Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
iwrnznint
dintre intrebdrile de mai jos are cinci
variante de rdspuns. Alege{i rdspunsur
l,l'.lol[l-" cer mai bun pentru
La un pacient diagnosticat cu
limfom, investigafiile III-3. La un t6ndr in virstd de 19 ani,
aclinice au evidenliat o proteinurie internat pentru
uutoui"u
sru@ uEa. poliurie gi polidipsie, examenele
-' e pe zi, dar metoda coiorimetricd "u
aiprJ.L u fort de laborator aratd
::.-::rr.d. Aceastd neconcordantd in urmdtoarele:
diagnosticarea
r se poate explica prin: - electroliti serici: Na- 144 mmol/l; K-
4 mmol/l;
Proteina excretatd are o greutate Cl l0Tmmol/l; HCO; 25 mmol/l
moleculard prea
micd pentru a putea fi delectata p.in - uree plasmaticd: 6,4 mmol/l (lg
rrgldl)
*.toau'Jip_ - glicemie: 5,7 rnmol/l (102 mg/dl)
stick
Pacientul excretd o urini diluatl - ionograma urinard: Na- 2g ,Loill,
K- 32 mmol/l
Doar lanprile grele ale imunoglobulinelor - osmolalitatea urinard; 195 mosmol/kg
HrO
detectate prin metoda dipsticli
-- pot
r-' fi 12 ore dupd intreruperea aportului
!,a de lichide,
- Prezenla proteinei Tamm _Horsfall
impiedica
scdderea ponderald a pacientului
a fost de 5% din
rnteracfiunea intre proteine gi reactanfii greutatea ini(iald.
iestului
dipstick Testele de laborator aratd urmdtoarele:
: festul dipstick detecteazd. preferenlial
albumina - electrolifi serici: Na- 150 mmol/l; K_
;r nu imunoglobuline, deoarece albumina 4,1 mrnol/l;
are Cl 109 mmol/l; HCO, 25mmol/l
sarcini negative
- uree plasmaticd: 7,1 mmol/l (20 mg/dl)
-: -, pacientd in virstl de 75 ani, care primegte - glicemie: 5,4 mmol/l
1la mglal;
r:-.-rre medicald la domiciliu, este
adusd la
- ionograma urinard: Na- 24 *rnoVf,
K_ 35 mmol/l
"amera
;:rda in stare de obnubilare. pacienta este dezorier_ - osmolalitatea urinard: 200 mosmoikg
HrO.
:emporo-spa!ial, iar la examenul La o ord dupi administrarea subcutanatd
fizic se constatd - a 5 unitdti
-:ruarea turgorului cutanat. Tensiunea arteriald de arginin-vasopresind se constati:
este
. -t0'60 mmHg, alura ventriculard
120 batni/minut, - ionograma urinard: Na- 30 mmol/I, K_ 30 rnmol/l
:'.enta respiratorie 20 respiratii/minut - osmolalitatea urinard 199 mosmol/kg HrO.
gi este sub_
:, (]7"91- Valorile principaiilor etectrolili-serici Diagnosticul cel mai probabil in acest
sodiu 160 mmol/l, potasiu 5 mmol/I, caz este:
Ul.u.Uonut (A) Diabet insipid nefrogen
::mol/I, clor I l0 mmol/I. Tratarnentul
de electie in
(B) Diurezd osmoticd
-:d situatie il reprezinti administrarea de dexirozd
(C) Nefropatie cu pierdere de sare
(D) Polidipsie psihogend
Solulie salind izotoni, 100 ml/ord
(E) Nici unul din cele de mai sus
Solulie salind izotondt, 250 ml/or6
Solulie salini hipotond, 100 ml/ord III-4. La un pacient in virstd de 70 ani
diagnosticat cu
Solulie salind hipotond., 200 ml/ord diabet zaharat gi hipertensiune arteriald
.\pa, 150 ml/ori guine de laborator aratd unndtoarele: i.oUete sun_
88 rrl. BoLTLE RrNrcHrLoR $r ALE cAnon uRTNARE _ ixrnr,
- electrolifi serici; Na. l3g mmol/l; K- 5 mmol/l;
(A) Scdderea producliei renale de 1,2S_dihidroxi
Cl 106 mmol/l; HCO, 20 mmol/l
calciferol
- creatinini sericd: 176 pmol/l (2 mgldl)
(B) Hiperfosfatemia
- glicemie: l t mmol/l (200 mg/dl)
(C) Adrninistrarea de antiacide con{inind
Toate medicamentele de mai aluminri
jos pot determina (D) Pierdere de vitamind D qi calciu prin
agravarea hiperpotasemiei cu O aiut,r,
EXCfpftE: (E) Acidoza metabolicd
(A) Propranolol
III-8. Un pacient in virstd de 50 de ani
(B) Indometacin este interna:
diagnosticul de endocarditd enterococicd.
