Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FIZIOPATOLOGIE
Medicină anul III
FIZIOPATOLOGIA SÂNGELUI
1. Afecțiunile seriei eritrocitare
2. Afecțiunile seriei leucocitare
3. Afecțiunile hemostazei
2024
FIZIOPATOLOGIA SÂNGELUI
CURS 1
Fiziopatologia afecțiunilor
SERIEI ERITROCITARE
2
PLANUL CURSULUI
I. Fiziopatologia ANEMIILOR
Definiție, consecințe, manifestări generale, clasificare
A. Anemiile prin DEFICIT AL ERITROPOIEZEI
1. Anemiile prin alterarea metabolismului FIERULUI
2. Anemiile prin alterarea sintezei de ADN
3. Anemiile prin deficit MEDULAR al eritropoiezei
B. Anemiile HEMOLITICE
< 11,5 g / dL
< 3,9 milioane / mm3 Sex F
4
ANEMIILE – Manifestări generale
Anemiile – Clasificare
I. Clasificarea MORFOLOGICĂ Hemogramă + Frotiu de SÂNGE PERIFERIC
A. microcitare hipocrome
A. macrocitare normocrome
A. normocitare normocrome
Anemii microcitare Anemii MACROCITARE Anemii normocitare
hipocrome normocrome normocrome
8
Metabolismul FIERULUI – Scurt rapel fiziologic (III)
Aportul de fier: Absorbţia fierului: Reglarea absorbției fierului
(15-20 mg /zi) 10% din aportul zilnic = de către hepcidină în funcție de
fier heminic (Fe2+) la nivelul duodenului depozitele de feritină din ficat
fier non-heminic (Fe3+)
sideremiei
B: 0,5 – 1 mg/zi
F: 1,5 – 2 mg/zi
PLANUL CURSULUI
I. Fiziopatologia ANEMIILOR
Definiție, manifestări generale, clasificare
A. Anemiile prin DEFICIT AL ERITROPOIEZEI
1. Anemiile prin alterarea metabolismului fierului (microcitare, hipocrome)
1.1. Anemia feriprivă
1.2. Anemia sideroblastică
2. Anemiile prin alterarea sintezei de ADN
3. Anemiile prin deficit medular al eritropoiezei
B. Anemiile HEMOLITICE
II. Fiziopatologia POLICITEMILOR
10
1.1. Anemia FERIPRIVĂ – Definiție, etiologie
Definiție: anemie microcitară hipocromă cu depozitele de fier epuizate, fiind
determinată de deficitul ABSOLUT sau RELATIV (FUNCȚIONAL) de fier
cea mai frecventă formă de anemie de pe glob
Etiologie:
Deficit ABSOLUT de fier
1. Pierderi CRESCUTE: 2. SCĂDEREA absorbţiei intestinale:
PRINCIPALA cauză în practică ! malabsorbția post-gastrectomie și din
hemoragii cronice digestive oculte din: chirurgia bariatrică
neoplasme digestive – ! cc. de COLON gastritele atrofice
gastrite erozive infecția cu Helicobacter pylori
ulcere peptice malabsorbția post-rezecții intestinale
(tratament prelungit cu AINS) și din proliferarea bacteriană
paraziți intestinali tratamentul cronic cu inhibitorii
hemoragii prelungite genitale la femei pompei de protoni ( secr. HCl)
pre/postmenopauză: meno/metroragii consumul masiv de ceai negru (tanin -
chelator de fier)
11
12
1.1. Anemia FERIPRIVĂ – Etapele carenței de fier
Patogeneză: carența de fier se INSTALEAZĂ PROGRESIV în 3 etape:
Caracteristici Etapa I Etapa II Etapa III
Scăderea epuizarea Eritropoieza cu Anemie
DEPOZITELOR de Fe DEFICIT de FIER FERIPRIVĂ
Mecanism Eritropoieză normală cu Eritropoieză scăzută Eritropoieză scăzută
PATOGENIC deficit ASIMPTOMATIC de cu deficit de fier & cu deficit de fier
Fe Fe de TRANSPORT sever
1. Frotiu MOH /⎼ ⎼ ⎼
•% Sideroblaști
• Feritină (Mf)
