sa. Dar respectul
acesta nu este totdeauna adevdrat, ci adesea el este unul de suprafa!6,
cu scopuri mai degrabb viclene. Fbr[ Hristos intdlnirea dintre dou[
123
 Persoana Umand _ Monahul Moise
Aghioritul Ashioritul
#::?ff'*n
Persoana Umand - Monahul A,[oise

umaniste nu au puterea de a exprima .,,,, nici psihologii qi nici psihanaliqtii, nici sociologii qi nici filosofii nu o
f"4r ut ,.'5"rl,illl,
i

de1in. Acegtia care au biruit asupra sinelui qi gi l-au pierdut prin jertfr
ff;#jl3.t:1:r:_
patnstrcd
,^:y: rd,Eri rrainice i"i"ffiri
intre oarneni. reololrru
;

de sine, care au siluit minciuna din l[untrul lor, acegtia, ca biruitori,

ortodoxd ofer[ imed iat d,ezregare acestei
p.bl;;. ;:;;;;
I

liber qi iubesc. Iubesc pentru c6 sunt liber. pot s[-i ajute pe cei invinqi de rdt[cirile lumii qi de riul vicleanului.
Libertatea frrd iubrrt, Dac[ de la aceqtia lipseqte sfinfenia atunci a line de un tat[
inseamnd lanfuri tiranici, pentru
cd libertate a fard iubire duce In
anarhie, la sinucidere,.ra iniolenli, devine ceva ce line de lege, ceva cumplit, lipsit de iubire, iar a fi fiu
ra nihilism. Iubirea este cea care
dE valoare persoanei qi nu olasf
si se piarda;"i;#;;
inseamni o obligafie. Daci lipseqte iubirea apare in locul ei
Iubirea este chemat[ sd pun6 in miqcare moarr(r constrdngerea supunerii qi a poruncii. Atunci rezultatele tbmiduirii qi
toate resursele de bun'tarr ale inilldrii persoanei rdnite se impufineazl, ca s5. nu spunem cl
din om pentru ca acesta s6 comunicl cu
ceirarf gi sd se elibereze trr, dispar cu desdvdrgire. Locul de spovedanie este, in cele din urmi, loc
cumplitul individualism. Tragic destin
reu$esc sd izbdndeasc3,
,u ,.i ,. ,*-iupq dar rrrr de tdmlduire, iar pocdinfa qi smerenia sunt medici, binecuv6ntarea qi
cumplit de nefericili ,*t r.i'.u* nu
sd gtie de aceast[ lupt6 qiinsi v0r
pun cu ugunnpe propri'e lor responsabilit.lr
harul tainei sunt intremel.ea, rar indrumarea duhovnicului inseamnl
pe seama altora. ajutor qi siguran!6.
Am vrut, dragii mei, s[ arit textul acestei omilii unui plrinte
Existd insd gi. o altd explicalie pentru acest fenomen
nl aghiorit pentru a-mi spune p[rerea sa qi pentru a-i aduce indreptdri.
necorectei lucrbri de sine, dar gi pentru
ucenicia in invd![tura ortodoia, in
,.i de a-ri face de iuna voi,, M-a primit in umila sa chilie cu bucurie gi o lumin6 extraordinari pe
bogrta experientd a sfinflror. chip. Am vorbit despre diverse lucruri qi la sfdrqit mi-a spus s[-i
,,Llbertatea" oamenilor de astazi'nu ls ingdduie
tuteld.
si ascurte de nici . citesc ce am scris. M-a ascultat cred cu atenlie qi m-a oprit de dou[-
ornenirea rucreazl cu sarg la* a-gi ,.iJ.-^perirgi, r'
desprinderea de trecutur marcat trei ori pentru a repella unele cuvinte pe care am crezut la inceput c[
d* ,in".*atorism, iar o parte a crr nu le-a auzit bine, dar am inleles mai apoi c[ nu i-au pldcut. Nu mi-a
lucreazd gi la uciderea Divinitdrii
ca rzvor de ro-bie, ingr[diri pr frcut vreo observalie anume, ci a inceput o discufie interesanti din
frustrdri, ca distrugitou.* r uutrnii.rtatii personaritilii
ror. in locur rur care v[ voi impdrt[qi c6teva lucruri pe care le consider vrednice de a
Dumnezeu a'eazh semizei pe placui
ror care, dup6 c6te se parc, le afla qi dumneavoastr[, incheindu-mi asffel omilia mea.
satisfac masca pe care o poart[.
,,Nu este aefoc inta_fiitor,, scrie In acea seard agadar, plrintele, care se afla la Sffintul Munte
episcopul de vanato, Aqfirgh,
,,iuplli c[ Biserica rui Hristos esrc de cdteva zeci de ani, mi-a spus:
Biserica lui ,,Tatil nostru" gt r'dhnt,r;r phrinfi,,.
Dumnezeu cu Tat' definesc propriiie
n.rrr,ii.'iiului r' ,,i1i mullumesc c5 mi-ai incredinlat gdndurile tale. Tema ta nu
noastre relafii cu El, care surl
relalii de dragoste deopotriv[ impartryta, este o temd ugoar[, chiar daci mulli spun multe pe acest subiect.
sincerd gi neinteresatd. Pentru Biserica noastri nu existb probleme de nerezolvat. Biserica nu
Cei care s-au deprin, .u *.ritrrea,
rug'ciunea gi smerenia l_ are probleme. Biserica se nelinigteqte pentru omul zilelor noastre cel
