Neuropsihologia clinică

Neuropsihologia
clinică
Neuropsihologia clinică
Neuropsihologia
clinică
Neuropsihologia clinică
Neuropsihologia
clinică
Prof. Ion V. Moldovanu
Neuropsihologia clinică
• INN
• USMF “N.Testemitanu”
 Introducere

Două revoluţii paralele:

Cosmologia
Neuroştiinţele
Neuropsihologia clinică
Introducere
The Paradoxical Brain Introducere
Prefaţă

Studiul creierului uman a fost în mod diferit

menționată ca "ultima frontieră mare", sau o
provocare echivalentă cu cea de a înțelege
universul.
Cosmologia si Neuroştiinţele, de fapt, au
aceleași lucruri în comun. Galaxia noastră, Calea
Lactee, are mii de milioane de stele și unii
savanţi au presupus ca numărul de stele din
Calea Lactee, ar putea fi similar cu numărul de
celule în creierul uman.

Narinder Kapur
The Paradoxical Brain Introducere
Prefaţă

Studiul creierului uman a fost în mod

diferit menționată ca "ultima frontieră mare",
sau o provocare echivalentă cu cea de a
înțelege universul.
Cosmologia si Neuroştiinţele, de fapt, au
aceleași lucruri în comun. Galaxia noastră, Calea
Lactee, are mii de milioane de stele și unii
savanţi au presupus ca numărul de stele din
Calea Lactee, ar putea fi similar cu numărul de
celule în creierul uman.

Narinder Kapur
The Paradoxical Brain Introducere

Prefaţă
În ultimele două decenii, de
dezvoltare vertiginoasă a neuro-
imagisticei si metodelor de detecție a
tehnologiilor avansate în astrofizică
au transformat radical atât domeniul
Neurologiei și domeniul Cosmologiei.

Narinder Kapur
The Paradoxical Brain Introducere

Prefaţă
În ultimele două decenii, de
dezvoltare vertiginoasă a neuro-
imagisticei si metodelor de detecție a
tehnologiilor avansate în astrofizică
au transformat radical atât domeniul
Neurologiei și domeniul Cosmologiei.

Narinder Kapur
“Instrumentele”
astro-fizice
•Telescopul spațial Hubble este un telescop plasat pe orbită în jurul Pământului, numit așa
Introducere
•Telescopul spațial Hubble este un telescop plasat pe orbită în jurul Pământului, numit așa
Introducere

Hubble

Telescopul spațial Hubble este un telescop

plasat pe orbită în jurul Pământului, numit
așa după astronomul american Edwin
Hubble
24 aprilie 1990
Other images from Hubble
Introducere
 Introducere

International Space Station

Introducere
 Introducere

The Milky Way

Then we have the Ant’s Nebula so called because of its shape
and located 3000 and 6000 light years.
Then here is the Esquimo Nebula at 5000 light years.
In fourth place the Cat’s Eye Nebula.
Fifth place the Hour Glass Nebula located 8000 light years
the result of an exploding star.
In 6th place, we have a part of the Cone Nebula at 2,5 light years
Milky Way (our sun is indicated)
The Earth with clouds
The Earth without clouds
Introducere
“Instrumentele”
neuro-ştiinţifice
 RMN – IRM - RM
 Principiile de baza ale explorarii imagistice prin rezonanta
magnetica se bazeaza pe fenomenele studiate de fizica
particulelor.
 In momentul in care asupra atomilor de hidrogen actioneaza
un camp magnetic puternic, acestia se "aliniaza" spre o
anumita directie.
 Apoi acestea sunt expusi unor impulsuri de unde radio.
Acest lucru produce o reorientare a atomilor de hidrogen.
 Timpul de revenire la directia initiala difera de la un tesut la
altul, oferind medicilor o cale de a le deosebi unele de altele,
astfel putand sa se deosebeasca structurile anatomice intre ele.
 Receptorul scanerului IRM detecteaza toate aceste schimbari,
informatiile fiind procesate de catre un computer pentru a fi
elaborata o imagine.
Isidor Isaac Rabi
29.07.1898 (Polonia)

11.01.1988 (SUA)

Premiul Nobel pentru Fizică

pentru metoda de rezonantă
de măsurare a proprietăților
magnetice ale nucleelor
atomice.
1944
 Premiul Nobel pentru Fizică 1952