• Feritina serică
• Sideremia N
13
PLANUL CURSULUI
I. Fiziopatologia ANEMIILOR
Definiție, manifestări generale, clasificare
A. Anemiile prin DEFICIT AL ERITROPOIEZEI
1. Anemiile prin alterarea metabolismului fierului
1.1. Anemia feriprivă
1.2. Anemia sideroblastică
2. Anemiile prin alterarea sintezei de ADN
3. Anemiile prin deficitul medular al eritropoiezei
B. Anemiile HEMOLITICE
II. Fiziopatologia POLICITEMIILOR
14
1.2. Anemia SIDEROBLASTICĂ – Definiție, etiopatogeneză
Definiție: anemie microcitară hipocromă cu depozitele de fier supraîncărcate
Patogeneză: alterarea sintezei hemului și/sau deficitul de vitamină B6
Etiologie:
a) Anemii sideroblastice EREDITARE (rare)
mutații ale enzimelor din sinteza hemului
boli mitocondriale (sdr. Pearson)
b) Anemii sideroblastice DOBÂNDITE (frecv.!)
inhibiţia enzimelor din sinteza hemului:
primară
• sdr. mielodisplazice
secundară
• ! alcoolismul cronic
• induse medicamentos: tuberculostatice
(izoniazidă), AB (cloramfenicol), chimioter. Sinteza Hb în precursorii
eritrocitari
• intoxicaţia cu plumb (saturnism), rar zinc
15
16
PLANUL CURSULUI
I. Fiziopatologia ANEMIILOR
Definiție, manifestări generale, clasificare
A. Anemiile prin DEFICIT AL ERITROPOIEZEI
1. Anemiile prin alterarea metabolismului fierului
2. Anemiile prin alterarea sintezei de ADN (MACROCITARE, normocrome)
2.1. Anemiile prin deficit de vitamină B12
2.2. Anemiile prin deficit de acid folic
Sunt anemii caracterizate prin CREȘTEREA volumului eritrocitar (VEM )
și încărcarea normală cu hemoglobină (HEM, CHEM normale)
3. Anemiile prin deficit medular al eritropoiezei
B. Anemiile HEMOLITICE
17
Patogeneză:
1. Încetinirea DIVIZIUNII CELULARE la nivelul seriei E
Scăderea Nr. E + scăderea Ht
2. Încetinirea MATURĂRII PRECURSORILOR eritrocitari
Creșterea volumului celular = macrocitoză cu:
megaloblaști în MOH
macrocite în sângele periferic
3. Încărcarea cu Hb a eritrocitului este NORMALĂ
Eritrocite normal colorate = normocromie
anemie bine tolerata o lunga perioada de timp
4. Afectarea celulelor cu RATĂ MARE DE MULTIPLICARE de la nivelul:
MOH Tulburări HEMATOLOGICE
Epiteliului tubului digestiv Tulburări DIGESTIVE 18
18
Acidul folic – Scurt rapel fiziologic/biochimic
Aport: alimente de origine vegetală sub f. de poliglutamat
Necesar: min.100 μg /zi
Absorbţie:
are loc în jejunul proximal sub formă de monoglutamat
la nivel hepatic este redus la tetrahidrofolat (THF)
MTX
+ Vitamina +
B12
20
Vitamina B12 (cobalamina) – Scurt rapel fiziologic/biochimic
Sursă: alimente orig. animală
Necesar: 2-3 μg/zi
Absorbţie: ileonul terminal
în cursul digestiei intestinale vit. B12
se fixează pe factorul intrinsec (FI) Fact.R
(HC)
21
21
22
2.1. Anemia prin deficit de vitamină B12
Etiologie:
a) Scăderea aportului: alimentaţia vegană
b) Scăderea absorbţiei:
lipsa FI anemia pernicioasă
rezecţii gastrice
afecţiuni intestinale:
localizate: ileita regională (boala Crohn)
difuze limfoame, scleroză multiplă
Stază in
rezecţii intestinale/ sdr. de malabsorbție
ansa oarba
pancreatita cronică - insuficiența pancr. exocrină (aferenta)
