Dincolo de forma si culoare

- Analiza si interpretarea lucracrilor de arta -

Cuprins
Cuvant Inainte................................................................................................................................................................. 4

Ghid de analiza al lucrarilor plastice .................................................................................................................. 5

Compozitie si Perspectiva:.............................................................................................................................................. 5
Elemente si principii artistice: ......................................................................................................................................... 6
Contrast: ............................................................................................................................................................................ 6
Cromatica: ......................................................................................................................................................................... 7
Executie: ............................................................................................................................................................................ 9

Cele mai des intalnite greseli ............................................................................................................................... 10

Obiecte plane versus obiecte tridimensionale ........................................................................................................... 10
Peisaje fara profunzime ................................................................................................................................................. 10
Reflexii strambe .............................................................................................................................................................. 10
Linia orizontului prea centrata ...................................................................................................................................... 10
Spatiu negativ prea mare .............................................................................................................................................. 10
Fundal uniform si necontrastant ................................................................................................................................... 11
Lucrari "facute la repezeala" ......................................................................................................................................... 11
Lucrari "facute prea migalos" ........................................................................................................................................ 11
Folosirea unor materiale de calitate slaba si mediocra ............................................................................................ 12
Acorda aceeasi atentie executiei pe tot parcursul lucrarii ........................................................................................ 12

Analize Aprofundate .................................................................................................................................................. 13

John Mallord William Turner (1775-1851)........................................................................................................ 13

Laura Mateescu - O zi torida in Delta, pastel cretat pe A4 ........................................................................ 15

Secretele Maestrilor Clasici .................................................................................................................................. 17

Seria Nuferilor - Claude Monet | Alterneaza directia tuselor, nu doar culorile .................................. 17
Cina cea de taina - Leonardo da Vinci | Schiteaza, Compune, Pregateste .......................................... 19
Autoportretele - Rembrandt | Refa aceeasi pictura dupa un timp de evolutie .................................. 20
In fata ferestrei - Jan Vermeer | Creaza-ti o constanta .............................................................................. 21

2
 Balerinele - Edgar Degas | Studiaza-ti subiectul pe toate partile ........................................................... 22
Floarea Soarelui - Vincent van Gogh | Joaca-te cu diverse combinatii de culori .............................. 23

Mic dejun in iarba - Pablo Picasso | Reinterpreteaza picturi clasice....................................................... 24

Viata la tara - Nicolae Grigorescu | Picteaza cu emotii proprii ................................................................. 25

Cafenea Mangalia - Nicolae Tonitza | Foloseste-te de geometrie in compozitie ............................... 26

Analiza Picturilor de la cursanti .......................................................................................................................... 27

Inainte si dupa .............................................................................................................................................................. 38

Pas cu pas, in imagini ............................................................................................................................................... 45

Cuvant de incheiere ................................................................................................................................................... 49

Despre autor .................................................................................................................................................................. 50

3
Cuvant Inainte
Primesc din ce in ce mai des emailuri prin care sunt rugata sa-mi spun parerea despre una
sau chiar mai multe picturi. Inteleg ca fiecare isi doreste o critica constructiva de la cineva "din
domeniu". Dar, in ultimul timp a devenit fizic imposibil sa raspund la toti. Ar insemna ca toata ziua sa
nu fac nimic altceva decat sa raspund la astfel de cereri. Si atunci, nu as mai avea timp sa creez noi
tutoriale. Nu vrei ca asta sa se intample, nu-i asa?
Vreau sa-ti spun ca exista intr-adevar oameni "din domeniu" care se ocupa in principal cu
analiza si evaluarea operelor de arta. Ei se numesc critici de arta. Sau, mai modern spus, curatori.
Pentru a obtine o astfel de calificare, ei urmeaza facultatea de arte plastice, si se specializeaza pe
istoria artei. Pentru a primi o evaluare din partea lor costa. In functie de prestigiul si experienta
acestui expert, pretul poate fi destul de mare.
Dar, mai vreau sa-ti spun si ca te poti auto-evalua si singur, daca urmezi ghidul de analiza pe
care ti-l voi prezenta in aceasta carte!
Pe baza acestui ghid vei putea analiza toate picturile tale din trecut, si vei stii la ce aspecte sa
fii atent in viitor.
In plus, vei gasi in aceasta o colectie de analize sumare facute de-a lungul a peste un an de
zile decand predau cursurile de pictura online.
Vei afla apoi secretele marilor maestrii ai picturii: cum au realizat ei picturi nemuritoare, care
continua sa inspire generatii peste generatii.
Iar la final, pentru un plus de inspiratie, vei vedea cum au realizat cursantii mei, pas cu pas,
tablouri exceptionale.
Asadar, am conceput aceasta carte pentru a putea ajuta cumva pe toti care isi doresc o parere
despre picturile lor, dar carora nu le-am putut raspunde din lipsa de timp.

"Sper ca aceasta carte sa raspunda temerilor care s-au

strans in mintea artistilor incepatori si a celor care
practica pictura ca pe un hobby de relaxare si eliberare
emotionala. Sa fie precum inlaturarea unui bolovan din
mijlocul drumului evolutiei artistice."

Cu prietenie,

Laura Mateescu
Laura Mateescu
Autor, Dincolo de Forma si Culoare

4
Ghid de analiza al lucrarilor plastice
Am denumit acest capitol "ghid de analiza al lucrarilor plastice" deoarece indicatiile pe care urmeaza
sa le dau se aplica atat picturilor - indiferent de mediul de lucru (acril, ulei, acuarele) - cat si lucrarilor
grafice (desen in creion, carbune, pastel), si se pot adapta de asemenea, si fotografiilor.

Compozitie si Perspectiva:
Compozitia si constructia tabloului este punctul de pornire al oricarei lucrari de arta. Daca pictezi o
reproducere, tot ceea ce trebuie sa faci este sa respecti proportiile pentru a nu da gres. Daca insa,
pictezi dupa o fotografie, cauta sa te gandesti bine daca acea imagine contine elemente bine
asezate. Nu orice fotografie are o compozitie placuta. Exista cateva reguli de compozitie de care
trebuie sa tii cont. Acestea sunt prezentate in lectia 4 a cursului Picturia.
Dupa prezentarea cuprinsului acestei carti ti-am aratat cateva picturi clasice puse "sub lupa" liniilor
compozitionale. Iata inca cateva:

Inafara de aplicarea regulii treimilor, a triunghiurilor, diagonalelor sau a spiralelor proportiilor de aur…
Ar mai fi de retinut urmatoarele:
 Unele compozitii nevoie de un punct de interes, care de multe ori coincide cu punctul de
fuga, iar restul elementelor se vor construi in jurul acestui punct de interes. Daca avem un
subiect floral, de exemplu, atunci punctul de interes este chiar in centul panzei, iar schema
compozitionala se va rezuma la forma de cerc, si pe baza de linii.
 Dar, pentru un peisaj, este indicat ca acesta sa fie compus folosind schemele compozitionale
clasice. Daca esti incepator, cel mai usor iti va fi sa lucrezi dupa regula treimii. Sa luam
ca exemplu un peisaj cu o casuta. Avem casuta undeva in stanga sau in dreapta, iar drumul
care duce spre ea conduce si ochii privitorului, fiind o linie de fuga amplasata la 1/3 sau 2/3 din
compozitie, nu la mijloc. Si aici intervine perspectiva…

 Perspectiva este ca o lama cu doua taisuri: pe de o parte este data de faptul ca

obiectele mai indepartate vor fi mai mici decat cele apropiate, dar, pe de alta parte, este
data si de intensitatea si nuanta culorilor. Astfel, pentru o perspectiva indepartata, avem
culori mai reci si estompate cu gri deschis. Pentru o perspectiva apropiata, avem culori mai
calde si neestompate. Nu uita de liniile de fuga: foloseste-te de el pentru a estima cat de mare
sau mic ar trebui sa fie obiectul din punct de vedere al perspectivei.

5
Elemente si principii artistice:
In plus pe langa regulile de compozitie, mai exista cateva elemente, pe care daca ajungi sa le
stapanesti, poti construi o imagine originala, fara un model fotografic. Este vorba despre principiile
artistice prezentate in lectia 3 a cursului Picturia. Acestea sunt: linia, forma, culoarea, valoarea,
aspectul, textura, echilibrul, spatiul, accentul, miscarea si ritmul, varietatea. In final, toate se
reduc la compunea ECHILIBRATA a picturii, astfel incat sa ne dea in final o stare de bine. Daca ceva
pare nelalocul lui, insemna ca undeva este o greseala.
Nu voi relua aici detaliile despre aceste principii, dar, in capitolul urmator vei vedea practic cum m-am
folosit de ele pentru a analiza doua lucrari.

Contrast:
Contrastul este unul dintre principiile mentionate mai sus, dar, fiind un lucru foarte important - crucial
chiar - pentru reusita unei picturi, il abordez ca un criteriu separat de analiza. Exista multe tipuri de
contrast, si intr-o pictura te poti intalni cu mai mult de unul singur. Toate contribuie la obtinerea unui
centru de interes.
 Contrastul clar-obscur
 Contrastul cald-rece
 Contrastul complementar
Daca dai gres in ceea ce priveste contrastrul clar-obscur, degeaba ai o compozitie superba si bine
executata. Acest contrast se refera la diferenta dintre zonele umbrite si zonele luminoase. Cu cat
contrastul este mai mare intr-o zona a picturii, cu atat acea zona va atrage mai mult atentia. Asadar,
acolo unde ai stabilit prin compozitie ca ai un punct de fuga, in general, acolo vei avea si cel mai
puternic contrast. Nu este indicat sa faci toata pictura contrastanta, ci doar zona de interes.

NOTE:
Cum faci o zona mai luminoasa? Adaugi alb in culoare. Cum faci o zona mai umbrita? Adaugi
negru in culoare.
Contrastul cald-rece se refera la adaugarea unor culori din gama rosu-portocaliu-galben in
imediata vecinatate a unor culori din gama verde-albastru-violet.
Contrastul complementar se refera la alaturarea unor culori complementare pentru a atrage
atentia.

Chiar si "studentii" care inteleg importanta contrastului clar-obscur se mai impotmolesc in evaluarea
corecta a luminozitatii/intunecimii diverselor zone din pictura lor. Daca ai dubii (si chiar daca nu ai), iti
recomand urmatorul lucru:
1. Fotografiaza pictura in stadiul in care te aflii (trei sfert gata sau mai putin), si descarca
imaginea pe calculator.
2. Foloseste un program de editare pentru transformatea fotografiei in alb-negru.
3. Transforma in alb-negru si fotografia de referinta (presupunand ca ai lucrat dupa o fotografie).
4. Compara cele doua imagini. Ar trebui sa-ti sara in ochi diferentele de luminozitate. Este zona
umbrita din compozitie suficient de intunecata in pictura ta? Sau este de un gri mai deschis
decat in imaginea de referinta?

6
Identifici in acest fel toate problemele legate de valoarea corecta a culorilor, si vei stii ce corecturi
trebuiesc facute inainte de a finaliza tabloul. Cand te apropii de final, poti repeta procesul de
transformare digitala in alb-negru.
Exemplu: Stela Simon, interpretare pentru una din temele cursului Pictura in Ulei.

