DR.

NIOFNIAN DOIDGE

rllifte;
>D8
croierul vinilecator
miracolul nouropl asticiffitii
Tiaducere din limba englezl de
Liviu Mateescu

*qdr= sfanrlunui
tqi o p'robleml de strnltate,
mi- Editorul gi autorul
r pot decurge

il ce wtheite-urile oferite
b sau sI f, displrut
rfo miinile 1or.

E-Ercrrt, iar onlinunrl este

b.E-
Editura Paralela 45
 CupnrNs
sI arrrndil cel mai
silvedem vasta

whlalXVIII-lea

Caoint cittre citinr

Prefoyd.......... 11

experimentul e pe-
trcbuie sit fac[ ceea ce
barc circumstanlele ex-
sedicinei, 460-375 t. H.
Capitolul l
Un doctor se rlnegte, apoi se vindeci singur
Micbad Moskouia dacEerd cd &nerea ronicd poatefi dczttyatA...........19
Capitolul2
Un btubat lasl in urml simptomele de Parkinson
Cum ne aj*d exerci1iulfizic sd ne apdrdm de bolile degenratioe
gi sd atruiniim demenla ....,...,.........................:..... ..51

Capitolul3
Eapele vindeclrii neuroplastice
Cam Si de cefancyioneazd. ..........................119

Cepitolul4
Recablarea creierului prin intermediul luminn
Folosirea laminii pmtru trezirea circaitelor neuronale adormite ..,............133

Capitolul5
Moshe Feldenkrais: fizician 9i vindecltor cu centurl ne4grl
I/indecarea pmblenelor crebrale grave frin constintizarea mentald
anijcbii....... 179
 6W **aSttoyqq
$ uoN
tot
-- -' -" "Jffi
tW $ ewe$ao,4s&ph VqIil,fO4 wai TwgpatuaSy
gErrv
u muY
969"""--""."-"""-*- qoryot qcualqu{o g gp7 o pltgolt ?npoql O
Frnps.rlJ a{ulnu? gzrapuryordu IEnV
ueun$cas ug erp alglu:pu1
:ol rollgluruJ p 16 rogld "&pcq6
ptzu, uI u$nd pru'epar 3uns
rolauuosrad apunu aluol Igt"""""""""'"" "-""..-**aleg $ wtmw caalp p1o$ago;ul *rwh
grouoe armd g
3 ppqdrS
g1C..,......,,..,, on lnulrraydqawadupnotutry
ItuaFlr f,ruazlpC1uru aur,rpyzodqp u61
a pp;du3
o
rNY nS LW"-"-""-. ..".arysq{arrra apwt aqo
$
uqpnq qlrrtndo.qoqawg lrq leporeu w$aryltn
lpua6 {arug q,lo ug
!pprle3
 Pnrred.
,

Cartea de fagi prezintd o descoperire fundamentali: capacitatea uni-

cia creierului uman de a se vindeca. Odatl inleleasi aceastl capacitate,
multe afecliuni neurologice considerate incurabile sau ireversibile se pot
ameliora, adesea radical, iar in unele cazuri, dupl cum vom vedea, chiar
vindeca. Yoi afita cum acest proces de vindecare se nagte din proprietllile
foarte specializtte zle creierului - considerate anterior atat de sofistica-
te, incit aceastl extrem[ sofisticare nu putea sI nu aibd un pref: creierul,
spre deosebire de alte organe, nu se poate autorepara gi nu-gi poate reface
funcgiile pierdute. Carteade faglva ardta insl contrariul: tocmai complexi-
tatea creieruluifurnizeazl o modalitate de autoreparare 9i de imbunitilire
generall a funcgiontrrii lui.
Lucrarea de fall incepe acolo unde s-a incheiat prima mea carte,
Creierul se transformd*. Acest volum descrie cea mai important[ desco-
perire din domeniul inlelegerii raportului dintre creier gi minte de la in-
ceputurile gtiinlei moderne: creierul este neuroplasfic. Neuroplasticitatea
este acea proprietate a creierului care ii permite s[-9i schimbe structura
gi func$onalitatea ca reaclie la o activitate fizicn 9i o experien![ mentah.
Cartea anterioarl i-a prezentat pe mulgi dintre primii oameni de gtiin;i,
doctori, dar 9i pacienfi, care au folosit aceastl descoperire pentru arealiza
transformlri cerebrale uimitoare. inaintea 1or, transformlrile de aceasttr
naturi fuseseri aproape de neconceput. Timp de patru sute de ani, creierul
a fost vizut ca un organ imuabil; oamenii de gtiingi il considerau o maginl
fantastici formatl din piese disparate, fiecare cu o singuri funclie mentali