(C) Captopril Dupa cL
(D) Digitalice
siptdmini de terapie cu ampicilina
9i gent'amici
pacientul este in continuare febril.
(E) Carbenicilind Rezultalele invcr
galiilor de laborator sint urmdtoarele:
III-5. Un bdrbat in virsta de 40 ani, cunoscut
prezintd la medic dupi ce a consumat
alcoolic, se - electroii(i serici: Na- 145 mrnol/l: K- 5
excesivd de alcool timp de gase zile.
o cantitate Cl ll0 mmoli; HCO. 20 rnnrolil
guin[ aratd:
Biochimia san_ - uree sericd: 14,2 nmolll (40 mg/dl)
- creatinind sericd: 300 pmol/l (3,5 mg/dl)
- electrolili serici:,Na* 145 mrnol/l; K- 5 mrnol/l; - sodiu urinar; 20 rnmol/l
Cl 105 mmol/l; HCOr t5 mmol/l
- uree plasmaticl: 7,1 mmol/I (20 mg/dl) - creatinini urinard: 3000 mmol/l (35 rng/dl)
C-are este cea mai probabild cauzd
- creatinina sericd: 133 pgll
lt,S mgTat; de insuficre
- glicemie: 9,6 mmol/l (t72 mg/dl)" renali acutd Ia acest pacient:
Acetestul (testul cu nitroprusiat) este (A) Necrozd tubulard
slab pozitiv. (B) Necroze cutanate nedureroase
Terapia optima a acestei tulburdri
de echilibru (C) Embolie de arterd renald
acido-bazic include administrarea
de dextrozi 5yo in: (D) Insuficien(d cardiacd
(A) Ape
(E) Greafa gi vom6
(B) Solulie salini izotond
(C) Solufie salind izotond, insulind gi III-9. Un tinir in virstd de 23 de ani
bicarbonat de se interneazd
sodiu aparilia unor episoade recurente de
hematurie.
(D) Solu{ie salind hipotoni gi insulind tea au apdrut in urrnd cu un an gi au
coincis cu ini:
(E) Solufie salind hipotona, insulind ale tractului respirator superior.
La examenul fiz::
9i bicarbonat de
sodiu se constatd nimic patologic. Examenul
sedi
unnar nu are modificiri sernnificative '.,|
III-6. O pacientd in vdrstd de 45 ani cu insuficientd cornpara::
re_ valorile normale, dar testul dipstick E
nali lent progresivd, acuzd hipoestezie gi este iozi::
nivelul membrel or inferioare. p*u*.n.ri il;;;;ii" indici proteinurie gi hematurie. Cel ,r"i p."Ui'Ulf C
Jtinic relevd tat al biopsiei renale va fi: D
pierderea sensibilitafii ractile gi
vibratoriisub nivelul E
genunchilor bilateral, abolirea reflexului (A) Proliferare extracapilari extinsd,
rotulian gi obserr.a:.