Inainte de verificarea alb-negru Dupa verificarea alb-negru

Perspectiva poate fi redata nu doar prin contrastul clar-obscur, ci si prin folosirea contrastului cald-
rece. Astfel, intr-un plan indepartat avem culori mai reci, iar intr-un plan apropiat avem culori mai
calde. Acest lucru este important de avut in vedere atunci cand iti pregatesti amestecurile de verde
intr-un peisaj.
Unii pictori insa nu se folosesc deloc de o perspectiva realista. Ei prefera un stil plan, dar care totusi
este placut ochiului. Cum fac ei asta? Prin contrastul cromatic complementar. Urmarind culorile aflate
la polul opus pe roata culorilor (cercul cromatic), gasim urmatoarele principale "perechi" de culori
complementare:
Rosu-Verde ||| Galben- Albastru ||| Violet-Portocaliu
Alaturarea acestor culori va atrage atentia. Asadar, in zonele in care doresti ca privitorul sa
zaboveasca, gandeste-te la aplicarea acestor culori, indiferent de culorile realitatii pe care ti-ai ales-o
de model. In acest fel lucrarea ta va deveni mai buna.

Cromatica:
Culorile pe care le alegi pentru pictura ta sunt esentiale pentru mesajul pe care vrei sa il transmiti. In
plus, se spune ca din coloritul unei picturi putem stii starea de spirit a celui care a pictat.
In general, lucrarile bune sunt cele care folosesc o gama larga de nuante si tonuri de culori tertiare.
Lucrarile care se bazeaza strict pe culori primare si secundare sunt, sincera sa fiu, mai slabute.
Pictura nu trebuie sa abrunde de culori. Nu te ajuta la nimic sa faci un intreg curcubeu. Este mai bine
sa stabilesti de la inceput care va fi culoarea dominanta, si sa jonglezi apoi cu nuante apropiate. In
acest fel se creaza o pictura "cu atmosfera", iar atmosfera este cea care ajuta la transmiterea
mesajului.
Ceea ce urmaresc sa vad la o pictura nu este insa utilizarea corecta a culorii in forma ei pura. Adica,
daca vrei sa faci iarba rosie si nu verde, nu-i nici o problema. Ceea ce urmaresc de fiecare data este
aplicarea VALORII corecte a acelei culori, si modul in care aceasta se ARMONIZEAZA cu restul
culorilor de pe panza.

7
Ce este valoarea? Pe scurt, este gradul de intunecime sau luminozitate a culorii. Si aici ne intoarcem
practic la contrastul clar-obscur. Ma intereseaza ca in zona de interes sa exista un contrast valoric
puternic, iar in zonele limitrofe, o trecere treptata de la o valoare la alta.
Daca este vorba despre o natura statica, poti sa faci o portocala verde daca vrei, dar, vreau sa vad
ca este tridimensionala, prin jocul de culori aplicat pe panza.
In ceea ce priveste armonia, urmaresc aplicarea corecta a contrastelor cald-rece si complementar.
Astfel, iata cateva indicatii:
 Culorile calde par ca se apropie iar cele reci se indeparteaza.
 Culorile calde sugereaza partea luminata iar cele reci partea umbrita. Daca adaugi, de
exemplu, putin galben in alb cand pictezi o zapada luminoasa, aceasta va contrasta cu zapada
umbrita care contine albastru.
 Contrastele cald-rece si complementar sunt foarte utile pentru stabilirea fundalului.
 Daca adaugi culori mai calde poti insufleti o pictura rece.
 "Temperatura" unei culori este relativa. In teorie te poti referi la o culoare ca este mai calda
sau mai rece decat alta in functie de pozitia ei pe scara temperaturii culorii, dar, in practica,
temperatura perceputa vizual este temperatura relativa la celelalte culori folosite, si nu la intreg
spectrul teoretic. Lasa teoria, si pune accent pe practica, atent fiind la perceptie.

O paranteza importanta…
Foarte multa lume ma intreaba cum sa obtina o anumita nuanta sau culoare tertiara. Bazele
teoriei culorilor le-am explicat in lectia 2 a cursului Picturia, dar, vreau sa spun ca cea mai
buna metoda de a-ti cunoaste culorile, este sa iti creezi o roata a culorilor, si un tabel cu
amestecuri. Te vei putea intoarce apoi oricand la acestea, si vei stii ce culoare si ce proportii
sa folosesti pentru amestecul care il prepari. Degeaba iti arat pe calculator, sau chiar tiparit,
un astfel de tabel. El nu este relevant pentru tine. Trebuie sa folosesti culorile TALE pentru a
obtine amestecuri la care sa poti face referire in viitor. Spun acest lucru pentru ca, de
exemplu, albastul ultramarin sau alta nuanta de la alta culoare, chiar sub aceeasi denumire,
poate sa difere putin de la un producator la altul. De asemenea, confectionand tu insuti un
tabel de referinta, te vei obisnui mai repede cu proportiile amestecurilor. Proportiile sunt
esentiale pentru recunoasterea si reproducerea unei anumite intensitati ale unei anumite
culori.

Mareste contrastul si saturatia fotografiei de referinta - in acest mod vei putea judeca mai usor
culorile pe care trebuie sa le aplici in asa fel incat pictura ta sa nu fie prea anosta; vei putea gasi mai
repede si mai usor valorile corecte ale culorilor.

8
Executie:
O lucrare este cu atat mai buna, cu cat formele si culorile trec dintr-una in alta lejer, fara fortare.
Mana unui incepator se straduieste intotdeauana sa creeze contururi clare sau sa umple formele intr-
o culoare uniforma. Desigur, lejeritatea si increderea ca pensula va trasa bine ceea ce ne dorim, sunt
lucruri care se vor obtine in timp. Este ceva ce tine de experienta, iar experienta vine pictand.
Asadar, nu vreau sa te streseze acest lucru. Cu timpul executia se va imbunati de la sine, si vei
ajunge sa descoperi ce mod de lucru ti se potriveste cel mai bine, care iti este mai comfortabil.
Cu cat vei picta mai des, dar fara graba, cu atat iti va fi mai usor sa previzionezi ce efect va avea
aplicarea pe panza a unei anumite consistente de vopsea. Vei stii ce fel de pensula iti trebuie pentru
a obtine un anumit efect, si cum trebuie sa fie miscarea mainii.

Iata si cateva sfaturi:

 Alege instrumentul potrivit si dimensiunea potrivita. Efecte placute sunt si cele care obtin din
miscari putine, si nu neaparat suprapuneri multiple. Fiecare forma si fiecare numar de
pensula are un rost. Schimba pensula de cate ori este nevoie, si gandeste-te la ce fel de
efect vrei sa obtii inainte de a picta un element al compozitiei. De asemenea, tine cont si de
directia trasarilor. Pentru acelasi obiect, ea ar trebui sa fie constanta.
 Lasa mana cu instrumentul de lucru sa danseze pe panza. Ridica pensula in timp ce lucrezi,
si nu te incorda. Rasuceste amplu, tamponeaza panza cu varful pensulei, intensifica
apasarea, uneori prelung, alteori scurt. Asadar, alege metoda potrivita pentru subiectul si
impresia pe care doresti sa le transpui pe panza.
 Formele si texturile intr-o pictura reusita sunt date de juxapunerea de culori, si nu de precizia
aplicarii lor. Multe lucrari consacrate par sa contina trasari aleatoare cu pensula, in care
observi pete de culoare parca accidental puse acolo, dar in realitate, aceste pete sunt cele
care aduc valoare.
 Nu dilua prea mult vopseaua (indiferent daca lucrezi cu acrilice, acuarele sau ulei). In
general, este bine sa nu te zgarcesti la punerea vopselei pe panza. Daca o diluezi pierzi din
aderenta si nu faci "mare branza" de economie. Am vazut picturi care lasa prea mult din albul
panzei sa strabata printre straturile de vopsea. Pe de alta parte, daca vrei sa adopti un stil
mai realist de pictura, o dilutie corecta iti este utila pentru transparenta. Dar, in acest caz,
dilutia trebuie facuta cu substante adecvate, iar la proportia dilutiei pot aparea greseli.

9
Daca vrei sa te bucuri pe deplin de pictura, trebuie sa acorzi importanta lucrurilor si etapelor care
conduc catre final. Iti plac drumetiile? Este precum urcatul unui munte. Pana ajungi sus in varf,
urcusul este greu, dar, odata acolo, sentimentul este unul glorios; o implinire greu de exprimat in
cuvinte.

Cele mai des intalnite greseli

Obiecte plane versus obiecte tridimensionale
Ceea ce am spus despre contrastul clar-obscur este foarte important pentru tridimensionalitatea
obiectelor din natura statica. Greseala frecventa este trecerea prea subtila intre nuantele obiectului
tridimensional. Incearca de fiecare data sa exagerezi contrastul fata de ceea ce vezi cu ochiul liber.
Adauga nu doar alb in zonele luminoase, ci si negru in zonele umbrite. Diferenta dintre aceste zone
trebuie sa fie una majora pentru ca privitorul sa perceapa usor tridimensionalitatea. Pe de alta parte,
fereste-te de folosirea negrului pur. Doar in unele picturi abstracte am vazut negru pur pe panza.

Peisaje fara profunzime

In ghidul de analiza am vorbit despre perspectiva si contast. Aceste doua notiuni sunt esentiale
pentru peisaje, si de cele mai multe ori, aici se greseste. Pentru muntii indepartati vom pune cantitati
mari de alb/gri in culoarea de baza a acestora. Apoi, dealurile si campurile indepartate pot avea o
culoare verde-albastuie estompata cu gri. Iar iarba din prim-plan este in general un verde-galbui
nestompat. Cauta sa lucrezi in culori cat mai deschise pentru departari. Daca apuci sa pictezi si
copacii din prim-plan, este dificil sa revii asupra deschiderii nuantelor planului secund. Aceasta
deschidere (altfel spus si estompare) confera peisajului profunzime. Cel care priveste va simti efectiv
distanta, si nu se va uita la o imagine plana.

Reflexii strambe
Fie ca avem un soare sau o luna care apun peste mare, sau avem felinare care se reflecta in baltile
de pe trotuar, reflexia este intotdeauna perpendiculara, si nu inclinata. Mai mult decat atat, ea se
aliniaza pe verticala cu sursa de lumina (soare, luna, felinar). Nu este mai la stanga sau mai la
dreapta.

Linia orizontului prea centrata

Intr-un peisaj, linia orizontului nu este (in general) la mijloc. Ea se afla fie mai jos, fie mai sus de
mijloc - la 1/3 sau 2/3 din latimea panzei, in functie de caz (vrei mai mult cer, sau mai mult
pamanat/apa).

Spatiu negativ prea mare

Spatiul negativ dintr-o compozitie nu trebuie sa fie prea mare. Spatiul negativ este acel spatiu dintr-o
pictura care nu prezinta interes. Este, simplist spus, fundalul. Daca avem o natura statica, o vaza cu
flori sau chiar un portret, este important ca fundalul sa nu ocupe mai mult de 1/3 din intreaga panza.
Incepatorii au tendinta de a se apuca rapid de vaza, apoi continua cu florile, si la final constata ca
vaza e prea mare, iar de jur-imprejurul florilor este foarte mult spatiu nefolosit. Acest lucru se poate
evita facand o schita simpla inainte.

