IMPORTANTA HEMOGRAMEI IN LEUCEMIA

GRANULOCITARA CRONICA

COORDONATOR:
PROF. DUMITRACHE NICULINA

ABSOLVENT:
VASILESCU ALEXANDRU
 Am ales aceasta tema cu scopul de a identifica
parametrii clinico-biologici cu rol prognostic în evoluţia
pacienţilor cu leucemie granulocitara cronică. Voi analiza,
de asemenea, datele epidemiologice, parametrii clinici şi
biologici în dinamică, modalitatea de răspuns la tratament
în funcţie de diferitele scheme terapeutice aplicate şi stadiul
bolii. În urma acestei analize doresc să identific schemele
terapeutice cu efecte benefice asupra calităţii vieţii şi cu un
efect optim în ceea ce priveşte supravieţuirea pacienţilor.
De asemenea, voi verifica în ce măsură datele obţinute sunt
în concordanţă cu datele din literatura de specialitate.
 Mediul intern este Sangele reprezinta 8%
format din sange, limfa din greutatea corpului,
si lichidul interstitial. deci 5,6 l. de sange
Prin compozitia si pentru un individ de 70
proprietatile fizico- kg . Are culoarea rosie
chimice, relativ (sau rosu deschis pentru
constante, mediul sangele oxigenat si rosu
intern asigura inchis pentru cel
homeostazia neoxigenat) si reactie
(echilibrul) activitatii slab alcalina.
normale a celulelor. Componentele sangelui
sunt plasma sangvina si
elementele figurate.
PROERITROBLASTII   
Doi proeritroblasti tiptci
sunt vizibili in mijlocul
acestei imagini. De
asemenea, doi
policromatofili si doi
eritroblasti eosinofili sunt
prezenti.O singura
plasmocita cu o structura
cromatinica si cu un
procentaj nucleo-
citoplasmatic scazut fata de
eritroblastii policromatofili.
RETICULOCITELE
Celulele indicate sunt
reticulocitele, care in
coloratia May-
Grunwald-Giemsa
difera de a celorlalte
eritrocite mature. Celula
indicata este mai mare,
fara zona perinucleara
si cu o coloratie
policromatofila.
 MICROCITELE
Majritatea
eritrocitelor prezente
in imagine sunt
microcite.Gradul de
hemoglobinizare este
suficient. Trombocite
normale si o singura
ovalocita.
 MACROCITELE
Sageata indica
normocite.
Majoritatea
eritrocitelor sunt
macrocite. Cinci
ovalocite sunt vizibile.
CELULELE TINTA
In imagine sunt
prezente 7 celule tinta.
De asemenea o usoara
anisocitoza a
eritrocitelor si
trombocitelor
 LEUCEMIA GRANULOGITARA
CRONICA (lgc)
Leucemia granulocitară cronică
(LGC) este probabil cea mai
studiată malignitate şi a fost
primul cancer uman asociat cu o
anomalie cromozomială,
cromozomul Philadelphia. A fost,
de asemenea, prima malignitate
reprodusă pe un model animal
bazat pe cunoaşterea exactă a
leziunii moleculare generatoare.
Şi nu în ultimul rând, LGC a fost
prima afecţiune malignă în care
identificarea anomaliei
cauzatoare a condus la terapie
specifică.
 DIAGNOSTICUL DE LABORATOR IN LEUCEMIA
GRANULOCITARA CRONICA (LGC)

 Hemoleucograma:
• leucocitoză (de obicei peste 25*109/L),
trombocitoză şi anemie, deseori medie;
• formula leucocitară din sângele periferic:
granulocite în diferite faze de diferenţiere,
blaşti de obicei între 0,5% şi 10%, numărul
absolut de bazofile este aproape întotdeauna
crescut
 Activitatea fosfatazei alcaline este scăzută sau
absentă la mai mult de 90% din pacienţi.
 Hiperuricemie
 LDH (lactic dehidrogenaza – nivel seric
crescut)
 Vitaminemie B12 – crescută
 Histaminemie – crescută
 Medulograma – măduvă osoasă hipercelulară
prin hiperplazie mieloidă, procentul de blaşti
diferă în funcţie de faza evolutivă
 Biopsia osteomedulară – evaluarea fibrozei
medulare
STUDIU DE CAZ – DETERMINAREA HEMOGRAMEI
COMPLETE, ANALIZA SI INTERPRETARE