scdderea sensibilitdlii tactile la nivelul microscopul optic
miinilor. (B) Proliferare mezangi ald, difuzd,
Concentra{ia creatininei serice la nar
ultimui control me_ vizibild la
dical efectuat a fost de 790 pmol/l (g,9 croscopul optic de
mg/dl). Ati_
tudinea terapeuticd a medicuiui ,ur" (C) Aspect de rinichi polichisric,
ur" in observatie boali trans::
pacienta ar trebuie sd fie: autozomal dominant
(A) Inilierea unei terapii cu fenitoin (D) Depozite de IgA situate difuz la
nivelul
(B) Inilierea unei terapii cu piridoxind (vitamina giului, observate la microscopul cu rk
fluo
(C) Inifierea unei terapii cu ciancobalu.ina Bu) (E) Depozite de complement C3 ,it;" i; !.I
lritu_i- capilarelor. vizibile la rnicroscopul aa
na B,r) cu fl
(D) Recomandarea unui transplant III-10. O pacientd in virstd de 50 de ani,
renal obeza,
(E) indrumarea pacientului ,p." o-*ii. nosticati in urmd cu cinci ani cu hipert.nsrrne,
a" n"u.oto_
gie pentru efectuarea unii electromiog.ume ald moderati, ale cdrei valori sint
ministrarea de diuretice tiazidice, "o"tro-f-ut" f.io
III-7. La un pacient cu insuficienld renald este internita I
cronici pot tru stabilirea cauzei proteinuriei depistata
contribui la afectarea matricei osoase in ,r,nu t
toate de mai control medical de rutind. Examenul
jos, cu O EXCEpIIE: fizic arar
greutate de g1 kg, inSlfimea de
167,6 cm, tensi
I BOLILE RINICHILOR $I ALE CAILOR URINARE _ |NTNON4NT
89
J --::.ald 130/80 mmHg, edeme moi la nivelul dorsu- Examenul biopsiei renale va ardta, cel mai prob_
- ::cioarelor. Examenele de laborator arat6: abil:
-:.atinin6 sericd; 106 prnol/l (1,2 mgi<il) (A) Glomerulopatie cu leziuni minime
-::e sericd: 6,4 mmol/l (18 rng/dl) (B) Glomerulonefritd proliferativd difuzi
- :.:arance la creatinind: 87 ml/min (C) Glomerulonefritd membranoproliferativd
.iamenul de urina: pH 5, densitate l0lg, prezenta (D) Glomerulopatie membranoasd
ET :: proteine prin metoda dipstick, glicozurie ab_ (E) Glomerulosclerozd focald
a -rttA, relativ rari ciiindri granulogi
- - ::oteinurie: 5,9 gl24 ore III-12. in
care din cazurile clinice descrise rnai jos exa-
E menul sedimentului urinar poate ar6ta ca in aceastd
.\spectul histopatologic al fragmentului de biop_
figuri:
. :enald este redat in figurd. 60%o din glomeruli au
--;s: aspect, 1a rnicroscopul optic, restul neavind
- . :ificari semnificative.