10
Fundal uniform si necontrastant
Intalnesc deseori incepatori care coloreaza pur si simplu fundalul cu o singura culoare, pe care o
intind cat mai uniform posibil. Recomandarea mea este acorzi o atentie mai mare acestui aspect.
Chiar daca fundalul este ceva neimportant, ceva din spatele subiectului, sa stii ca subietul poate fi
pus mai bine in valoare de un fundal bun.
In general, subiectul are culori deschise, este luminos, si de aceea, este mai greu sa dai gres daca
alegi nuante inchise pentru fundal. Culorile inchise vor contrasta cu subiectul si vor indrepta atentia
privitorului catre acesta. Apoi, incearca sa nu te limitezi la o singura culoare. Daca obiectele/vaza cu
flori se afla pe o masa, picteaza-o si pe aceasta. Nu le lasa "suspendate in aer". Pe masura ce
avansezi in lumea picturii, adauga si un material cutat, o fereastra, etc.
Cat pe ce sa uit: nu folosi negru pur la fundal. Mai bine un ultramarin inchis (rece), sau un maro inchis
(cald).

Lucrari "facute la repezeala"

Acestea se indentifica prin faptul ca, desi nu se vrea a fi o lucrare mono-cromatica, sau in culori
putine si armonioase, artistul nu juxtapune culori complementare sau nuante in valori constrastante,
ci intinde sau tamponeaza 2-3 straturi folosind acceasi culoare, mai mult sau mai putin diluata. Acest
lucru se intampla atunci cand ne lasam purtati de valul realitatii vizuale, si ne grabim sa punem
pensula pe panza inainte de a ne face un plan, si a stabili ce vrem sa transmitem. De exemplu, daca
masa din lemn este maro, asta nu inseamna ca trebuie sa o pictam doar cu maro. Mai putem adauga
fasii de culoare maro-rosiatica, si fasii de culoare galben ocru. Cand panza este acoperita in
intregime, si lucrurile par a fi, din punct de vedere al formei si culorii de baza, terminate, nu considera
pictura gata. Cauta sa detaliezi si sa maresti contrastul in zona de interes, sau cauta sa estompezi
zonele din jurul punctului de interes.

Lucrari "facute prea migalos"

Unii incepatori (cei care nu se grabesc) au tendinta de a imita perfect realitatea - fotografia sau
tabloul de referinta. Vreau sa-ti spun insa ca cele mai bune lucrari sunt cele care prezinta lucrurile
printr-o vizinune proprie. Sa presupunem ca stilul pe care vrei sa il adopti este unul realist, si atunci
respectarea proportiilor, formelor si culorilor este esentiala. Dar, chiar si in acest caz, va trebui sa
alegi bine CE pictezi. Nu tot ceea ce vede ochiul vede si mintea. Poti sa-ti imaginezi ca un obiect nu
este in locul pe care il vezi, si astfel, sa il excluzi in pictura. De exemplu, sa zicem ca vrei sa faci un
portret la comanda dupa o fotogafie. Nu incerca sa pictezi toate detaliile initule din fundal, sau
inscriptiile de pe imbracaminte. Aceste lucruri nu sunt, in general, grozav de artistice. Pentru a imida
realitatea s-a inventat aparatul foto. Incearca sa dai mai mult frau liber imaginatiei si creativitatii,
indiferent de situatia in care te aflii.
Incercarea exagerata de a reda realitatea asa cum o vedem, fara a creste contrastul, fara a pune o
culoare complementara acolo unde ochiul nu o vede pentru a atrage atentia, este acel lucru care te
impiedica sa obtii o pictura lejera si fermecatoare.
De asemenea, nu incerca sa exagerezi cu detaliile. Detaliile fine sunt necesare doar in punctul de
fuga, doar pe subiectul de interes, si nu si in zonele adiacente. Daca conferi tuturor zonelor
compozitiei o atentie egala la detalii, il poti deruta pe cel care priveste pictura.
Din punct de vedere al culorilor, pentru a pastra prospetimea coloritului, trebuie sa stii cand sa te
opresti din adaugarea si intretaierea straturilor. Prea multe straturi in culori neportrivite vor conduce in
final la un aspect "malos". Daca lucrezi prea mult pe o lucrare, risti sa estompezi vibranta sa. De
exemplu, daca insisti sa tot suprapui verde si rosu (complementare), obtii un efect general maroniu
(de unde si cuvantul "malos"). Nu vrei ca pictura ta sa fie plina de maro si gri, nu-I asa?

11
Folosirea unor materiale de calitate slaba si mediocra
Una dintre greselile de care m-am debarasat cu greu a fost folosirea materialelor ieftine. Materialele
de calitate nu iti vor garanta o pictura mai buna, dar, te ajuta mult daca ai trecut cu bine de etapa
constructiei. Din pacate, este adevarat ca in pictura conteaza foarte mult calitatea materialelor, si de
asemenea, este valabila si zicala: "cat dai atata face". Materialele de calitate sunt mai scumpe, dar,
culorile bune vor fi mai vibrante, si mai usor de manevrat. Si panza de calitate mai buna este foarte
importanta in aderenta si intinderea culorilor. Ceea ce conteaza mai putin este instrumentul de lucru.
Cel mai ieftin este: degetul! Si daca stii sa-l folosesti, este foarte bun. :)

Acorda aceeasi atentie executiei pe tot parcursul lucrarii

Atunci cand pictam, imprimam pe panza o parte din sufletul nostru. Atunci cand suntem atenti la ceea
ce facem pe intreg parcursul executiei picturii, slefuim practic acea emotie.
Asadar, al doilea obicei care trebuie dezradacinat este lipsa de atentie. Initial ma lasam dusa de val si
pictam doar asa, ca si cum ar fi vorba de o relaxare, uitand practic imaginea finala la care doream sa
ajung. Desi pictura este un hobby, pierderea atentiei pe parcursul lucrarii poate conduce la greseli.
Uneori acestea pot fi corectate, alteori nu.
Daca ne grabim doar din dorita de a finaliza, facem o mare greseala. Atunci cand simti ca ceva nu
mai este clar, si ai un blocaj in mijlocul executiei, mai bine fa o pauza cateva zile decat sa te grabesti
si sa strici tot. Asteapta pana cand iti va reveni din nou aceeasi stare pe care ai avut-o atunci cand ai
inceput pictura. Intre timp, fa o alta pictura.

Forme disproportionate si strambe

Se intampla uneori, desi nu foarte des, sa vad o vaza cu flori, si sa constat ca vaza nu este simetrica.
Unele obiecte au nevoie de simetrie. Altele, au nevoie sa fie mai mari sau mai mici raportat la
obiectele inconjuratoare. Daca intampini probleme de acest fel, exista doua lucruri pe care le poti
face pentru a evita greseala:
1. Cand faci schita, porneste de la o grila. Impartirea suprafetei de lucru in mai multe patratele te
ajuta sa trasezi mai corect conturul obiectelor.
2. Priveste lucrarea in oglinda. Orice imperfectiune a formei este privita parca cu alti ochi atunci cand
este privita in oglinda. Greselile de simetrie sunt scoase la iveala facand acest lucru.

12
Analize Aprofundate
John Mallord William Turner (1775-1851)
- analiza pe baza principiilor artistice -

Linia: Avem in primul rand linia orizontului, care delimiteaza apa de cer. Apoi, tot cu
ajutorul liniilor, au fost pictate catargele, de exemplu. Linii mai scurte pentru reflexia din
apa si linii diagonale scurte pentru norii "batuti de vant".
Forma: Cu ajutorul formei, putem identifica soarele (rotund) si vapoarele.
Culoarea: Predomina culorile calde, dar in departare avem si o bucate de cer albastru.
Acest lucru ajuta atat la delimitarea planurilor, cat si la senzatia de profunzime. Faptul
ca momentul zilei ales este apusul devine clar nu doar prin pozitia soarelui aproape de
orizont, ci si prin culorile folosite.
Valoarea: Observam ca partea superioara, in special in jurul soarelui, are o valoare
deschisa, partea centrala o valoare medie, iar partile de jos, pe stanga si pe dreapta, o
valoare mai inchisa. In acest fel se obtine un contrast care obliga prvitorul sa isi plimbe
privirea intre cele doua parti intunecate. Apoi, in cazul vapoarelor, avem o trecere
brusca de la o valoare mai mica la una mai mare, lucru care conteaza foarte mult pentru
stabilirea formei si a punctului de interes.

13
Aspectul: Prin uniformizarea culorii pe suprafata apei, artistul transmite imaginea unei
ape calme, fara valuri majore. In schimb, varietatea culorilor si a formelor de pe cer
indica un zbucim meteorologic specific apusului.
Textura: Prin trasarea cu pensula in mod orizontal, artistul a redat textura apei.
Spatiul: Profunzimea este redata, asa cum am mai spus, prin folosirea unor culori mai
reci in departare, dar si prin pictarea unor vapoare mai indepartate si a unui tarm
nedetaliat in dreapta. Pe masura ce ne departam de batalia vapoarelor, detaliile si
contrastele sunt mai estompate. Acest lucru se observa chiar si in cazul norilor!
Echilibrul: Exista un echilibru intre partea stanga si partea dreapta a lucrarii. Pe stanga
avem lupta vapoarelor, cu flacari, iar pe drepata apusul inflacarat in aceleasi culori
rosiatice chiar deasupra soarelui. Apoi, predominanta culorilor calde din dreapta este
echilibrata de predominanta culorilor reci din stanga. Acest echilibru este redat nu doar
prin colorit, ci si prin contrastul valoric asemanator celor doua zone.
Contrastul: Principalul contrast in aceasta pictura este intre cele doua vapoare care se
lupta - unul este pictat in tonuri deschise, iar celalalt in tonuri foarte inchise. Unul este
mai mic, celalalt mai mare. Apoi, avem si alte contraste secundare, menite sa
evidentieze forma acestor vapoare si dramatismul specific unui apus de soare.
Accentul: Atentia este indreptata catre doua zone de interes. Avem odata vapoarele
care se lupta intr-o zona ce atrage prin contrastul dintre ele. Apoi, atentia se indreapta
si catre soarele care apune, ceea ce confera echilibru compozitiei.
Miscarea si Ritmul: Felul in care norii sunt pictati in mare pare in aceeasi directie
indica miscarea loc in functie de vant.
Varietatea: Faptul ca in cele doua zone de interes avem obiecte diferite (pe de o parte
vapoarele, pe de alta apusul) face parte din varietate. Tabloul nu ar fi fost la fel de
interesant daca aveam doar vapoare peste tot, iar soarele lipsea. Apoi, avem vapoare de
diferite forme si culori. Acesta este probabil cel mai evident element al varietatii, dar si
un element de unitate - sunt mai multe vapoare!