' Creierul se transformn. Experienlele neuro$Nticittilii, Ed. Paralela 45,2077.{n.tr.)

11
bine determinati gi localizatd,intr-o zon[ specificr din creier. Dacdo zon6. Togi pacienEii despre carc
eralezatd.- in urma unui atac vascular cerebral, a unei rlni sau boli -, nu nu se vor face bine niciodd-
mai putea fi reparatl, fiindci mapinile nu se por repara singure gi nici nu-gi rar menfionat in leglrurl o r
pot,cregte" piese de schimb noi. cercetrtorii credeau gi cr circuitele ne- ar fi pielea, oasele sau sistcu
uronale sunt definitive sau ,cablate", cu alte cuvinte, dacr te-ai nrscut cu gele se pot repara prin inho
un deficit mental sau cu tulburrri de invigare, suferi de aceste probleme func;ioneazl pe post de
pinr la moarte. Pe mlsurtr ce metafora maginii a evoluat, creierul a de- "pic-
menea celule, in ciuda dccc ii
venit un fel de computer cu structurl ,hardware', condamnatl si imbi- exista nicio dovadl cI ya fi vr
trineasci gi sr se degradeze in timp. o maginr se uzeazd: o folosesti, apoi cat sI explice acest fenomca I
o arunci. Astfel, orice incercare a persoanelor virstnice de a-9i impiedica format din milioane de cirti
declinul creierului prin activitrli mentale gi exercilii fizice era considera- gi-a pierdut capacitatea de a tr
td o pierdere de timp. te. Chiar dacl se vor glsi cch
Muroplasticienii, cumi-am numitpe oamenii de gtiintrI care au demon- intrebarea dac[ ar fi de fohr
strat plasticitatea neuronalr, au respins doctrina creierului neschimbabil. amefitor de complexele circd
Dispunind de instrumente care le-au permis sr observe pentru prima datr sibih, cele mai multe trete-r
activitlgile microscopice din creierul aiu, au ariltat cdaceste se schimbi pe
,propteascl sistemul in cldcn
parcursul funcgionrrii. in anul2000, Premiul Nobel pentru Medicinr a rea temporarl a echilibrului d
fost decernat pentm demonstrarea faptului ci numlrul conexiunilor dintre medicamentaf ia, simptom&
neuroni cregte in timpul procesului de invigare. Eric Kandel, cercetxtorul A rezultat ctr creierul e d
din spatele acestei descoperiri, a arfutat gi cr inv[Earea poate si ,activeze" urmiltoare, vom arlta cI aq
genele care schimbr structura neuronali. Au urmat sute de studii care au ronilor de a comunica constr[
demonstrat ctr activitatea mentah nu este numai produsul sistemului ner- gi recrea, clipn de clipl, noi o
vos, ci si unealta care il modeleazr. Neuroplasticitatea a readus spiritul la decare. Este adevlrat cii, ia r
locul slu binemeritat in medicina modernl gi in via;a oamenilor. abilitE;i de autoreparare, prrr
abilite;i noi, mai toate exprct
RevoluEia intelectuali descrisi in creierul se transformiia fost doar in-
ceputul. Azi, in cartea de fa;I, v[ prezint uimitoarele progrese fhcute de o Fiecare povestire relatatl
a doua generagie de neuroplasticieni care, eliberagi de nevoia de a dovedi modalitl$lor de vindecare u
existenEa plasticitelii, au putut str se dedice inlelegerii gi exploatrrii formi- tipuri diferite de vindecare, u
dabilei sale puteri. Am crlrtorit pe cinci continente ca sil-i intilnesc - oa- cil unele abordlri privesc str
meni de gtiingi, clinicieni gi pacienlii lor - gi sr le ascult povegtile. unii propus in Capitolul3 un prir
dintre acegti oameni de gtiingr lucreazr in laboratoarele ultramoderne ale uroplastice, care ii va permia
lumii occidentale; al$i sunt clinicieni care aplici aceasti gtiingr in coti- La fel ca descoperirile di
dian; iar al$i sunt medici gi paciengi care au descoperit neuroplasticitatea gi descoperirea neuroplastkil
intimphtor gi au perfecEionat tehnici de tratament eficiente, chiar inainte orat un numlr uluitor d" po
ca ea si fie demonstratl in laborator.
taliate, relevante pentru paci
t2
rpecificn din creier. DacI o zonl
rtb,ral, a unei rini sau boli -, nu
Epor rcpara singure gi nici nu-gi
kii credeau gi cI circuiteie ne-
h cuvinte, dacl te-ai niscut cu
$re, suferi de aceste probleme