competiţie pentru vitamina B12 în:
proliferarea bacteriană - complicație a gastrectomiei de tip Billroth II
infestarea teniazică
botriocefaloză
tratamentul cronic cu metformin (medicația de primă linie în DZII) - rar
23
24
Anemia PERNICIOASĂ Addison – Biermer
a) Tulburări HEMATOLOGICE
Serie La nivel MOH În sângele periferic
Seria hiperplazia medulară a anemie macrocitară normocromă
ERITROCITARĂ seriei eritrocitare anizo-poikilocitoză
eritropoieză eritrocite cu fragmente nucleare
megaloblastică (corpi Howell-Jolly şi inele Cabot)
eritropoieză ineficientă
(apoptoza intra-medulară
crescuta a precursorilor
megaloblastici)
hemoliză precoce
reticulocitopenie la momentul dg. ce
creșterea bilirubinei
răspunde la terapia cu B12
indirecte cu icter + LDH
Seria mitoze atipice leucopenie
LEUCOCITARĂ metamielocite gigante neutrofile hipersegmentate
25
26
PLANUL CURSULUI
I. Fiziopatologia ANEMIILOR
Definiție, manifestări generale, clasificare
A. Anemiile prin DEFICIT AL ERITROPOIEZEI
1. Anemiile prin alterarea metabolismului fierului
2. Anemiile prin alterarea sintezei de ADN (MACROCITARE, normocrome)
2.1. Anemiile prin deficit de vitamină B12
2.2. Anemiile prin deficit de acid folic (vit. B9)
Sunt anemii caracterizate prin CREȘTEREA volumului eritrocitar (VEM )
și încărcarea normală cu hemoglobină (HEM, CHEM normale)
3. Anemiile prin deficit medular al eritropoiezei
B. Anemiile HEMOLITICE
27
28
PLANUL CURSULUI
I. Fiziopatologia ANEMIILOR
Definiție, manifestări generale, clasificare
A. Anemiile prin DEFICIT AL ERITROPOIEZEI
1. Anemiile prin alterarea metabolismului fierului
2. Anemiile prin alterarea sintezei de ADN
3. Anemiile prin deficit MEDULAR al eritropoiezei (normocitare/crome)
(normocitare, normocitare)
3.1. Anemia APLASTICĂ
3.2. Anemia din bolile INFLAMATORII cronice
3.3. Anemia din BOALA CRONICĂ DE RINICHI
Sunt anemii caracterizate prin volumul eritrocitar normal (VEM = N) și
încărcare normală cu hemoglobină (HEM=N, CHEM=N), dar care pot
deveni microcitare, hipocrome in evolutie
B. Anemiile HEMOLITICE
29
Etiologie:
a) Anemii aplastice primare (înnăscute): rare (a. Fanconi)
b) Anemii aplastice secundare (dobândite): frecvente
Idiopatice în 2/3 cazuri
Secundare 1/3 cazuri, determinate de:
medicamente:
citostatice (busulfan, doxorubicina, MTX)
AB - cloramfenicol, AINS – fenibutazonă mec. idiosincrazic
intoxicaţii cronice cu benzen, toluen, pesticide
expunerea la radiaţii ionizante: terapeutică sau accidente nucleare
boli autoimune: LES, tiroidită Hashimoto
infecții virale: hepatite, v. citomegalic, v. Epstein-Barr, HIV, parvovirusul B19
30
3.1. Anemia APLASTICĂ
Patogeneză:
1. Defect EXTRINSEC al celulei stem:
celulele stem alterate prin expunerea la
medicamente, toxice, virusuri devin auto-
antigenice și declanșează un RI celular
patologic mediat de limfocite Tc autoreactive
care produc TNF- și IFN- ce:
distrug precursorii hematopoietici
suprimă direct hematopoieza
Manifestările legate de elementelor seriei
leucocitare și trombocitare (durată de viață
mai redusă) apar înaintea instalării anemiei.
