ANEMIILE

Mecanisme si modalitati de stabilire a

diagnosticului
 CUPRINS
1. Elemente de fiziologie:
a) Hematopoeza seriei eritrocitare
b) Sinteza hemoglobinei
c) Metabolismul fierului si interrelatiile acestuia cu sinteza hemului

2. Investigatiile utile n stabilirea diagnosticului de anemie

a) Hemoleucograma
b) Evaluarea fierului
c) Tabloul de sange periferic
d) Dozarea vitaminei B12 si a acidului folic
e) Electroforeza lanturilor de hemoglobina
f) Teste de fragilitate capilar
g) Dozari enzimatice : G6PDH,

1. Anemiile

a) Definitie
b) Criterii de diagnostic ale sindromului anemic
c) Criterii de clasificare: morfologica, fiziopatologica
d) Stabilirea tipului si a severitatii anemiei
e) Stabilirea mecanismului fiziopatologic
 ANEMII

ELEMENTE DE FIZIOLOGIE
 ERITROCITE
Aspect:
forma de disc biconcav
dimensiune 7,5 m
celule anucleate
expun pe suprafata un numar mare
de antigene (sisteme antigenice)
Numar:
4,5 - 5 milioane/mm3 la brbai
4 4,5 milioane/mm3 la femei
Produse la nivelul maduvei hematogene/ organelor hematopoietice (oasele late,
epifizele oaselor lungi, ficat, splin)
Durata de viata de aprox. 120 zile
Distruse intracirculator si la nivelul tesutului reticulo-endotelial (expun pe
suprafata Factorul de senescenta eritrocitara, glicopeptid cu rol de semnal pt apoptoza,
recunoscut de macrofage)
 HEMATOPOEZA
BFU-E au un potential mare de proliferare.
Raspund la o combinatie de cytokine (EPO,
TPO, IL3 si IL6), si au Ag specifice de
suprafa.
Sunt inhibate de : Tumor necrosis factor-
(TNF-), tumor necrosis factorrelated
apoptosis-inducing ligand (TRAIL),
transforming growth factor- (TGF) si
interferon-.
Au potential de autoregenerare.

CFU-E: au un potential proliferativ limitat, nu se pot autoregenera,

au Ag de suprafata diferite, sunt extrem de sensibile la EPO si la
TGFb1 si relativ sensibile la Insulin-like growth factor.
 ROLUL ERITROPOETINEI IN REGLAREA HEMATOPOEZEI

Receptori pt EPO se gasesc si in Ebl. dar numrul lor scade pe masur ce se matureaz Ebl.
EPO determin scurtarea timpului de tranzit medular i eliberarea n snge de Er imature
(macrocite prolicromatofile = reticulocite de stress). Fiecare eritroblast are 5 diviziuni
mitotice in 5 zile inainte de a-si pierde nucleul si apoi are o perioada de 2-3 zile de maturare
inainte de trece in sg.
 DISTRUGEREA ERITROCITELOR

Intravasculara: redusa cantitativ in mod fiziologic, poate deveni

importanta in anemiile hemolitice. (in care complementul creeaza
orificii in membrana Er), in hemoliza indusa de contactul cu valvele
mecanice cardiace, si in anemia hemolitic microangiopatica.
Hb se leaga de haptoglobina (1:2) si este transportat la ficat, unde
hemul este convertit in biliverdina, care e apoi catabolizat la
bilirubina.

Extravasculara: eritrocitele cu deformabilitate redus si proprieti

de suprafa alterate sunt ingerate de macrofage.
In mod patologic scaderea deformabilitatii apare in sferocitoza ereditar
si eliptocitoza ereditar prin scaderea raportului suprafata-volum.
Cresterea viscozitatii intracitoplasmatice apare in siclemie si in HbC.
Alterarea de membrana apare in multe forme de anemii: anemie
hemolitic autoimuna, sferocitoza ereditara (alterarea membranei duce
la pierderea de K)
 HEMOGLOBINA
Hemoglobina
Vehicul pentru O2 si CO2
Format din 4 lanuri de globin i 4 nuclee porfirinice (leag
Fe)
Reprezint 95% din totalul cantitii de proteine din eritrocite
La adult:
Hb A (a2b2) reprezinta 97% din totalul de Hb continut in eritrocit,
Hb A2 (a2d2) 2.5%, si
HbF (a2g2 ) < 1% din total

Valoare normal:
1214 g/dl la brbai
1012 g/dl la femei
SINTEZA GLOBINEI

65% din Hb este sintetizata in eritroblasti si

35% in reticulocite la nivelul
poliribozomilor.