Efinii a evoluat, creierul a de-
Edware", condamnati sI imbi-
se uzeazI; o folosegti, apai
"f.I
rdor virstnice de a-gi impiedica
r;i exerci;ii fizice era considera-
rcrii de gtiingl care au demon-
mina creierului neschimbabil.
nb si observe pentnr prima datl
n arltat ci acesta se schimbi pe
miul Nobel pentru Medicinl a
id numirul conexiunilor dintre
i{ere. Eric Kandel, cerceti,torul
cI invi.tarea poate se ,activeze"
Au urmat sute de studii care au
rrrmai produsul sistemului ner-
;irsticitatea a readus spiritul la
f, F in viaja oamenilor.
'azl sc transformi a fost doar in-
:imitoarele progrese flcute de o
diberagi de nevoia de a dovedi
: iugclegerii gi exploatlrii formi-
rtitrente ca str-i intilnesc - oa-
- S si le ascult povegtile. Unii
rhboratoarele ultramoderne ale
c eplicl aceaste gtiinfl in coti-
l &xoperit neuroplasticitatea
fr'ment eficiente, chiar inainte
Togi pacienEii despre care e vorba in cartea de faln au primit vestea cI
nu se vor face bine niciodatd. Timp de decenii, cuvdntul vindecare a fost
rar menfionat in legiturtr cu creierul, spre deosebire de alte organe cum
ar fi pielea, oasele sau sistemul digestiv. in rrreme ce pielea, ficatul gi sdn-
gele se pot repara prin inlocuirea celulelor distruse cu celule stem care
funcgioneazl pe post de ,piese de schimb", creierul plrea cI nu posedl ase-
menea celule, in ciuda deceniilor de cercettrri. Odatl mort un neuron, nu
exista nicio dovadi c[ va fi vreodattr inlocuit. Oamenii de gtiinll au incer-
cat sI explice acest fenomen in termeni evoluEionigti: devenind un organ
format din milioane de circuite inalt specializate, creierul pur gi simplu
gi-a pierdut capacitatea de a furniza piese de schimb pentru acele circui-
te. Chiar dactr se vor glsi celule stem cerebrale (neuroni bebelugi), se pune
intrebarea dacl ar fi de folos. Cum s-ar putea integra in sofisticatele gi
amefitor de complexele circuite ale creierului? Vindecarea plrdnd impo-
sibill, cele mai multe tratamente s-au bazat pe o medicamentafie care sI
,propteascl sistemul in cddere" gi sI atenueze simptomele prin modifica-
rea temporarl a echilibrului chimic al sistemului nervos. Dar, dac[ opre$ti
medicamentafia, simptomele revin.
A rezultat ctr creierul e atit de sofisticat pentru binele slu. in paginile
urmltoare, vom artrta ci aceastl complexitate,bazatil pe capacitatea neu-
ronilor de a comunica constant intre ei prin impulsuri electrice 9i de a crea
gi recrea, clipl de cliptr, noi conexiuni, este sursa unei forme unice de vin-
decare. Este adevlrat cI, in cursul specializlrii, s-au pierdut importante
abilitlfi de autoreparare, prezente la alte organe. Dar creierul a dobindit
abilitEgi noi, mai toate expresii ale plasticitlgii cerebrale.
Fiecare povestire relatattr in aceast[ carte ilustreazl un aspect diferit al
modalitlyilor de vindecare neuroplastici. Explorind tot mai profund aceste
tipuri diferite de vindecare, am inceput sI fac distinc;ie intre ele gi s[ ingeleg
cI unele abordlri privesc stadii diferite ale procesului de vindecare. Am
propus in Capitolul3 un prim model al diferitelor etape ale vindecirii ne-
uroplastice, care ii va permite cititorului s[ injeleag[ cum se umonizeazd.
La fel ca descoperirile din domeniul medicamentelor gi aI chirurgiei,
$ descoperirea neuroplasticittrfii a dat nagtere unor terapii care au ameli-
orat un numlr uluitor de patologii. Ve;i glsi cuzuri, multe extrem de de-
teliate, relevante pentru pacienfii (sau cei care ii au in grijl) care suferl de
13
#|rp
probleme legate de o durere cronicr, un atac cerebral, un accident vascular
obFo. un escmen€a nEt
cerebral, un traumatism cranian, o leziune cerebrah, o formr. de parkinson,
ce majoritatea caarrila
o sclerozi in plrci, o form[ de autism, un deficit de atengie, o tulburare Bineinleles, viodco
de invrlare (inclusiv dislexie), o tulburare senzoriah, un retard de dezvol- mcreu punctul ccntnl r

