CUPRINS

I. INTRODUCERE – SÂNGELE

II. EXPLORAREA SERIEI ROŞII

1. Fiziologia eritrocitelor
2. Determinări din sângele periferic
3. Studiul frotiului de sânge periferic
4. Studiul frotiului medular
5. Investigaţii speciale în diferite
tipuri de anemie
FIZIOLOGIA ERITROCITELOR
Eritrocitele (hematii, globule
roşii):

• formă de disc biconcav

• dimensiunea 7,5 x 2m
• celule anucleate

• 4,5 - 5 milioane/mm3 la bărbaţi

• 4 – 4,5 milioane/mm3 la femei
FIZIOLOGIA ERITROCITELOR
Hemoglobina

• pigment de culoare roşie

• se încarcă cu O2 la nivel
pulmonar  îl transportă la
nivel tisular  îl cedează

• la nivel tisular preia CO2 îl

transportă la nivel pulmonar
 îl elimină
FIZIOLOGIA ERITROCITELOR
• cantitatea de Hb

• 12–14 g% la bărbaţi
• 10–12 g% la femei

• formată din

• 4 lanţuri de globină (2α şi 2β)

• 4 molecule de hem (Fe cu porfirină)
Pentru determinarea cantităţii de hemoglobină de foloseşte metoda
Sahli
Compusii hemoglobinei sunt:
• Hb + O2 - oxihemoglobina HbO2
• Hb + CO2 - carbhemoglobina HbCO2
• Hb + CO - carboxihemoglobina HbCO
• Methemoglobina – Hb în combinaţie cu metalele grele, oxidanţi
puternici care Fe2+ → Fe 3+ → compus stabil cu O2 → hipoxie.

Indicele de culoare (cromatic) – IC =1 normocrom

IC < 1 hipocrom, IC > 1 hipercrom
Hb calcl. Nr hematiilor calcul
IC = Hb (N=100%) / Nr hem (N=5.000.000./mm3)
Eritropoieza

• procesul de formare a eritrocitelor

• precursorii eritrocitelor posedă nucleu – pe parcursul

maturaţiei pierd:
• nucleul, mitocondriile, ribozomii
Eritropoetinele - receptori specifici, - protein-kinaza C –
act. genelor - ARN - proteinele -initierea ciclului celular - diferenţierei
celulare
 Eritrocitopoieza
Eritrocitopoieza – proces de maturizare şi formare a
eritrocitelor
Etapele eritrocitopoiezei:
1. Diferenţierea – transformarea celulei medulare nediferenţiate în
celulă eritropoietică
2. Multiplicarea (proliferarea) – sporirea numărului de celule
eritropoietice prin mitoză
3. Maturaţia – totalitatea proceselor morfologice, funcţionale şi
biochimice prin care eritroblastul → eritrocit matur
4. Eliberarea – eliberarea hematiilor din organul medular în
circulaţia sangvină
Perioada de eritrocit circulant funcţional
= 100-120 zile, perioadă în care sunt îşi realizează funcţiile şi sunt supuse la
numeroase solicitări funcţionale:
FIZIOLOGIA ERITROCITELOR
Eritropoieza:

• necesită pentru sinteza

ADN

• vitamina B12
(cobalamina, în carne)

• acid folic (în vegetale)

FIZIOLOGIA ERITROCITELOR
Eritropoieza:

• necesită pentru sinteza

hemoglobinei

• fier

• vitamina B6 (piridoxina)

• aminoacizi
 Metabolismul Fierului

Conţinutul de fier în organism este 4-4,5 g, din

care:
69% - Fe2+ în Hb;
28% - depozitat în măduva oaselor, ficat,
splină şi muşchi;
3% - din mioglobină şi enzime
Necesarul zilnic – 10 mg / bărbaţi, 20 mg /
femei
Excreţia zilnică de fier = 1mg (masele fecale), la
femei în timpul ciclului menstrual = 2mg
 În stomac În duoden şi jejun Deplasarea feritinei
Fe+++ Fe++ spre polul vascular al
este eliberat din este absorbit în enrerocit enterocitului
alimente şi stimulând sinteza
transformat în Fe+ apoferitinei + Fe++ se
+ transfomâ în feritină