Hemograma completa – Hemograma completa cuprinde:

consideratii teoretice este
o analiza extrem de
importanta care poate
oferi informatii despre
alcatuirea sangelui,
numarul de celule
regasite in acest fluid si
tipul acestora, cele mai
importante fiind celulele
rosii, celulele albe si
plachetele.
 Analiza celulelor albe (WBC,
leucocite)
 Analiza pentru diferentierea
celulelor albe (WBC
diferentiala)
 Analiza celulelor rosii (RBC)
 Analize hematocrite (HTC)
 Hemoglobina (HgB)
 Indici celule rosii
 Analiza plachete (trombocite)
 Analiza volum mediu
plachetar
Pentru analiza se foloseste analizorul automat pe
principiul citometriei in flux cu fluorescenta utilizand
LASER semiconductor si focusare hidrodinamica.
 Recoltarea sangelui, pentru examen
de laborator, prin punctie venoasa
Punctia venoasa reprezinta crearea
unei cai de acces intr-o vena prin
intermediul unui ac de punctie.
Locul punctiei :
 venele de la plica cotului ( bazilica si
cafalica ), unde se formeaza un “M”
venos prin anastomozarea lor.
 venele antebratului
 venele de pe fata dorsala a mainii
 venele subclaviculare
 venele femurale
 venele maleolare interne
 venele jugulare si epicraniene ( mai
ale la sugar si copilul mic).
Recoltarea sangelui venos cu
sistemul vacuumtainer
 Pregatirea probelor
pentru laborator:
 se eticheteaza tuburile;
 se trimit la laborator.
 Tuburile vacuumtainer se utilizeaza in functie de
codul de culoare a dopului, astfel:

 Rosu si portocaliu ( pentru chimie clinica ) :

