SÂNGELE

Hematopoieza
Explorarea seriei rosii
Anemii
CUPRINS
I. Hematopoieza

II. EXPLORAREA SERIEI ROŞII

1. Fiziologia eritrocitelor
2. Determinări din sângele periferic
3. Studiul frotiului de sânge periferic
4. Studiul frotiului medular
5. Investigaţii speciale în diferite
tipuri de anemie
SÂNGELE
• Plasmă
• apă (90%)
• substanţe dizolvate (10%)
• substanţe organice
• elemente minerale

• Elemente figurate
• eritrocite
• leucocite
• trombocite
 SÂNGELE – Ph normal 7,38-7.45
↓Ph – acidoza – respiratorie (CO2 ↑)
- metabolica (bicarbonat HCO3 – scazut)
↑Ph – alcaloza – respiratorie (CO2 ↓)
- metabolica (bicarbonat HCO3 – crescut)
ROLUL SÂNGELUI • transport
• gazelor respiratorii
• principii alimentare
• electroliţi
• hormoni
• vitamine
• medicamente
• homeostazia termică
• apărarea organismului
- anticorpii
• menţinerea echilibrului
acido-bazic şi a pH-ului
• menţinerea
echilibrului fluido-
coagulant
SÂNGELE
HEMATOPOIEZA
Frotiu sange periferic – coloratia MGG
Eritrocite (hematii, globule roşii):
• formă de disc biconcav
• dimensiunea 7,5 x 2m
• celule anucleate
• 4,5 – 5,5 milioane/mm3 la bărbaţi
• 4,0 – 5,0 milioane/mm3 la femei

• Necesita energie pt mentinerea formei,

asigurarea conc. fiziologice de o parte si de alta
a mb. eritrocitare a electrolitilor (Na, K) si
mentinerea Fe in stare feroasa
• -aceste necesitati sunt asigurate exclusiv prin
metabolizarea glucozei.
• -alterarea procesului de energogeneza
eritrocitara duce la modificarea formei E
(sferocit-echinocit-stomatocit) si aparitia AH de
cauza corpusculara, asa cum se intampla in
deficitul de enzime cheie din glicoliza)
 FIZIOLOGIA
ERITROCITELOR
Hemoglobina

• pigment de culoare roşie

• se încarcă cu O2 la nivel
pulmonar  îl transportă
la nivel tisular  îl
cedează

• la nivel tisular preia CO2 îl

transportă la nivel
pulmonar  îl elimină
• HEMOGLOBINA
• 13–16 g% la bărbaţi
• 12–15 g% la femei
• = 900 g la o volemie de
5 L si conc. 15 gr%
• Hemoproteina tetramerica alc. 90% din globina si 10%
din gruparea prostetica, hemul, o metaloporfirina ce
contine Fe. La adult, normal, Hb A e alcatuita din
• 4 lanţuri de globină (2α cu 141 aa şi 2β cu 146 aa)
• 4 molecule de hem (Fe cu porfirină)
• Lanturile de globina realizeaza o structura
globulara compacta, ce are in vecinatatea
suprafetei externe 4 cavitati, pungile hemului.
 Eritropoieza
Eritropoietina
(EPO) – hormon
glicoproteic cu
efect asupra
CFU-E,
pronormoblastilor
si Ebl. bazofili
care poseda pe
suprafata lor
receptori specifici
EPOR.