(D) Cistitd
- creatinina seric6: 665 pmol/l (7,5 mg/dl)
(E) Reaclie de hipersensibilitate la ampicilin6 Concentraliile serice de anticorpi anti ADN
catenar gi complexe imune circulante s-au
III-14. O pacientd in virstd de 40 de ani, Iird patologie constante. Cea mai indicatd terapie este:
respiratorie in antecedente, se interneazi in unna unui
episod de hemoptizie. Examenul de urind evidenliaz6
(A) Metilprednisolon, administrat intravenos in
proteinurie (test dipstick pozitiv) gi hematurie micro_ mare
scopic6. Concentralia sericd de uree este de 7, I mmol/
(B) Metilprednisolon gi azatioprind, administrate I
I (20 mg/dl), iar concentratia seric6 de creatinind este travenos, in dozd rnare
de 177 pmol/l (2 mg/dl). Examenele serologice arar6 (c) Metilprednisolon administrat intravenos in
o concentratie normali a complementului gi absen{a mare, asociat cu ciclofosfamidd (500 mglrr:
anticorpilor antinucleari. Pe biopsia renald se con- (D) Ciclofosfamidd administratd intravenos (500
statd vasculitl necrotici granulomatoasd cu depozite asociati cu prednison in dozd micd
difuze de imunoglobuline qi complement. Cel mai (E) Dtahzit
probabil diagnostic este: lll-17. Unei in virstd de 30 de ani, di
paciente
(A) Glomerulonefritd mezangiald lupicd catd cu nefropatie diabeticd,i se face transplant
(B) Purpura Henoch-Schdnlein cu ailogrefE provenitd de la un cadavru. in a trer
(C) Poliarteritd microscopicd de la operatie, concentralia sericd de creatinind a
(D) Granulomatozd Wegener de 160 prnol/l (1,8 mg/dl). Terapia instituirA
(E) Sindrom Goodpasture rator cuprinde ciclosporiud gi prednison. in a
de la operalie se constat5 o scddere a volur-nului
III-15. La care dintre urmdtorii pacienli posibilitatea de
nar de la 1500 mll24 ore la 1000 m1/24 ore gi o
a se dezvolta o necrozd papilard concomitent cu ne-
fropatia tubulointerstiliali este CEL
a concentratiei serice de creatininit la 194
MAI PUTIN (2,2 mg/dl). Tensiunea arteriald a rdmas constanti
probabil[:
170190 mmHg, iar temperatura este de 37,2.C. pn
(A) Un blrbat de virstd medie care a ingerat antigel gest in tratamentul acestui caz va fl:
din radiatorul automobilului
(B) Un bdtrin cu episoade repetitive (A) Scaderea dozei de ciclosporind
de retentie uri-
nard acutd datoriti unui adenom de prostatd
(B) Examinarea ecograficd a rinichiului grefat
(C) O tinarn diagnosticatd cu siclemie (C) Efectuarea biopsiei renale la rinichiul grefat
(D) O femeie in virsti care consumd analgezice pen-
(D) Corticoterapie administratd in puls
tru cefalee cronicd (E) Administrare intravenoasd, in bolus, de fu
(E) O femeie de virstl medie cu infeclii urinare III-18. Un pacient in virstd de 55 de ani este
frecvente in antecedente, manifestate clinic prin clinic Ai paraclinic pentru hipertensiune arteriald.
piurie, durere in flancuri, febrd gi cu rispuns explorarea rinichiului prin urografie intrave
nesatisfEcitor la terapia cu antibiotice adminis- observd existenla unei formaliuni radiotransparente
trate per oral. diametrul de 3 cm, situatd la nivelul rinichiului
III-16. O pacientd in virstd de 45 de ani, diagnosticatd fEri alte modificdri. Pacientul nu are simptomato
cu mult timp in urmA cu lupus eritematos sistemic, se renald, iar examenul sedirnentului urinar are
prezintl la medic pentru anorexie. in ultimii gase ani normal. Ce metodd de diagnostic solicitali ca
pacienta a fost linutd sub observalie pentru episoade pas in stabilirea diagnosticului de afectare renal6:
repetate de insuficien{d renala acutd. Examenul fizic (A) Repetarea examenului urografic dupd 6 luni
efectuat nu aduce detalii noi. Hemoleucograma prezin- (B) Examinarea citologiei urinare in urina de dirr.