Transferina transportă 15% de Fe++ În sânge

în depozite ( ficat, splină, muşchi, etc. )
Predarea Fe++
din feritină
Transferina transportă 85% de Fe++ -lipoproteinei
la măduva osoasă cu cedarea acestuia plasmatice
celulelor reticulare (macrofagelor), unde transferinei
Fe++ + apoferitina celulelor reticulare se transformă din (tracportătoare de Fe+
+)
nou în feritină , care cedează Fe++ eritroblaştilor
pentru sinteza hemoglobinei

Circuitul ferului exgen în organism

FIZIOLOGIA
ERITROCITELOR
Hemoliza fiziologică -
eritrocitele îmbătrânite 
distruse în sistemul reticulo-
endotelial = hemoliză
fiziologică
Hemoliza (eritroliza) – distrugerea eritrocitelor
• Osmotică (în soluţie hipotonă celulele se umflă iar în soluţie
hipertonă celulele se zbârcesc)
• Chimică – unele substanţe chimice pot duce la distrugerea
membranei eritrocitare (ex: alcoolul provoacă solvenţa lipidelor
din membranele biologice)
• Biologică – la acţiunea unor bacterii sau toxine de origine
bacteriană
• Mecanică – la trecerea eritrocitelor prin spaţii înguste
• Termică - la temperaturi mari sau mici
• Imună – la transfuzie de sânge incompatibil după grupă sau
rezus- factor
 ERITROCITOZELE

PRIMARE S E C U N D A RE

Eritrocitoza Eritrocitoza Eritrocitoza

primară secundară secundară
(Eritremia) absolută relativă
apare ca rezultat apare ca rezultat al sporirii apare ca rezultat
al diferenţierii sintezei eritropoietinei – al deshidratării:
dereglate şi micşorarea presiunii parţiale a O2:, combustii, voma
proliferării boli ale sistemului respirator, boli diareea, poliuria
nelimitate cronice ale sistemu-mului cardiac, sau al
hepatoma, mioma uterului, redistribuirii
fumatul, ischemia locală sângelui.
a rinichilor etc.

Clasificarea eritrocitozelor
ANEMIILE
• defect al eritrocitelor - pierderea prea
rapidă sau producţia prea lentă a acestora

• principala funcţie a eritrocitului -

transportor al O2 prin legarea acestuia de
hemoglobină  disfuncţia eritrocitară se
însoţeşte de hipoxie

• diagnostic
  numărului de eritrocite
  concentraţiei de hemoglobină (Hb)
  hematocritului (Ht)
 Anemiile
Simptom, stare patologică sau boală ce se caracterizează
prin ↓ Nr de eritrocite si/sau cant. Hb în 1mm3 sânge.
Clasificare (după patogeneză):
1. A. - prin dereglarea diferenţierii şi proliferării
celulare – Anemia aplastică (hipoplazia măduvei
osoase ← expunere la raze gama, X, medic.
citostatice)
2. A. – prin dereglarea procesului de maturizare –
Anemia megaloblasică (tulburări ale sintezei
Ac.Nucleici ← Dificitul Vit B12, Ac. Folic, Fierului)
3. A. - prin dereglari ale hemolizei celulare – Anemia
hemolitică (← Hb S ce precipită în lipsa O2 →
afectează membrana → hemoliză patologică -
anemia falciformă)

4. A. – prin pierderi de eritrocite – Anemia

posthemoragică (hemoragie rapidă: pasma se
reface în 1-2 zile, eritrocitele – 4-3 sătămîni)
 CLASIFICARE ANEMIILOR
Tipul anemiei Cauza anemiei Mecanismul de producere
(Indicii eritrocitari )
Anemie normocitară, Anemia posthemoragică Hemoragii acute sau cronice
normocromă Anemia hemolitică Distrugerea prematură a
(HEM, CMHbE, VEM şi eritrocitelor
DEM - normali)