Procesul de formare a eritrocitelor

• precursorii eritrocitelor posedă nucleu
• pe parcursul maturaţiei pierd: nucleul, mitocondriile, ribozomii
Dupa legarea EPO de receptor, EPOR se asocieaza cu o tirozinkinaza = JAK2 si are
loc un proces de fosforilare a tirozinei stimuland proliferarea, cresterea si
diferentierea precursorilor eritroizi.
O mutatie punctiforma la nivelul JAK2 duce la activarea acesteia, fiind depistata la
majoritatea pacientilor cu PV si cu o frecventa mai mica in alte neoplazii
mieloproliferative cronice.
Eritropoieza:
• pentru sinteza ADN necesită
*vitamina B12 (cobalamina)
- vit. hidrosolubila este un cofactor in
sinteza ADN, dar si in metabolismul
acizilor grasi si al aminoacizilor.
- sursa principala e alimentatia
bogata in produsele de origine
animala (carne). Ajunge la ficat
transportata de TC II. E depozitata
in ficat in cantititi suficiente pt a
suplini multi ani deficitul.
*acidul folic (în vegetale) = B9
-vit. B9 nu este biologic activa, insa
importanta sa biologica se
datoreaza tetrahidrofolatului si altor
derivati dupa convertirea sa in ficat
la dihidrofolat.
- se gaseste in legume cu frunze verzi,
fructe, carne, cereale, lactate.
Eritropoieza:
sinteza hemoglobinei necesită
*fier - asigura transportul normal al O2
in corp. Carenta de Fe se traduce
prin anemie, scaderea vitalitatii si
poate duce chiar pana la limitarea
cresterii. Surse naturale de Fe –
susanul, curmale, nuci, broccoli,
cirese, fructe de padure, legume cu
frunze verzi.
*vitamina B6 (piridoxina)- hidrosolubila
- are rol in metabolismul
aminoacizilor si a unor substante cu
structura proteica.
- se gaseste sub 3 forme piridoxina,
piridoxalul si piridoxamina, care
prezinta acelasi profil biologic.
*aminoacizi- sunt cei mai importanti
nutrienti din corp ce stau la baza
formarii proteinelor.
Hemoliza fiziologică –
mecanismul de
indepartare a eritrocitelor
imbatranite din circulatie

*cca 90% din eritrocitele

senescente sunt eliminate
la nivelul splinei =
hemoliza extravasculara
(intratisulara)
*cca 5-10% din eritrocite sunt
lizate in circulatia generala =
hemoliza intravasculara,
proces in care Hb este
deversata in plasma si apoi
prelucrata in ficat si rinichi.
Normal – E – 120 zile
Hemoliza patologica - scurtarea
duratei de viata a E
 ANEMIILE
• Se datoreaza alterarii seriei eritrocitare fie datorita
pierderii prea rapide a eritrocitelor (hemoragii, hemoliza)
sau producţiei prea lente a acestora
• principala funcţie a E - transportor al O2 prin legarea
acestuia de Hb  disfuncţia E se însoţeşte de hipoxie
• Diagnosticul necesita determinarea
•  numărului de eritrocite
•  concentraţiei de hemoglobină (Hb)
•  hematocritului (Ht)
La pacientul anemic, pt a creste acuratetea evaluarii, se
det. indicele reticulocitar aplicand corectia fata de Ht
IR = Rt% x Ht masurat/Ht normal
si corectia fata de gradul de imaturitate reticulocitara,
care cuantifica cat de rapid sunt eliberate Rt din MO si
cat dureaza maturarea lor in circulatia sanguina -
indicele de productie reticulocitara
IRP = IRx (1/timpul de maturatie)
Anemia se defineste ca scaderea valorilor parametrilor care apreciaza cantitatea
de eritrocite din circulatie
-numarul lor (normal 4-5 mil/mm3 la femei si 4,5 – 5,5 mil/mm3 la barbati)
-volumul lor, apreciat prin valoarea Ht, normal 36-45% la femei si 40–48% la
barbati
-incarcarea acestora cu Hb (Hb sub 12 g/dl la femei si sub 13,5 g la barbati)

Anemia nu este o boala in sine, ci un simptom sau sindrom → cauza

In functie de valoarea Hb vorbim de

-A usoara cu Hb 10-12 g/dl
-A. Moderata cu Hb 7-10 g/dl
-A. Severa cu Hb 5-7 g/dl
--a. Grava cu Hb ˂ 5 g/dl

-Gravitatea sindromului anemic depinde de

--rapiditatea instalarii anemiei
-Varsta pacientului
-Starea funtionala a aparatului cardiovascular

-In investigarea unei anemii obligatoriu sunt necesare

--HLG completa
--determinarea numarului de reticulocite
--aspectul frotiului de sange periferic +/_ Fe, feritina, hemosiderina, MO. Elf. Hb
HLG + Examenul frotiului de sânge periferic
• ANEMII REGENERATIVE - hemolitice
• ANEMII HIPOREGENERATIVE – de cauza centrala

Numarul normal de reticulocite este 0,5-2%.