Sinteza e coordonata cu cea a hemului.

Exista 2 clustere genice pentru cele 8 tipuri

de lanturi normale de globina sintetizate in
cursul vietii: cluster b-like (contine genele
lanturilor b, g, d si e) pe bratul scurt al
cromozomului 11 si clusterul a-like (contine
genele lanturilor a si z) pe bratul scurt al
cromozomului 16
 METABOLISMUL FIERULUI

Controlul principal al nivelului de

fier in organism se realizeaza
prin:
Reglarea nivelului absorbtiei
Reglarea eliberarii Fe din
depozite
Reutilizarea Fe

Excretia zilnica de Fe reprezinta

< 0.5% din totalul de Fe din
organism

Rolul central in reglarea

absorbtiei si eliberarii din
depozite il joaca HEPCIDINA
 BIODISPONIBILITATE
Intr-o dieta echilibrata, 2/3 din Fe absorbit in tubul digestiv
este sub forma de complexe de aminoacizi - saruri anorganice
de Fe si 1/3 sub forma de hem.

oxalatii, fitatii, fosfatii, Hidrochinona,

vinul rosu (prin
polifenoli) se leaga de
Fe;
timpul de tranzit rapid,
secretia de mucus
ascorbatul, lactatul,
piruvatul, succinatul,
fructoza, cisteina si
sorbitolul.
pH acid.

Scad absorbtia Cresc absorbtia

 REGLAREA ABSORBTIEI Fe
eritropoeza activa si/sau deficitul de Fe stimuleaz absorbia;
supraincarcarea cu Fe diminu absorbia
Hemul este absorbit cu ajutorul unui transportor HCP1 (hem carrier protein1), identic cu
transportatorul cuplat de protoni

Fe ionic:
Fe +3 este redus la Fe+2 de duodenal cytocrome reductaza.
Este preluat de DMT1 (divalent metal transporter 1) in vilozitatile intestinale si transportat la polul
vascular
Transferul intra-extra celular necesita prezenta unui canal activ reprezentat de feroportina; feroportina
oxideaza Fe+2 si il transforma din nou in Fe +3 care e preluat de apoferitina in circulatia sanguin

cantitatea de Fe administrata p.o si cea absorbita este in relatie de proportionalitate

directa (in mod normal).
Hepcidina (peptid compus din 25 de aminoacizi cu 4 legaturi disulfidice) se leaga de
feroportin; determin prin aceasta legare internalizarea feroportinei si proteoliza
acesteia.
In celulele lipsite de feroportina (atat cele intestinale cat si macrofagele) pasajul
transmembranar al Fe este sistat.
Sinteza hepcidinei este stimulata de IL 1 si IL 6
Nivelele de ARNm cresc odata cu cresterea incarcarii cu Fe, in inflamatii si scade in hipoxii, la
aparitia HIF1 ( hypoxia inductible factor ) si in depletia de Fe.
 TRANSPORTUL Fe
Transportorul plasmatic al Fe este
transferina.
Transferina diferic se leaga de
receptorul pentru transferina (TfR) de pe
suprafata celulara si complexul astfel
format formeaza clustere in mici
invaginari ale membranei celulare.
Complexul e apoi internalizat prin
endocitoza.
Veziculele fuzioneaza cu lizozomi si in
pH-ul acid al acestora se elibereaza Fe.
Complexul apotransferina- TfR se
intoarce la nivelul membranei celulare,
unde, la pH neutru apotransferina e
eliberata si reintra in circulatie.
Receptorul pentru transferina este un
receptor transmembranar de grup II, cu
capatul amino in interiorul celulei si cu
cel carboxi in exterior. Sinteza lui e
stimulata de deficitul de Fe si inhibata de
hem.
 Fe IN ERITROBLASTI
In eritroblast Fe este
transportat in mitocondrii pentru a fi incorporat in hem sau
preluat de feritina in siderosomi eritroblastii ce contin
siderosomi = sideroblasti (granule mici, 1-3/celula colorate
cu Albastru de Prusia)
Hem sintetaza insera Fe in protoporfirina