teste de disproteinemie, electroforeza,
transaminaze, amilazemie, fosfataza, uree
sanguina, glicemie, acid uric, creatinina,
bilirubinemie, calcemie, fosforemie, sideremie,
lipemie, rezerva alcalina, imunograma,
proteina “C” reactiva, Latex, Helicobacter;
antigen Australia; Waler-Rose, Rh., Grup
sanguin; ASLO, RBW.
 Negru : pentru determinarea VSH-ului ( se
agita dupa recoltare printr-o miscare lenta).
 Bleu ( pentru determinari de coagulare ) :
fibrinogen; timp de protrombina( se agita dupa
recoltare cu miscari lente ).
 Mov ( pentru determinari hematologice EDTA-
K3 ) : hematocrit, HLG cu formula leucocitara ;
indici eritrocitari ( VEM, HEM, CHEM );
rezistenta globulara; se agita dupa recoltare cu
miscari lente.
 Verde: vacuumtainer cu litiu heparina pentru
analize biochimice.
 Recoltarea sangelui
capilar pentru
examene hematologice
 hemoleucograma,
hemoglobina, timp de
sangerare, timp de
coagulare, examen
parazitologic
 grup sanguin
 Interpretarea rezultatelor –
variatii fiziologice si patologice
Numărul de eritrocite  Scăderea numărului
(numărul de celule de eritrocite:
roşii) determină anemie.
valori diferite în funcţie  Creşterea numărului
de vârstă şi sex se de
exprimă în număr de eritrocite (concentraţi
eritrocite x106/μL ei de hemoglobină
(mm3) sau număr de şi/sau hematocritului)
eritrocite x1012/L determină eritrocitoza
 Interpretarea rezultatelor –
variatii fiziologice si patologice
Hematocritul (volumul  1. Scăderea hematocritului:
pachetului de celule) – anemie; la un Hct <30%
- măsoară raportul (0.30) un pacient este
moderat – sever anemic
dintre volumul ocupat
– creşterea volumului
de eritrocite şi
plasmatic (sarcină)
volumul sanguin total
2. Creşterea hematocritului:
si are valori diferite în
– eritrocitoză/policitemie
funcţie de vârstă şi
– hemoconcentratie (ex.: şoc;
sex. Hematocritul se aport insuficient de
exprimă ca fracţie lichide: copii mici,
decimală/ca procent. varstnici; poliurie etc.)
 Interpretarea rezultatelor –
variatii fiziologice si patologice
Hemglobina - reprezintă
componentul principal al
eritrocitelor (95% din proteinele
citoplasmatice eritrocitare) şi
serveşte ca vehicul pentru
transportul O2 şi CO2.
Hemoglobina este o proteină
conjugată constând dintr-un
tetramer format din 2 perechi de
lanţuri polipeptidice (globine),
fiecare dintre acestea fiind
conjugat cu un grup hem, un
complex al unui ion de fier cu
pigmentul roşu, porfirina, care
conferă sângelui culoarea roşie.
1.Scăderea hemoglobinei sub nivelurile de
referintă determină aparitia anemiei. Hb
trebuie evaluată impreună cu Hct, numărul
de eritrocite, indicii eritrocitari şi
morfologia celulară pe frotiu pentru
clasificarea anemiei. O valoare normală a
concentratiei de Hb nu exclude anemia
datorată hemoragiei acute.
2. Creşterea hemoglobinei apare in
eritrocitoză/policitemie. După
convietuirea un timp indelungat la
altitudine survine o creştere a Hb
corespunzătoare la 1 g/dL pentru 2000 m.
Valori critice:
 Hb <5g/dL apare insuficienta cardiacă şi
poate surveni decesul;
 Hb >20 g/dL poate duce la blocarea
capilarelor ca urmare a hemoconcentratiei.
 Indici Eritrocitari
 Volumul eritrocitar  Hemoglobina
mediu (VEM) –
reprezintă volumul
ocupat de un singur
eritrocit, se exprimă in
micrometri cubi sau
femtolitri (fL). La adult
este cuprins intre 80 –
100 fL (valori mai mari la
nou-născuti, precum şi la
varstnici; valori mai mici
la copii pană la 18 ani.
eritrocitară
medie (HEM) – este o
măsura a continutului
mediu de hemoglobină
pe eritrocit, se exprimă
in picograme (pg/10-
12g). Valorile normale la
adult sunt 26–34 pg sau
0.4-0.53 fmol (valori
mai mari la nou-născut
 Indici Eritrocitari
Concentratia eritrocitară Lărgimea distributiei
medie de eritrocitare (RDW) –
hemoglobină (CHEM) – este un indice eritrocitar
măsoară concentratia care cuantifică
medie de Hb dintr-un heterogenitatea
volum dat de eritrocite volumului celular
(sau raportul dintre (gradului de
masă de Hb şi volumul anizocitoză), 11.6-14.8
de eritrocite), se exprimă coeficient de variatie
in g/dL. Valorile (CV) a volumului
normale la adult sunt 32- eritrocitar
36 g/dL (320-360 g/L) 
 Reticulocitele
Reticulocitele sunt eritrocite
anucleate tinere, imature, care
contin acizi nucleici reziduali
(ARN).
Valori de referintă
 Adult: 0.5-2% din nr. total de Er.
 Nou-născut: 2.5-6.5% din nr.
total de Er (scade la nivelul de la
adult din a doua săptămană de
viată)
Nr. absolut = 30-120 x 103/μL sau x
109/L.
Numarul de trombocite (numar
ul de plachete) - trombocitele
sunt fragmente citoplasmatice
anucleate bogate in granule,
rotund-ovalare, plate, in
formă de disc, cu diametrul
de 2-4μ.
Valori de referinta – 150-450 x
103/μL
1. Creşterea numărului de
trombocite = trombocitoza
2. Scăderea numărului de
trombocite =
trombocitopenia
Numărul de leucocite (numărul de celule albe) şi
formula leucocitară
Metoda de determinare –
leucocitele sunt determinate de
analizorul automat (după ce
hematiile sunt lizate, iar
leucocitele sunt colorate cu o
substantă fluorescentă cu
afinitate pentru acizii nucleici)
prin metoda de citometrie in flux
cu fluorescenta utilizand LASER
semiconductor.
 Valori de referintă 
 la adult = 4000-10000/µL sau 4-
10×109/L
 la copii valori mai mari, diferite
in functie de varstă 
1. Leucocitoza: L >10000/µL sau
>10×109/L – se datorează de obicei unei
creşteri a numărului de neutrofile sau
limfocite; mai rar celelalte clase de
leucocite determină creşterea numărului
absolut de leucocite. O creştere
proportională a tuturor tipurilor de
leucocite se datorează hemoconcentratiei.
2. Leucopenie: <4000/µL sau
<4×109/L (valorile cuprinse intre 2500-
4000/µL sunt considerate borderline, in
timp ce valorile <2500/µL sunt cert
anormale)  se poate datora următoarelor
cauze: infectii virale, unele infectii
bacteriene, infectii bacteriene severe,
hipersplenism, depresie medulară
produsă de intoxicatie cu metale grele,
benzen,etc.
 Formula leucocitară
Formula leucocitară constă in diferentierea numărului total de
leucocite circulante in cele cinci tipuri de leucocite, exprimate
procentual şi respectiv in număr absolut, fiecare dintre acestea
indeplinind o functie specifică. Actualmente este de preferat
raportarea fiecărui tip de leucocite in valori absolute. Formula
leucocitară este efectuată automat de către analizor. Există anumite
situatii insă in care este necesară efectuarea manuală a formulei
leucocitare: număr de leucocite prea mic/prea mare, prezenta de
celule anormale semnalizată de analizor prin anumite mesaje de
avertizare/chiar esecul analizorului de a indica formula
leucocitară. In aceste cazuri se efectuează numărătoarea
microscopică: frotiu de sange venos (recoltat pe EDTA; heparina
poate produce deformări ale leucocitelor) sau frotiu de sange
capilar.
 CONCLUZII
Leucemia granulocitară cronică (LGC) este
probabil cea mai studiată malignitate şi a fost primul
cancer uman asociat cu o anomalie cromozomială,
cromozomul Philadelphia. A fost, de asemenea,
prima malignitate reprodusă pe un model animal
bazat pe cunoaşterea exactă a leziunii moleculare
generatoare. Şi nu în ultimul rând, LGC a fost prima
afecţiune malignă în care identificarea anomaliei
cauzatoare a condus la terapie specifică.
 Ingrijiri paliative IN LGC
 Pe masura ce boala avanseaza, ar fi o buna idee sa se foloseasca si
ingrijirile paliative. Ingrijirile paliative reprezinta un fel de tratament ce
se adreseaza celor care nu se pot mobiliza sau a caror stare se inrautateste
foarte des. E diferit de tratamentul curativ, ce trateaza boala in sine.
Ingrijirile paleative au ca scop imbunatatirea calitatii vietii, nu numai
printr-un tratament al afectiunii, ci si printr-o atentie deosebita acordata
mintii si sufletului. Unii oameni pot apela si la tratamentul curativ si la
cel paliativ.
 Prin acest tratament se poate trece mai usor peste o serie de simptome ale
bolii, sau peste unele efecte adverse ale tratamentului medicamentos.
Poate ajuta, de asemenea, la invingerea sentimentelor negative, care le
poate trezi aceasta afectiune, la stabilirea unor planuri legate de
tratamentul medicamentos, la ajutarea celor apropiati pacientului sa
inteleaga mai bine boala si cum sa-l ajute sa treaca peste aceasta perioada
dificila. Daca persoanele in cauza sunt receptive la acest tip de terapie,
trebuie ca ele sa se adreseze medicului, acesta putandu-l indruma cel mai
bine in aceasta privinta.
 Problema mortii