t5: hematocrit 29o , leucocite 5000/pl cu formuld nea15(trei probe in trei zile consecutive)
RINTcHTLoR gr ALE cAILoR URTNARE _ iNrnnnint 9t
:--:eriografi a renald selectivd
:;".srafia renald
l:=ografie computerizatd abdominal6 (cu
i.--s:an!5 de contrast), pentru evaluarea rinichiu-
.- sting
- ::ti1i in virstd de l0 de ani este internatl in (A) Este indicatl biopsia renali
:: pediatrie pentru astenie fizicd intensd,
: la mers apdrute ocazional 9i poliurie. Mama (B) Glomerulonefrita poststreptococicd este un diag-
.:.:nd cd nu a prezentat v6rs6turi frecvente qi nostic important care trebuie avut in vedere
(C) Proliferarea extracapilard poate fi intilnitl la
-:::.eazd nici un tratament. Pacienta este nor-
gi nu prezintd semne neurologice de focar. acest caz
de laborator aratd urmdtoarele concentratii (D) Este probabild ameliorarea spontand a afecliunii
ilor serici: Na* 142 mmol/l; K* 2,5 mmol/l; renale
, :-.nolil; HCO, 32 n.rmol/I. (E) Este indicatd administrarea unei doze mari de
- -::rtratiile urinare ale electrolitilor g6site in glucocorticoizi
-::,.ltatd pe 24 de ore in conditiile unei
diete lll-22. Complicaliile pe termen lung ale dializei pot fi
sint unndtoarele: Na- 200 ntmoll24 ore; K- urmltoarele, cu O EXCEpIIE:
ore; Cl
30 mmol/24 ore. Ecografia re-
(A) Risc crescut de aparilie a unui carcinom
rinichi mari bilateral, dar fEr6 aspect de gas_
--::i trointestinal
Testul cu fenolftaleind al materiilor
:s:e negativ gi nu s-au detectat diuretice in
(B) Infarct miocardic
(C) Sindrom de tunel carpian
- :rcentrafia plasmaticd de reninl este cres-
(D) Malnutrilie protein-caloricd
(E) Insuficienld cardiacd congestivd cu debit crescut
- --: 3ste cel mai probabil diagnostic:
i -::,.m Conn III-?3. Un pacient care prezintd hematurie, proteinurie,
- . -.,<'..rm cronic de licorice hipertensiune arteriali gi are o concentratie sericd
; -::.'rm Bartter scdzutd a complementului, poate avea urrndtoarele
- afecliuni, cu O EXCEPJIE:
-:::i Wilms
- - :--zi tubulard proximala (A) Crioglobulinemie mixti esenliald
- ::cient in virstd de 45 de ani se intemeazd (B) Hepatitn tip C asociatd unei glornerulonefrite
membranoproliferative
.::nie fizic5, fatigabilitate, cregtere in greutate
i--:r. apdrute in urmi cu o sdptdmind. pacien- (C) Nefrita lupicd proliferativl difuzi
(D) Purpura Henoch-Schonlein
l:3zentat in urmd cu trei luni la medic pentru
(E) Glomerulonefritd poststreptococicd sau postinfec-
de rutind, la care examenele clinic Ai para-
:- L)st normale. Examenul clinic efectuat la !ioasa
::---: ::atd prezenla de edetne periorbitale qi o Ill-24. in care dintre urmdtoarele cazuri de insuficientd
, - - . ::1eria16 de I 55/ I l0 rnrnHg. Concentralia renalS acutd este indicatd o dieta cu restric(ie proteicd,?