14
 Laura Mateescu - O zi torida in Delta, pastel cretat pe A4
- exercitiu de analiza facut in grupul de studenti Picturia -

Premiza:
Scrieti un cuvant sau o expresie care va vine in minte atunci cand priviti tabloul acesta.
Ce v-a determintat sa alegeti acel cuvant/expresie/fraza?
Incercati sa nu repetati ce s-a spus inainte. Daca s-a spus deja, gasiti altceva. Poate fi o
observatie, un sentiment, o neregula. Orice.
Scopul exercitiului: Atunci cand pictam pornim de la un subiect, o dorinta, si construim
pe marginea acesteia. Acum facem acest lucru in sens invers, si incercam sa vedem ce a
gandit cel care a pictat. Putem afla de ce si cum a facut pentru a obtine ceea ce si-a
dorit, si astfel, vom stii ce sa facem si noi cand vrem sa obtinem acelasi efect.
Raspunsurile:
o Liniște intr-o zi de sfârșit de vară vara
o Cald
o Impacare
o Zbor spre cuib
o Armonie
o Toamna fierbinte… imi da senzatia ca sunt asezata pe malul apei si soarele ma
arde prin haine

15
 o Toamna linistita
o Trece vara, vine toamna. O vad cum se apropie cu bogatia ei de culori, simt
linistea indusa de armonia imaginii.
o Pace
o Arsita
o Caldura si visare, intr-o zi de toamna rubinie
o Idilic
o Meditatie, liniste, relaxare… o zi superba de pescuit
o Relaxare: parca aud adierea cum face frunzele de trestie sa fosneasca, si apa
sa clipoceasca
o Fluiditate, nemarginire
o zi torida: rosul ma duce cu gandul la o zi de august
Analiza:
La cele deja descoperite, mai adaug un cuvant: ECHILIBRU. Este tocmai unul dintre
principiile artistice despre care vorbeam in ghidul de analiza al picturilor. In mod
specific, iata cum se compune aceasta imagine, din punct de vedere al echilibrului:
1. Exista o SIMETRIE intre elementele tabloului. Un numar par de elemente: doi
copaci apropiati in staga, doi in dreapta. Doua pasari. Doua grupe de
papura+stufaris.
2. Exista apoi si o SIMETRIE cromatica - Doua zone albastre: cerul si apa. Doua zone
galbene: iarba, stuful din cele doua parti. Doua zone rosii: copacul rosu si reflexia
sa.
Acest ECHILIBRU PRIN SIMETRIE este motivul pentru care mai multi dintre cei intrebati
s-au gandit la ARMONIE.
Sper ca prin aceasta explicatie legata de constructia tabloului (compozitie si culori), am
reusit sa fac legatura intre starea transmisa de tablou si metodele prin care cel care
picteaza poate sa obtina acea stare.

16
Secretele Maestrilor Clasici
Acest capitol nu tine neaparat de "analiza" unor opere de arta, ci este mai mult decat atat, o analiza
asupra unor stiluri aparte. Vreau sa-ti spun cateva lucruri importante despre tehnica unor mari artisti,
tocmai pentru ca deseori se intampla ca cineva sa doreasca sa faca o reproducere, si se
impotmoleste. Adevarul este ca, avem nevoie de multe cunostinte despre arta autorului original
pentru a putea reda decent lucrarea sa. Am speranta ca aceste informatii te vor ajuta la reproduceri,
si, in mod cert, am convingerea ca citindu-le, vei percepe putin altfel lumea artei plastice.
De multe ori, dincolo de informatiile teoretice din cursuri, pot spune cu convingere ca "meseria se
fura" privind la operele marilor maestii din vremurile apuse, si la miscarea mainii maerstilor in viata.
In nici un caz nu vreau sa te plictisesc cu date istorice. Acest capitol nu are ca scop educarea ta in
ceea ce insemna istoria artei cu perioadele si curentele artistice, marcate de pictori reprezentativi. In
schimb, vreau sa-ti dezvalui esenta de dincolo de forma si culoarea din picturile pe care sunt sigura
ca le-ai mai vazut prin diverse tratate de istoria artei.
Mai mult decat atat, consider ca selectia de "maestrii" pe care am facut-o este minimala, si exista
multe alte nume care ar merita studiate, dar, al caror stil si tehnica sunt poate prea dificile pentru un
nivel incepator sau pentru cineva care doreste sa guste si sa practice pictura doar ca hobby.

Seria Nuferilor - Claude Monet | Alterneaza directia tuselor, nu doar

culorile

Sunt sigura ca deja stii cine este Monet, parintele impresionismului. Ceea ce mai putini stiu insa, este
faptul ca el a pictat multe "serii" de picturi. Acelasi subiect, din din acelasi unghi, sau unghiuri diferite,
in lumina diferita. Si mai putini stiu ca spre finalul vietii el s-a confruntat cu probleme de vedere, ceea
ce a influentat perceptia asupra culorilor si intr-o oarecare masura si a formelor. Tocmai aceasta
vedere incetosata (de cataracta) i-a permis sa atinga un inalt grad de "impresionism".
Referitor la seria Nuferilor, ultima din viata sa, criticul si colectionarul Roger-Max a exprimat un
comentariu prin care sintetiza foarte frumos importanta si esenta stilului lui Monet: "Aici, artistul s-a
sustras cu buna stiinta canoanelor traditionale occidentale; nu cauta liniile care converg in piramide
sau care conduc concentrarea privirii spre un punct unic; caracterul a ceea ce este fix, imuabil, ii pare
a fi in contradictie cu insusi principiul fluiditatii; el vrea ca atentia sa se raspandeasca si sa circule

17
peste tot; se considera liber de a face sa evolueze, conform punctului sau de vedere, micile gradini
din arhipeleagul lui, sa le plaseze in dreapta, in stanga, in susul ori in josul panzei."
Majoritatea panzelor pictate pe aceasta tema au o forma patrata - forma in care subiectul este dificil
de incadrat. Dar, tocmai pentru ca aceste compozitii nu au un punct central, patratul s-a potrivit
perfect.
Cei care l-au cunoscut au lasat marturie faptul ca Monet nu folosea o gama larga de forme si numere
de pensule. In schimb, folosea cate o pensula pentru diferite culori, si le schimba intre ele. In ceea ce
priveste viziunea si perceptia lui, se spune ca privea gradina din fata sa cu un singur ochi. Celalat
ochi, cel inchis, facea ca puritatea subiectiva sa se reverse pe panza.
Tehnica picturii lui Monet se dezvolta in functie de gradul diferit de saturatie a culorilor, respectiv
contrastul dintre o pensulatie luminoasa si transparenta, si una mata si pastoasa. Straturile cromatice
subtiri par a fi deschise prin albul apartinand stratului panzei, in asa masura incat textura ramane
vizibila, in timp ce straturile mai groase au ca scop absorbtia partiala a acelei luminozitati. A rezultat
astfel un contrast viu si aprins al luminozitatii pensulatiilor in filigran, care au creat o iluzie spatiala,
mai mult sau mai putin ca efectul "sfumato" al lui Leonardo da Vinci ori perspectiva cromatica a lui
Rubens.
Cu seria nuferilor din gradina de la Giverny, Monet atinge maturitatea unui indelung proces formal si
spiritual de studiu al pensulatiei si al vopselelor, astfel incat, pictura sa sa capete senzatia infinita si
absoluta a culorii.
In mod particular, apa este pictata cu trasari scurte, verticale, in timp ce nuferii sunt fie circulari, fie
spirale sau pete de culoare. Privitorul trebuie sa-si aduca aminte ca se uita la forma unor nuferi si
doar pete de culoare. Efectul pensulatiei si a combinatiilor de culori este pur si simplu hipnotic.

18
 Cina cea de taina - Leonardo da Vinci | Schiteaza, Compune,
Pregateste

Sa faci o reproducere dupa "Cina cea de taina" este ceva demn de un student la arte plastice.
Aceasta carte nu se adreseaza insa doar celor care aspira la rangul de artisti, ci si celor care vor sa
practice pictura ca pe un hobby. Mesajul pe care vreau sa ti-l transmit este urmatorul: chiar daca
pictura este pentru tine doar un hobby, daca vrei sa faci picturi din ce in ce mai bune, si sa simti ca
evoluezi, este nevoie si de putin studiu si indelungi pregatiri inainte de a arunca culorile pe panza.
Leonardo a inceput "Cina cea de taina" in 1494 si a finalizat-o in 1497. Lucrari cu un caracter puternic
realist dureaza mult pana cand sunt terminate. Daca vrei sa faci asa ceva, inarmeaza-te cu rabdare,
si cun caiet de schite.
La pregatirea compozitiei, Leonardo a facut nenumarate schite si variante pana cand s-a hotarat
asupra pozitiei fiecarui personaj, si asupra gesturilor si expresiei fiecaruia.

19
 Autoportretele - Rembrandt | Refa aceeasi pictura dupa un timp de
evolutie

Lunga serie de autoportrete ale lui Rembrandt (vreo 75 la numar), alaturi de cea a portretelor rudelor
sale, sta marturie pentru etapele vietii sale tulburatoare si pentru amplificarea in profunzime a
sensibilitatii artistului alimentata de credinta. Autoportretele din tinerete sunt mai degraba explorari
artistice si fizionomice, pe masura trecerii timpului, Rembrand se picteaza insa ca un artist elegant,
plin de succes, constient de valoarea sa. "O opera este terminata atunci cand maestrul a facut ceea
ce si-a propus" - spune el.

Cele doua autoportrete pictate cu doar cativa ani inainte de moartea artistului ne dezvaluie o fata
dezbracata de orice prefacatorie, o privire sincera care nu e indreptata spre privitor ci catre el insusi,
judecandu-se cu candoare si ingaduinta. Aceste autoportrete sunt niste confesiuni miscatoare, arta
de cel mai inalt rang nascuta din esec personal.

Lumina se transmite oblic pe fata pictorului,

cufundat pe jumatate in umbra. Semnele
ireversibile ale timpului i-au brazdat fruntea si i-au
albit parul. In ciuda privirii obosite si a pleoapelor
grele, in ochii lui Rembrandt se observa inca o
demnitate emotionanta, o constiinta de sine
puternica, atat ca om, cat si ca artist.

Asadar, aflam de la Rembrandt ca autoportretele

ofera prilejul de a studia diversele expresii ale fetei
si emotiile conform regulilor fizionomiei, prilejul de
a experimenta diferite posturi, atutudini si gesturi
conventionale. Dar, extrapoland, poti reface
acelasi subiect al picturii, chiar si dincolo de sfera
portretului. Orice scena, privita peste ani, poate fi
vazuta intr-o lumina diferita, si executata cu mai
multa lejeritate si experienta.

20
 In fata ferestrei - Jan Vermeer | Creaza-ti o constanta

Pentru mine, Vermeer a fost mult timp "un maerstu al luminii", si asta pentru ca imi place enorm
contrastul clar-obscur pe care il obtine. Sa vedem insa care este secretul care asigura reusita luminii
perfecte.
Importanta lui Vermeer in istoria artei este invers proportionala cu ansamblul creatiei sale, din care s-
au pastrat numai 32 de tablouri avand aceeasi atmosfera si acelasi subiect. Artistul a fost dedicat
realizarii de tablouri de dimensiuni mici, in care picteaza interioare domestice intime, dupa o schema
asemanatoare: o raza de lumina patrunde gradat in camera, prin fereastra din stanga, dezvaluind
scene linistite, in care apar unul sau doua personale care mediteaza, citesc, canta la instrumente
muzicale sau sunt implicate in simple actiuni cotidiene. Atat mediul, cat si personajele, sunt studiate
pana in cel mai mic detaliu: mobilierul, costumele, obiectele sunt evidentiate cu ajutorul luminii printr-
o paleta rece si clara de galben, albastru, gri-verzui. Artistul abordeaza o tehnica prin care trece de la
tuse largi la o stralucire aproape emailata.
Inafara de directia si intensitatea luminii, cele trei picturi de mai sus au inca doua lucruri in comun.
Primul este pozitia si unghiul de inclinare a capului. Un lucru pe care il putem invata de la Vermeer
este faptul ca o constanta (sau mai multe) in compozitie poate fi un atuu. Mana devine mai sigura pe
ea stiind unde si cum urmeaza sa traseze o tusa.
Cea de-a treia similitudine intre picturile lui Vermeer este utilizarea contrastului cromatic galben
(auriu)-albastru.
Asadar, lucrand constat acelasi tip de compozitie, folosind aceleasi culori, Vermeer s-a putut
concentra pe obtinerea luminii perfecte. Fiecare miscare, de la amestecul culorilor si pana la
aplicarea lor pe panza a devenit in timp obisnuita, iar focusul a constat in perfectionarea contrastrului
clar-obscur pana intr-atat incat operele sale ne fac acum sa le avem drept referinta.