Felix Bloch Edward Purcell

Zurich, Switzerland United States
23.10.1905, - 10.09.1983 30.08.1912 – 7.03.1997
RMN - IRM
Seiji Ogawa (specialist în biofizică)
fMRI
Este primul care a
descoperit imagistica de
rezonanță magnetică
funcțională (fMRI).
Metoda de fMRI este
utilizată pentru vizualizarea
regiunilor activate prin
stimulare externă în
creierul uman viu
Seiji Ogawa
fMRI

19.01.1934
Rezonanţă Magnetică Funcţională
(fMRI)
 Introducere
fMRI
Introducere
Introducere
 Introducere

Tomografie cu emisie de pozitroni

Principiul metodei
Marcarea a diverse substanţe biologice (de ex. glucoză, aminoacizi, ligandoreceptori), cu izotopi
ce emit pozitroni (11C, 18F, 13N, 15O). Preparatul radiofarmaceutic (radiofarmocon) este
introdus în organismul bolnavului, urmând stabilirea imaginii distribuţiei acestuia
 Introducere
Indicaţiile metodei PET

 diagnostic precoce a tumorii –recunoaşte transformările maligne

prin intermediul metabolismului intensificat,înainte ca schimbările
morfologice să poată fi depistate.
 estimarea neinvazivă a malignităţii tumorii;
 detectarea recurenţelor, în special în prezenţa de markeri tumorali
crescuți
 Neuropsihologie: Întrebări majore
1. Afazia. Definiţie. Deosebirea de disartrie
2. Agnozia. Tipurile de agnozie. Prosopagnozia
3. Definiţia apraxiei şi formele ei clinice
4. Sindromul lobului frontal
5. Sensory Neglect Syndrome. Definiţie
6. Alte manifestări clinice în leziunea lobului parietal
7. Leziunea lobului temporal - manifetări clinice
8. Lobul occipital - semnele de leziune
9. Demenţa. Definiţie.
10. Maladia Alzheimer şi demenţa vasculară
Predecesorii Neuropsihologiei:
Frenologia
 Neuropsihologia
Disciplină care studiază funcţiile mentale
superioare în cadrul raportului lor cu
structurile cerebrale*

(Hecaen H. 1973 )

► înţelegerea relaţiilor dintre creier şi

comportament
► funcţionarea creierului ce produce o varietete de
acţiuni proprii fiinţei umane
Paul Pierre Broca (1824 - 1880)
Zona Broca
In 1861 Broca descrie cazul unui pacient, care
a pierdut capacitatea de vorbire (putea doar să
emită zgomote şi sunete neinteligibile)

La necropsie s-a constatat o leziune în zona

cortexului frontal al emisferei stângi.

Actualmente, această deteriorare este referită

zonei Broca ce determină afazia Broca: vorbile
lentă, înceată cu o structură gramaticală foarte
simplă
DR. CARL WERNICKE
(1848-1904)

 Celebru prin lucrarea sa despre afazia

sensorială (1874) şi poliomielita
hemoragică superioară, ambele îi
poartă numele
 Carte despre leziunea capsulei
interne
 Manual de neurologie.
Asimetria funcţională
a emisferilor cerebrale
 Asimetria funcţională a emisferilor
cerebrale
 Două structuri simetrice = aceleaţi funcţii?
(ochi, urechi,rinichi, plămâni)

 Broca 1861,Wernicke 1874 şi conceptul “emisferei

dominante”

• Curentul localizator
(creierul un mozaic de centre funcţionale)

• Curentul globalist
(creierul o masă omogenă cu excepţia ariilor motorii şi
senzoriale primare)

“A localiza leziunea care duce la pierderea vorbirii

şi a localiza vorbirea sunt două lucruri diferite”
(Jackson,1864)
 Asimetria funcţională a emisferilor
cerebrale (II)

Comisurotomia, creier
secţionat (split-brain)

 Conceptul de asimetrie
funcţională
 Asimetria funcţională a emisferilor
cerebrale (II)

Comisurotomia, creier
secţionat (split-brain)

 Conceptul de asimetrie
funcţională
 Conflictul
interemisferic
(intermanual)
 TEST
În ce sens se învârte balerina?