tare, lipsa unei pirgi din creier, o depresie sau anumite tipuri de cecitate.
ccrcetiltorii sI intrcnt
De unele dintre aceste boli majoritatea paciengilor se vinJeci complet. in
lc atiingifice. De .ltEt
a,lte cazuri, e posibili o atenuare a maladiei. vefl descoperi prringi crrora
asupra neuroplasticid
medicii le-au spus cr copiii lor autigti sau cu leziuni cerebrale nu vor urma cum s[ utilizezc ccl I
niciodati un parcurs educalional normal, dar care i-au vrzut pe aceiagi co-
de neurogtiingl occirltr
pii absolvind, mergind chiar la universitate, devenind independengi gi le- nezii tradi$onah, mcd
gind prietenii profunde. in alte situagii, maladia rlmine, dar simptomele fi tai-chi, judo sau yog
ei cele mai suprritoare sunt reduse considerabil. Mai existi alte;ituafii,
li refuzat multi vremc rI
in care riscul de a suferi de o boalr de tip Alzheimer (caracterizati de redu- unei influenge a spirini
cerea plasticitilii neuronale) este redus semnifi cativ (veziin Capitolele
2 gi cere au recurs la ea ''-l
4) gi sunt prezentate diferite mijloace de potengare a plasticitxgii cerebrale.
ticitatea creetzi. o trrna
rii, rlmase instrlinale r
cele mai multe dintre tratamentele prezentate aici folosesc energia
sub formi de lumini, sunet, vibrafii, electricitate gi migcare. Aceste dife-
-
Poate plrea surpda
rite energii trezesc capacitatea de vindecare a creierului in mod natural gi losesc adesea corpul $ r
noninvaziv, prin intermediul crilor corporale gi senzoriale. Fiecare dintre gi informagiei cltre crti
simgurile noastre transformr una dintre multiplele forme de energie din
conecteaztr la lume, cec
jurul nostru in semnale electrice indispensabile funclioni.rii neuronale. ral gi mai pugin invazir
voi explica cum este posibil sr recurgem la aceste forme de energie pentru Unul dintre moti*
a modifica configurafia acestor semnale si, ulterior, structura cerebrali.
ca mijloc de a ajungc I
In cilrtoriile mele, am vdzut cazuride autism vindecate cu succes prin recentl care tinde sl-lo
sunete emise in ureche, deficite de atentie tratate prin vibratii aplicate pe plexitate superioari rc{
ceafh, simptome de sclerozr in plici gi sechele de accidente vasculare ce- creierul nostru" afirmlr
rebrale atenuate prin stimulrri electrice de micr intensitate pe limbi. Am
stlpinul atotputernig i
intilnit gi persoane cu leziuni cerebrale acitor stare s-a ameliorat cind s-a Acest punct de vod
focalizat energialuminii pe ceafa lor, altele care gi-au reglat somnul c6.nd
gii gi specialigtii in nan
aceastr energie a fost dirijati pe nasul lor gi chiar o femeie care-gi datorea-
lor, au inceput si intrwr
zilviaga unei injecgii intravenoase cu luminr. in sfhrsit, amvdzut o fatd.,
tul corpului. Au descq
niscutr. cu o parte uriagi a creierului lipsl, usuratl de problemele cogniti-
cular cerebral nu i9i po
ve gi de paralizia aproape totalr prin migclrile lente gi blinde ale
terapeu- cum are senzagia, ci dc
tului pe corpul ei. voi ariita cum toate aceste tehnici stimuleazr trezesc secolele al XIX{ea 9i r
9i