• Maturarea reticulocitelor dureaza aproximativ 3 zile, din care 2 zile se

desfasoara la nivelul maduvei osoase hematogene si una in sangele
periferic. La pacientul anemic, reticulocitele sunt expulzate precoce
in circulatie, crescand perioada de maturare in sange astfel:
• Ht 45% - 1 zi
• Ht 35% - 1,5 zile
• Ht 25% - 2 zile
• Ht 15% - 2,5 zile
In anemiile severe, este necesara corectarea valorilor reticulocitelor IRP
IRP= Rt% x Ht masurat/Ht normal : timpul de maturatie in sg. Periferic

Regenerative – hiper-Rt-oza, IPR >3, sugereaza mecanism periferic

Hiporegenerative - Rt-penie, IPR<2, sugereaza mecanism central.
• ANEMIA
I. Scaderea productiei eritrocitare (Rt scazute)
1. Anomalii ale MO – aplazia medulara, aplazia eritroida pura
- leucemii
- metastaze medulare
2. Deficienta unor factori de sinteza ai Hb – Fe, vit. B12, acid folic
- EPO (in afectiuni R)
II. Cresterea distructiei eritrocitare (Rt crescute)
1. A. hemolitice intracorpusculare - deficite mb, deficite
enzimatice, deficite in sinteza Hb cantitative – talasemii si
calitative – Hb-patii
2. A. hemolitice extracorpusculare
- imune (AHAI, postmedicament, incompatibilitate AB0/Rh
- nonimune (CID, Hb-uria de mars, hemoliza mecanica ,
stenoze valvulare stranse, PTT- purpura trombocitopenica )
3. Anemia posthemoragica
• Fizilogic Rt se matureaza 2 zile in MO si 1 zi in SP, se
transforma in hematii care traiesc 120 de zile si apoi sunt
distruse in splina, unde sistemul monocito-macrofagic preia
Fe eliberat din hematii si pe care il elimina ulterior in circulatie

• cu ajutorul ceruloplasminei Fe este preluat de transferina

serica care il cedeaza sistemului monocito-macrofagic din
maduva osoasa, de unde il preiau eritroblastii ce vor da
nastere elementelor seriei rosii, generand in final
reticulocitele

Aportul de fier necesar eritropoiezei este asigurat de celulele

exportatoare de Fe dotate cu feroportine (proteine ce elimina
Fe), fiind reprezentate de
- enterocitele duodenale
- celulele sistemului monocitomacrofagic
 Dcytb (duodenal citocrom reductaza) DMT1 (divalent metalic transporter 1)
ZnCuCo
Fe III Fe II celula
Metabolismul fierului
• Fe e absorbit din intestinul subtire proximal sub forma de Fe
heminic si Fe feros (Fe2+), absorbtia sa fiind influentata de
aciditatea gastrica (scade in aclorhidrie sau gastrectomie),
factori potentiatori si inhibitori alimentari.
• Absorbtia se realizeaza prin intermediul unor proteine
transportoare si cu ajutorul unor enzime – ferireductaza care
converteste Fe3+ din alimente in Fe2+ pt transferul in celulele
mucoasei intestinale, si o ferioxidaza= hefaestina care
converteste Fe2+ in Fe3+ la nivelul membranei bazolaterale,
pt transferul plasmatic.
• Ferroportina e transportorul bazolateral prin care Fe paraseste
enterocitul si locul de actiune al hepcidinei, hormon peptidic de
25 aa sintetizat la nivel hepatic, ce interactioneaza cu
feroportina, inducand internalizarea si degradarea acesteia.
• Absorbtia Fe e controlata de hepcidina, cu rol reglator negativ
asupra Fe plasmatic, avand ca efect scaderea eliberarii de Fe
din enterocit si din cel. sist. reticulo-endotelial

• Sinteza de hepcidina e stimulata de inflamatie sau atunci cand

depozitele de Fe ale organismului sunt saturate.

• Hipoxia ca si cresterea necesarului de Fe pentru eritropoieza

inhiba sinteza hepatica a hepcidinei.

• Afecterea mecanismului reglator al hepcidinei are rol in

patogeneza anemiei asociate cu infectiile si inflamatiile,
anemia din bolile cronice, hemocromatoza.
Cantitatea totala de Fe – 4-5 g
1. Compartimentul metabolic: hemoglobina, mioglobina – 3 g
2. compartimentul de transport – transferina – 3 mg
3. compartimentul de depozit –feritina si hemosiderina-1,5 g
• fierul tisular – citocromi, catalaze, peroxidaze – 300 mg

Sideremia: 70 – 150 micrograme /dl la barbat

si intre 60-140 micrograme /dl la femeie
Feritina serica 10-140 micrograme/l la barbat si 5-130
micrograme/l la femeie.