Dacă poţi vedea

balerina mişcându-se Unii pot sesiza ambele
în sensul acelor de sensuri, alţii doar un
ceasornic, îţi utilizezi singur sens.
emisfera dreaptă a
creierului.

Dacă poţi vedea

Dacă o vezi ambele sensuri (pe
mişcându-se în sens rând), spun experţii că
invers acelor de IQ-ul este peste 160.
ceasornic, atunci îţi
foloseşti emisfera
stângă a creierului.
 Neuropsihologia clinică

analiza modificărilor capacităţilor

♦ intelectuale
♦ de percepţie
♦ limbaj
♦ memorie
♦ personalitate

apărute în urma unei leziuni cerebrale

Paul Pierre Broca (1824 - 1880)
Zona Broca
In 1861 Broca descrie cazul unui pacient, care
a pierdut capacitatea de vorbire (putea doar să
emită zgomote şi sunete neinteligibile)

La necropsie s-a constatat o leziune în zona

cortexului frontal al emisferei stângi.

Actualmente, această deteriorare este referită

zonei Broca ce determină afazia Broca: vorbire
lentă, înceată cu o structură gramaticală foarte
simplă
DR. CARL WERNICKE
(1848-1904)

 Celebru prin lucrarea sa despre afazia

sensorială (1874) şi poliomielita
hemoragică superioară, ambele îi
poartă numele
 Carte despre leziunea capsulei
interne
 Manual de neurologie.
 AFAZIA
Afazia este o alterare achiziţionată a
limbajului în rezultatul unei leziuni
cerebrale
Nu se consideră afazie:

Deficienţele de însuşire ale limbajului

leziuni precoce
insuf. dezvoltării creierului
autizm
surditate

Tulburări psihice

Atingere sensorială

Paralizia organelor efectorii

disfonie
dizartrie
Afazia motorie (Broca)
Afazia Broca este o varietate a afaziilor non fluente, care se
caracterizează prin reducerea discursului. (N =90 c/min)
Vorbirea e:
rară, constând esenţial din nume, verbe tranzitive şi adjective
esenţiale;
cuvintele scurte sunt omise, dând limbajului un stil telegrafic,
agramat.
eforturile bolnavului pentru a vorbi şi mimica sa denotă prezenţa
conştiinţei erorilor cu reacţii de enervare sau angoasă frecvente.

Discursul e:
aspontan
încetinit
monoton
silabisit
laconic
emis cu efort ( disprozodie )
cu embol verbal
Afazia motorie (Broca)
Comprehensiunea orală ( înţelegerea limbajului adresat
pacientului ) este relativ păstrată

Denumirea la ordin a obiectelor şi imaginilor e corectă şi în

absenţa apraxiei pacienţii execută comenzile simple

Cauza:
consecinţa unei leziuni ischemice, interesând emisfera stângă şi
se asociază cu o hemiplegie dreaptă cu sau fără
hemianestezie, apraxie bucco-facială, eventual cu apraxie ideo-
motorie.
Fluenţa verbală
 Fluenţă categorială* :
 denumiri de animale 2 min
 Fluenţa fonematică:
 Cuvinte comune ce încep cu litera “m”
 Scorul
 < 20 pentru denumiri de animale (16)
 < 15 pentru cuvinte comune (10)

 Variază în funcţie de nivelul socio-cultural

 Afazia senzorială (Wernicke)
Afazia Wernicke- afazie fluentă
(producţie verbală abundentă şi incoerentă).
Limbajul este :
 normal articulat
 spontan
 logoreic (incontinuu)
 parafazii, neologisme asemantice
 test.cuvintelor decupate:
/iepurii/ / vânează/ /vânătorul/
 Afazia senzorială (Wernicke)
 Conţinutul discursului este, ca regulă, lipsit de sens
neînţeles pentru persoanele înconjurătoare

 Anosognozia

 Comprehensiunea pacientului e perturbată

 Afazia Wernicke se manifestă în absenţa hemiplegiei. O

hemianopsie laterală omonimă pe dreapta se asociază frecvent

 Leziunile responsabile interesează cortexul auditiv asociativ

(partea posterioară a primei circumvoluţii temporale) şi lobul
parietal inferior ( gyrus supramarginal şi angular ).
 AGNOZIA
Agnozia – deficit de recunoaştere
a stimulilor externi şi interni