circuite neuronale adormite. unul dintre cele mai eficiente mijloace de a ta corpului in interioru
14
:crrebral, un accident vascular
rebrali, o formI de Parkinson,
ddicit de atentie, o tulburare
mzoriali, un retard de dezvol-
m anumite tipuri de cecitate.
i:ngilor se vindeci complet. in
r. Yeti descoperi piringi clrora
I hziuni cerebrale nu vor urma
tr crrE i-au vlzut pe aceiagi co-
; dcr.enind independentri gi le-
rlrdie 1funine, dar simptomele
*iL llai existl si alte situagii,
ficimer (caracterizati de redu-
dficariv (vezi in Capitolele 2 9i
:n!2re a plasticitigii cerebrale.
zentate aici folosesc energia -
ir.irrls si migcare. Aceste dife-
re creierului in mod natural gi
le;i senzoriale. Fiecare dintre
nhiplele forme de energie din
nbile funcgionlrii neuronale.
ste forme de energie pentru
uherior, structura cerebrall.
mism vindecate cu succes prin
rrtare prin vibragii aplicate pe
dc de accidente vasculare ce-
mii intensitate pe limbI. Am
ttr stare s-a ameliorat cind s-a
cere ;i-au reglat somnul cind
fiier o femeie care-si datorea-
rL In sfirgit, amvlzut o fatl,
ryunti de problemele cogniti-
ile lente gi blinde ale terapeu-
e ehnici stimuleazi gi trezesc
{c mai eficiente mijloace de a
obgine un asemenea rezultat e inslgi folosirea gindului, ceea ce explict de
ce majoritatea cazurilor relatate combinl congtiinfa mentah gi energia.
Bineingeles, vindecarea prin spirit gi energie, noui in Occident, a fost
mereu punctul central al medicinei orientale tradigionale. Abia azi incep
cercetltorii sl intrevadi funcgionarea acestor practici ancestrale ca mode-
le gtiinlifice. De altfel, e interesant de observat impactul acestor tradilii
asupra neuroplasticienilor pe care i-am vizitat. Majoritatea au descoperit
cum s[ utilizeze cel mai bine neuroplasticitatea coroborind cunogtinfele
de neurogtiinfi occidentah cu practicile medicale orientale (medicina chi-
nezl tradigionah, meditagia 9i vizualizarea budistl, artele marfiale cum ar
fi tai-chi, judo sau yoga gi medicina energetic[). Medicina occidentali a
rcfuzrt multi vreme s[ ia in considerare medicina orientall, negind ideea
unei influenge a spiritului asupra creierul, in ciuda miliardelor de oameni
care au recurs la ea timp de milenii. Cartea de fag[ va arita cum neuroplas-
ticitatea creeazd o punte intre cele doui mari tradilii medicale ale omeni-
rii, rlmase instrlinate una de alta pdnd, azi.
Poate plrea surprinzltor c[ metodele de vindecare descrise in carte fo-
losesc adesea corpul 9i simgurile ca artere principale de transfer al energiei
9i informaliei cltre creier. Cu toate acestea, sunt clile prin care creierul se
conecteazl la lume, ceea ce explici de ce reprezintl mijlocul cel mai natu-
ral gi mai pulin invaziv de a le solicita.
Unul dintre motivele pentru care clinicienii au llsat deoparte corpul
ca mijloc de a ajunge la creier gi de a-l vindeca rczultd. dintr-o concepfie
recentl care tinde s[-l considere pe acesta din urmi ca un organ de o com-
plexitate superioarl restului corpului qi esenga fiingei noastre. ,Noi suntem