21
 Balerinele - Edgar Degas | Studiaza-ti subiectul pe toate partile

Subiectul predilect al lui Edgar Degas este lumea teatrului si a balerinelor. El fixeaza pe panza figura
balerinelor in cele mai diverse atitudini: in mijlocul repetitiilor, dansand cu ocazia premierei ori in
momentele de odihna, scene pe care pictorul reuseste sa le surprinda magistral datorita stapanirii
desenului si compozitiei perspectivale indraznete. Spontaneitatea proasptata a tablourilor sale
ascunde in realitate un studiu atent al formei si structurii compozitiilor, dupa cum insusi Degas
marturiseste: "[…] ceea ce fac este rezultatul reflectiei si al studiului marilor maestrii. Despre
inspiratie, spontaneitate, temperament… nu stiu nimic".

In aceasta lucrare, pictorul francez stabileste o

analogie intre volumul stropitorii de pe podeaua salii
de repetitii si pozitia balerinei din dreapta,
reprezentata in spate: forma bratului stang o reia pe
cea a manerului din stanga obiectului, pozitia capului
repeta desenul manerului din partea de sus, iar
bratuol reia forma gatului stropitorii.

Apoi, compozitia este echilibrata de pozitia

antagonica a celor doua balerine. In zona in care sunt
balerinele predomina accentele luminoase (pe rochii),
in timp ce in zona stropitorii predomina aceentele
intunecoase (umbra de pe podea).

Iata, in concluzie, ce avem de invatat: Alege-ti subiectul, si studiaza-l din toate unghiurile pentru a-I
gasi pozitia in compozitie. Studiaza apoi cromatica, iar tehnica lasa-o la urma.

22
 Floarea Soarelui - Vincent van Gogh | Joaca-te cu diverse combinatii
de culori

Exista un grup de tablouri care are ca titlu "Floarea Soarelui" si pe care l-am putea numi "variante pe
tema galben". Pentru Van Gogh, albastrul cerului si galbenul reprezinta Sudul: un contrast clasic de
culori complementare, care il emotioneaza profund pe pictor: "Cupola cerului este de un albastru
extraordinar, razele soarelui sunt de culoarea sulfului pal, dulci si incantatoare, asemenea
combinatiei dintre albastrul ceresc si galbenul din tablourile lui Vermeer din Delft. Nu reusesc sa le
redau atat de frumos." - sunt insasi vorbele sale, dintr-o scrisoare. Mai apoi, in alta scrisoare,
vorbeste despre gasirea unui altfel de galben. Acel galben pe care il vedem in ultimele variante ale
vazei cu floarea soarelui.

Daca observi o culoare in natura (sau fotografie, sau alte

picturi) care iti place foarte mult, memoreaz-o si incearca sa-
ti imaginezi cum ar arata ea intr-o compozitie aparte.
Testeaza culorile si amestecurile pe o coala alba inainte de a
le pune pe panza. Daca doar le privesti pe paleta, s-ar putea
sa nu fie la fel, mai ales daca paleta este din lemn (deci nu
are culoarea alba), sau foarte incarcata.

Structura simpla face ca acest tablou renumit sa fie subiect

de studiu pentru multi artisti la inceput de drum. Alaturat este
varianta cursantului Marius David Nicolae - o reinterpretare,
si nicidecum o reproducere fidela. Este o cu totul alta joaca
de culori.

23
 Mic dejun in iarba - Pablo Picasso | Reinterpreteaza picturi clasice

Avand ca puncte de referinta cultura aftricana si sensul singural al culorii la Cezanne, inca de la
inceput Picasso identifica suprafetele cu planurile de culoare, neacordand mare atentie efectelor
luminii, asa cum se observa in opere precum "Driada" sau "Trei femei", si se concentreaza pe o
constructie profund intelectuala a imaginii. Iata ceva ce poate nu stiai: Picasso avea straniul obicei de
a picta noaptea, la lumina artificiala. In aceste conditii nici nu este de mirare ca ar fi dificila redarea
unor nuante si lumini naturale.

Cu naturile moarte, dimensiunea plastica este inlocuita de forme realizate prin intersectarea
planurilor. Atentia asupra structurii conceptuale coerente a compozitiei pune acum pe planul al doilea
influenta "africana" si il determina pe Picasso sa caute rezultate similare celor artistice in sculptura.
Concentrarea asupra dimensiunii conceptuale a operei il determina pe artist sa reduca gama de
culori la cateva nuante fundamentale, toate aplicate pe un ton ocru, nisipos, cautand sa dobandeasca
o noua concentrare artistica, marcata prin intermediul alternantei dintre suprafetele pline si cele
goale.
In exemplul dat mai jos, insa, cromatica este alta: albastru si verde. Nuantele insa, sunt putine.
Ai fi poate tentat sa crezi ca este usor sa traspui realitatea in ceva "cubic", sau chiar bi-dimensional,
nespatial. Dar, nu este chiar asa. Vei constanta ca pana si asa ceva necesita o planificare riguroasa,
in asa fel incat, privitorul sa poata recunoaste despre ce este vorba dincolo de forme si culori.
Picasso a avut tentatia de a reinterpreta, in stilul lui, foarte multe opere de arta clasice, realiste.
Stanga: Originalul lui Eduard Manet | Dreapta: Interpretarea lui Pablo Picasso

24
 Viata la tara - Nicolae Grigorescu | Picteaza cu emotii proprii

Unii pictori se nasc cu un talent mai pretios decat altii, si tind sa cred Nicolae Grigorescu este unul
dintre acele suflete sensibile de artist cu talent de mare pret. Operele lui sunt caracterizate de o
aparenta lejeritate. Iata ce spune Alexandru Vlahuta despre "mestesugul" lui Grigorescu: "Se uita unii
de aproape sa-i vada mestesugul. Un muzicant care ar vrea sa controleze pe ce note canta
privighetoarea! Dar Grigorescu nu are niciun mestesug. Natura insasi creeaza prin el. Natura a vrut
sa vada cum sunt lucrurile ei pictura: avea nevoie de un suflet curat si sincer, care sa i le arate in
adevarata lor lumina, si-a insarcinat cu aceasta pe Grigorescu. L-a ales pe el, pe copilul acesta bun,
care spunea unui critic de arta ce-l intreba de tehnica, de proceduri, de secrete - niciun secret, draga
domnule. Privesc lucrul cu ochii mei si caut sa-l fac asa cum il vad."
Pare simplu ceea ce a enuntat Grigorescu la finalul citatului. In realitate insa, vreau sa-ti spun ca
dupa formarea sa in tara, el s-a specializat in cadrul scolilor de arta europene, intalnindu-se in
evolutia sa cu mari maestrii europeni (printre care, poate si Monet). Talentul fara studiu este precum
un diamant neslefuit.

In concluzie, ceea ce avem de invatat de la Grigorescu, in cateva cuvinte mai simple, este urmatorul
lucru: Nu te baza doar pe talent, si nu te mandri cu el.
"Imi spun unii ca poetizez. Nu stiu bine ce e asta. Dar banuiesc ce trebuie sa fie in gandul lor - ca m-
as incerca sa fac mai frumos decat natura. Hm! Or fi si neghiobi care cred ca pot retusa opera lui
Dumnezeu, dar aceia numai artisti nu sunt! Eu aleg, nu corectez. Fac ce-mi place mie, ce
corespunde sufletului meu. Ca nici n-as putea sa fac altceva… O, sunt atatea lucruri frumoase in
natura! Unde nu putem noi ridica, nu pana la ele, ca aceasta nu e dat omului, dar… pana mai de
aproape macar? Oricat ne-am stradui, ramanem departe, sub adevar. Foarte departe. Dar cel putin
unde nu mai stim ce sa spunem si cum sa spunem, sa tacem - sa nu mintim!" - recomanda
Grigorescu.

25
 Cafenea Mangalia - Nicolae Tonitza | Foloseste-te de geometrie in
compozitie
Lucrarile lui Nicolae Tonita sunt un fel de vederi artistice, prin care se poate reconstitui chipul de
altadata al unei regiuni cuprinzand, la acea vreme, si Balcicul. Geamia, casele albe si curtile lor,
bragageria, cafenelele, locuitorii, marea, cimitirile in care pietrele funerare par niste dolmene, sunt
pictate in lumina soarelui dobrogean, cu nota exotica specifica acestor locuri, atat de diferita de
celelalte zone ale tarii.

Unul dintre multele peisaje surprinse acolo, Cafeneaua Mangalia, este descris asffel de Valentin
Ciuca: "Marcheaza trasee supuse unor linii de forta multidirectionale, cu planuri ascendente si
descendente orientate spre un fundal identic cu linia orizontului.
Un mobilier rudimentar creeaza o geometrie variabila compozitiei deschise pe o singura latura a
volumului. Liniile alcatuiesc o tesatura simpla pe dominanta vertical-orizontala spre a spori efectul
creat de bresa din fundal. Mica iesire din corsetul planurilor laterale este marea."
La Tonita, marea nu este un element de frumusete concreta, pictural, dar nici un element decorativ.
Este un element ideal, abstract, marea de la linia orizontului, perfectul si eliberarea, telul indepartat
din fundal catre care tinzi, spre care te indrepti.
Mesele decis conturate se succed in adancime si prerspectiva cromatica asigura traseul privirii. Este
un mod de a reda perspectiva specific lui Tonitza.
Desi pleda pentru ca omul din peisaje sa fie mai mult decat un simplu element decorativ, pentru ca el
sa fie o parte vie care sa dea greutate lucrarii, in tablourile sale omul lipseste sau este reprezentat ca
o pata impresionista si informa, mai ales in peisajele de la Balcic. Ca sa fiu sincera, asta mi se
intampla si mie de multe ori, iar explicatia, in cazul meu, este teama de a reda oamenii.

26
Analiza Picturilor de la cursanti
La momentul scrierii acestei carti, au trecut aproximativ doi ani in care am comentat picturi ale
cursantilor. Unele dintre comentarii, cele mai reprezentative si mai consistente, le-am cules aici
pentru a ramane ca exemple de analiza. Acesti cursanti, ale caror picturi sunt comentate mai jos, au
evoluat foarte mult in cei doi ani, si au ajuns acum sa vanda tablouri din ce in ce mai frumoase si mai
reusite.