Absenţa tulburărilor
♦ de percepţie
♦ de limbaj
♦ psihice
AGNOZIA
AGNOZIA
 AGNOZIA
Agnozii vizuale

 Agnozia vizuală pentru obiecte şi imagini este

incapacitatea de a identifica vizual un obiect sau
reprezentarea sa grafică
(în absenţa tulburărilor funcţiilor vizuale elementare sau a capacităţilor intelectuale. Obiectul nu este recunoscut vizual,
dar e identificat palpator)

 Agnozia culorilor - imposibilitatea de a numi culorile

atunci, când ele sunt corect aplicate obiectelor.

 Agnozia facială (prozopagnozia)- imposibilitatea

recunoaşterii feţelor persoanelor chiar apropiate.
(Identificarea poate deveni posibilă la auzirea vocii).

Afectarea lobului occipital e cauza manifestării diferitor

forme de agnozii vizuale.
Prozopagnozia
Agnozii vizuale

 Agnozia facială
(prozopagnozia)-
imposibilitatea
recunoaşterii feţelor
persoanelor chiar
apropiate.
 Identificarea poate deveni
posibilă la auzirea vocii.
 AGNOZIA
Agnozii auditive

 Surditatea corticală sau agnozia auditivă (rară). Pacientul e

incapabil de a identifica sunetele, fie că e vorba de zgomote
familiare, muzică sau mesaj verbal

 Leziunile responsabile sunt bilaterale cu afectarea zonei Heschl

sau a relaţiilor ei cu corpul geniculat intern

 Surditatea verbală constituie un deficit selectiv de identificare a

conţinutului mesajului verbal. Ea e, ca regulă, asociată cu afazia
Wernicke

 Amuzia desemnează incapacitatea de a identifica melodiile,

determinată de afectarea lobului temporal drept
 AGNOZIA
Stereognozia: cunoaşterea tactilă
a obiectelor
 Astereognozia este incapacitatea de a
identifica un obiect pe cale tactilă în
absenţa oricărei informaţii vizuale sau
auditive.
Astereognozia e frecventă în leziunile cortexului
parietal, fiind, ca regulă, asociată cu tulburări
importante ale sensibilităţii de localizare, de pozişie
şi discriminare ale stimulilor tactili.
 AGNOZIA
Cunoaşterea spaţiului extra- şi
intracorporal

Sensory Neglect
(Neglijarea spaţială unilaterală -NSU)
deficit lateralizat a cunoaşterii spaţiale,condiţionat
de leziunea lobului parietal, care se caracterizează
prin imposibilitatea de a descrie verbal, de a
răspunde şi de a se orienta în raport cu stimulările
de partea controlaterală leziunii
 Sensory Neglect
(Neglijarea spaţială unilaterală -NSU)

Cunoaşterea spaţiului
extra- şi intracorporal

Bolnavii ignoră de obicei hemispaţiul

stâng:
 un dirijor ignoră muzicanţii din
orchestră plasaţi la stânga sa,
 pacienţii îşi rad doar hemifaţa dreaptă,
etc.
 tulburări de citire, căci nu cercetează
jumătatea stângă a paginii.

Pentru a cerceta NSU se utilizează

copierea unui desen. Pacientul cu NSU
va “uita” jumătatea stângă a figurii.
Şlşldfkdşlkdşlkdfşlkdsşgk
,mv.,mv.mv.,mv.m
D,..,fv,.vn dfn
dd.Mds
Sensory Neglect
(Neglijarea spaţială unilaterală -NSU)
.msdmsd,.m
Şlsdsldmflsdmfsdm
Sdms.dmd,mds.m
Şsdmsdm.sm.dm
Sd,fmas,.mf.d
fksşlfkş
 AGNOZIA
Anozognoziile hemiplegiei (sindromul Anton- Babinski)

dispariţia mai mult sau mai puţin totală a hemicorpului stâng

din câmpul conştiinţei. E o formă majoră de
hemiasomatognozie. Pacientul refuză existenţa deficitului său
motor. Aparţine preponderent leziunilor vasculare ale lobului
parietal în perioada lor iniţială