Anemie macrocitară, Anemia prin carenţă de vit. B12 Deficit de vitamina B12
normocromă Anemia prin carenţă de acid Deficit de acid folic
(HEM şi CMHbE - folic
normale, dar VEM >
95 3 şi DEM > 8 )
Anemie microcitară, Anemia feriprivă Deficit de fier
hipocromă Anemia sideroblastică Deficit de captare a Fe şi de
(HEM < 27 pg şi sinteză a hemului
CMHbE < 32 g/dl, Talasemia Deficit de sinteză a lanţurilor
VEM < 80 3 şi DEM <  - sau  - globinice
7)
Hemoleucograma
• recoltare de sânge venos

• vacutainerul de 2 ml cu anticoagulant
(K2-EDTA sau K3-EDTA)

• constă în numărarea (cu

ajutorul automatelor)
diferitelor elemente
celulare ale sângelui:

• leucocite
• hematii
• trombocite
 Fiziologia hemoglobinei
= element esenţial pentru realizarea funcţiei respiratorii a E
= 95% din proteinele solubile ale eritrocitului.
Structura Hb
= cromoproteină porfirinică care conţine fier – constituită din:
• 4 molecule de hem (cu 1 atom de Fe2+ - leagă O2, ) +
• 4 catene polipeptidice (globine).
Hemul = partea fiziologic activă (fixează şi eliberează O2, )
• atomul de Fe→ în centrul inelului porfirinic
• fierul heminic =Fe2+
Globina
• = tetramer din 4 lanţuri polipeptidice, două câte două identice.
- fiecare lanţ pp are ataşată o grupare hem la ext. moleculei
- există 6 tipuri de lanţuri pp în structura globinei din Hb fiz.
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
1. Fiziologia eritrocitelor
2. Determinări din sângele periferic
a) Numărul de eritrocite
b) Hemoglobina
c) Hematocritul
d) Indicii eritrocitari
e) Numărul de reticulocite
3. Studiul frotiului de sânge periferic
4. Studiul frotiului medular
5. Investigaţii speciale
Determinări din sângele periferic
a) Determinarea
numărului de
eritrocite

Valori normale:

 5,4 ± 0.8 milioane/mm3

la bărbaţi

 4,8 ± 0,6 milioane/mm3

la femei
Red blood cell count
RBC
Determinări din sângele periferic

b) Determinarea
hemoglobinei (Hb)

Valori normale:

 16 ± 2 g% la bărbaţi
 14 ± 2 g% la femei
 Analiza spectrală a sângelui
• Se aplică pentru determinarea calitativă a compuşilor hemoglobinei pe baza
benzilor de absorbţie pe spectrul de lumină
Determinări din sângele periferic
c) Determinarea hematocritului (Ht, Packed cell
volume - PCV)

• se mai numeşte şi raportul eritro-plasmatic

• reprezintă procentul din volumul plasmatic ocupat de
volumul eritrocitar
• reprezintă cea mai precisă metodă de diagnostic a
unei anemii

Valori normale:
• 47 ± 5% la bărbaţi
• 42 ± 5% la femei
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
1. Fiziologia eritrocitelor
2. Determinări din sângele periferic
a) Numărul de eritrocite
b) Hemoglobina
c) Hematocritul
d) Indicii eritrocitari
e) Numărul de reticulocite
3. Studiul frotiului de sânge periferic
4. Studiul frotiului medular
5. Investigaţii speciale
 Viteza de sedimentare a
hematiilor.
Densitatea eritrocitelor
(1.090)
Densitatea plasmei
(1.027)

Eritrocitele
sedimentează - VSH
 Viteza de sedimentare a hematiilor
(VSH):

• VSH la bărbaţi 3-6 mm/oră (limitele 1-10)

