Anemiile

partea I-a
Asist.univ.Dr. Mahler Beatrice
Compoziţia sângelui
 Aprox. 5 litri,
◦ 3 litri reprezintă plasma,
◦ iar 2 litri celularitatea sângelui
 celulele seriei roşii – hematiile
 celulele seriei albe – leucocitele
 plachetele sau trombocitele
Seria roșie
noțiuni de fiziologie
 În viaţa intrauterină hematopoeza se
desfăşoară la nivelul ficatului, splina şi
nodulii limfatici având un rol minor în
producţia de celule.
 Seria roşie se dezvoltă în măduva roşie din

celula stem pluripotentă.

Hematopoeza

 În etapa de diferenţiere
◦ din celulela stem pluripotentă
se formează celula stem
eritropoetică ,
 în etapa de proliferare
apare proeritroblastul - o
celulă cu diametrul de 15-
25 m, nucleu mare cu
numeroşi nucleoli şi
citoplasmă puţină bazofilă.

 Barnes DM, Blood – forming stem cells

purified.Science,241:24, 1988.
 În etapa de maturaţie proeritroblatul
continuă procesul de maturizare
trecând prin stadiile de: eritroblast
bazofil, eritroblast policromatofil şi
eritroblast acidofil.
In etapa de maturaţie
 se sintetizează echipamentul

enzimatic necesar metabolismului Maturația

celular şi definiri eritrocitului.
◦ citoplasma bazofilă, a
eritroblastului bazofil devine gri, cu
mici zone rozalii, în eritroblastul
policromatofil iar în final ajunge să
fie roşie, devenind eritroblastul
acidofil.
◦ Nucleul eritroblastului se reduce
treptat în dimensiune, devenind
picnotic la eritoblastul acidofil.

◦ În ultima etapă medulară se

formează reticulocitul medular,
care în circulaţie se transformă în
reticulocit circulant şi apoi în
eritrocit.
Structura Hb
 Hb –
 cel. matură,
 anucleată,
 citoplasmă acidofilă

 1 grupare hem,
 4 lanturi de

globină,
◦ lanturi A1, A2, F,
Reglarea hematopoezei-eritropoetina
După apariţia stimulului sinteza de eritropoetină creşte
în primele minute, devenind maximă după 24 h, iar
primele hematii apar în circulaţie după 5 zile
 Eritropoetina are 3 efecte asupra celulelor medulare:

◦ favorizează angajarea celulei stem pluripotente pe linia roşie,

◦ stimulează proliferarea precursorilor liniei roşii prin
stimularea sintezei de AND,
◦ stimulează sinteza hemoglobină prin stimularea sintezei
lanţurilor globinice.

 Renal-80%
 Hepatic-20%
 ROLUL ERITROPOETINEI IN REGLAREA HEMATOPOEZEI

Receptori pt EPO se gasesc si in Ebl. dar nr lor scade pe masura ce se

matureaza Ebl.
EPO determina scurtarea timpului de tranzit medular si eliberarea in sg de Er
imature (macrocte prolicromatofile = reticulocite de stress).
 DISTRUGEREA ERITROCITELOR
 Intravasculara: redusa cantitativ in mod fiziologic, poate
deveni importanta in anemiile hemolitice sau HPN. (in care
complementul creeaza orificii in membrana Er), in hemoliza
indusa de contactul cu valvele mecanice cardiace, si in A.
Hml.microangiopatica.
◦ Hb se leaga de haptoglobina (1:2) si transportata la ficat, unde hemul
este convertit in biliverdina, care e apoi catabolizata la bilirubina.
 Extravasculara: Er cu deformabilitate redusa si proprietati de
suprafata alterate sunt ingerate de macrofage.
◦ In mod patologic scaderea deformabilitatii apare in sferocitoza
ereditara si eliptocitoza ereditara prin scaderea raportului suprafata-
volum.
◦ Cresterea viscozitatii intracitoplasmatice apare in sicklemie si in HbC.
◦ Alterarea de membrana apare in multe forme de anemii,
A.Hml.autoimuna, sferocitoza ereditara (alterarea membranei duce la
pierderea de K)
HEMOGLOBINA

Hemoglobina
 Vehicul pentru O si CO
2 2
 Formata din 4 lanturi de globina si 4 nuclee porfirinice

(leaga Fe)
 Reprezinta 95% din totalul cantitatii de proteine din Er.
 La adult:

◦ Hb A (a2b2) reprez. 97% din totalul de Hb continut in Er,

◦ Hb A2 (a2d2) 2.5%
◦ HbF (a2g2 ) < 1% of the total

Valoare normala:
◦ 12–14 g/dl la barbati
◦ 10–12 g/dl la femei
SINTEZA GLOBINEI
65% din Hb este sintetizata in
eritroblasti si 35% in reticulocite
la nivelul poliribozomilor. Sinteza
e coordonata cu cea a hemului.