Autotopagnozia - pierderea capacităţii de a indica la comandă

orală părţile propriului corp

Sindromul Gerstmann (tetradă simptomatică):

 agnozie digitală,
 agrafie pură,
 dezorientare dreapta-stânga
 acalculie.
 APRAXIA
Apraxia – perturbare ale mişcărilor
voluntare achiziţionate

Nu sunt atribuite:
- tulburărilor motorii primare
- deficitului de înţelegere

leziunii frontale sau parietale

 ACTIVITĂŢI GESTUALE:
APRAXIILE
Principalele aspecte ale apraxiei
Apraxia dinamică
incapacitatea de a supune acţiunea unui plan,
evidenţiată prin testele de apraxie: incapacitatea
de a reproduce un grafism regulat alternant

Ansamblul acestor tulburări indică o perturbare a

controlului exercitat de lobul frontal asupra
gestului. Apraxia dinamică e severă în cadrul
leziunilor frontale bilaterale.
ACTIVITĂŢI GESTUALE: APRAXIILE
Apraxia ideo-motrice (gestuală şi de mimare)*

Pacientul e incapabil de a executa la ordin salutul militar sau de a mima gestul

utilizării unui ciocan.
Executarea e perfectă atunci, când pacientului i se propune să utilizeze real un
obiect (de exemplu, ciocanul) în loc să-i mimeze întrebuinţarea

Ca regulă, apraxia ideo-motrice e bilaterală şi rezultă din leziunea lobului parietal

stâng.

Apraxia ideatorie
se manifestă în cadrul utilizării obiectelor în acţiuni simple: utilizarea unui creion, a
aprinde un chibrite sau în acţiuni mai complexe: a face un plic, a aprinde o
lumânare
Apraxia ideatorie e bilaterală, ca regulă asociată cu o importantă apraxie ideo-
motrice ca consecinţă a unei leziuni vaste a lobului parietal stâng.

Apraxia constructivă
Perturbări de utilizare a relaţiilor spaţiale.
Apraxia constructivă rezultă dintr-o leziune parietală stângă sau dreaptă sau a
corpului calos. Ea e facilitată prin asocierea unei leziuni frontale.
Examenul apraxiilor
 Apraxia reflexivă (imitaţie) :
Inel dublu
 Aripi defluture
 Mânile încrucişate
 Mânile încrucişate (invers)
 Ideomotorie(reproducerea gesturilor cunoscute)
 Salut militar
 Adio
 A trimite un sărut
 A curăţi o banană
 Constructivitatea grafică
 Copierea desenelor
Stephen
Hawking
Born Stephen William Hawking
8 January 1942
Oxford, England
Died 14 March 2018 (aged 76)
Cambridge, England
Semiologia clinică
neuropsihologică
în cadrul leziunilor
diverselor structui
cerebrale
 Lobul frontal
Lobul frontal

Zona prefrontală (“funcţiile cognitive superioare” )

planificare

organizare

soluţionarea problemelor

atenţie selectivă

personalitatea

o varietate de " funcţii cognitive superioare " incluzând comportamentul şi

emoţiile
.
Zona premotorie

modificarea mişcărilor
Sindromul lobului frontal
(fenomene neuropsihologice)

 Apraxia mersului (aria premotorie)

Lipsă se iniţiativă
Mersul în foarfece
Reacţii de magnet (magnet apraxia Denny – Brown)
Reflexul de prehensiune şi de tatonare

 Personalitate frontală (cortexul prefrontal)

Apatie şi inerţie motorie
Moria -comportament dezinhibat,pueril
-schimbari de dispaziţie
-tendinţă spre calambururi
-megalomanie
-hipersexualitate, bulimie

 Perseveraţii motorii

 Comportament de utilizare şi imitare

 Tulburări de atenţie

 Afazia Broca

 Sindromul Diogene
 Sindromul lobului parietal
(fenomene neuropsihologice)

Epilepsie somato - senzitivă parţială

Hemianestezie parietală

Amiotrofie parietală

Extincţia (neatenşie senzitivă)

Asteriognozie

Apraxie

Hemiasomatognozie
sindromul „Alice în Ţara minunilor”
hemi-depersonalizare (parcă n-ar exista jumătate de corp)

Sindrom Anton- Babibnski ( anozognozia hemiplegiei)

Sindromul Gerstman
agnozie digitală
agrafie pură
dezorientare dreapta – stânga
acalculie