Fe scazut: Normal: Supraincarcare cu Fe

Sideroblastii dispar din Sideroblastii reprezinta sau insuficient sintez
maduva osoasa 20-50% din precursorii de protoporfirin:
hematogena eritrocitari Sideroblastii inelari
RECICLAREA FIERULUI DIN HEMATII PRIN
INTERMEDIUL MACROFAGELOR
 EXCRETIA FIERULUI
Pierderea zilnic de Fe = 1mg/zi la brbai i 2
mg/zi la femeile la ciclu
n hemocromatoz se pot pierde 4 mg Fe/zi
Eliminarea se realizeaz:
prin celulele intestinale descuamate: 0.5 mg/zi
Prin exfoliere tegumentar i perspiraie (cantiti
mici)
Urin (cantiti foarte mici)
menstre
Lactaie: 1 mg/zi
LP - Anemii

INVESTIGAREA SINDROMULUI
ANEMIC
 SECVENTA DE INVESTIGATII ALE
SINDROMULUI ANEMIC
Etapa 1:
1. Hemograma este etapa initiala
obligatorie in investigarea
oricarei anemii
2. Frotiul din sngele periferic
este importanta in evaluarea
morfologiei eritrocitare
Etapa 2:
Examinarea maduvei osoase
Etapa 3:
Investigarea etiologiei depinde de
rezultatul primelor 2 etape
Prima etapa permite
CARACTERIZAREA ANEMIEI:
- Severitatea
- Morfologia
- Potential regenerativ
Daca rezultatele etapei 1 orienteaza
indeajuns de bine dg etiologic, se
poate trece direct la etapa 3.
O anemie moderata/severa care nu
raspunde la tratament necesita
examinarea maduvei osoase
Stabilirea tipului si a severitatii
anemiei

I. HEMOGRAMA
II. FROTIUL DIN SNGELE PERIFERIC
III.EXAMINAREA MADUVEI OSOASE
 I.Hemograma
TEHNICI DE RECOLTARE
 TEHNICI DE RECOLTARE, TRANSPORT,
DEPOZITARE

- Dezbracarea pacientului
- Asezarea pe scaunul de recoltare
- Prinderea garoului
- Echipament de protectie pentru persoana care
recolteaza
- Dezinfectie locala
- Prinderea liniei venoase se folosesc ace speciale de
recoltare (nehemolizante)
- Desfacerea garoului
- Recoltarea propriu-zisa a probei de sange (pe
anticoagulant sau nu)
 HEMOGRAMA
1. Numrul de eritrocite (NE)
2. Hemoglobina (Hb) total
3. Hematocritul (Ht)
4. Indicii eritrocitari
Volumul eritrocitar mediu (VEM) (MCV)
Hemoglobina eritrocitar medie (HEM) (MCH)
Concentraia medie a hemoglobinei eritrocitare (CMHE) (MCHC)
RBC distribution widith (RDW) = Variaia distribuiei eritrocitelor
(VDE)

Analiz uzual din sangele venos

Proba de sange se recolteaza pe EDTA si trebuie analizata in

laborator in maxim 4 ore din momentul prelevarii.
 NUMARUL DE ERITROCITE CIRCULANTE

valori normale: la femeie 4-5 x 106/mm3

la barbat 4,5-6 x 106/mm3

valori sczute: Dac valoarea numrului eritrocitar scade cu mai

mult de 10% din valoarea normal pacientul este declarat anemic.

a) fiziologic: sarcina
b) patologic: hemodiluie, hemoragie, hemoliz, anemie, malnutriie,
IR, boal inflamatorie cronic (poliartrit reumatoid), infecii
(endocardit subacut), afeciuni ale mduvei osoase hematogene,
chimioterapie.

valori crescute: altitudine nalt, policitemia vera, deshidratare,

anxietate, stress, boal cardiac congenital, BPOC sever, cord
pulmonar, fibroz pulmonar
 HEMOGLOBINA

Normal: Adult brbat 14 - 18 g/dl

Adult femeie 12 - 16 g/dl
Femeie nsrcinat > 11 g/dl

Hb este transportorul de oxigen i bioxid de carbon.

Hb are rol i de sistem tampon n echilibrul acido-bazic.