Exista 2 clustere genice pentru

cele 8 tipuri de lanturi normale
de globina sintetizate in cursul
vietii: cluster b-like (contine
genele lanturilor b, g, d si e) pe
bratul scurt al cromozomului 11
si clusterul a-like (contine genele
lanturilor a si z) pe bratul scurt al
cromozomului 16
Investigarea seriei roşii
 Metode de recoltare
◦ puncţie capilară
◦ puncţie venoasă
◦ puncţie medulară
SECVENTA DE INVESTIGATII ALE
SINDROMULUI ANEMIC
Etapa 1:
1. Hemograma este etapa initiala
obligatorie in investigarea
oricarei anemii
2. Frotiul din sângele periferic este
importanta in evaluarea
morfologiei eritrocitare
Etapa 2:
Examinarea maduvei osoase
Etapa 3:
Investigarea etiologiei
depinde de rezultatul
primelor 2 etape
Prima etapa permite
CARACTERIZAREA ANEMIEI:
- Severitatea
- Morfologia
- Potential regenerativ
Daca rezultatele etapei 1
orienteaza indeajuns de bine
dg etiologic, se poate trece
direct la etapa 3.
O anemie moderata/severa
care nu raspunde la tratament
necesita examinarea maduvei
osoase
Testele uzuale ale seriei roşii

Hemoleucograma
 sânge venos recoltat pe substrat

anticoagulant
Determinarea numărului de eritrocitele

 Numărarea eritrocitelor ajută la diagnosticul

anemiei sau policitemiei
 Tehnică
◦ se recoltează 5 ml de sânge pe substrat anticoagulant
( EDTA )
◦ de obicei pentru citirea numărului de eritrocite se
foloseşte numărarea electronică
 Valoarea normală:
 Bărbaţi - 5.200.000 / mm3 4.2 –5,4 mil E /mm3
 Femei - 4.600.000 / mm3 3,6 – 5,0 mil E
/mm3
Interpretare
 Scăderea numărului de eritrocite:
◦ distrucţii celulare ( anemie hemolitică )
◦ pierderi de sânge ( post hemoragice )
◦ deficit de Fe sau vitamina B6,
◦ hiperhidratare – falsă scădere

 Creşterea numărului de eritrocite

◦ primară – policitemia vera
◦ secundară – tumori, altitudine crescută, boli pulmonare, hipoventilaţie alveolară,
hemoglobinopatii.

 Fals crescută – deshidratare.

 Factori cu care interferează

◦ recoltarea la o pers. sănătoasă în decubit dorsal, determină o scădere a
hematocritului cu 5%,
◦ vârsta – valori mai scăzute între 2 şi 4 luni, dar şi la copii faţă de adulţi, după 14
ani valorile normale sunt aceleaşi.
◦ falsă creştere – deshidratarea( arsuri, ocluzie, vărsături, abuz de diuretice ), satză
venoasă la venopuncţie, stresul, altitudine crescută prin stimularea eritropoezei.
◦ falsă scădere – sarcină, hiperhidratare,.
Determinarea hemoglobinei
 hemoglobina este component al eritrocitului
 ajută la transportul oxigenului şi al