creierul nostru" afirml aceastl concepfie comunl, care face din acest organ
stlpinul atotputernic, in timp ce corpul este supusul care execut[ ordinele.
Acest punct de vedere a fost acceptat acum 150 de ani, cind neurolo-
gii 9i specialigtii in neurogtiinfe, intr-una dintre cele mai mari reugite ale
lor, au inceput s[ intrevadl mecanismele prin care creierul controleazl res-
d corpului. Au descoperit ci, atunci cind o victiml a unui accident vas-
cular cerebral nu igi poate migca un picior, problema nu vine de la picior,
flrm are senzafia, ci de la regiunea cerebrali care controleazl piciorul. in
secolele al XIX{ea gi al XX-lea, experfii in neurogtiinge au realizat har-
ta corpului in interiorul creierului. Dar riscul acestei cartografieri era ca
15
 ei str inceapr s[ ingeleagr creierul ca ,locul in care se intimpltr
totul".rJnii urgenl[: dac[ se sparge un vas & t
specialigti au inceput str discute despre creier ca despre o entitate
sepera- chirurgie invazivd gi de un neurai
tL de corp, sau ca gi cum corpul n-ar fi decit un ,p.ndi.",
o simprl infra- ze. insl aceste comparagii pun e&
structurl menitl sl-l secundeze.
bil sI ,domini" natura nu este dcd
or, aceasti viziune a unui creier suveran nu este corecttr. creierul a in cadrul acestei metafore, cd
aptrrut la multe milioane de ani dupd corp,pentru a-l asista. bItilie,
Dupr ce a fost cit un cimp de iar paciem
dotat cu un organ cerebral, corpul a evoruai astfer incit sr interacpioneze
gi confruntirii dintre cei doi mari rr
sr se adapteze unul la celrlalt. Nu numai creierul trimite
mesaje .r,r" org"- tare care ii va decide soarta. Acer
nism, pentru a-l influenga, ci gi acesta din urmr trimite mesa.le
ctrtre creier, modul in care mul$ doctori vorba
pentru a acgiona asupra lui, de unde o comunicare bidireqionaltr
constantr. tlrile, mai pugin interesante in otl
Corpul congine o multitudine de neuroni: numai in intestin sunt
o suttr de modernl gi pe analizele lor de leh
milioane. Numai in manualele de anatomie creierul este izolat
de corp gi in-
chis in cap. Din punct de vedere funcgionar, creierur este
intotdeauna legat Pe de altl parte, abordarea ff
de restul organismului gi, prin intermediul simgurilor, de
lumea exterioar[. pacientului la toate nivelurile: ma
Neuroplasticienii au invrfat sr foloseasctr aceste ctri corporale
spre creier in abordare nu se reglseste numai in
scopuri terapeutice. Astfel, atunci cind o persoantr nu-gi
poate migca pi- dicina occidentah. Astfel, plrint:
ciorul dupz un accident vascular cerebral, e uneori posibiisr trezegti
cir- deja in corp vindecltorul suprcm
cuitele adormitc din creierul rtrnit s[ faci piciorul paralizat
9i sd,efectueze aliali care lrcreazd, ct natura P€d
miqclri. corpul 9i spiritul devin parteneri in vindecarea creierului
pi carac- priile capacitlli de vindecare.
terul noninvaziv al acestor abordtrri face efectele secundare
aproape nule. in aceastl viziune, profesionip
pra deficitelor pacientului (oricfo
Dacr ideea de tratamente eficace gi noninvazive pentru problemele regiuni cerebrale adormite care et