Adriana Manea - Fetita dupa o pictura de Vladimir Volegov

"Picturile lui Volegov sunt pline de lumina.... care e "secretul"?

Se combina albul cu alte culori?"- Adriana

Ai prins ideea lucrului in straturi de la inchis spre deschis. Dar, la mainile impreunate ar mai merge un
strat. Problema la Volegov este ca nu prea explica nimic (fata de alti pictori care ofera video-uri pas
cu pas). Insa, nu ne suparam: este doar o bariera lingvistica, caci am inteles ca e mai greu cu
Engleza pentru el. :)

In al doilea rand, din cunostintele mele, acolo unde bate lumina pe piele, in alb se poate adauga mov
sau albastru, dupa caz (mai mult decat ocru-galbui). Si in zonele foarte umbrite, tot la mov (proportie
mai mare de magenta) as apela. Se creaza practic un contrast cald-rece.

Inafara de acest truc, la tine lipseste luminozitatea nu neaparat din cauza nuantelor, ci mai degraba
pentru ca intreaga piele este prea deschisa la culoare. Este o greseala foarte frecventa: frica de a
intuneca umbrele pe piele. Intr-o pictura este bine sa coloram pielea mai inchis decat cum o vedem in
realitate. In succesiunea straturilor pe care le-ai pictat ai pornit de la o nuanta prea deschisa. Acolo

27
este greseala care te induce in eroare pana la capat. Incepe intotdeauna cu cele mai inchise culori,
chiar mai inchise decat ti se par ele a fi, si le deschizi pe parcurs. La inceput, pana prinzi putina
experienta, este destul de greu sa-ti dai seama cat de intunecata trebuie sa fie nuanta de inceput.

In al treilea rand, o metoda buna de a-ti da sema cat de intunecata sau luminoasa ar trebui sa fie o
zona, este sa iei culoarea din original, si sa o compari cu culoarea ta. Este ceva mai dificil de realizat,
dar am incercat sa fac acest lucru pentru pictura ta. Per ansamblu, rezulta ca este nevoie de mai mult
contrast.

La trucul asta te sfatuiesc sa apelezi inca din primul stadiu: iei cea mai inchisa nuanta din original, o
izolezi, si cand combini culorile pe paleta, faci referire la ea (compari cu ea).

Imi place, caci este vesel, armonios si bine

echilibrat! Pe viitor, incearca sa lasi pensula
mai lejera. Practic, cand o ridici de pe panza,
ridic-o ca si cum ai dansa/dirija lejer cu mana,
cu miscare usor curba, necautand precizie.
Varful pensulei va atinge usor panza pana la
finalizarea miscarii ample. Atunci petalele vor
fi mai "libere" si nu constranse. Este mai bine
sa procedam asa cand avem multe flori
marunte. La flori putine si mari, acolo putem fi
mai exacti in ceea ce priveste conturul.

Carmen Bara - Cos cu Flori

Ceea ce apreciez foarte mult la tine este

originalitatea compozitiilor. Pentru cine nu te
cunoaste, vreau sa o spun acum: Marian
inventeaza compozitiile, nu lucreaza
reproduceri.

Aceasta compozitie este echilibrata deoarece

fata cu umbrela este incadrata de copaci, iar
copacul din dreapta fiind mai apropiat (mai
mare, mai contrastant), balanseaza privirea
de la fata la natura din jurul ei, incadrand-o
astfel foarte bine. Culorile sunt foarte frumos
imbinate pe cer.

Imi plac si copacii. In toate picturile tale se

simte ca pensula zboara lejer atunci cand
vine vorba de copaci. Pe de alta parte, iarba

28

Marian Alexandru - In bataia vantului
Elena Lehaci Plugaru - Vapor la asfintit
29
este foarte uniforma. Desi se vede ca sunt
floricele albe si rosii prin iarba, n-ar strica o
alternanta de culori in tuse mai mari, care sa
fie mai usor percepute de la distanta.
Ceea ce este putin tras de par la realizare
este felul in care rochia indica bataia vantului.
Pentru o mai buna vizualizare a unui aspect
mai "natural" al miscarii faldurilor rochiei in
ton cu directia vantului, am facut o prelucrare
pe calculator. De asemenea, la prelucrare a
am adaugat "un strat" de iarba, pentru a
sugera faptul ca iarba din prim-plan ar trebui
sa vina putin peste rochie. O inspiratie foarte
buna pentru aceasta compozitie poate fi
celebra "Femeie cu umbrela de soare" a lui
Monet (modelul fiind chiar sotia pictorului) - in
toate variantele sale.
Foarte frumos cu doua mici exceptii: Umbra
vaporului ar trebui sa fie mai intunecata. Asa
cum este acum face ca apa sa para
inghetata.
Gradul de reflectivitate/oglindire a apei este
mai mare. Si a doua problema: linia
orizontului este intrerupta in centrul vaporului.
Daca vrei sa eviti pictarea unei mici fasii de
apa in spatele vaporului, atunci ar trebui sa
cobori nivelul apei la stanga si la dreapta sa.
Aceasta coborate de ajuta sa aduci orizontul
mai aproape de proportia ideala de 2/3 din
latimea compozitiei.
 Copacii sunt destul de reusiti. Uite cateva
sfaturi: un cer mai intunecat ar pune in
evidenta mai frumos scena si mai ales
crengile copacilor. Cum se poate face? Se
"mascheaza" cu lichid de mascare crengile,
apoi se umezeste hartia (eu folosesc un
pulverizator, precum cel de spalat geamuri,
astfel incat cantitatea de apa sa poata fi
controlata usor).

Apoi, se picteaza cerul cu albastru-gri.

Culoarea se disperseaza frumos pe hartia
umeda. La final se indeparteaza lichidul de
mascare, iar crengile raman allbe pe funalul
albastru-gri.

Desigur, acest proces poate fi incercat pe o

noua lucrare, nu merge sa refaci tot pe
aceasta. Acuarelele sunt un mediu aproape
imposibil de retusat.
Catrinel Alexe - Iarna in acuarela

Am impresia ca nu folosesti o hartie prea

buna. O hartie buna pentru acuarele este una
groasa si absorbanta. (220-300 g/cm). Astfel,
ea permite mai multa umezeaza si mai multe
straturi de culoare. Celuloza pura nu prea
este absorbanta, hartia subtire se onduleaza
si se rupe.

30
 Stiintific vorbind, fiecare material are un grad
de reflectivitate. Unele materiale reflecta mai
multa lumina, altele mai putina. Asa cum este
acum, am senzatia ca geamul este "din
metal". Adica, reflecta lumina puternica a
lumanarii, dar nu si silueta luminata a
felinatului. Ar merge o reflexie mai ampla, mai
detaliata, pentru a da senzatia de "sticla"
geamului.

Dar, o problema mai importanta mi se pare a

fi forma de la baza felinarului. Acel oval de la
baza este cumva prea ascutit in spate, iar
linia care delimiteaza peretele stang este
prea curba, prea indreptata fortat in jos
incepand de la limita felinarului si pana la
marginea panzei.

Ceea ce imi place insa in mod deosebit la

Cristina Brezeanu - Felinarul
aceasta pictura este contrastul cald-rece, si
contrastul clar-obscur. Ambele sunt bine
lucrate: zonele luminoase se evidentiaza clar
de zonele umbrite, iar lumina calda si
inflacarata a lumanarii este inconjurata de un
gri-albastrui odihnitor.

Pentru un prim tablou este foarte bine.

Coloritul si formele calului sunt bune.
Sugestiile mele tin de compozitie si tehnica.

Compozitie: Incerca pe viitor o separare mai

clara a fundalului fata de baza pe care se
sprijina subiectul. Calul pare in aer desi este
cu picioarele pe pamant. Vezi, ca exemplu,
vazele de flori ale pictorilor consacrati. Exista
un fundal in spatele vazei, pictat intr-o
directie, in timp ce "masa" imaginara de sub
vaza este pictata in alta directie, chiar daca
tonurile de culoare sunt aceleasi.

Tehnica: Uleiurile sunt mai vascoase, ceea ce

Ionut Popescu nu prea permite "subtirime" pentru coama si
coada. Dar, daca ridici usor pensula, treptat,
pe masura ce te aproprii de finalul trasarii,
potoi obtine impresia de "par".

31
 Copacul si cararea sunt cele mai reusite
elemente. Se vede ca te-ai concentrat mai
mult pe copac, si ti-a iesit.

Pentru norii care acopera varful muntelui, iti

recomand sa diluezi mai mult acrilul, si sa-l
intinzi mai mult pe panza. Chiar daca in
general acrilicele sunt opace, prin dilutie si
intindere permit o oarecare transparenta. Un
nor cu margini transparente lasa sa se vada
putin muntele, iar acest lucru va face pictura
mai interesanta, iar planul indepartat va fi mai
usor perceput in ceea ce priveste distanta
fata de copac.

Apoi, as mai adauga faptul ca iarba este putin

Ioana Strambu - dupa un tutorial de John Lisondra
cam prea uniforma. Este buna trecerea de la
un verde-galbui la un verde-albastrui si apoi
un verde-crud. Dar, in prim-plan (dealul din
fata, cel cu copacul), incearca sa aduci mai
mult contrast. N-ar strica adaugarea unor fire
de iarba mai evidente, mici smocuri pe
alocuri. Smocuri care sa treaca usor peste
frunzele rosii cazute, acoperindu-le partial
spre marginile zonei cu frunzisul cazut.

32
 Foarte bine realizata din punct de vedere
cromatic. Acest lucru inseamna: culori
armonioase si contraste valorice bune - se
simte tridimensionalitatea elementelor, se
simte lumina lumanarii si cutele draperiei.
Poza de model bine aleasa - compozitia este
una echilibrata cu cele doua vase negre la
stanga si la dreapta lumanarii.

Probleme sunt insa la perspectiva/forma

obiectelor. La vaza din stanga ai uitat sa faci
interiorul vazei, si au ramas coditele care intra
in vaza peste fundalul draperiei. Iar la sticla
din dreapta, gatul sticlei, in partea dreapta, nu
are aceeasi curbura ca in stanga. Ambele
lucruri se pot insa remedia usor, pentru ca
este vorba de adaugarea cu culoare inchisa
peste rosu, si, pentru ca este vorba despre o
lucrare facuta cu vopsele acrilice.

Alte mici probleme care fac perspectiva putin

trasa de par nu sunt atat de problematice,
Cristina Brezeanu intrucat pictura nu trebuie sa fie o copie fidela
a realitatii, ci o reprezentare a perceptiei
autorului.

Am primit aici o intrebare specifica: sunt

corecte umbrele si lumina?

Te gandesti probabil ca vaza ar trebui sa aiba

o umbra in stanga avand in vedere ca
principala lumina de pe vaza pare sa bata din
dreapta. Dar in acelasi timp intunecimea din
spatele vazei, in partea dreapta, scoate in
evidenta spicul de grau de culoare deschisa.
Se creaza un echilibru intre zonele
contrastante din fiecare colt al picturii, lucru
care te face sa-ti plimbi ochii peste tot.