au primit pe pdrintere ror. intru duh,
fiind, at6t cat.ri. ,u putinfii,
asemenea 'Tatilui ceresc gi pot stdpdnit de nelinigti, dar Biserica preface nelinigtea sa in rugdciune qi
astfel sa ofere ajutor in ptuir*p*.ronut
fiilor intru duh pe care nu ei- i-au ales, ci Dumnzeu rug6ndu-se ii primeqte in bratele sale pe oameni qi ii ocroteqte.
i i-a dat. cer ce au Aceasta este tradifia Pdrin-1ilor. Astdzi, pentru c5, nu ne rugdm,
rucrdndu-se cu os'rdie rr i"urr.
*9i,lllumusefe
pnmenrrea persoanei.
yT*?
ili
Aceqria gi numai u.ri,il perrtr,
Je uaurn improviz[m gi inovdm, oferind ca solufi unice propriile noastre idei
aceqtia de{in puterea iubirii fbcbtoaie .i care uneori sunt gi ele suferinde. Nu o sb te pov[fuiesc, nici n-o sI te
de rninwri pe care, din pdcal.. laud qi nici n-o si-!i aduc vreo mustrare, ci numai am s[ md rog cu
124
r2s
 Persoana Umand * Monahul Moise Aghioritul * Monahul Moise Ashioritul
Persoana Umand
sfiiciune. In timp ." urruio .rl,,
mea cu ardoare cat[ spre fiinfa ta>. Smerenia
este cea care dr lunririn
persoanei gi o face sd renasc6, iar egoismul
este cel care intuner,n
persoana gi nu o las6 s[ vadd bine qi pe
mai departe. Acest drrr Cuprins
demonic scufund[ lumea in intuneric qi nu o las-i
s6 vad6 ninic
altcevain afara interesului individual. Astfel, sdrmanul
poate sd prefacd lumea, chiar dac[ El nu a
D*"r*, ,,,,
vrut-o in acest chip, penrrrr
ci El nu a fost niciodatd un firan, Lumea considerb ascultarea robie Triste{ea Anxietfi{ii gi Bucuria Nidejdii .....................3
laqitate gi astfel este nevoie de multr muncd pentru ryr l. Tristelea Anxiet[fii ..........................3
ca lumea sil 2. Anxietatea Tristelii ........................20
dobdndeasci autentica sa gdndire eclesiastici cu
at0t mai mult cu c,l
nici noi, cei din interiorul Bisericii, nu o avem. Biserica este 3. Calea Ortodoxd a Omului.... ..........38
maicrr
noastrr gi nu serviciu public, de aceea Biserica incearc[
si con-vrngrl Via{a pi invl{iturile Starefului Sava de la Lavra
qi_nu se folose$te niciodatr de vreo putere
sau de weo fo4d pentru rl
sili. slujitorii bisericii nu pot r.re ,rrp.rtul, dar pot primi inirederc,r Pecersk din Pskov .........48
poporului datoritd viefii lor sfinte. Biierica
te roagd cu dragoste, iar
I Pov[fuirile gi indrumdrile Schiegumenului Sava...............48
atunci cdnd a poruncit, a cdnttin greqeal[ gi a v[timat 2. lndrumdri de suflet folositoare adresate celor
Istovit este omul zilelor noastre. Se nu-l obosim qi noi
mar care caut[ mdntuirea ...................,.78
mult cu exager[ri qi mai ares cu lucruri pe care ni.i noi- nu
nr r.
lmpunem nouiingine! Se ddm ceea ce avem gi nimic
mai mult... Scrisorile Stare{ului losif de la Optina 90
Am incercat gi eu, iubifli mei, sd vd oier ceea
ce am pdstrat cl
zestre din studiile mele gi din intalnirile cu pdrinlii
aghiorigi ai zilelor l. Toati viala noastrd p[mAnteasc[ trebuie s[ o
noastre care, dupi c"lm spune episcopur seiapion,
sJ str[duiesc s6-i;r petrecem in lupta cu rdul . ...........,90
phstreze,,sufletul bFnd gi liniqtit, senin gi piin
d. pace, neintinat pr
simplu, netulburat gi neiubitor de arginti, phn de iubire qi
milostenier. Binecuvffntarea Durerii pi Durerea lubirii ...............96
in comuniune cu ceilalp qi pdrtaq laiuferinla lor, iubitor 1. Teologia durerii........ .. .. ................96
de frate, dar
qi de striin, iubitor fa16 de cel serman gi plin d. 2 PersoanaumanS ........I14
.u.rint.-fru-oas.",,
iubitor de-adevir, pistrAnd unitatea sufletului lor gi vorbind
cu gras
dulce gi domol", adic[ tot ceea ce
line de autenticitatea cinstitcr
persoane umane pentru care apltimit Hristos.
Noi, in linigtea sfdntului Munte, ne-am bucura nespus
daci
am prinde de veste cd fragi nogtri din lume poartl
dimpreuni lupt,
cea bund pentru trdirile sfinte din sufletul lor qi pentru
a descope.
omul neqtiut din strifunduri a c6rui cunoaqtere va fi
de mare folos irr
lupta pentru omor0rea patirnilor, dar qi in a d,a strdrucirc
particularit[1ii persoanei prin Harul lui Durnnezeu cel
in Treime.
126 t27