dioxidului de carbon.
 fiecare gram de hemoglobină este capabil să

transporte 1,34 ml de oxigen la 100 ml de

sânge.
 capacitatea de combinare a oxigenului este

direct proporţională cu cantitatea de

hemoglobină.
Hb
 Culoarea roşie a sângelui, respectiv a
globulelor roşii este dată de o substanţă
chimică care conţine un pigment pe baza de
fier, numit hemoglobina.
 Molecula de hemoglobina este un tetramer
format din 4 grupări Hem şi globina constituită
din 2 perechi de lanţuri polipeptidice .
 Hem-ul este format dintr-o moleculă de
porfirină legată de un atom de fier.
 Fiecare hem este legat de un lanţ polipeptidic.
Hb
 sistem tampon al mediului extracelular.
 În ţesuturi concentraţia de oxigen este scăzută, iar
cea de dioxid de carbon este crescută, la pH mic,
oxigenul disociază de hemoglobină, iar hemoglobina
neoxigenată leagă ionii de hidrogen, scăzând pH.
 Dioxidul de carbon care difuzează în eritrocit, sub
influenţa anhidrazei carbonice se transforma în ionul
de H+ şi bicarbonat, acesta din urmă părăsind celula
la schimb cu ionul de Cl .
 Sistemul tampon intraeritrocitar este eficace în
măsura în care rinichiul şi plămânul au capacitatea să
elimine dioxidul de carbon şi bicarbonatul.
Hb
 Valori normale
◦ Bărbaţi: 14-18 g/dl sânge
◦ Femei: 12-16 g /100 ml sânge

 Interpretare
 
 Scăderea valorii - sub 5 g/ dl - risc de insuficienţă cardiacă
şi moarte.
Gradul de anemie
◦ uşoară – peste 10 - 12 g/dl sau g/100ml
◦ moderată – între 7- 10 g/dl
◦ severă – sub 7 g/dl
ex. hemoragii, anemie hemolitică, deficit de Fe, acid folic,
vitamina B12,
 creşterea valorii - peste 20 g/ dl - risc de tromboze

 ex. policitemie, insuficienţă cardiacă congestivă, BPOC.

Determinarea hematocritului
 Reprezintă masa de hematii (globule roşii) dintr-un
anumit volum de sânge.
 Procedeul consta în recoltarea sângelui dintr-o venă, apoi
acesta se combină cu o substanţă anticoagulantă , care
nu modifică volumul eritrocitelor( EDTA,Heparina) şi se
repartizează într-un tub de sticlă foarte îngust, care se
centrifughează puternic la o centrifugă
 În urma acestei operaţii se observă separarea sângelui în
2 straturi:
◦ superior - conţine plasmă şi trombocite
◦ inferior - format din hematii şi leucocite deasupra hematiilor.
 În ultima perioadă măsurarea hematocritului se face
electronic, în cadrul hemoleucogramei.
Ht
 Hematocritul reprezintă volumul procentual
de sânge ocupat de elementele figurate, din
volumul total de sânge.
 X/X+Y=Ht%

Valori normale
 Bărbaţi = 42-52%

Femei = 36-48%
Interpretare
Scădea hematocritului

 Ht este un indicator al anemiei, indicând scăderea

volumului celular. O scădere a Ht sub 30%, indică că
pacientul are anemie moderată.

Cauze de anemie:
 centrale

◦ insuficienţă adrenală,
◦ leucemii, limfoame, boli mieloproliferative,
◦ boli cronice,
 periferică
◦ hemodiluţie, hemoragii acute sau cronice,
◦ reacţii hemolitice, secundare transfuziilor incompatibile, imune,

 de menţionat este că valoarea Ht după pierderi acute de sânge sau după transfuzii nu
are o valoare reală, fiind modificate prin hemoconcentraţie sau hemodiluţie.
Creşterea hematocritului

Cauze de poliglobulie
 Centrală

◦ policitemia vera, ,
 Periferică
◦ hemoconcentraţie,
◦ insuficienţă cardiacă congestivă, boli pulmonare
obstructive,
◦ altitudine crescută,
◦ tumori renale, hepatoame.
 CONCORDANTA Hb - Ht
Valoarea hematocritului reflectă valoarea hemoglobinei şi a numărului total de
eritocite. În general, valorile anormale ale hematocritului indică aceleaşi
afecţiuni ca şi valoarea numărului eritrocitelor şi a hemoglobinei.

Ht în puncte procentuale = 3 x Hb calculată în gram pe decilitru, dacă

eritocitele sunt de dimensiuni normale şi conţin o cantitate normală de
hemoglobină.