Negligenţă (agnozie) spaţială unilaterală

Sindromul lobului temporal
(fenomene neuropsihologice)
Tulburări de audiţie
Sunete nediferenţiate (zgomote simple)
Halucinaţii auditive bine organizate (cuvinte ,cîntece,clopot)

Tulburări olfactive (gyrusul hipocampic)

Halucinaţii olfactive (benzină, fum, usturoi)

Tulburări gustative
Halucinaţii gustative (în cadrul “crizelor uncinate”) ¹

Epilepsie temporală somatosenzorială

(crize gustative,olfactive,auditive,vertiginoase, vegetative)

Tulburări de comportament (sndr. Kluver - Bücy )

(tendinţe orle, placiditate, comp.sexual anormal, tend. de a fi distrat )

Leziuni bilaterale
Amnezie globală (afectarea hipocampului bilaterală)
Agnozie auditivă
Agnozie vizuală
sndr. Kluver – Bücy
Sindromul lobului occipital
(fenomene neuropsihologice)
Iluzii şi halucinaţii vizuale
scotom
iIuzii
halucinaţii

Cecitate corticală (cecitate psihică) [leziune bilaterală+abs. tulb vederii periferice]

refl. foto-pupilar – N
motilitate oculară păstrată
reflex de ameninţare absent

Amnezie şi dezorientare în spaţiu (“amnezie occipitală”)

pierderea memoriei topogrqafice (analogie cu prozopagnozia)

Prozopagnozia
(nu poate fi explicată printr-o deteriorare intelectuală şi mnezică globală şi nici printr-o
tulburare perceptuală )

Sndr Balint¹
paralizia psihică a privirii
ataxia optică
tulburare atenţională (simultagnozia)
MEMORIA
Memoria este
capacitatea
organismelor vii de
a obţine, de a reţine
şi de a utiliza un
ansamblu de
cunoştinţe sau de
informaţii
Procesul mnezic (Memoria)
Depresie
CODIFICAREA Îmbătrânire

STOCAREA
Alzheimer
(procesul de memorizare)

Îmbătrânire
RECUPERAREA Depresie
 SEMIOLOGIA AMNEZIILOR
 Amnezia anterogradă imposibilitatea sau diminuarea capacităţii
de a reţine informaţii actuale, noi, apărute după instalarea tulburărilor
mnezice

 Amnezia retrogradă- corespunde imposibilităţii evocării

amintirilor dobândite înainte de instalarea acută sau progresivă a
tulburărilor de memorie

 Amnezia lacunară - desemnează o perioadă de viaţă a

subiectului, care n-a lăsat nici o urmă în memoria sa.

 Confabulaţiile - răspunsuri verbale eronate referitoare la

rememorarea amintirilor recente sau din trecut
SEMIOLOGIA AMNEZIILOR
Sindromul Korsakoff şi amneziile axiale - tulburare severă a
memoriei cu confabulaţii şi recunoaşteri false asociate cu
polineuropatie consecutivă unei carenţe de tiamină la alcoolici
denutriţi. Asemenea tulburări mnezice se mai constată la subiecţi cu
afecţiuni bilaterale ale structurilor limbice sau ale regiunii
diencefalice.
(exemplu clinic)
Amneziile lacunare- ca regulă, sunt consecinţa unei pierderi a
conştiinţei sau a unei perioade de confuzie mentală: pe parcursul
acestei perioade nici o trasă mnezică n-a fost înregistrată. Există o
întrerupere în biografia bolnavului

Ictusul amnezic- se instalează brusc la subiecţii de 50-70 de ani

fără cauză declanşatoare precisă, durează 6-8 ore şi nu lasă alte
sechele decât o amnezie lacunară

Amneziile globale se înregistrează în cadrul diferitelor forme de

demenţă, atunci când tulburările mnezice nu sunt decât un aspect al
unei deteriorări mai vaste a funcţiilor intelectuale.
Sindromul demenţial : DSM V
 Apariţia diverselor deficite cognitive multiple
 Altrerea memoriei pe termen scurt
 Una sau mai multe tulburări cognitive ce urmează:
Afazie, apraxie, agnozie, tulb. funcţiilor executive
 Alterări importante a funcţionării sociale
 Declin în comparaţie cu nivelul de funcţionare anterior