Nivelul seric al feritinei se coreleaza cu starea depozitelor de

Fe, deci o scadere a valorilor acesteia traduce o reducere a
depozitelor de Fe.
 Situatii care impun investigarea MO hematog.
1. Anemia insotita de o reactie leucoeritroblastica - sugereaza invazia
neoplazica a maduvei osoase
2. Anemia insotita de eritrocite dispuse in rulouri – sugereaza o
gamapatie monoclonala (ex. mielomul multiplu)
3. Anemia insotita de leucopenie si trombocitopenie (pancitopenie) cu
reticulocite scazute (aplazie medulara, insuficienta de productie, anemie
megaloblastica, leucemie acuta aleucemica)
4. Investigarea fierului medular in sindromul anemic pentru aprecierea
depozitelor medulare de Fe (hemosiderina)
5. Anemia acompaniata de un numar mic de blasti in sangele periferic
(aspectul maduvei osoase diferentiaza o leucemie acuta de un sindrom
mielodisplazic).
6. Investigarea sectorului central in caz de anemie hiporegenerativa cu
Rt foarte scazute < 0,1% sau sub 10 000/mm3
7. Anemia secundara trombocitopeniei (stabilirea cauzei Tr-peniei
centrala/periferica
FRECVENTA ANEMIEI

• ADULT
• Anemia feripriva
• Anemia cronica simpla
• Anemia prin deficit de folati si vitamina B12
• AHAI
• Altele: sindrom mielodisplazic, sferocitoza, anemia aplastica

• COPII
• Anemia feripriva
• Anemia din inflamatia acuta
• Sindroame talasemice
• Alte anemii corpusculare congenitale: sferocitoza, siclemie
Hemoleucograma
• recoltare de sânge venos

• vacutainerul de 2 ml cu anticoagulant
(K2-EDTA sau K3-EDTA)

• constă în numărarea (cu

ajutorul automatelor)
diferitelor elemente
celulare ale sângelui:

• leucocite
• hematii
• trombocite
Determinări din sângele periferic
a) Determinarea
numărului de
eritrocite

Valori normale:

 5,0 ± 0.5 milioane/mm3

la bărbaţi

 4,5 ± 0,5 milioane/mm3

la femei Red blood cell count
RBC
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
1. Fiziologia eritrocitelor
2. Determinări din sângele periferic
a) Numărul de eritrocite
b) Hemoglobina
c) Hematocritul
d) Indicii eritrocitari
e) Numărul de reticulocite
3. Studiul frotiului de sânge periferic
4. Studiul frotiului medular
5. Investigaţii speciale
b) Determinarea hemoglobinei (Hb)
Valori normale:
Determinari din sngele periferic
14.5 ± 1 g% la bărbaţi
13 ± 1 g% la femei
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
1. Fiziologia eritrocitelor
2. Determinări din sângele periferic
a) Numărul de eritrocite
b) Hemoglobina
c) Hematocritul
d) Indicii eritrocitari
e) Numărul de reticulocite
3. Studiul frotiului de sânge periferic
4. Studiul frotiului medular
5. Investigaţii speciale
Determinări din sângele periferic
c) Determinarea hematocritului (Ht, Packed cell
volume - PCV)

• se mai numeşte şi raportul eritro-plasmatic

• reprezintă procentul din volumul sanguin ocupat de
volumul eritrocitar
• reprezintă cea mai precisă metodă de diagnostic a
unei anemii

Valori normale:
• 45 ± 5% la bărbaţi
• 42 ± 5% la femei
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
1. Fiziologia eritrocitelor
2. Determinări din sângele periferic
a) Numărul de eritrocite
b) Hemoglobina
c) Hematocritul
d) Indicii eritrocitari
e) Numărul de reticulocite
3. Studiul frotiului de sânge periferic
4. Studiul frotiului medular
5. Investigaţii speciale
Determinări din sângele
periferic
d) Indicii eritrocitari

• utilizaţi pentru a aprecia dimensiunea şi

încărcarea cu Hb a eritrocitelor

• rezultă prin calcul, utilizând valorile

obţinute în urma determinărilor Hb, Ht
şi a numărului de eritrocite

• pot fi determinaţi direct cu ajutorul

instrumentelor de măsurat automate
Determinări din sângele
periferic
Volumul eritrocitar mediu (VEM)
(Mean corpuscular volume, MCV)
• VEM = Ht (%) / Nr. eritrocite (milioane/mm3) x 10
• Valori normale: 87 ± 5 3