• VSH la femei 8-10 mm/oră (limitele 2-14)
• VSH la femeile gravide până la 40 mm/oră

3 faze:
• Faza iniţială – în care viteza creşte treptat pe măsură ce
hematiile se adună în agregate mari.
• Faza de decantare – viteza de sedimentare este maximală
şi este practic constantă.
• Faza de coborâre lentă – în decursul acestei faze viteza de
sedimentare treptat scade ajungând la zero.
• VSH este determinată:
1. Factorii plasmatici – raportul albumine/globiline.
Globulinele, fibrinogenul → ↑VSH

infecţii,
maladiile hepatice,
nefroze
sarcină
Albuminele → ↓VSH.

2. Factorii eritrocitari.

• numărul, morfologic de hematii

• conţinutul de hemogl. în eritrocit.
Grupele de sânge
Transfuzia de sânge
Rh factor Rh+ /Rh-
Grupele sanguine și personalitatea
La Români

Grupa 0   33%
Grupa A 43%
Grupa B 16%
Grupa AB
8%
 

În populația globală

Grupa 0   46%
Grupa A 40%
Grupa B 10%
Grupa AB
4%
 
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
1. Fiziologia eritrocitelor
2. Determinări din sângele periferic
a) Numărul de eritrocite
b) Hemoglobina
c) Hematocritul
d) Indicii eritrocitari
e) Numărul de reticulocite
3. Studiul frotiului de sânge periferic
4. Studiul frotiului medular
5. Investigaţii speciale
EXPLORAREA SERIEI ALBE
EXPLORAREA SERIEI ALBE
1. FIZIOLOGIA LEUCOCITELOR

2. MODIFICĂRI CANTITATIVE
a. Leucocitoza
b. Leucopenia

3. MODIFICĂRI CALITATIVE
a. Leucemiile
SERIA ALBĂ
Leucocitele
• celule nucleate
• lipsite de pigment (gr., leukos =alb)
• rol principal - apărarea organismului

Numărul de leucocite din sângele circulant

• între 4.000 – 8.000/mm3

Există 2 mari tipuri de leucocite:

• Polimorfonucleare (granulocite)
• Mononucleare
Polimorfonucleare
Granulocite
• nucleu polilobat şi citoplasmă granulară
• rol principal - apărare nespecifică a organismului
prin fagocitoză
Polimorfonucleare
În funcţie de coloraţia granulaţiilor există 3 tipuri de
granulocite :

• PMN neutrofile
• PMN eozinofile
• PMN bazofile
Polimorfonucleare
• PMN neutrofile numite şi
microfage

• principalele implicate în
fagocitoză

• primele care sunt

responsabile de
fagocitoză (gr., phagein =
a mânca)
Polimorfonucleare
• PMN eozinofile

• capabile în mai mică

măsură de fagocitoză

• cresc în infecţiile
parazitare şi în alergii,
inclusiv
medicamentoase
Polimorfonucleare
• PMN bazofile

• intervin în inflamaţie (prin

eliberare de histamină)

• intervin în coagulare (prin

eliberare de heparină) din
granulaţiile lor

• prezente şi la nivel tisular unde

poartă denumirea de mastocite

• rol important în reacţiile alergice

Mononucleare
Mononuclearele sunt la
rândul lor de 2 tipuri:

• Monocite
• cele mai mari leucocite

• trec în ţesuturi la 24 -48 de

ore după microfage

• sunt numite macrofage

pentru că fagocitează
particule de dimensiuni
mari
Mononucleare
• Limfocite
• celule mononucleare mici
de 2 tipuri
• limfocite B
• limfocite T

• responsabile de apărarea
specifică sau de răspunsul
imun orientat împotriva
unui anumit antigen (orice
substanţă străină
organismului)
Mononucleare
• Limfocitele B
• în prezenţa antigenului  plasmocite 
secretă anticorpi  efectorii imunităţii
umorale
Mononucleare
• Limfocitele T
• stimulate de antigen  subpopulaţii de limfocite
specializate 
• killer (atacul direct a antigenului)
• helper (cresc secreţia de anticorpi de către
plasmocite)
• efectorii imunităţii celulare
 Neutrofil Eozinofil