2. Defect INTRINSEC al celulelor stem:
celule stem modificate genetic dau naștere
unor clone cu capacitate de proliferare
31
Consecințe:
La nivelul MOH:
hipocelularitate si substituirea
progresivă a MOH cu ţesut adipos
În sângele periferic: pancitopenie
Leucopenie risc crescut de infecții MOH în anemia aplastică
Trombocitopenie sindrom hemoragipar
Anemie nomocromă normocitară aregen.
MOH în leucemie/SMD
32
PLANUL CURSULUI
I. Fiziopatologia ANEMIILOR
Definiție, manifestări generale, clasificare
A. Anemiile prin DEFICIT AL ERITROPOIEZEI
1. Anemiile prin alterarea metabolismului fierului
2. Anemiile prin alterarea sintezei de ADN
3. Anemiile prin deficit MEDULAR al eritropoiezei
3.1. Anemia APLASTICĂ
3.2. Anemia din BOLILE CRONICE INFLAMATORII
3.3. Anemia din BOALA CRONICĂ DE RINICHI
Sunt anemii inițial normocitare normocrome care devin microcitare
hipocrome în evoluție.
B. Anemiile HEMOLITICE
33
34
3.4. Anemia din BOALA CRONICĂ DE RINICHI (BCR)
Definiție: anemie iniţial NORMOCITARĂ devine MICROCITARĂ în evoluția
BCR spre INSUFICIENȚA RENALĂ
Mecanisme PATOGENICE:
1. Scăderea producției de EPO prin parenchimului renal ±
rezistență la acțiunea EPO
Anemie NORMOCITARĂ
2. Acumularea în ser a TOXINELOR UREMICE cu:
Inhibiţia directă a eritropoiezei (efect toxic medular)
Hemoliză precoce a eritrocitelor (60-90 zile)
Anemie NORMOCITARĂ
3. Inflamația sistemică CRONICĂ de grad redus cu:
- producție de citokine proinflamatorii (IL-6) și
HEPCIDINĂ cu sechestrarea Fe in Mf si eritropoiezei rhEPO – recombinant
human EPO
+ scăderea ELIMINĂRII RENALE a hepcidinei
Anemie MICROCITARĂ prin deficit FUNCȚIONAL și ABSOLUT de fier 35
35
36
PLANUL CURSULUI
I. Fiziopatologia ANEMIILOR
Definiție, manifestări generale, clasificare
B. Anemiile HEMOLITICE
Definiție & mecanismele hemolizei patologice
Clasificare etiopatogenică
37
Hemoliza PATOLOGICĂ
Definiție: distrucția precoce a eritrocitelor cu scurtarea duratei de viață < 120 zile
caracterizată prin:
1. Anemie normocitară SAU macrocitară (reticulocitoză!)
2. Hiperplazie medulară compensatorie pe seria eritrocitară
3. Reticulocitoză periferică anemie regenerativă
Hemoliza Hemoliza
EXTRAVASCULARĂ ! INTRAVASCULARĂ (rară) Hiperplazia seriei
eritrocitare (MOH)
Complexul Hb-haptoglobină
Eritrocitele modificate sunt este degradat de Mf.hepatice
fagocitate de macrofagele: Scăderea haptoglobinei serice
- splenice splenomegalie Hemoglobinemie si metHb
- hepatice Hemosiderinurie %Rtc 3%
- din MOH Hemoglobinurie 38
38
Clasificare ETIOPATOGENICĂ
39
Sferocitoza EREDITARĂ
Cauze: afecţiune ereditară autosomal dominantă/recesivă (rar, mutații de novo)
Patogeneză:
defect primar de sinteză a proteinelor citoscheletului: spectrina şi ankirina
sferocite rigide cu durată de viață redusă (10-20 zile)
creșterea permeab.pt sodiu activarea glicolizei anaerobe
pH-ului eritrocitar hemoliză EXTRAVASCULARĂ
Complicații: criza aplastică în infecții virale (parvovirus)
Testul Combs neg.: dg. ⌿ cu a. imunohemolitice Sferocite
Rolul spectrinei și
ankirinei:
Stabilizarea formei
de disc biconcav
Asigurarea
plasticității
membranei celulare 40
40
Clasificare ETIOPATOGENICĂ
41
42
2. Anemii hemolitice prin DEFECTE ENZIMATICE
2.2. Deficitul de PIRUVATKINAZĂ:
a doua cauză de deficit enzimatic cu
X
transmitere autosomal recesivă
Mecanism PATOGENIC:
Producției de ATP X
Deficitul funcțional al pompei Na+/K+
eflux de K+ si apa
Echinocite
Deshidratarea eritrocitelor echinocite (Eritrocite cu
spiculi regulați)
= eritrocite rigide „cu spiculi”
Fagocitoză de către
macrofagele splenice
HEMOLIZĂ EXTRAVASCULARĂ
43
Clasificare ETIOPATOGENICĂ
44
3.1. Siclemia (Hemoglobinoza S, anemia drepanocitară)
Etiologie: defect cu transmitere autosomal recesivă determinat de substituirea
ac. glutamic cu valina în poziţia 6 a lanţului β HbSS (forma heterozigotă)
Hb AS (forma homozigotă) sau tara siclemică este asimptomatică.
Patogeneză: apariţia unor situsuri patologice de interacţiune la nivelul β6 valinei
între moleculele adiacente de Hb deoxigenată polimerizare sub forma unor
agregate citoplasmatice dispuse liniar (bastonaşe) = proces de SICLIZARE
HEMOLIZĂ EXTRAVASCULARĂ
45
47
3.2. Talasemiile
48
3.2. Talasemiile
a) Alfa – talasemia
Mecanism: mutații ale genelor ce codifică sinteza lanţurilor (cr.16)
Normal: există 2 gene ce codifică sinteza lanţurilor pe fiecare cr.16 (/)
Patologic: deleția 1 4 gene
Deleție nr. gene Genotip Fenotip
1 / - talasemia 2 silențioasă
Starea de „purtător asimptomatic”
Microcitoza sau VEM normal
2 / sau -talasemia specifică
/ Anemie microcitară usoara, asimptomatica
3 / Hemoglobina H (4): afinitate pt. O2 + hipoxie tisulară
& predispoziție spre oxidare cu formarea corpilor Heinz
hemoliză EXTRAVASCULARĂ
Anemie microcitară hipocromă severa splenomegalie
4 / Hemoglobina Barts (4) la făt: afinitate pt.O2 +
49 anoxie tisulară risc de deces in utero/ hidrops fetalis
3.2. Talasemiile
a) Beta – talasemia
Mecanism: mutații ale genelor ce codifică sinteza lanţurilor (cr. 11)
Normal: există 1 genă ce codifică sinteza lanţurilor pe fiecare cr. 11 (/)
Patologic:
i) Beta – talasemia MINOR (defect heterozigot)
Anemie microcitară ușoară, asimptomatică
Hb A cvasiN (90-95%) + HbA2 (5%, N=2%)
forma non-dependentă de transfuzii
ii) Beta – talasemia MAJOR (defect homozigot)