Valori anormale ale Hb indic aceleai afeciuni ca i

numrtoarea eritrocitelor i Ht (anemie sau eritrocitoz).
 VARIATII ALE Hb
Exist o uoar variaie diurn a Hgb, de maxim 1 g/dl, dimineaa (cea mai
mare valoare la 8 a.m) fiind mai ridicat dect seara (8 p.m).
La fumtori valorile Hgb sunt mai ridicate (hipoxie).

OBSERVATII:
cresterea Hb > 20 g/dl = risc crescut de tromboz (infarctizri)
scaderea Hb impune administrarea de transfuzii:
La tineri care i pot crete debitul cardiac compensator suficient daca Hb
< 6 g/dl SAU Ht < 18%
La adult fr afectare cardiopulmonar daca Hb < 8 g/dl SAU Ht < 24 %
La pacienii vrstinici sau la cei cu afectare cardiopulmonar daca Hb < 10
g/dl SAU Ht < 30%
 HEMATOCRITUL (Ht)
Este procentul din volumul total de snge reprezentat de H.
valori normale: la femeie 40 5 %
la brbat 45 5 %

valori sczute:
a) fiziologic: sarcin > 33%
b) patologic: anemie, infecii, hemoliz, hemoragie, insuficien
medular, malnutriie, hipertiroidie, CH, PAR, MM, leucemie,
hemoglobinopatii, medicamente

valori crescute:
a) fiziologic: nou-nscui
b) patologic: hemoconcentraie, eritrocitoz, eclampsie, boli cardiace
congenitale, BPOC, medicamente
 MSURARE
Sngele venos este centrifugat.

Se compar nlimea coloanei de eritrocite cu nlimea

coloanei de snge venos total.

coloan de plasm

coloan de eritrocite
 CONCORDANA Hb - Ht
Valoarea hematocritului reflect valoarea hemoglobinei i a numrului total
de eritrocite. n general, valorile anormale ale hematocritului indic aceleai
afeciuni ca i valoarea numrului eritrocitelor i a hemoglobinei.

HCT n puncte procentuale = 3 x Hb calculat n gram pe decilitru, dac

eritocitele sunt de dimensiuni normale i conin o cantitate normal de
hemoglobin.

Rezultate fals modificate:

Deshidratare: volumul total de snge este redus, eritrocitele reprezint
un procent mai mare din volumul total valori fals crescute ale
hematocritului.
Hiperhidratare hematocritul fals sczut
Leucocitoza (numr crescut de leucocite) important determin
rezultate fals sczute ale hematocritului

La pacienii cu modificri morfologice ale eritrocitelor valoarea

hematocritului nu este concordant cu numrul eritrocitelor.
eritrocite de dimensiuni mari procent mai mare din volumul total de
snge hematocrit mare.
 VOLUMUL ERITROCITAR MEDIU (VEM) =
MEAN CORPUSCULAR OR CELL VOLUME (MCV)

valori normale: 88 (8096) fL

valori sczute (anemie microcitar): anemie feripriv, anemia din

bolile cronice, infecii, sferocitoz, anemie sideroblastic,
hemoglobinopatii, hemoragii, neoplasme, IRC

valori crescute (anemie macrocitar): sarcin, anemie

megaloblastic, anemie hemolitic, anemie sideroblastic,
anemie aplastic, neoplasme, consum cronic de alcool, afeciuni
hepatice, medicamente, post-hemoragie, post-menopauz
 HEMOGLOBINA ERITROCITAR MEDIE (HEM) =
MEAN CELL HEMOGLOBIN (MCH)

valori normale: 30 (27 - 33) pg/eritrocit

valori sczute:
anemie microcitar (anemie feripriv, talasemie)
anemie hipocrom (infecii, anemia din bolile cronice, anemie
sideroblastic, intoxicaie cu Pb)

valori crescute: anemie macrocitar (hemocromatoz)