Rezultate fals modificate:

◦ Deshidratare: volumul total de sânge este redus, eritrocitele reprezintă
un procent mai mare din volumul total – valori fals crescute ale
hematocritului.
◦ Hiperhidratare – hematocritul fals scăzut
◦ Leucocitoza (număr crescut de leucocite) importantă determină rezultate
fals scăzute ale hematocritului

La pacienţii cu modificări morfologice ale eritrocitelor valoarea hematocritului

nu este concordantă cu numărul eritrocitelor.
◦ eritrocite de dimensiuni mari – procent mai mare din volumul total de
sânge – hematocrit mare.
VOLUMUL ERITROCITAR MEDIU (VEM) =
MEAN CORPUSCULAR OR CELL VOLUME (MCV)

– valori normale: 88 (80–96) fL

– valori scăzute (anemie microcitară): anemie feriprivă, anemia din bolile

cronice, infecţii, sferocitoză, anemie sideroblastică, hemoglobinopatii,
hemoragii, neoplasme, IRC

– valori crescute (anemie macrocitară): sarcină, anemie megaloblastică,

anemie hemolitică, anemie sideroblastică, anemie aplastică,
neoplasme, consum cronic de alcool, afecţiuni hepatice, medicamente,
post-hemoragie, post-menopauză
HEMOGLOBINA ERITROCITARĂ MEDIE (HEM) =
MEAN CELL HEMOGLOBIN (MCH)

– valori normale: 30 (27 - 33) pg/eritrocit

– valori scăzute:
● anemie microcitară (anemie feriprivă, talasemie)
● anemie hipocromă (infecţii, anemia din bolile cronice,
anemie sideroblastică, intoxicaţie cu Pb)

– valori crescute: anemie macrocitară (hemocromatoză)

CONCENTRAŢIA MEDIE A HEMOGLOBINEI ERITROCITARE (CHEM)

MEAN CELL HEMOGLOBIN CONCENTRATION (MCHC)

– valori normale (anemia se numeşte normocromă): 34 (33 -35)

g/dL

– valori scăzute (anemia se numeşte hipocromă): anemie feriprivă,

anemia din bolile cronice, infecţii, anemie sideroblastică,
sângerari cronice, hemoglobinopatii, intoxicaţie cu Pb

– valori fals crescute (anemia se numeşte hipercromă): sferocitoză,

anemie pernicioasă, siclemie, anemie hemolitică, deshidratare
celulară, medicamente
RBC DISTRIBUTION WIDITH (RDW) =

VARIAȚIA DISTRIBUȚIEI ERITROCITELOR (VDE)

RBC DISTRIBUTION WIDITH (RDW) =
VARIAȚIA DISTRIBUȚIEI ERITROCITELOR (VDE)

– valori normale: 13 (11,5 - 14,5)% sau 38,7 - 45,1 fL

– valori scăzute: nu se întâlnesc niciodata!

– valori crescute: alcoolism, boli hepatice, hemoglobinopatii (siclemie),

anemie post-hemoragică, anemie sideroblastică, AHAI, deficit de: G-
6-PDH, Fe, acid folic sau vitamină B12

● Red cell distribution width - coefficient of variation (RDW/CV) =

coeficientul de variaţie (CV)

● Red cell distribution width-standard deviation (RDW/SD) = deviaţia

standard faţă de medie (SD)
Reticulocitele
Reticulocite
– hematii tinere, imature, care contin acizi nucleici
reziduali (ARN), eliberate in circulatie cu 1-2 zile
inainte de maturare;
 indicator al eficientei hematopoiezei medulare

A. Numărul de reticulocite
(NR)= ( %R x NE)/100 = 0,5-2% x NE
B. Numărul de reticulocite corectat
(NRC) = R %* Ht actual/Ht ideal
C. Indexul producţiei de reticulocite
(IR sau IPR) = nr de R corectat%*/Factorul de corectie
 RETICULOCITE
Factor de corectie:
1 - anemie usoara,
2 - anemie medie,
3 - anemie severa

Ex: Ht= 10; NR=70%. NRC= 70*10/45= 15 IR= 15/3 = 5

- crestere a productiei medulare de 5 ori fata de nivelul bazal
 un numar mic de reticulocite este prezent in circulatie (in fiecare zi ~1%
din eritrocite sunt inlocuite cu eritrocite tinere eliberate din maduva)
 NR ofera informatii despre capacitatea medulara de a sintetiza celule
rosii ca raspuns la o suprasolicitare (anemia)
 Reticulocitoza- indicator de eritropoieza regenerativa (z 2-3 post
hemoragie acuta, NR 15%, 2-4s dupa trat. cu fier/ac folic/vit B12, NR
20%)
RETICULOCYTE INDEX
Reticulocyte index (RI) = Reticulocyte production index (RPI) =
Indexul reticulocitar (IR) = Indexul producției reticulocitare (IPR)