Hemoglobina eritrocitară medie (HEM)

(Mean corpuscular hemoglobin - MCH)
• HEM = Hb g(%) / Nr. eritrocite (mil./mm3) x 10
• Valori normale: 29 ± 2 pg

Concentraţia medie a Hb eritrocitare

(CMHbE)
(Mean corpuscular hemoglobin concentration,
MCHC)
• CMHbE = Hb g(%) / Ht (%) x 100
• Valori normale: 34 ± 2 g%
Determinări din sângele
periferic

Diametrul eritrocitar mediu (DEM)

(Mean corpuscular diameter, MCD)
• Valori normale: 7,2 ± 0,3 

Grosimea eritrocitară medie (GEM)

(Mean corpuscular thickness, MCT)
• GEM = 4 VEM / 3,14 x DEM2
• Valori normale: 2,1 ± 0,3 
Determinări din sângele
periferic
Volumul de distribuţie al
eritrocitelor (VDE)
(Red cell distribution width, RDW)

• măsoară variabilitatea dimensiunilor

eritrocitelor pe un frotiu = anizocitoza
• valorile normale indică o populaţie
eritrocitară omogenă
• valorile crescute indică o variaţie mai
mare a dimensiunilor eritrocitelor

• RDW-CV - valori normale: 11 – 15%

Determinări din sângele
periferic
Astfel anemiile se pot clasifica în:

• anemii normocitare şi normocrome

• DEM, VEM, HEM, CHEM au valori
normale

• anemii hipocrome şi microcitare

• VEM, DEM, HEM, CHEM au valori
scăzute

• anemii macrocitare şi megalocitare

• VEM şi DEM au valori crescute
 CLASIFICARE ANEMIILOR
Tipul anemiei Cauza anemiei Mecanismul de producere
(Indicii eritrocitari )

Anemie normocitară, Anemia posthemoragică Hemoragii acute

normocromă AHAI Distrugerea prematură a
(HEM, CMHbE, VEM şi eritrocitelor
DEM – indici normali)

Anemie macrocitară, Anemia prin carenţă de Deficit de vitamina B12-

normocromă vit. B12 -ulcer,rezectii gastrice, atc anticelula
( CHEM - normala, dar Anemia prin carenţă de parietala g, sindroame de
VEM > 95 3 şi DEM > acid folic malabsorbtie intestinala
8 ) Deficit de acid folic
-gravide, boli proliferative – consum ↑
-alcoolism –malnutritie, malabsorbtie
-ciroze - ↓ depozitelor de f. de maturatie
Anemie microcitară, Anemia feriprivă Deficit de fier (aport↓, absorbtie ↓,
hipocromă pierderi mici de sg. – pacienti cu
(HEM < 27 pg şi hemoroizi)
CMHbE < 32 g/dl, Anemia sideroblastică Deficit de captare a Fe şi de
VEM < 80 3 şi DEM < sinteză a hemului
7) Anemia hemolitica → Deficit de sinteză a lanţurilor  -
talasemia sau  - globinice
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
1. Fiziologia eritrocitelor
2. Determinări din sângele periferic
a) Numărul de eritrocite
b) Hemoglobina
c) Hematocritul
d) Indicii eritrocitari
e) Numărul de reticulocite
3. Studiul frotiului de sânge periferic
4. Studiul frotiului medular
5. Investigaţii speciale
Determinări din sângele periferic
e) Determinarea numărului de reticulocite

• precursorii eritrocitelor

• numărul lor reflectă

capacitatea de regenerare
a măduvei hematogene

• Valori normale: 0,5 - 2 %

Determinări din sângele periferic
 nr de reticulocite =  nr de reticulocite:
reticulocitoza:
• apare în anemii hipo/aregenerative:
• eliberarea unui număr
crescut de celule tinere din • deficit de Fe, acid folic, vit. B12 la
măduva hematogenă nivel medular
• survine în:
• anemia aplastică
• anemia posthemoragică
acută (la 7 zile de la episodul
hemoragic acut)
• anemia mieloftizică –secundara
infiltrarii MO prin tumori
• anemiile hemolitice (carcinom de san, stomac,
prostata), fibroza sau granuloame
• anemia feriprivă (la 7 - 10 zile (TBC avansata)
de la instituirea tratamentului
cu fier) • leucemii