CONCENTRAIA MEDIE A HEMOGLOBINEI ERITROCITARE
(CMHE) =
MEAN CELL HEMOGLOBIN CONCENTRATION (MCHC)

valori normale (anemia se numete normocrom): 34 (33 -

35) g/dL

valori sczute (anemia se numete hipocrom): anemie

feripriv, anemia din bolile cronice, infecii, anemie
sideroblastic, sngerari cronice, hemoglobinopatii,
intoxicaie cu Pb

valori crescute (anemia se numete hipercrom):

sferocitoz, anemie pernicioas, siclemie, anemie
hemolitic, deshidratare celular, medicamente
RBC DISTRIBUTION WIDITH (RDW) = VARIAIA DISTRIBUIEI
ERITROCITELOR (VDE)
 RBC DISTRIBUTION WIDITH (RDW) =
VARIAIA DISTRIBUIEI ERITROCITELOR (VDE)

valori normale: 13 (11,5 - 14,5)% sau 38,7 - 45,1 fL

valori sczute: nu se ntlnesc niciodata!

valori crescute: alcoolism, boli hepatice, hemoglobinopatii (siclemie),

anemie post-hemoragic, anemie sideroblastic, AHAI, deficit de: G-6-
PDH, Fe, acid folic sau vitamin B12

Red cell distribution width - coefficient of variation (RDW/CV) =

coeficientul de variaie (CV)

Red cell distribution width-standard deviation (RDW/SD) = deviaia

standard fa de medie (SD)
 RETICULOCITE
Reticulocite hematii tinere, imature, care contin acizi nucleici reziduali
(ARN), eliberate in circulatie cu 1-2 zile inainte de maturare;
- indicator al eficientei hematopoiezei medulare
A. Numrul de reticulocite (NR)=( %Rx NE)/100 = 0,5-2%xNE
B. Numrul de reticulocite corectat (NRC) = R%* Ht actual/Ht ideal
C. Indexul produciei de reticulocite (IR sau IPR) = nr de R
corectat%*/Factorul de corectie
Factor de corectie: 1- anemie usoara, 2- anemie medie, 3 anemie severa
Ex: Ht= 10; NR=70%. NRC= 70*10/45= 15
IR= 15/3 = 5 crestere a productiei medulare de 5 ori fata de nivelul
bazal
- un numar mic de reticulocite este prezent in circulatie (in fiecare zi ~1% din
eritrocite sunt inlocuite cu eritrocite tinere eliberate din maduva)
- NR ofera informatii despre capacitatea medulara de a sintetiza celule rosii ca
raspuns la o suprasolicitare (anemia)
- Reticulocitoza- indicator de eritropoieza regenerativa (z2-3 post hemoragie
acuta, NR 15%, 2-4s dupa trat. cu fier/ac folic/vit B12 ,NR 20%)
 RETICULOCYTE INDEX
Reticulocyte index (RI) = Reticulocyte production index (RPI) =
Indexul reticulocitar (IR) = Indexul produciei reticulocitare (IPR)

Timpul de maturaie corectat n funcie de Ht:

Maturaia (n zile) a reticulocitelor

Factorul de
Ht (%) n mduva n sngele
corecie "shift"
hematogen periferic

45% 3,5 1

35% 3 1,5 1,5

25% 2,5 2 2

15% 1,5 2,5 2,5

RAPORTUL Ht - RECTICULOCITE
 INTERPRETAREA VALORILOR
INDICELUI RETICULOCITAR
valori normale: IR = 2-3

valori sczute (IR < 2 => anemie hipo- sau aregenerativ): alcoolism,
anemie aplastic, anemie, feripriv, anemie megaloblastic, afeciuni
hepatice, afeciuni renale, medicamente

valori crescute (IR > 3 => anemie hiperregenerativ): sarcin, AHAI,

hemoragii acute, hipoxemie cronic, medicamente

Anemie + NR => anemie de cauz periferic

Anemie + NR => anemie de cauz central => OBLIGATORIU

trebuie examinat maduva hematogen!!!
 II. FROTIUL DIN SNGE PERIFERIC
MORFOLOGIA ERITROCITARA

Frotiul din sngele periferic

evidentiaza:

Caracteristicile
eritrocitelor normale
Coninutul de Hb- evaluare
calitativ
Anizocitoza - dimensiuni
variate
Poikilocitoza - forme variate
Anizocromia
Policromia - culori variate
Incluziuni eritrocitare
 II. FROTIUL DIN SNGELE PERIFERIC
- COLORATIE SPECIFICA A CELULELOR
MAY-GRNWALD GIEMSA
 MORFOLOGIA ERITROCITARA PE
FROTIUL DE SANGE PERIFERIC