:: r:ee este de 30 mmol/l (85 mgidl) 9i cea de (A) La to{i pacienlii
este de 796 pmolll (9 mg/dl). Testul dip- (B) La toli pacien{ii care au o concentralie plasmati-
:-.;i o proteinurie 2+, iar sedimentul urinar are
c6 de uree mai mare de 100 mrlol/l
;in figuri. Referitor la cazul clinic descris (C) La toli pacien{ii care au o concentratie plasmati-
.::,,irate urmdtoarele, cu O EXCEpTIE:
cI de creatinind mai mare de l0 mrnol/l
92 rrl. BoLTLE RINICHILOR $I ALE CAIIOR URTNARE - iNrnn
(D) Doar la pacien{ii cu stare de nutri{ie bund la in- (C) Neomicind
ternare (D) Lactulozi
(E) La acei pacienli la care azotemia este mare qi (E) Diuretice de ansl
dializa nu este indicatd
lll-29. Nefrocalcinoza poate fi asociati cu:
III-25. Un pacient in virstl de 37 de ani este internat in (A) Utilizarea de rutind a antiacidelor ce conlin s!-
stare confuzionalS. La examenul fizic se constatd o ruri de calciu
tensiune arteriald de 140/70 mmHg in clinostatism, (B) Utilizarea de rutind a antiacidelor ce contin s-L
absenfa hipotensiunii ortostatice, vene jugulare ruri de aluminiu
neturgescente gi absenfa edemelor. Examenele de lab- (C) Peptide de tipul calcitoninei
orator aratd urmdtoarele concentralii ale electrolililor (D) Hiperparatiroidism secundar
serici: Nat 120 mmol/l; K* 4,2 mmol/l; HCO; (E) Boala Crohn
24 mmoUl; acid uric 0,177 mmol/l (2 mg/dl). Cel mai
probabil diagnostic este: III-30. Obezitatea poate fi asociatd urmdtoarelor afectiurr
de mai jos, cu O EXCEPIIE:
(A) Cirozi hepaticd
(B) Toxoplasmozd cerebrald cu secrelie inadecvatd (A) Glomerulosclerozi focald si segmentard
de ADH (B) Glomerulonefrita membranoproliferativd
(C) Boala Addison (C) Dializ6 peritoneali
(D) Pierdere semnificativd de lichide gastrointestinale (D) Transplant renal
(E) Insuficienld cardiacd congestivd (E) Diabet zaharat I
lll-26. Sindromul nefrotic este manifestarea tipicd a ur- III-31. Un pacient in virsti de 60 de ani, alcoolic,
mdtoarelor boli renale primare, cu O EXCEPfIE: adus la camera de gardd cu stare confuzionalI,
(A) turi $i tahicardie. Tensiunea arteriald este de
Glomerulonefritd membranoasd
(B) mmHg, alura ventricular6 este de ll0 bdtli/mi
Glomeruloscleroz6 focala qi segmentald
frecvenla respiratorie este de 32 respiralii/minut.
(C) Nefrozd lipoidica
(D) menele de laborator aratd: Na* 128 mmol/l;
Nefropatia cu IgA (boala Berger)
3,9 rnmol/l; HCO; 6 mmol/l; Cl- 90mmol/l;
(E) Nefropatia asociatd infec(iei cu HIV cu sau fErd
centralia ureei plasmatice 12 mgidl, concentralia
colaps glomerular
atininei plasmatice 2,9 mgldl. Acetestul (testul cu
Ill-27. O pacientd in virstd de 56 de ani diagnosticatd cu troprusiat) este negativ. Examenul sedimentului
diabet zaharat, se afld in stadiul terminal de afectare nar aratd existenla cristalelor de oxalat de calciu.
renald qi de qase ani are ca indicalie terapeuticd dia- mai probabil diagnostic este:
liza peritoneald (de patru ori pe zi cite 2 I plasmd (A) Rabdomioliza alcoolicl 9i necroz6 tubulard
epuratd). Pacienta are o greutate de 70 kg qi o simp- (B) Cetoacidozd alcoolicd
tomatologie care cuprinde anorexie, discomfort ab- (C) Acidoza tubulari renald (tip 1)
dominal, astenie fizicd qi insomnie. I se administreazd (D) Ingestie de etilenglicol
eritropoietinS, carbonat de calciu, metoprolol gi supli- (E) Hepatitd alcoolicd cu pancreatita qi m
ment cu vitamine hidrosolubile. Analizele de labora- afect[ri de organe
tor arat5: hematocrit 38 %o, uree plasmaticd 56 mg/dl,
HCO; 14 mEq/I, calcemia 10,4 mg/dl, fosfat plasma- III-32. Un barbat de 72 ani dezvoltd insuficientd
trc 2,3 mg/dl. acuti dupd efectuarea unui cateterism cardiac.