• anemia Biermer (la 7 -10 zile

de la instituirea tratamentului
cu vitamina B12)
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
1. Fiziologia eritrocitelor
2. Determinări din sângele periferic
a) Numărul de eritrocite
b) Hemoglobina
c) Hematocritul
d) Indicii eritrocitari
e) Numărul de reticulocite
3. Studiul frotiului de sânge periferic
4. Studiul frotiului medular
5. Investigaţii speciale
Studiul frotiului de sânge periferic
• recoltarea sângelui şi întinderea pe lamă

• coloraţie specifică
a celulelor - coloraţia
May-Grünwald Giemsa

• observarea lor la
microscop
Studiul frotiului de sânge periferic
Studiul frotiului de sânge periferic colorat May-
Grünwald-Giemsa (MGG):

• oferă elemente utile pentru precizarea tipului de

anemie

• Evidenţiază modificările de:

• mărime
• formă
• culoare
Studiul frotiului de sânge
periferic

1. Modificări de mărime – anizocitoză

2. Modificări de formă – poikilocitoză

3. Modificări de culoare - anizocromie

Modificări de mărime
Microcitoză

• eritrocite mature cu
dimensiuni sub
valorile normale

• anemia feriprivă,
siderobastică
Modificări de mărime
Macrocitoză

• eritrocite mature cu
dimensiuni peste
valorile normale

• anemiile megaloblastice
Anizocitoză
Studiul frotiului de sânge
periferic

1. Modificări de mărime – anizocitoză

2. Modificări de formă – poikilocitoză

3. Modificări de culoare - anizocromie

 Modificări de formă
Poikilocitoza

1 – ovalocite
2 – dacriocite
3 – celulă în ţintă
Hemighost= eritrocit “semifantoma”,
dacriocite, skizocite, stomatocite
dacriocite, skizocite, stomatocite,
eritrocite “in tinta”
Hemighost= eritrocit “semifantoma”,
skizocite, stomatocite
Sferocite, hemighost, dacriocite, stomatocite
Knizocit, dacriocite, skizocite, stomatocite,
eritrocite “in tinta”,
dacriocite, skizocite, stomatocite,
eritrocite “in tinta”,, ovalocite
 Modificări de formă
Sferocite

• eritrocite sferice

• microsferocitoza ereditară
Modificări de formă
Drepanocite (hematii falciforme)

• eritrocite în formă de seceră

• drepanocitoză (siclemie,
hemoglobinoza S)
 Modificări de formă

Acantocite

• eritrocite cu marginea
neregulată, care au pe
suprafaţa lor numeroase
excrescenţe (spiculi)

• acantocitoză
Modificări de formă
Ovalocite

• eritrocite de formă
ovală

• eliptocitoza ereditară
 Modificări de
formă
Eritrocite “în semn de
tras la ţintă”

• prezintă o repartiţie
particulară
a Hb în centru şi la
periferie între care se
află o zonă clară

• talasemii
 Modificări de formă

Schizocite

• fragmente de eritrocite

• anemii hemolitice
Studiul frotiului de sânge
periferic

1. Modificări de mărime – anizocitoză

2. Modificări de formă – poikilocitoză

3. Modificări de culoare
Modificări de culoare
Hipocromia

• eritrocite palide, slab

încărcate cu Hb

• anemie feriprivă,
anemie sideroblastică
 Modificări de culoare
Anizocromia
• eritrocite hipocrome şi
normocrome pe acelaşi frotiu
• anemie feriprivă, anemie
sideroblastică

Policromatofilia şi bazofilia
• prezenţa pe frotiu a celulelor
tinere, incomplet maturate,
intens colorate
• anemii megaloblastice
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
1. Fiziologia eritrocitelor
2. Determinări din sângele periferic
a) Numărul de eritrocite
b) Hemoglobina
c) Hematocritul
d) Indicii eritrocitari
e) Numărul de reticulocite
3. Studiul frotiului de sânge periferic
4. Studiul frotiului medular
5. Investigaţii speciale
Studiul frotiului medular
Frotiul medular se obţine prin:

• puncţie la nivelul crestei iliace posterioare

• aspiraţia conţinutului
medular

• confirmarea diagnosticului
obţinut pe baza frotiului
de sânge periferic prin
determinarea tipului
de eritropoieză
Studiul frotiului medular