Timpul de maturație corectat în funcție de Ht:

Maturația (în zile) a reticulocitelor

Factorul de
Ht (%) în măduva în sângele
corecție "shift"
hematogenă periferic

45% 3,5 1 —

35% 3 1,5 1,5

25% 2,5 2 2

15% 1,5 2,5 2,5

RAPORTUL Ht - RECTICULOCITE
INTERPRETAREA VALORILOR INDICELUI
RETICULOCITAR
– valori normale: IR = 2-3

– valori scăzute (IR < 2 => anemie hipo- sau aregenerativă):

alcoolism, anemie aplastică, anemie, feriprivă, anemie
megaloblastică, afecțiuni hepatice, afecțiuni renale,
medicamente

– valori crescute (IR > 3 => anemie hiperregenerativă): sarcină,

AHAI, hemoragii acute, hipoxemie cronică, medicamente
● Anemie + NR ↑ => anemie de cauză periferică

● Anemie + NR↓ => anemie de cauză centrală => OBLIGATORIU

trebuie examinată maduva hematogenă!!!
HEMOGRAMA - exemplu
Implicații clinice
 Creşterea numărului de reticulocite –
reticulocitoză - apare atunci când este
necesară creşterea numărului de eritrocite,
◦ apare în: hemoragii cronice, hemolize uşoare din
talasemii, siclemie, hemoragii acute ( creşterea
apare după 3 – 4 zile), după iniţierea tratamentului
anemiei.
 Scăderea reticulocitelor indică scăderea
sintezei medulare de eritrocite,
◦ apare în: anemii netratate, anemie aplastică, anemia
din boli cronice, radioterapie, tulburări endocrine,
tumori, sindrom mielodisplazic, alcoolism.
Frotiu din sânge periferic
Frotiul de sânge periferic
permite aprecierea:
 mărimii,
 formei
 culorii eritrocitelor
 evaluarea leucocitelor,

 fiind util în diagnosticul

afecţiunilor hematologice.
 un frotiu normal

evidenţiază eritrocite
normocitare, normocrome
Etapele investigarii unui sindrom anemic

HEMOGRAMA
Frotiul din sângele periferic
Examinarea maduvei osoase
MORFOLOGIA ERITROCITARA

Frotiul din sângele periferic

evidentiaza:
Caracteristicile
eritrocitelor normale
 Conţinutul de Hb-
evaluare calitativă
 Anizocitoza - dimensiuni
variate
 Poikilocitoza - forme
variate
 Anizocromia
 Policromia - culori variate
 Incluziuni eritrocitare
FROTIUL DIN SÂNGELE PERIFERIC - COLORATIE SPECIFICA A
CELULELOR – MAY-GRÜNWALD GIEMSA
 MORFOLOGIA ERITROCITARA PE
FROTIUL DE SANGE PERIFERIC

Caracteristicile H normale:
anucleate, biconvexe, roz, diametrul de 6,7-7,7 μm (în medie
7,2 μm)

Prin examinarea frotiului se pot aprecia:

a) Modificarile de culoare, care reflecta indirect
modificarile de conţinut in hemoglobină
b) Modificarilor de forma ale hematiilor permit orientarea
diagnosticului catre un grup de afectiuni.
 ANIZOCITOZA
Anizocitoza - dimensiuni variate
• normocit
• microcit - bolile cronice, siclemie, hemoglobinopatii,
neoplasme, sângerări cronice, policitemie vera
• sferocit – sferocitoză ereditară, hemoliză,
arsuri severe
• macrocit - (8,5 - 10 μm) : sarcină,
vârstnici, alcoolism, A. aplastică,
A. hemolitică, A. pernicioasa,
A.sideroblastică, boli hepatice cronice,
Boli pulmonare cronice, hipotiroidism,
mixedem, neoplasme
• megalocit - (10 - 16μm) —
A. megaloblastică, chimioterapie,
sd. mieloproliferative
 MODIFICARI DE MARIME
Microcitoza