Nicolae Marius David - Flori si spice de grau (dupa o Si totusi... in tablourile Joanei exista o mica
pictura a lui Joanna Domagalska) umbra, putin perceptibila, ca o simpla linie
trasata sub vaza. In majoritatea tablourilor ei,
lumina nu bate fix din dreapta, ci mai mult din
fata. Ea creaza mereu un contrast intre vaza

33
Originalul: si fundal, ceea ce este de dorit. Nu trebuie sa
confundam fundalul intunecat din dreapta cu
umbra vazei.

In plus, mai trebuie avut in vedere si faptul ca

scena pare sa fie luminata de mai multe
surse - ceva absolut normal intr-o incapere.
Putem avea surse de lumina multiple:
fereastra, lustra din tavan, si o lampa laterala.

Spre deosebire de cel al Joanei, tabloul lui

Nicolae are un caracter impresionist atat de
puternic incat nu-ti prea dai seama unde
incepe si unde se termina o floare sau un spic
din vaza. Imi place mult acest lucru. La fel si
luminozitatea.

A se observa si diferenta de spatiu negativ:

Joanna a umplut intreg cadrul, ceea ce este
mai bine. Cu cat spatiul negativ este mai mic,
cu atat mai bine.

Ai tinut cont foarte bine de proprietatile sticlei.

Doua mici problemute: Toartele canilor de la
mijloc sunt prinse foarte-foarte aproape de
marginea superioara, ceea ce este cam ireal.

Tot acolo, farfuria are o forma putin ciudata,

ca si cum ar fi rasucita.

Pe de alta parte, imi place cum te-ai folosit de

negru pentru a reda marginea ei.

A doua zona cu o foarte mica problema este

vaza cu flori. Este usor dezechilibrata spre
stanga.

Jocul de umbre, culori si reflexii este insa

Stela Simon - Vase din sticla, pastel superb. Ai prins repede lucrul cu pastelurile,
desi sunt o noutate pentru tine.

34
 Hmmm.... formele sunt bine definite, de
aceea nu m-am gandit la ea ca la ceva
abstrat. Abstractul este mai mult o impresie a
unui obiect decat definirea lui clara. Floarea
aceea din partea stanga-sus este reusita din
puncte de vedere non-abstracte. Poate ca nu
ai intentionat, dar prin dungile formate de
trasarea cu pensula si tonurile de culoare, ti-a
iesit numa buna de pus intr-o pictura usor
impresionista.

Pentru a reda abstractionismul cred ca ai

nevoie de mai mult contrast cromatic: culori
deschise langa culori inchise, chiar si acolo
unde in mod normal nu ne-am astepta sa fie.

Ceea ce face ca pictura originala sa fie

abstracta, este exact ce spuneam mai sus:
formele nu sunt apropiate de realitate, iar
culorile se suprapun intr-un mod foarte
contrastant. Are culori vibrante, nediluate, pe
care le aplica fara a le intinde prea mult pe
panza. Cu cat le intinzi mai mult si le combini
cu alte nuante de pe panza, cu atat devine
mai putin abstract. Practic, metoda pe care ai
aplicat-o si tu pe frunzulite (trasari scurte,
neintinse, de culoare deschisa peste inchisa
sau invers), ea o aplica pentru intreg tabloul,
ceea ce este OK, caci creaza unitate.

Sunt insa de parere ca artista tabloului

Mihaela Moldoveanu
Dupa tutorial video: https://youtu.be/OEHnh1l1FTU
original greseste la vaza. Coditele nu au cum
sa cada in apa la marginea vazei nici daca e
abstract. Coditele ar trebui sa fie intrerupte
acolo unde se vede partea superioara a apei,
pentru a da senzatia ca ele intra in apa la
mijlocul vazei.

35
 Imi place cum ai realizat copacii si podul.
Compozitia este frumos echilibrata cu copacii
si casele de o parte si de alta, iar in partea de
jos, intretaierea apei cu podul intr-un X
centrat.

Dar... Perspectiva casei albastre din stanga

este complet diferita fata de perspectiva casei
din dreapta. Avand in vedere ca ai casa din
dreapta pictata pe o diagonala care coboara,
la fel trebuie sa fie si in cazul celorlalte
elemente din tablou, deci si casa din stanga.

Rosul din spatele casei apartine de amurg

Stela Simon - Satul in amurg, iarna
(vad titlul scris: satul in amurg), dar acea
zona este foarte mica fata de albastrul
deschis al restului de cer. As fi mers pe un
albastru mai putin curat in partea de sus,
adica un adaos de mov-albastrui.

"Pe mine ma nemulțumește proporția

volumelor. Fiind un format mic m-am simțit un
pic "înghesuită".Nu stiu daca sa mai umblu la
vas ...sau sa mai fac liliac perpendicular pe
planul din fata pentru mai multă spațialitate.
Timp scurt de lucru ,lipsa de răbdare si
stresul luminii artificiale îmi da un oarecare
disconfort." - Mariana.

Imi plac mult florile. Contrastul clar-obscur

pentru fiecare floare este perfect. Dar,
culoarea mesei difera prea mult in stanga fata
de dreapta. Verdele din dreapta este frumos
si potrivit, ar trebui doar pus si in stanga.

Umbra vazei este foarte puternica - nu ar

strica o mica estompare, sau mai bine spus, o
ingustare. Pe flori lumina pare sa vina de sus,
si nu este atat de laterala precum indica
lungimea umbrei.

In ceea ce priveste inghesuiala, nu consider

aceasta o problema. Invers, daca fundalul
ocupa un spatiu mai mare, atunci da, era o
problema. Dar inghesuirea da o nota de
nonconformism care nu deranjeaza din punct
de vedere vizual. Tot asa putem avea si
jumatati de chipuri intr-un portret, de

36
Mariana Baitelu - Vaza cu liliac
Mihaela Nedelcu - Sticla si paharul
Mariana Brighinaru - Adieri de vara
37
exemplu.
Din punct de vedere cromatic, imi place.
Culori frumoase si armonioase. Pentru forme,
foloseste liniarul pentru a trasa linii de ghidare
a marginilor vazelor (in general).
Ma refer la un chenar pe care il poti desena in
jurul obiectului (pe marjini si la mijloc), in
etapa de schita. Nu te apuca direct de pictat
fara o schita riguroasa atunci cand forma
obiectelor este esentiala. Daca la peisaje
putem sari peste schita, la natura statica si
portrete nu prea putem.
Cu ajutorul grilajului iti poti da seama daca
obiectul este stramb si il poti ajusta. Liniile pot
fi apoi sterse, caci se fac fara apasare cu
creionul, sau poti picta peste. Un desen este
mai usor de realizat daca este impartit pe
bucatele de dimensiuni mai mici (adica
patratelele grilajului, in care ne concentram
atentia patratica cu patratica).
Este frumoasa, se vede ca i-ai acordat atentie
fiecarui coltisor. Unele forme par insa usor
plane. Ai nevoie de mai mult contrast intre
partile luminoase si cele umbrite ale vaselor.
Probabil te-ai orientat dupa lumina naturala,
care nu este foarte puternica atunci cand
privim cu ochiul liber. In pictura insa, pentru a
obtine un efect ceva mai dramatic, este
indicat sa exageram putin intunecimea
umbrelor, si sa punem cateva accente
luminoase in zona de interes.
Inainte si dupa

Mariana Baitelu - Portret

Imi place lucrarea ta, cred ca ar trebui sa mai Se vede ca sunt aduse imbunatatiri fata de
estompezi umbrele de pe fata, sunt mult prea tari. prima varianta, dar inca mai este de lucru la
Foloseste culorile pe care le-ai folosit pe frunte, siumbre. Intre cele doua maini ai deschis prea
acolo unde umbrele sunt mai accentuate pune mult - acolo este o zona cu ceva mai multa
putin albastru(in loc de acel maro care inaspreste umbra. Nu asa puternica ca la prima varianta,
trasaturile fetei. Obrazul drept ar trebui sa fie mai dar nici asa deschisa. Ceva intre. Asa cum ai
luminos decat cel stang. umbrit acum bine gatul, asa ar trebui sa fie si
Fondul din partea stanga, sus mai trebuie lucrat, mana mai din spate, sub incheietura mainii mai
asa cum ai facut in creapta, dar mai din fata, la contactul dintre cele doua.
inchis("sterge" usor cu pensula acel colt in directie Fundalul deschis la culoare fura din frumusetea
verticala). Umbra de pe obrazul drept, iepurelui alb. Ma refer in special la partea opusa-
prelungeste-o pana spre barbie,la fel trebuie si in partea stanga. Daca intuneci putin fundalul, ochii
partea stanga. Ca sa-ti dai seama mai bine, cum vor fugi mai repede catre iepure, iar tenul va
ar tebui sa pice umbrele la barbie, uita-te tu in parea si el mai contrastant.
oglinda si reda umbrele si lumina asa cum le vezi Din corectii se poate acum deduce directia
tu la tine, inclusiv sensul pensulatiei(orizontal sau luminii: bate din dreapta jos spre stanga sus.
vertical). Insa, exista urmatoarea diferenta intre antebrate

38
Trebuie stabilita sursa/ sursele de lumina si in
functie de aceasta, umbrele. Nu imi dau seama de
unde vine lumina...mana ei stanga (antebratul)
este luminata... deci lumina vine si de undeva de
jos? Atunci obrazul de langa iepuras ar fi in umbra
lui...si poate ar tb si putina lumina pe bratul
aceleiasi maini, pe lateral, de unde vine lumina...
si brate: Bratele au un gradient placut,
tridimensional, diferit ca luminozitate stangul fata
de dreptul, dar bine realizat. Antebratele insa au
un gradient prea subtil, ceea ce le face usor
plane. Prin umbrirea partii interioare dintre ele s-
ar crea tridimensionalitatea care sa fie in
armonie cu cea a bratelor.

Mariana Baitelu - retusare pictura mai veche

Contrastul marit prin intunecarea fundalului si remodelarea mai rotunda a fetei au schimbat atmosfera
si atrag mai mult atentia aspura picturii.

Codruta Zerfas - Fata Afgana

Intrebarile care au aparut pe parcursul executiei:
1. Cum pot sa fac ca nuanțele fetei in special dar si ale parului si hainei sa iasă mai lin, mai moi?
2. Cum sa fac sa nu se mai vada pânza sub vopsea ( aștept sa se usuce si mai dau strat de
vopsea?)

39
3. Daca as vrea ca peretele sa fie in plan mai îndepărtat de corp dau cu gri?
4.Ce diluție sa fac, câta parte ulei câta vopsea ?
5. Vopseaua,se da nuanță cu nuanță peste fiecare porțiune de fata sau se da cu nuanța cu valoarea
cea mai deschisa peste toată fata ( după ce primul strat s-a uscat)?

Intr-adevar, astfel de picturi, in care avem treceri line de la lumina la umbra (nu doar pe fata ci si pe
faldurile hainei), se fac mai usor prin utilizarea mai multor straturi de vopsea (ceea ce rezolva si
problema panzei care se intrevede).
Pentru rezultate optime, in straturile finale ale picturii, ai nevoie de vopsea mai fluida si mai
transparenta, adica diluata cu ulei. Deci, practic, straturile care urmeaza sa le pictezi peste ce ai
acum. Intinde vopseaua cu o pensula cu peri mai moi (care sa nu lase urme adanci pe panza), sau
chiar cu degetul. Degetul are aceasta proprietate de a netezi frumos vopseaua si a creea gradiente
moi. Apoi, astepta uscarea 3-4 zile, si fa noi retusuri acolo unde este nevoie: luminezi anumite zone
si intuneci altele.
In ceea ce priveste fundalul, da, il poti intuneca. Iti recomand insa sa adaugi si putin verde in acel gri
inchis pe care vrei sa il dai peste. Altfel, va fi prea anost.
Mai jos sunt doua grafice in care am suprapus fotografia de referinta peste pictura, si am tras
concluzii legate de valoarea culorilor si forme/proportii/constructia fetei.