neurologice pare prea frumoastr. pentru a fi adevrratr, e in mare
parte din fictr gi acele capacitlgi existente cz
motive istorice. Medicina modernr a aprrut odati cu gtiinga modeini,
con- concentrare nu inseamnl o inloo
ceputr ca o tehnicr de dominare a naturii, pentru,bunlstarea omenirii",
trecut cu o utopie neurologicl le I
afa cum spune Francis Bacon, unul dintre fondatorii ei. Ideea
de domi- rea unui fals pesimism cu o sPcrr
nare a dat nagtere multor metafore militare folosite in practicile
medica- te de vindecare a creierului se pa
le de zi cu zi, dupr cum aratii Abraham Fuks, fost decan la fi ajutaii de fiecl
Facultatea de togi pacienEii pot
Medicinr a universitrpi McGill. Medicina a devenit o,bltrlie" impotri-
care va fi rezultatul pinr cind pa
va bolii, medicamentele sunt,gloange fermecate",
medicina duce un ,rtrz- meniul medicinei, nu decide si[ d
boi impotriva cancerului" gi ,combate sIDtr prin intermediul
,ordinelor in limba englez7', verbul Dar
doctorului", care provin dintr-un ,arsenal terapeutic", cum igi numai,l
numesc doc- haelan, care nu inseamnl
torii mulimea de trucuri terapeutice. Arsenaicare acordtr un mare militarl r
respect indepirtat de metafora
metodelor invtzivede tratament high-tech, ca avind un
mai mare caracter dominare, dioide et inpera.
gtiin;ific decit cele noninvazive. Nimeni nu contest[, categoric,
necesita- Urmerzd povestirile mai mu
tea unei atitudini margiale in anumite momente,
in specialin medicina de ierul, 9i-au recuperat plrEi picrt
rl in cere sc intimpltr totul".lJnii
rcir ca despre o entitate separa-
cclt un apendice, o simpll infra-
EDrn nu este corectl. Creierul a
tpcotru a-l asista. DupI ce a fost
rdl incit sitinteracfioneze ti
dcrul trimite mesaje cltre orga-
rrat trimite mesaje ctrtre creier,
rrlzrt bidirecgionaltr constantil.
i u"mai in intestin sunt o sutl de
bcreinl este izolat de corp gi in-
r[ crcied este intotdeauna legat
ildmgurilor, de lumea exterioarl.
rcte cli corporale spre creier in
o pcrsoanl nu-gi poate migca pi-
I e uneori posibil sI trezegti cir-
rci piciorul paralizat sI efectueze
iin vindecarea creierului gi carac-
*ctele secundare aproape nule.
mrinyazive pentru problemele
fi dcvlratl, e in mare parte din
utodatl cu ftiinfa moderni, con-
n' pcntru omenirii",
"bunilstarea
nc fondatorii ei. Ideea de domi-
rrc folosite in practicile medica-
Fuls, fost decan la Facultatea de
ia a devenit o ,bdttrlie" impotri-
Gate", medicina duce un,rtrz-
DA' prin intermediul,ordinelor
lcrzpcutic", cum i9i numesc doc-
:ad care acordl un mare respect
L, ca evind un mai mare caracter
, [r contestl, categoric, necesita-
rnte, in special in medicina de
urgenfl: dacl se sparge un vas de sdnge din creier, pacientul are nevoie de
chirurgie invazivd gi de un neurochirurg cu nervi de olel care s[-l opere-
ze. insl aceste comparafii pun adesea gi probleme, iar speranfa cI e posi-
bil sI ,,domini" natura nu este decit un vis naiv.
in cadrul acestei metafore, corpul pacientului este mai pugin un aliat,