• evidenţierea celularităţii medulare

• stabilirea proporţiei diferitelor linii celulare

• 2/3 din celularitate - elementele seriei granulocitare

• 1/3 - precursorii seriei
eritrocitare

• determinarea unei
infiltrări medulare

• cu celule neoplazice
• ţesut adipos
Indicatiile Studiului
Frotiului
Medular
Hemosiderina ↑↑↑
în anemia sideroblastică

Hemosiderina absenta
în feripriva

• examinarea depozitelor medulare de fier din eritroblaşti şi

macrofage → hemosiderina medulara – coloratia PERLS
1.eliberarea ionilor de Fe prin punerea frotiurilor medulare in
mediu acid (ac. clorhidric)
• 2.ionii de fier + ferocianura de potasiu→ ferocianura ferica
(compus intens cromogen)
• Sideroblast = eritroblast încărcat cu Fe (N 10-60%)
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
1. Fiziologia eritrocitelor
2. Determinări din sângele periferic
a) Numărul de eritrocite
b) Hemoglobina
c) Hematocritul
d) Indicii eritrocitari
e) Numărul de reticulocite
3. Studiul frotiului de sânge periferic
4. Studiul frotiului medular
5. Investigaţii speciale
Investigaţii speciale

• Metabolismul fierului

• Vitamina B12 şi acidul folic

• Evidenţierea hemolizei patologice

Metabolismul fierului
Metabolismul fierului
Sideremia (serum iron)

• concentraţia serică a Fe

• Valori normale:
• 65 - 155 μg% la bărbaţi
• 50 - 140 μg% la femei

• valori scăzute - anemia

feriprivă
• valori crescute – anemia
sideroblastică
 Metabolismul fierului
Capacitatea totală de legare a fierului (CTLF)
(Total Iron Binding Capacity, TIBC)

• reprezintă cantitatea de
transferină circulantă

• Valori normale:
• 250 - 400 g%

• creşte în anemia feriprivă

• scade în anemia sideroblastică
Metabolismul fierului

• Valori normale: 25 - 40 %

• scade în anemia feriprivă sub 15%

• creşte în anemia sideroblastică
 Depozitele de fier- Fe stocat in tesuturi
Feritina – e un complex intre hidroxidul feros si
apoferitina, proteina ce se gaseste in organe precum
ficatul, rinichiul, muschii scheletici, splina, precum si in
sange, intr-o cantitate mult mai mica.
• nivelul feritinei serice se corelează bine cu depozitele
totale de Fe ale organismului (N: 15 – 150 g/l
*valori scăzute - anemia feriprivă
*valori crescute - anemia sideroblastică

Hemosiderina -forma insolubila a feritinei

formata prin agregarea feritinei cu alti
constituenti ce contin Fe.
*e prevalenta in Mf din splina, ficat, MO
*e o forma de depozit mult mai stabila si mai
putin disponibila decat feritina, continutul in Fe este mai mare
decat cel al feritinei, iar eliberarea Fe se face mai lent decat cel din
feritina.
Protoporfirina eritrocitara libera
- protoporfirina este molecula sintetizata in mitocondrii,
careia i se adauga Fe pt a forma hemul. La mamifere
hematiile pierd organitele celulare (miticondrii, ap.
Golgi, reticul endoplasmatic)
Deoarece nu au mitocondrii, hematiile nu
utilizeaza oxigenul transportat, in schimb
acestea produc ATP din glucoza prin
procesul de glicoliza.
Nivelul protoporfirinei eritrocitare libere
(PEL) e un indicator fidel al eritropoiezei
• valori normale: 16 – 65 µg/dl
Valori crescute apar în deficitul de Fe (anemia feripriva),
- precum si la copiii expusi la plumb, reflectand inhibitia
hem-sintetazei, enzima necesara pt formarea hemului.
Investigaţii speciale
• Metabolismul fierului