Daca boala a revenit dupa tratament, ar fi bine ca, impreuna cu

medicul si cu familia, pacientul sa stabileasca un alt tratament si
sa rezolve problemele legale ce pot aparea in cazul unui esec al
tratamentului. Este mai bine ca pacientul sa decida asupra
dorintelor sale, atunci cand este capabil sa o faca. El trebuie sa se
gandeasca foarte bine la tratamentul ulterior. Se poate sa fie lasate
aceste decizii in legatura cu tratamentele ulterioare, pe seama unei
persoane apropiate. Se poate intampla ca scopul pacientului sau al
familiei acestuia sa se modifice in timp, de la tratamentul curativ
spre mentinerea mai degraba a unui anumit confort si a
demnitatii. Medicul pune o serie de intrebari in legatura cu ceea
ce doreste pacientul, atunci cand tratamentul curativ nu mai este o
solutie. Exista o serie de specialisti care pot asigura tratamentele
paliative chiar si la locuinta acestuia.
 De retinut!
 Medicul poate vorbi de remisie si nu de vindecare atunci
cand se vorbeste despre scopul tratamentului. Desi multi
dintre cei cu leucemie sunt tratati cu succes, termenul de
remisie e folosit deoarece cancerul poate reveni. Este
important sa se discute cu medicul despre o posibila
revenire a bolii.
 Trialurile clinice joaca un rol important in tratamentul
leucemiei. Ele testeaza cele mai noi medicamente si cele
mai noi terapii. Cei din cadrul acestor trialuri clinice
beneficiaza de toate tratamentele ce se pot recomanda si
vor fi atent urmariti. Trebuie sa se discute cu medicul
despre posibilitatea intrarii intr-un astfel de trial clinic,
care poate fi benefic pentru el.