Caracteristicile H normale:
anucleate, biconvexe, roz, diametrul de 6,7-7,7 m (n medie 7,2 m)

Prin examinarea frotiului se pot aprecia:

a) Modificrile de culoare, care reflect indirect modificarile de
coninut n hemoglobin
b) Modificrile de form ale hematiilor permit orientarea
diagnosticului ctre un grup de afeciuni.
 ANIZOCITOZA
Anizocitoza - dimensiuni variate
normocit
microcit - bolile cronice, siclemie, hemoglobinopatii, neoplasme, sngerri
cronice, policitemie vera
sferocit sferocitoz ereditar, hemoliz,
arsuri severe
macrocit - (8,5 - 10 m) : sarcin,
vrstnici, alcoolism, A. aplastic,
A. hemolitic, A. pernicioasa,
A.sideroblastic, boli hepatice cronice,
Boli pulmonare cronice, hipotiroidism,
mixedem, neoplasme
megalocit - (10 - 16m)
A. megaloblastic, chimioterapie,
sd. mieloproliferative
 MODIFICARI DE MARIME
Microcitoza

eritrocite mature cu
dimensiuni sub
valorile normale

anemia feripriv,
siderobastic
 MODIFICARI DE MARIME
Macrocitoza

eritrocite mature cu
dimensiuni peste
valorile normale

anemiile megaloblastice
 POIKILOCITOZA
FORME VARIATE

acantocit - afeciuni hepatice severe, deficit de piruvat-kinaza (PK), uremie,

a--lipoproteinemie, intoxicatii
echinocit - deficit de piruvat-kinaz (PK), sngerri gastrointestinale,
neoplasme gastrice, ulcer peptic, hipopotasemie, hipomagnezemie, uremie
picnocit - anemie hemolitic
schizocit - fragmentarea patologic a eritrocitelor n cursul unui proces
hemolitic anemie hemolitic microangiopatic, eclampsie, HTA malign,
glomerulonefrit, sd. hemolitic-uremic, valv cardiac protezat, CID
drepanocit - eritrocit n form de "secer" sau poate mbrca forme
neregulate de "virgul" sau de "bastona" anemie hemolitic, siclemie,
talasemie, hemoglobinopatii
dacriocit = eritocit n form de lacrim/ pictur sau de rachet de tenis
anemie hemolitic sever, eritroleucemie, eritropoiez extramedular,
talasemie, infiltrarea neoplazic a maduvei hematogene
celule fantom sau bite cells - deficit de G-6-PDH
 MODIFICARI DE FORMA
Poikilocitoza

1 ovalocite
2 dacriocite
3 celul n int
 MODIFICARI DE FORMA
Sferocite= H care si-au pierdut
Paloarea centrala si au un aspect sferic
Indica o pierdere a integritatii
citoscheletului

microsferocitoza ereditara
anemii hemolitice autoimune
anemie hemolitica microangiopatica
 MODIFICARI DE FORMA
Drepanocite (hematii falciforme)
eritrocite n forma de secera

drepanocitoza (siclemie,
hemoglobinoza S)
 MODIFICARI DE FORMA
Acantocite
eritrocite cu marginea
neregulata, care au pe
suprafata lor numerosi spiculi
Reflecta o compozitie lipidica
anormala a membranei H

Acantocitoza

Apare mai ales in

B. Hepatice
In abetalipoproteinemie
H. fara Ag de grup Kell
 MODIFICARI DE FORMA
Ovalocite

eritrocite de forma
ovala
eliptocitoza ereditara
 MODIFICARI DE FORMA
Eritrocite in semn de tras la tinta

prezinta o repartitie particulara

a Hb n centru si la
periferie intre care se
afla o zona clara

talasemii
 MODIFICARI DE FORMA
Schizocite - H. fragmentate intr-o varietate de forme si
marimi, inclusiv in froma de coif; indica of fragmentare
intravasculara a hemoglobinei

Apare in Anemii hemolitice

A. Hemolitice microangiopatice
A. Hemolitice de cauza
mecanica (proteze valvulare)
 MODIFICARI DE CULOARE - ANIZOCROMIA

anulocit = leptocit = codocit = celul n int - apare in

thalasemii
hipercromie - deshidratare celular, anemie macrocitar,
sferocitoz
hipocromie - eritrocite palide, slab ncarcate cu Hb
Apar in anemie feripriv, boli cardiace, talasemie, tulburri
ale sintezei de hemoglobin, anemie sideroblastica
MODIFICARI DE CULOARE POLICROMAZIA