Cel mai probabil diagnostic este: menul fizic evidenliazd diminuarea pulsa{iilor
ale periferice, livedo reticularis, dureri epigastrice
(A) Peritonitd micobacteriand
(B) Dezechilibru de dtalizlt stare confuzional5. Investigaliile de laborator
(valorile in mg/dl): uree 13l, creatinind 5,2 9i
(C) Uremie
(D) Carcinomatozd peritonealS 9,5. Sedimentul urinar aratd 10-15 leucocite,
hematii gi un cilindru hialin pe fiecare cimp mi
(E) Cetoacidozl diabeticd
scopic examinat. Cel mai probabil diagnostic este
III-28. Hiperamoniemia poate fi scdzutd prin unndtoarele (A) Nefritd interstitialA acutd de cauzd
metode, cu O EXCEPIIE: toasd
(A) Restriclie proteicd (B) Rabdomiolizd cu necrozd tubulard acutd
(B) Aport de proteine bogate in aminoacizi care au (C) Necrozl tubulari acutd secundard substanlel
catene rarnificate contrast
BoLTLE RINICHILoR gI ALE cArLoR URINARE _ iNrnrn,int 93
tr, Embolie colesterolicd (E) Miozita ce apare la 20o/o dintre pacienlii trata[i
: , .A.zotemie prerenald datoritd disecliei de arterd
cu agenli hipolipemianli
renald
III-34. lnhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
Hiperlipemia din sindromul nefrotic se caracteri- incetinesc evolulia insuhcienlei renale in urm[toarele
-: -i prin: afecliuni, cu O EXCEpJIE:
- Cregterea tuturor lipidelor serice, dar fErd accele_ (A) Diabet zaharat tip I
:area aterosclerozei (B) Diabet zaharat tip II
: Cregterea colesterolului total, dar fird accelera- (C) Glomerulonefritd cronicd in care proteinuria este
:ea aterosclerozei de peste I g/zi
Cregterea selectivi a LDl-colesterolului cu ac_ (D) Boala renald polichisticd, transmisd autozou-ral
;elerarea aterosclerozei dominant (ADPKD)
- Lrpsd de rdspuns la inhibitorii HMG-CoA reduc_ (E) Nefropatie cu lg A
:azei
fII: Fiecare intrebare de mai jos are cinci rdspunsuri posibile. Fiecare
dintre cele cinci rispunsuri poate
Aner (A) sau FALS (F). La fiecare intrebare pot fi corecte toate, unele, sau nici
unul dintre rdspunsuri.
Ln bdrbat de 43 de ani care lucreazd in (D) Diabet zaharat
..--.::uc!ii, devine anuric dupd un traumatism prin (E) Hipotiroidie
:- .:: al membrelor inferioare. La g ore dupi in_
i-::3 electrolilii serici au urmdtoarele valori (in III-38. Tulburdrile metabolice asociate cu sindrorrul
::. .-- i1: Na* 138, K* 8,8, Cf 100, HCO; 19. Electro_ nefrotic includ:
.*-:..:_qrama aratd unde T inalte, interval pR alungit (A) Cregterea lipidelor serice
..-_l:iea complexului QRS. Care dintre urmdtoarele (B) Cregterea tiroxinei serice
- -:-i. \'or duce la sclderea rapidd a potasemiei: (C) Scaderea calciului seric
- lcntinistrarea intravenoasl a l0 ml gluconat de (D) Sciderea zincului seric
::lciu 10% (E) Cregterea antitrombinei III serice (este cofactor
: -intinistrarea intravenoasd a l0 ml sulfat de al heparinei)
::asneziu l0o/o III-39. Care dintre urmdtoarele afirmalii privind glomeru_
, r;mtnistrarea intravenoasd a 50 ml solulie de lonefrita poststreptococicd (GNpS) sint adevdrate:
:.::cozd 50o/o care conline qi l0 U de insulind
-:cinard
(A) Perioada de latenfi pare a fi rnai lungd in GNpS
:.:ministrarea intravenoasd a doud fiole asociate cu infeclii cutanate fala de cele asociate