 eritrocite mature cu
dimensiuni sub
valorile normale

 anemia feripriva,
siderobastica
 MODIFICARI DE MARIME
Macrocitoza

 eritrocite mature cu
dimensiuni peste
valorile normale

 anemiile megaloblastice
 POIKILOCITOZA –
FORME VARIATE

 acantocit - afecţiuni hepatice severe, deficit de piruvat-kinaza (PK),

uremie, a-β-lipoproteinemie, intoxicatii
 echinocit - deficit de piruvat-kinază (PK), sângerări gastrointestinale,
neoplasme gastrice, ulcer peptic, hipopotasemie, hipomagnezemie,
uremie
 picnocit - anemie hemolitică
 schizocit - fragmentarea patologică a eritrocitelor în cursul unui proces
hemolitic — anemie hemolitică microangiopatică, eclampsie, HTA
malignă, glomerulonefrită, sd. hemolitic-uremic, valvă cardiacă protezată,
CID
 drepanocit - eritrocit în formă de "seceră" sau poate îmbrăca forme
neregulate de "virgulă" sau de "bastonaş" — anemie hemolitică, siclemie,
talasemie, hemoglobinopatii
 dacrocit = eritocit în formă de lacrimă/ picătură sau de rachetă de tenis
— anemie hemolitică severă, eritroleucemie, eritropoieză extramedulară,
talasemie, infiltrarea neoplazică a maduvei hematogene
 celule fantomă sau bite cells - deficit de G-6-PDH
MODIFICARI DE FORMA
Poikilocitoza

1 – ovalocite
2 – dacriocite
3 – celulă în ţintă
MODIFICARI DE FORMA
Sferocite= H care si-au pierdut
Paloarea centrala si au un aspect sferic
Indica o pierdere a integritatii
citoscheletului

 microsferocitoza ereditara
 anemii hemolitice autoimune
 anemie hemolitica microangiopatica
 MODIFICARI DE FORMA
Drepanocite (hematii falciforme)
 eritrocite în forma de secera

 drepanocitoza (siclemie,
hemoglobinoza S)
MODIFICARI DE FORMA
Acantocite
 eritrocite cu marginea
neregulata, care au pe
suprafata lor numerosi spiculi
Reflecta o compozitie lipidica
anormala a membranei H
 acantocitoza

Apare mai ales in B. Hepatice

In abetalipoproteinemie si in H.
fara Ag de grup Kell
 MODIFICARI DE FORMA
Ovalocite
 eritrocite de forma
ovala
 eliptocitoza ereditara
MODIFICARI DE FORMA
Eritrocite “in semn de tras la tinta”

 prezinta o repartitie particulara

a Hb în centru si la
periferie intre care se
afla o zona clara

 talasemii
MODIFICARI DE FORMA
Schizocite- H. fragmentate intr-o varietate de
forme si marimi, inclusiv in froma de coif;
indica of fragmentare a H intravasculara
Apare in Anemii hemolitice
 A. Hemolitice microangiopatice

 A. Hemolitice de cauza

mecanica (proteze valvulare)

MODIFICARI DE CULOARE - ANIZOCROMIA

 anulocit = leptocit = codocit = celulă “în țintă”

- apare in thalasemii
 hipercromie - deshidratare celulară, anemie

macrocitară, sferocitoză
 hipocromie - eritrocite palide, slab încarcate cu

Hb
Apar in anemie feriprivă, boli cardiace, talasemie,
tulburări ale sintezei de hemoglobină, anemie
sideroblastica
MODIFICARI DE CULOARE – POLICROMAZIA

Policromazia - culori variate: H mari, mai bazofile, carora

le lipseste paloarea centrala: bazofilia e datorata acidului
ribonucleic rezidual. Presupune prezenta pe frotiu a
celulelor tinere, incomplet maturate, intens colorate

● H. pătate
● reticulocitoză
Apare in perioadele de productie rapida de H., mai ales in
A. Hemolitice sau in A. megaloblastice
 MODIFICARI DE CULOARE
Anizocromia
 eritrocite hipocrome şi
normocrome pe acelasi frotiu
 anemie feripriva, anemie
sideroblastica
 INCLUZIUNI ERITROCITARE