Neutrofil

Limfocit

Monocit

Bazofil
EXPLORAREA SERIEI ALBE
• formula leucocitară - examen de laborator de rutină în
practica medicală
• pe frotiul de sânge periferic se pot identifica tipurile celulare
care compun formula leucocitară normală

Număr total de leucocite 4.000 - 8.000/mm3

Neutrofile nesegmentate 1- 3 %

Neutrofile segmentate 60 - 66 %

Eozinofile 1-3%
Bazofile 0-1%
Limfocite 25 - 30 %
EXPLORAREA SERIEI ALBE
Formula leucocitară:
Never (neutrofile)
Let (limfocite)
Monkeys (monocite)
Eat (eozinofile)
Bananas (bazofile)

Cum îmi amintesc

procentul relativ ?
60 + 30 + 6 + 3 +1
(60% neutrofile
30% limfocite
6% monocite
3% eozinofile
1% bazofile)
Leucocitoza
1. Neutrofilia
  nr de granulocite neutrofile

Fiziologică:

• sarcină (trim. III)

• stres
• efort fizic
Leucocitoza
Patologică:

• infecţii localizate sau

generalizate mai ales
bacteriene

• inflamaţii – infarctul
miocardic, arsuri, bolile
de colagen (poliartrita
reumatoidă)
Leucocitoza
2. Eozinofilia

  nr de eozinofile

• afecţiuni parazitare -
trichinoza, giardioza

• afecţiuni alergice - astm

bronşic, rinita alergică,
reacţiile alergice
medicamentoase (iod,
aspirină, peniciline)
Leucocitoza

3. Bazofilia

  nr de bazofile

• afecţiuni alergice (r. HS

tip I): astm bronşic
extrinsec, şoc
anafilactic
Leucocitoza
4. Monocitoza

  nr de monocite
• infecţii: mononucleoza infecţioasă
Leucocitoza
5. Limfocitoza

  nr de limfocite

• infecţii virale acute:

mononucleoză
infecţioasă, hepatitele
virale
Leucopenia
1. Neutropenia

  nr de neutrofile
circulante

• infecţii virale: gripa,

rujeola, rubeola, varicela,
hepatita

• postradioterapie indusă
medicamentos:
• citostatice,
antiinflamatoare,
anticonvulsivante,
antitiroidiene
Leucopenia
2. Eozinopenia

  nr de eozinofile

• traumatisme,
postintervenţii
chirurgicale

• semnificaţia clinică
este redusă
Leucopenia
3. Bazopenia

  nr de bazofile

• stări de stress

• administrare de corticoizi

• semnificaţie clinică redusă

Leucopenia
4. Monocitopenia

  nr de monocite

• indusă medicamentos: imunosupresoare, corticoterapie

Leucopenia
5. Limfopenia

  nr de limfocite

• limfopenii acute: pneumonii,

septicemii, infarct miocardic

• limfopenii cronice:
• imunodeficienţele secundare -
SIDA
• postradioterapie sau indusă
medicamentos: citostatice,
corticoizi
EXPLORAREA SERIEI ALBE
1. FIZIOLOGIA LEUCOCITELOR

2. MODIFICĂRI CANTITATIVE
a. Leucocitoza
b. Leucopenia

3. MODIFICĂRI CALITATIVE
a. Leucemiile
LEUCEMIILE
Definiţie

• afecţiuni proliferative maligne ale celulelor

hematopoetice la nivelul măduvei hematogene
 ajung în circulaţia periferică şi invadează
diverse
ţesuturi şi organe
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
1. Fiziologia eritrocitelor
2. Determinări din sângele periferic
a) Numărul de eritrocite
b) Hemoglobina
c) Hematocritul
d) Indicii eritrocitari
e) Numărul de reticulocite
3. Studiul frotiului de sânge periferic
4. Studiul frotiului medular
5. Investigaţii speciale
Studiul frotiului de sânge periferic
• recoltarea sângelui şi întinderea pe lamă