 Consecinţe patologice organice

 Necondiţionate de o stare confuziunală
Maladia Alzheimer :
definiţie
 Asocieri :
 un sindrom demenţial
 Absenţa altor cauze
 diagnosticul de prezumţie, de
eliminare
 Maladia Alzheimer probabilă sau

posibilă
 Sunt oare leziuni cerebrale
caracteristice: DNF(degenerescenţă
neuro-fibrilară), plăci neuritice Caz clinic
 MMS
Orientation :
Noter 1 point par réponse exact ; 0 si la réponse est inexacte ou en l’absence de réponse.
1) En quelle année sommes-nous ? _____
2) En quelle saison ? _____
3) En quel mois ? _____
4) Quelle est la date ? _____
5) Quel jour de la semaine sommes-nous ? _____

6) Dans quel ville nous trouvons-nous ? _____

7) Quel est le nom du département ? _____
8) Dans quelle région sommes nous ? _____
9) Quel est le nom de l’hôpital (ou adresse du médecin) ? _____
10) A quel étage sommes-nous ? _____

Mémoire immédiate (apprentissage) :

Nommez trois objets, attendez une seconde entre chaque. Demandez au patient de les répéter tous les trois. Compter 1 point
par mot correctement répété.
11) Cigare Citron _____
12) Fleur Clef _____
13) Porte Ballon _____
Répéter jusqu’à ce que les 3 mots soient appris, noter le nombre d’essai.

Attention et calcul mental :

Le patient doit soustraire 7 de 100, arrêter après 5 soustractions. Compter 1 point par soustraction correcte. En cas
d’erreur, demander “ êtes-vous sûr ? ” et compter 1 point si la réponse est bonne ;
14) 100-7 _____
15) 93-7 _____
16) 86-7 _____
17) 79-7 _____
18) 72-7 _____

Pouvez-vous épeler le mot “ monde ” à l’envers (épreuve obligatoire mais non cotée).
Les couleurs de
l’oubli de
François
ARNOLD et
Jean-Claude
AMEISEN

Éditions de
l’Atelier en
octobre 2008.
William Utermohlen (34)
(62)
(63)
(64)
(65)
(66)
(67)
Noi descoperiri în
neuro-științe și
neurologia clinică
O descoperire terapeutică
în funcționarea creierului:
Mirror therapy
Ramachandran Mirror therapy
Ramachandran Mirror therapy
Mirror Therapy for Phantom Limb
Pain
Concepte moderne în recuperarea
afecțiunilor SNC – terapia în oglindă

 Conceptul de terapie oglindă

este propus de studii care
demonstrează existența
unor seturi identice de
neuroni care pot fi activați la
o persoană în condițiile în
care aceasta este doar
martor ocular la o acțiune
efectuată de o altă
persoană.
 Prin această modalitate,
mișcările membrelor non-
paretice creează iluzia
vizuală de mișcări normale
ale membrelor paretice.
125
 Posibilitățile
creierului uman:
Auto-programarea
Creierul uman – megacomputer
Creierul uman – megacomputer
care poate fi programat
Creierul uman – megacomputer
poate fi programat prin cuvinte !
 Relaxarea Schultz 1932
(sau antrenamentul autogen)
Hannes Lindemann
 Hannes Lindemann
Calea de 3.000 de mile (4.800 km) la Sf. Martin ia luat 72 de zile
 Hannes Lindemann
(28 December 1922 - 17 April 2015) was a German doctor, navigator .

1956
 Autogenic training
 Autogenic training and ingraining
his sub-conscious with affirmational
mottos like
 "I will make it" and
 "Keep going west"
Temele ştiinţifice
 Neuropsihologie: Întrebări majore
1. Afazia. Definiţie. Deosebirea de disartrie
2. Agnozia. Tipurile de agnozie. Prosopagnozia
3. Definiţia apraxiei şi formele ei clinice
4. Sindromul lobului frontal
5. Sensory Neglect Syndrome. Definiţie
6. Alte manifestări clinice în leziunea lobului parietal
7. Leziunea lobului temporal - manifetări clinice
8. Lobul occipital - semnele de leziune
9. Demenţa. Definiţie.
10. Maladia Alzheimer şi demenţa vasculară