Anemie microcitară hipocromă severă
HbA (10-30%), HbA2 (10%), Hb F
forma dependentă de transfuzii
eritropoieza ineficienta + expans. maduvei cu
invadarea corticalei osoase ”hair-on-end”
Hemoliză EXTRAVASCULARĂ +splenomegalie
Supraincarc cu Fe: hemosideroză și hemocromatoză Anemia Cooley
50
Clasificare ETIOPATOGENICĂ
51
Clasificare ETIOPATOGENICĂ
52
A. Anemiile hemolitice AUTOIMUNE (AHAI)
a) AHAI cu autoAc la CALD – cea mai frecventă formă
Etiologie:
Primare (idiopatice): 50% din cazuri
Secundare: - bolilor autoimune (LES)
- neoplazii: LLC, limfoame, cancere
- induse medicamentos
Patogeneză:
- Ac se fixeaza pe suprafata E la temperatura corpului: 37º C
- Ac sunt din clasa IgG testul Coombs DIRECT +++ si fixeaza C (fract. C3b)
- E suferă o transformare sferocitară Hemoliza EXTRAVASCULARĂ
53
54
B. Anemiile hemolitice imune IATROGENE
Definitie: sunt det. De Ac anti-eritrocitari indusi de medicamente (>100) si caracterizate
prin: i) asociere cu terapia/disparitie la intrerupere si ii) pozitivarea testului Coombs direct
Clasificare ETIOPATOGENICĂ
56
2. Anemiile hemolitice NON-IMUNE
A. Prin defecte MEMBRANARE DOBÂNDITE
Hemoglobinuria paroxistica nocturna
Definitie: mutatia genei PIG-A responsabila de sinteza receptorului membranar ce
ancoreaza proteinele CD55 si CD59 implicate in reducerea activarii complementului
57
57
PLANUL CURSULUI
I. Fiziopatologia ANEMIILOR
Definiție, manifestări generale, clasificare
B. Anemiile HEMOLITICE
Definiție & mecanismele hemolizei
Clasificare etiopatogenică
58
II. POLICITEMIILE (ERITROCITOZELE)
59
Clasificare
Policitemiile RELATIVE Policitemiile ABSOLUTE
Definiție Creșterea Ht: Creșterea Ht:
Nr. E este NORMAL Nr. E este CRESCUT
Volum de plasmă SCĂZUT Volum de plasmă NORMAL
E E
Ht = Ht =
P P
Cauze Stările asociate cu depleție Policitemia PRIMARĂ
de volum: (policitemia vera)
Diureza excesivă nivelul plasmatic de EPO
Arsurile severe este REDUS !
Diarei profuze
Policitemia SECUNDARĂ
nivelul plasmatic de EPO
este CRESCUT !
60
60
A. Policitemia PRIMARĂ (POLICITEMIA VERA)
Definiţie: proliferare MALIGNĂ a seriei eritrocitare la nivelul MOH, nivelul seric
al EPO fiind REDUS
Etiologie: mutația tirozin-kinazei JAK2
sensibilității receptorului pt. EPO
Patogeneză:
– afecțiune monoclonală a cel. STEM PLURIPOTENTE cu proliferarea medulară
excesivă (panmieloză):
a precursorilor seriei eritrocitare eritrocitoză
a precursorilor seriei leucocitare & megakariocitelor
leucocitoză & trombocitoză variabile în periferie
! Este încadrată în neoplasmele mieloproliferative cr.:
Policitemia vera
Leucemia mieloidă cronică
Trombocitemia esențială
Mielofibroza primară
61
B. Policitemiile SECUNDARE
Definiţie: proliferare BENIGNĂ a seriei eritrocitare, nivelul seric al EPO fiind
ÎNTOTDEAUNA crescut
Etiologie:
Creşterea FIZIOLOGICĂ a EPO = răspunsul la HIPOXIE
activitatea la altitudine crescută ( presiunii parţiale a O2)
fumatul cronic
afecţiunile cardiace și pulmonare însoţite de hipoxie CRONICĂ:
o BPOC cu CPC
o Insuficiență cardiacă congestivă
o Cardiopatiile congenitale cu şunt dr-stg: tetralogia Fallot
o Sdr. de apnee în somn
prezenta Hb patologice (rar)
Creşterea „NE-FIZIOLOGICĂ” a EPO = de origine TUMORALĂ
o Tumori renale - carcinom (90% din cazuri)
o Tumori hepatice (hepatom)
o Tumori din sfera genitală (carcinom ovarian, leiomiom uterin) 62
62