• Vitamina B12 şi acidul folic

• Evidenţierea hemolizei patologice

Vit. B12 şi acidul folic
Dozarea vit. B12- 200 – 600 pg/ml
*coenzima cheie in sinteza ac nucleici ADN
si ARN si in degradarea acizilor grasi, cu
rol extrem de important in functionarea
sist. hematologic si nervos (formarea
tecii de mielina ce inveleste fb nervoase)
*in faza deficit functional ↓ vit B12 se
asocieaza cu ↑ac metilmalonic si
homocisteinei.
Dozarea ac. folic: 2,3-17 ng/ml
- are rol in productia de material genetic
(ADN), in producerea de energie,
metabolizarea carbohidratilor
- regleaza functionarea SN, precum si
transformarile proteinelor si lipidelor in
COBALAMINA – hidrosolubila, alc. dintr-un nucleu porfirinic si ion de cobalt.
Vit B12, ajunsa in stomac, e separata de proteinele alimentare de catre pepsina si se
cupleaza cu haptocorina pt a nu fi degradata de aciditatea sucului gastric. Ajunsa in
duoden, este decuplata de haptocorina si se leaga de factorul intrinsec, impreuna cu
care merge spre ileonul terminal. Aici FI faciliteaza cuplarea vit B12 la receptorul
enterocitelor si o protejeaza de catabolismul bacteriilor intestinale. De aici B12 intra in
circulatia portala si ajunge la F transportata de TC II, o proteina care se cupleaza la
receptorii endoteliali.
Vitamina B12 e depozitata in ficat in cantitati suficiente pt a suplini multi ani deficitul.
Deficitul de B12 e intilnit mai ales la persoane
peste 60 ani cu gastrectomie, rezectie de ileon
terminal, maladie Biermer (boala autoimuna in
care exista atc. impotriva celulelor parietale
gastrice) , sindroame de malabsorbtie intestinala
sau mai rar datorita unui aport alimentar
deficitar la vegetarieni.
Se dozeaza Atc anti-factor intrinsec pentru a
identifica o eventuala tulburare de absorbtie,
in special la pacientii cu ulcer, tratati timp
indelungat cu antiacide gastrice.
Cresteri patologice de B12 se intalnesc in
leucemii mieloide cronice , prin intensificarea
productiei de haptocorina de catre granulocite
sau prin eliberarea din depozite in hepatita ac.
ciroza, carcinom hepatocelular, fie prin citoliza ,
Vitamina B12 - Testul Schilling: test de absorbtie a vit B12
- evidenţiază absorbţia intestinală a vitaminei B12
- se utilizează în diagnosticul anemiei pernicioase (Biermer)
Etapa I.O doza de Vit B12 oral marcata
radioactiv cu Co57 sau Co58, iar la 2 - 6
ore se administeaza o injectie im de vit. B12
nemarcata, pt a satura depozitele tisulare
cu vitamina B12 si pt a preveni legarea
vitaminei B12 marcate radioactiv in tesuturi.
Se colecteaza urina din 24 ore si se det.
cant de B12 marcata radioactiv absorbita
si excretata prin urina. Patologic se excreta
< 5% din vitamina marcata radioactiv, in urina colctata timp de 24 ore.
Etapa II.Se administreaza per os o doza de vit B12 marcata radioactiv + FI
*daca excretia urinara se normalizeaza inseamna ca exista deficit de FI (a.
pernicioasa)
*o excretie scazuta si in acest caz indica o absorbtie intestinala anormala
(boala celiaca, afect. biliare sau hepatice, boala Crohn, botriocefaloza)
Investigaţii speciale
• Metabolismul fierului

• Vitamina B12 şi acidul folic

• Evidenţierea hemolizei patologice

 Evidenţierea hemolizei patologice

• Anemiile hemolitice
• creşterea ratei
distrucţiei eritrocitare
• scurtarea supravieţuirii
eritrocitelor în circulaţie
• cresterea BT pe seama BI

Cauze
- corpusculare - defecte de mb, defecte enzimatice,
- defecte de Hb
- extracorpusculare - transfuzii incompatibile, AHAI
- incompatibilitate materno-fetala AB0/Rh
Hemoliza patologica prin incompatibilitate
transfuzionala / materno-fetala in sist. AB0
Hemoliza patologica prin incompatibilitate
transfuzionala / materno-fetala in sist. Rh
 Evidenţierea hemolizei patologice
AHAI - testul Coombs
• se utilizează în diagnosticul anemiilor imunohemolitice
(hemoliză cauzată de anticorpi antieritrocitari)

• are la bază proprietatea

serului antiglobulinic de
a aglutina eritrocitele pe
suprafaţa cărora sunt
prezente aceste globuline
Evidenţierea hemolizei patologice
Testul Coombs direct
• identifică anticorpii antieritrocitari fixaţi pe eritrocite
Evidenţierea hemolizei patologice
Testul Coombs indirect
• identifică anticorpii antieritrocitari liberi din ser, care
reacţionează împotriva eritrocitelor