H. nucleate = normoblaști

corpusculii Howell-Jolly – e obicei unul sau cateva incluzii violacee
in H vizibile e frotiul periferic; reprezinta fragmente reziduale
nucleare ce contin cromatina;
◦ apar in : anemie hemolitică, anemie megaloblastică, eritrocitopoieză
intensă, post-splenectomie
corpusculii Heinz – multiple incluzii rotunde, gri, dupa colorare
supravitala cu metil cristal violet; reprezinta agregate de Hb
denaturata. Indica o injurie oxidativa fata de H, cum este cea din
deficitul de G-&-PDH sau in prezenta unor Hb instabile
◦ Apar in: anemie hemolitică, deficit de G-6-PDH,
hemoglobinopatii, hemoliză acută indusă medicamentos
Punctatiile bazofile – Multe puncte albastrui, mici in H.; provin din
colorarea clusterelor de poliribozomi in H tinere circulante
◦ Apara in A. Hemolitice dobandite sau congenitale, in intoxicatiile cu
Pb (Pb inhiba pyrimidin 5’-nucleotidaza, care digera in mod normal
ARN rezidual)
CORPII HEINZ

Hb instabila poate precipita in interiorul H, cu

aparitia corpilor Heiz. Acest fenomen se poate
pune in evidenta prin coloratie cu albastru cresil
briliant
Etapele investigarii unui sindrom anemic

HEMOGRAMA
Frotiul din sângele periferic
Examinarea maduvei osoase
EXAMINAREA MĂDUVEI HEMATOGENE

A. Aspiratul medular
1. Raportul E/G (între precursorii eritrocitari
şi cei granulocitari)
2. Morfologia eritrocitară
3. Frotiul medular
B. Biopsia medulară
1. Celularitate
2. Morfologie
 STUDIUL FROTIULUI MEDULAR
Frotiul medular se obtine prin:

 punctie la nivelul crestei iliace posterioare

 aspiratia continutului
medular

 confirmarea diagnosticului
obtinut pe baza frotiului
de sange periferic prin
determinarea tipului
de eritropoieza
 INDICATII (legate de sdr anemic)

 Orice pacient cu o anemie de cauza neprecizata

 Orice pacient cu o anemie hipoproliferativă
 Orice pacient la care se suspecteaza o proliferare
maligna a celulelor hematopoetice
 Pacienti la care se face o evaluare a depozitelor de Fe

Loc de efectuare a punctiei: sternal sau in creasta iliaca

Contraindicatii: sindroame hemoragipare de severitate
medie sau mare
STUDIUL FROTIULUI MEDULAR
 evidentierea celularitatii medulare

 stabilirea proportiei diferitelor linii celulare

◦ 2/3 din celularitate - elementele seriei

granulocitare
◦ 1/3 - precursorii seriei
eritrocitare
 determinarea unei
infiltrari medulare

◦ cu celule neoplazice
◦ tesut adipos
Investigaţia măduvei
hematogene - mielograma
 Punctia medulara –tehnica
Curba de maturaţie a precursorilor eritrocitari în anemie
 În curba de maturaţie a precursorilor eritrocitari se observă o

predominenţă a precursorilor de tip adult.

 Dacă măduva este sănătoasă, în anemie va creşte sinteza de

eritropoetină, care va stimula producerea de precursori de tip adult =

Hiperplazie Normoblastică
 În patologia care presupune modificarea proliferării sau a maturaţiei se

constată scăderea precursorilor de tip adult şi creşterea precursorilor de

tip tânăr = Hiperplazie Eritroblastică
 Anemia prin deficit de proliferare, este secundară deficitului de vit. B12,

care determină mitoze ineficiente, rezultând celulele cu nuclei mari

(imaturi) şi citoplasmă acidofilă (matură) = asincronism Nucleu /
Citoplasmă
 Anemia prin tulburarea maturaţiei, va determina maturarea nucleului la

stadiile finale, în timp ce citoplasma rămâne bazofilă.

 Studiul frotiului medular
-sideroblasti
Indicatiile studiului frotiului medular:

 examinarea depozitelor medulare de fier din eritroblasti si

macrofage

◦ coloratia Perls

◦ bine reprezentate in
an. sideroblastica

◦ absente in anemia feripriva

 Valori normale
 Sideroblaşti =20-50% din totalitatea precursorilor
Sideroblast = eritroblast
incarcat cu Fe
eritrocitari / mielogramă