- de bicar_
:.rnar de sodiu cu infeclii faringiene
: .-;ministrarea prin sondd nasogastricd a 60 rnl (B) Pot lipsi markerii serologici ai infecliei strepto_
:i;rnd schimbdtoare de ioni (care leaga potasiul) cocice dac6 tratamentul antirnicrobian este insti_
tuit precoce
hsuficienta renall acutd prin mioglobinurie acuti (C) Tratamentul antimicrobian al infec[iei streptoco_
-- -.:comiolizd poate fi urmarea: cice nu are valoare, odatd ce a fost stabilit6
- ::trtului fizic intens prezenla bolii renale
: S-lradozlrii de cocaind (D) Tratamentul profilactic antistreptococic pe termen
-:._:estiei de alcool lung este indicat pentru cazurile documentate de
, ...:ofosfatemiei GNPS
: -,:pletiei de volum (E) Deteriorarea progresivd a func[iei renale in GNpS
este mai frecventi la adulli decit la copii
--care dintre urmdtoarele afecliuni mecanismul
.. : :.-lduce la incontinen[d urinard reprezintd gi un III-40. Care dintre urmitoarele afirma(ii, privind predis_
* .: r,e risc pentru hidronefrozd: pozi{ia geneticd a unui adult de a dezvolta boald re_
nal6 polichisticd, sint adevdrate ?
Demenfd Alzheimer
i !.rdrom Guillain-Barre (A) Boala se asociazi cu o mutalie pe brapl scurt al
-- i:drocefalie cu presiune normald cromozomului l6
94 rrl. BoLILE RrNrcHrLoR gr ALE cArLoR URINARE _ iNrnn
(B) Boala se asociazi cu polirnorfismul locusului prin administrarea de eritropoietind, deoarece
genelor care codificd alfa-globina condilii de urernie cronicd eritropoieza nu
(C) Multe cazuri se datoreazd, unor mutatii noi fi stimulati de acest hclrmon
(D) Boala renald polichisticd a adultului este un model (B) Pacienta poate avea hemoragii oculte determi
de afecliune ereditard, transrnisd autozomal domi- de adrninistrarea de heparind in timpul diali
nant sau tulburdri ale hemostazei asociate insuficie:
(E) La persoanele homozigote pentru locusul poli- renale
morf, implicat in etiologia bolii, nu poate fi cer- (C) Degi pacienta are anemie normocitard,
cetat6 predispozilia pentru boald posibil5 existenfa unui deficir de acid folic
(D) Transfuziile de singe efectuate repetat au dus
III-41. La care dintre pacienlii de mai jos poate h intilnit
o afectare directd a cordului
aspectul sedimentului urinar din figurd:
(E) Daca pacienta trebuie sd suporte o interven: :
chirurgicali, se pot administra vasopresini
crioprecipitat pentru a preveni hemoragiile
III-43. O pacientd in virstd de 48 de ani se inte
pentru o intervenlie chirurgicald 1a nivelul ge
lui. Examenele de laborator efectuate de rutind
electrolili serici: Na' 138 mmol/l; K- 3,5 m
Cl 110 mmol/l; HCO. 20 mrrol/l
creatinind sericd: 160 pmol/l (1,8 mgidl)
uree sericd: 7,1 mmol/l (20 rng/dl)
glicemie: 5,2 mrnol/l (95 mg/dl)
m;
examene de urin5: pH 5,2; densitate 1005;
teine l+; glucozd l+; 3-5 leucocite per cimp
* croscopic examinat.
E
E
l.
96 III. BOLILE RINICHILOR $I ALE CAILOR URINARE -
INDICATII: Pentru fiecare din intrebdrile de mai jos, alege{i o singuri variantl de rdspuns (o
singurd colo
orizontald din tabel) care este cea mai potrivitl cazului clinic descrii. Fiecare rispuns
poate fi folosit o dati.
mai multe ori sau niciodatl.