Policromazia - culori variate: hematii mari, mai bazofile, crora le

lipseste paloarea central: bazofilia e datorat acidului ribonucleic
rezidual. Presupune prezena pe frotiu a celulelor tinere, incomplet
maturate, intens colorate

H. ptate
reticulocitoz
Apare in perioadele de productie rapida de H., mai ales in A. Hemolitice
sau in A. megaloblastice
 MODIFICARI DE CULOARE
Anizocromia
eritrocite hipocrome i normocrome pe acelasi frotiu
anemie feripriva, anemie sideroblastica
 INCLUZIUNI ERITROCITARE
H. nucleate = normoblati
corpusculii Howell-Jolly una sau cateva incluzii violacei in H
vizibile pe frotiul periferic; reprezint fragmente reziduale nucleare ce
conin cromatin;
apar in : anemie hemolitic, anemie megaloblastic, eritrocitopoiez intens, post-
splenectomie
corpusculii Heinz multiple incluzii rotunde, gri, dupa colorare
supravitala cu metil cristal violet; reprezinta agregate de Hb denaturata.
Indica o injurie oxidativa fata de H, cum este cea din deficitul de G-6-
PDH sau in prezenta unor Hb instabile
Apar in: anemie hemolitic, deficit de G-6-PDH, hemoglobinopatii, hemoliz acut
indus medicamentos
Punctaiile bazofile Multe puncte albastrui, mici in H.; provin din
colorarea clusterelor de poliribozomi in H tinere circulante
Apara in A. Hemolitice dobndite sau congenitale, in intoxicatiile cu Pb (Pb inhiba
pyrimidin 5-nucleotidaza, care digera in mod normal ARN rezidual)
 CORPII HEINZ
Hb instabila poate precipita in interiorul H, cu aparitia corpilor Heiz.

Acest fenomen se poate pune in evidenta prin coloratie cu albastru cresil briliant
 III. EXAMINAREA MDUVEI HEMATOGENE

A. Aspiratul medular
1. Raportul E/G (ntre precursorii eritrocitari i cei
granulocitari)
2. Morfologia eritrocitar
3. Frotiul medular
B. Biopsia medular
1. Celularitate
2. Morfologie
 STUDIUL FROTIULUI MEDULAR
Frotiul medular se obtine prin:

punctie la nivelul crestei iliace posterioare

aspiratia continutului medular

confirmarea diagnosticului
obtinut pe baza frotiului
de snge periferic prin
determinarea tipului
de eritropoiez
 INDICATII
n cadrul unui sindrom anemic
Orice pacient cu o anemie de cauza neprecizata
Orice pacient cu o anemie hipoproliferativ
Orice pacient la care se suspecteaza o proliferare maligna a
celulelor hematopoetice
Pacienti la care se face o evaluare a depozitelor de Fe

Loc de efectuare a punctiei: sternal sau in creasta iliaca

Contraindicatii: sindroame hemoragipare de severitate medie sau
mare
 STUDIUL FROTIULUI MEDULAR
evidentierea celularitatii medulare

stabilirea proportiei diferitelor linii celulare

2/3 din celularitate - elementele seriei granulocitare

1/3 - precursorii seriei
eritrocitare

determinarea unei infiltrari medulare

cu celule neoplazice
tesut adipos
 STUDIUL FROTIULUI MEDULAR
Indicatiile studiului frotiului medular:

examinarea depozitelor medulare de fier din eritroblasti si

macrofage
coloratia Perls
bine reprezentate in A. sideroblastica
absente in anemia feripriva

Sideroblast = eritroblast ncrcat cu Fe

 bibliografie
Kaushansky, K. - Williams hematology, ed. 8 , 2011
Kumar, V. - Robbin's and Cotran pathologic basis of
disease, ed. 8, 2010
Guyton, A. - Guyton and Hall textbook of medical
physiology, ed. 12, 2011
Atlas of pathophysiology, ed. 3, 2010
Longo, D. - Harrison's principles of internal
medicine: Vol. I si II, ed. 18, 2012
Carol Mattson Porth, Essential of Pathophysiology,
Lippincort and William, third edition, 2011.