• coloraţie specifică
a celulelor - coloraţia
May-Grünwald Giemsa

• observarea lor la
microscop
Studiul frotiului de sânge periferic
Studiul frotiului de sânge periferic colorat May-
Grünwald-Giemsa (MGG):

• oferă elemente utile pentru precizarea tipului de

anemie

• Evidenţiază modificările de:

• mărime
• formă
• culoare
Metabolismul fierului
Metabolismul fierului
Sideremia (serum iron)

• concentraţia serică a Fe

• Valori normale:
• 65 - 175 μg% la bărbaţi
• 50 - 170 μg% la femei

• valori scăzute - anemia

feriprivă
• valori crescute – anemia sideroblastică
Metabolismul fierului
Capacitatea totală de legare a fierului (CTLF)
(Total Iron Binding Capacity, TIBC)

• reprezintă cantitatea de
transferină circulantă

• Valori normale:
• 250 - 400 g%

• creşte în anemia feriprivă

• scade în anemia sideroblastică
Metabolismul fierului

• Valori normale: 25 - 40 %

• scade în anemia feriprivă sub 15%

• creşte în anemia sideroblastică
Metabolismul fierului
Feritina serică:
• Fe - stocat în ţesuturi sub formă de feritină şi de
hemosiderină:
• feritina - prezentă în plasmă doar în cantităţi mici
• nivelul feritinei serice se corelează bine cu depozitele
totale de Fe ale organismului

• Valori normale:
• 15 – 250 g/l

• valori scăzute - anemia feriprivă

• valori crescute - anemia
sideroblastică
Metabolismul fierului
Protoporfirina eritrocitară liberă (PEL):
• Valori normale:
• 16 – 65 µg/dl

• valori crescute apar în

deficitul de Fe
Investigaţii speciale
• Metabolismul fierului

• Vitamina B12 şi acidul folic

• Evidenţierea hemolizei patologice

Vitamina B12 şi acidul folic
Dozarea vitaminei B12

• Valori normale:
• 200 – 600 pg/ml

Dozarea acidului folic

• Valori normale:
• 2,3 – 17 ng/ml
Vitamina B12 şi acidul folic
Testul Schilling:

• evidenţiază absorbţia
intestinală a vitaminei
B12

• se utilizează în
diagnosticul anemiei
pernicioase (Biermer)
Investigaţii speciale
• Metabolismul fierului

• Vitamina B12 şi acidul folic

• Evidenţierea hemolizei patologice

Evidenţierea hemolizei patologice
• Anemiile hemolitice

• creşterea ratei
distrucţiei
eritrocitare

• scurtarea
supravieţuirii
eritrocitelor în
circulaţie
Evidenţierea hemolizei patologice
Testul Coombs
• se utilizează în diagnosticul anemiilor
imunohemolitice (hemoliză cauzată de anticorpi
antieritrocitari)

• are la bază proprietatea

serului antiglobulinic de
a aglutina eritrocitele pe
suprafaţa cărora sunt
prezente aceste globuline
Evidenţierea hemolizei patologice
Testul Coombs direct
• identifică anticorpii antieritrocitari fixaţi pe eritrocite
Evidenţierea hemolizei patologice
Testul Coombs indirect
• identifică anticorpii antieritrocitari liberi din ser, care
reacţionează împotriva eritrocitelor
VĂ MULŢUMESC !
SÂNGELE
Rolul sângelui:

• transport
• gazelor respiratorii
• principii alimentare
• electroliţi
• hormoni
• vitamine
• medicamente
• homeostazia termică
SÂNGELE
Rolul sângelui:

• apărarea organismului -
anticorpii

• menţinerea echilibrului
acido-bazic şi a pH-ului

• menţinerea echilibrului
fluido-coagulant