cit un cimp de blt[lie, iar pacientul este un spectator pasiv gi neajutorat al
confruntirii dintre cei doi mari antagonigti: doctorul si boala - confrun-
tare care ii va decide soarta. Aceast[ atitudine a ajuns sI se reflecte gi in
modul in care mulgi doctori vorbesc azi cu paciengii, intrerupindu-le rela-
tlrile, mai pufin interesante in ochii lor de specialigtibm4ipe tehnologia
modernl gi pe analizele lor de laborator.
Pe de altl parte, abordarea neuroplastici necesiti implicarea activd a
pacientului la toate nivelurile: mental, neurologic 9i corporal. O asemenea
abordare nu se reglsegte numai in tradifia medicall orientall, ci 9i in me-
dicina occidentald. Astfel, pirintele medicinei gtiingifice, Hipocrat, vedea
deja in corp vindecitorul suprem gi considera doctorul gi pacientul drept
aliali care lucreazi. cu natura pentru a ajuta organismul si-gi activeze pro-
priile capacitngi de vindecare.
in aceastl viziune, profesionigtii sinetlfii nu se concentreazi doar asu-
pra deficitelor pacientului (oricdt ar fi acestea de importante), ci cautl 9i
regiuni cerebrale adormite care ar putea fi activate. De asemenea, identi-
ficI capacitili existente care ar putea facilita recuperarea. Aceastl
gi acele
concentrare nu inseamnl o inlocuire naivi a nihilismului neurologic din
trecut cu o utopie neurologicl la fel de extrem[ - cu alte cuvinte, inlocui-
rea unui fals pesimism cu o speranfl degart[. Metodele recent descoperi-
te de vindecare a creierului se pot dovedi eficace si dacl nu garanteazl cl
togi pacienlii pot fi ajutali de fiecare dati. Iar adesea, pur si simplu nu gtim
u^iu€ v8 fi rezultatul pini cind pacientul, indrumat de un specialist in do-
meniul medicinei, nu decide si dea o gansi noilor abordlri.
in limba englezl,verbul beat (a oindeca) provine din engleza veche,
fut hn, care nu inseamni numai,,a trut{, ci 9i,a unifica' - un concept foarte
:ndeplrtat de metafora militard a vindeclrii, cu nogiunile ei de divizare 9i
iominare, diaide et impera.
Urmeazd, povestirile mai multor persoane care gi-au transformat cre-
rrul, gi-au recuperat plrgi pierdute din ele insele sau gi-au descoperit
17
capacitrfi liuntrice pe care nu blnuiseri c[ le au. Dar dincolo de tehni-
cile folosite, adevdrata minune consti in modul in care creierul a evoluat
milioane de ani, dind nagtere la facultrli neuroplastice sofisticate la o
9i
minte care isi poate dirija propriul proces de regenerare, unic in felul siu.
Crtt

Un doctor se rfuq
i

Micbadl
-i
al
cd durerea

,l

rl

Michael Moskowitz, dcl

list in durere, s-a glsit adcq
priul slu cobai. :

Bine fhcut, plin de vioicl

timetri, Moskowitz aratl cul
ani pe care ii are. Poartl octd
argintiu destul de lungi, mul
sub buza inferioar[. Ze;r,:rbrry1
moderatorul unei intruniri scd
de Medicini a Durerii. Cuo;
rea sI se simtl in largul lui int
9i o c[magI in culori vii, pe fl
curi gi a reugit si scoatl la iil
alta, am ajuns s[ discutim rl
de sistemele de clasificare c-
alr - de a uita cu uguringl cI
Ca mine, de exemfi
- Poftim? am intrebdr
-