40
Daca ai gresit - ai pus o nunata prea inchisa sau prea deschisa, nu te speria. Se poate remedia
oricand (singurul caz in care nu se poate remedia este daca ai aplicat vernisul - si probabil nu e
cazul, caci vernisul se pune dupa minim 6 luni de la uscare).
Infasori o carpa in jurul degetului, si ridici de pe panza vopseaua care "nu-ti convine" - cat timp este
inca uda.
Chiar daca lucrezi cu vopsele de ulei pe baza de apa, atunci cand pictezi ultimele straturi, nu apela la

41
apa. Apa este un diluant care scade aderenta uleiului, si, in timp, vopseaua va crapa. Apa este buna
doar pentru primele straturi, in loc de terebentina.
Nu, nu da cu nuanta cea mai deschisa pe toata fata. Pot exista diferente de culoare si intensitate intre
portiuni, deci uniformizarea intregii fete nu este cea mai buna solutie. Daca este nevoie de o
iluminare a mijlocului fruntii, de exemplu, atunci folosesti o nuanta mai deschisa, si o intinzi spre
margini, dar fara a ajunge pana la "marginea marginii" (o exprimare cam ciudata). Daca este nevoie
de accentuarea unor umbre, aplici o culoare mai inchisa, si o intinzi spre inferiorul fetei, fara a ajunge
insa in zonele puternic luminate. Astfel se formeaza gradiente mai moi dar contrastante. Pe de alta
parte, tu ai prea mult contrast in cadrul umbrei de deasupra buzelor, deci, acolo as merge pe
adaugarea unei nuante de mijloc (nici prea deschisa, nici prea inchisa), cu care sa uniformizezi zona.
Fiind un strat transparent de uniformizare, ar trebui sa lase sa se intrevada umbra, deci nu o vei
pierde, ci doar o vei estompa - ceea ce este ideal. Si ar mai fi si alte asemenea zone. Deci, poti aplica
toate cele trei variante, in functie de situatia zonei: iluminare, intunecare, estompare.
Este greu sa-ti spun exact proportia... depinde foarte mult de situatie. Cu cat proportia de ulei este
mai mare, cu atat este mai transparent (dar si mai lichid) stratul pe care il pictezi. In general, cand nu
sunt sigura cat de mult vreau sa estompez o regiune a tabloului, folosesc mai intai o dilutie mai
puternica, si daca apoi constat ca "ar mai merge putina culoare", mai adaug. Pana la urma, pictura se
bazeaza mai mult pe simt decat pe matematica.

Anaeta Dumitrescu - Portret de fetita

"Am nevoie de ajutor. Vreau să pictez o fetiță care este îmbrăcată cu o jachetă tricotata.Nu știu cum
pot prin pictură să redau această piesă vestimentara. Te rog oferă - mi informațiile necesare."

Pentru a raspunde la intrebare, am cerut urmatoarele detalii: dimsiunea panzei, si dimensiunea

jachetei pe panza. Panza este 30x20, iar jacheta ocupa 15/10 din compozitie. Acest lucru este
important pentru a stii ce fel de instrument este potrivit pentru obtinerea texturii potrivite, si daca se
poate, sau nu, sa se lucreze o textura detaliata.
Astfel, avand in vedere dimensiunea, primul pas ar fi sa pictezi jacheta intr-o culoare inchisa, sa

42
astepti uscarea ei, apoi, sa pictezi un nou strat de culoare deschisa. Acest al doilea strat trebuie pus
nediluat, astfel incat vopseaua sa nu intre prea adanc in textura panzei. Nediluata si aplicata cu o
pensula aspra si uscata. In acest fel, sub stratul de culoarea deschisa se intrezareste cel de culoare
inchisa - ideal pentru textura materialului jachetei.
Dar... problema devine dificila la ochiurile mai mari ale tesaturii gulerului si caciulii. Acolo ar trebui sa
adaugi, peste ce ai facut anterior, cateva puncte de culoare inchisa, simetrice, la distante egale, astfel
incat sa dea impresia de model. Nu cred ca ai cum sa scapi de putina migala pentru detaliile aflate in
centrul atentiei. Pentru restul tesaturii, merge ce am spus mai sus: glazurare cu strat nediluat.

Mariana Brighinaru - De Primavara

Este o compozitie frumoasa si vesela.
Dar, in acelasi timp, se pot aduce cateva imbunatatiri care sa ridice nivelul usor copilaresc.

Copacul din dreapta are trunchiul foarte intunecat fata de restul tabloului. Ar fi poate mai bine ca doar
pisica sa fie neagra. Apoi, forma acelor crengi este oarecum fortata. Este nevoie de experienta si
practica pentru a putea lasa mana sa traseze crengi mai lejere, intretaiate, curbate nu doar in sus, ci
si in jos. In acest scop, eu recomand "infiintarea" unui caiet de studiu, in care schiteti mai multi copaci
pe care ii vezi in natura, si astfel, te obisnuiesti cu modul de crestere al crengilor. In pictura, o
dificultate in realizarea crengilor este si trasarea liniilor subtiri. Recomand o pensula de tip liner, care
are perii mai lungi, si iti permite astfel linii mai lungi. Iar pentru subtirimea crengilor: cu cat vopseaua
este mai diluata, cu atat crengile vor fi mai subtiri. Ridicand treptat pensula de pe suport, creanga va
deveni mai subtire.

Si inca ceva: in prim-plan as aduce mai mult contrast: cateva pete de un maro mai inchis, si iarba de
un verde mai inchis. Astfel, se va evidentia mai bine spatialitatea fata de planul de dincolo de gard.

Anne Durden - Primavara

Aproape perfect. Iata puterea diferentelor subtile.

43
Se vede ca ai o tendinta de a obtine efecte cat mai realiste, si ca acorzi rabdarea necesara acestui
stil. Pentru un efect placut de profunzime, la o astfel de compozitie, adauga mai multe nuante inchise
la penajul pasarilor, si accentueaza putin contrastul cu cateva accente alb-negru.
Dupa modificarile facute, desi sunt subtile, pasarile ies mai bine in evidenta. In plus, albastrul adaugat
cerului aduce un plus de vitalitate, subliniind mai mult ideea de primavara insorita.
Compozitional, pictura aceasta este un caz fericit de incalcare a regulilor. Aparenta neregula este
data de faptul ca pasarea principala este centrata, iar numarul pasarilor este unul par (sunt doua).
Paritatea pasarilor este echilibrata insa e paritatea crengilor pe care stau ele, iar pozitia centrala este
echilibrata de catre triunghiul imaginar format de cele doua pasari si crengile pe care stau.

44
Pas cu pas, in imagini
Selectiile sunt facute, iti spun drept, de la cei mai talentati cursanti. Daca ti se pare un nivel prea inalt,
nu te speria. Este bine sa vezi cat mai multe exemple de la cei mai buni, pentru a avea o stacheta
ridicata. De ce? Pentru ca o stacheta ridicata inseamna ca vei tinde mai usor spre ceva mai bun, si
nu te vei complace la un nivel mediu. Daca iti doresti, nimic nu este imposibil!
Nicolae Marius David | Lacul Dezghetat - Ulei, 100x50

Nicolae Marius David | Luminis - Ulei, 40x80

Nicolae Marius David | De prin Narnia - Ulei, 30x40

Nicolae Marius David | Portret - Ulei, 20x30

45
Nicolae Marius David | Fata Afgana - Ulei, 33x28

Adriana Manea | Portrete in ulei, 20x30

46
Adriana Manea | Ulei, dupa Vladimir Volegov

47
Marinela Grigoras | Vestitor de primavara

Denisa Vlad | Reproducere - Pescar pe rau

48
Cuvant de incheiere
Am speranta ca aceasta carte iti ieste utila pentru o auto-evaluare a picturilor tale - mai vechi
si mai recente.
Exista cazuri in care, pe baza informatiilor primite, se pot face ajustari ale unor picturi mai
vechi nevernisate, fie ca sunt lucrate in acril, fie in ulei (nu si in cazul acuarelelor). Dar, aceste ajustari
nu cuprind problemele legate de perspectiva. Formele si perspectiva sunt lucruri pe care trebuie sa le
stabilesti prin schita, caci foarte greu pot fi corectate ulterior. Ceea ce poti face insa, este sa cresti
contrastul in punctul de interes.
Pe de alta parte, te sfatuiesc sa nu modifici primele tale picturi. Pe aceastea pastreaza-le ca
referinta. Peste cativa ani de la terminarea lor, poti compara cu cele mai recente picturi, si vei
constata evolutia. Sentimentul unei evolutii este foarte placut, foarte satisfacator.
Vreau sa-ti mai spun si urmatorul lucru: teoria e buna, dar, fara practica, sunt vorbe goale.
Ti-o spun din cauza propriei experienta. Am citit si invatat din multe carti, stiam ce trebuie sa
fac, dar, cand venea vorba de pus in practica, de multe ori persistam in greseala. Sunt sigura ca nu
sunt singura care dupa acumularea unui bagaj de cunostine, s-a luptat inca cu picturi mediocre. Ca in
orice domeniu, experienta isi spune cuvantul. Dar, sa nu confundam experienta cu varsta. Cunosc
artisti tineri care, prin puterea practicii si a auto-criticii, au crescut repede. De asemenea, cunosc
artisti trecuti demult de anii studentiei dar care s-au plafonat.
Pentru a nu cadea in capcana plafonarii, nu te mandrii niciodata cu picturile tale. Considera
intotdeauana ca se poate mai bine.

49
Despre autor
Laura Mateescu este pasionata de arta vizuala (si de natura), atat sub forma
tablourilor pictate cat si a fotografiilor. Iubeste sa picteze in ulei, acril, acuarela, dar,
mai ales pastel.
In ceea ce priveste peisajele in pastel, Laura este printre putinii romani care si-au
indreptat atentia spre acest mediu mai putin cunoscut.
A urmat Scoala Populara de Arte din Cluj-Napoca in timpul liceului, dar, nefiind multumita doar cu
informatia primita acolo, ea a devenit autodidacta, urmarind tehnicile de pictura ale artistilor
internationali. Este absolventa a Facultatii de Stiinte ale Naturii din Cluj, unde a expus pentru prima
data fotografii.
Dupa ce a trecut de 30 de ani, Laura Mateescu a inceput sa scrie despre tehnicile de pictura,
punand informatia insusita sub forma de carti si cursuri electonice, usor accesibile oricarui pasionat
de arte plastice.

Daca nu faci deja parte din grupul meu de cursanti, si termenii folositi in aceasta carte nu iti sunt
familiari, iti prezint care este oferta actuala de cursuri:

Curs complet de pictura Curs de pictura in ulei Curs de pictura in acril

(durata 6 luni) (durata 3 luni) (durata 4 luni)

Detalii AICI Detalii AICI Detalii AICI

50