Patologia seriei rosii si a

seriei albe
SP Prof Dr Th Burghele
Cnf Dr Gabriela Silvia GHeorhe
 Hematopoeza La adult,
• Normal: intramedulara-maduva osoasa din oasele calotei crniene, stern,
corpurile vertebrale, oasele pelvisului
Formarea si inlocuirea • Patologic: extramedulara-timus, ficat, splina
permanenta a celulelor
Autoinnoire: diviziune in 2 celule fiice
sanguine, pe tot
(simetrica? asimetrica?)
oparcursul vietii,
adaptata diferentiere
Controlul hematopoezei
• Celulele stem-autoinnoire
diferentiere in toate liniile celulare
Iradiere, citostatice: nu se mai diferentiaza
pastreaza capacitatea de
autoinnoire; se reia
diferentierea o data cu
disparitia
iradierii/citostaticelor
• Factorii de crestere
• Stroma medulara-interactiuni intercelulare
• Factori genetici
 Controlul
hematopoezei
prin factorii de
crestere

Maturizare in
timus, splina
si ggl

Molecular cell
biology. Lodish,
Harvey F. 5. ed. : -
New York : W. H.
Freeman and Co.,
2003, 973 s. b ill.
ISBN: 0-7167-
4366-3

SCF= Stem cell factor; Tpo= Thrombopoietin; IL= Interleukin; GM-CSF= Granulocyte Macrophage-colony stimulating factor; Epo= Erythropoietin; M-CSF= Macrophage-colony stimulating
factor; G-CSF= Granulocyte-colony stimulating factor; SDF-1= Stromal cell-derived factor-1; FLT-3 ligand= FMS-like tyrosine kinase 3 ligand; TNF-a = Tumour necrosis factor-alpha; TGFβ
= Transforming growth factor beta
Linia mielocitara, eritrocitara si trombocitara
Productia zilnica de celule sanguine

• Productia zilnica de celule sanguine 10 12

• Maduva hematoformatoare la adult:
• pelvis, stern, corpii vertebrali
• Durata de viata a celulelor mature
• Hematii: 120 zile
• Neutrofile: 1 zi aprox
• Trombocite: 10 zile
• Limfocite: variabil: limfocitele cu memorie traiesc ani de zile
• Rolul organelor limfoide
• Splina: parte a sistemului reticulo-endothelial
• “cimitirul” hematiilor si al trombocitelor
• Elimina bacteriile/celulele acoperite de Ac
• Timus:
• Productie de Ac
• Maturarea limfocitelor T
• Ganlionii:
• Activarea limfocitelor B si T
Test definitie Valori normale

Nr eritrocite Nr eritrocite rqportat la volumul sanguin 4,2-6,9 x 10⁶/mm³³

Hemoglobina (Hb) Cantitatea de proteina care transporta O2 din sange 15±2g/L-B

13±2 g/L-F
Hematocrit (Ht) Procentul din cantitatea de sange total ocupat de hematii 45-50% B
37-48% F
Volumul eritrocitar mediu (MCV, VEM) Evalueaza marimea hematiilor 80-100µm³

Hb eritrocitara medie (MCH, HEM) Cantitatea e Hb din eritrocite 27-32 pg/celula

Concdntratia medie in hemoglobina (MCHC, CHEM) Concentratia medie a Hb in eritrocite 32-36%

Largimea distributiei eritrocitare (RDW) Evalueaza variatia dimensiunii eritrocitelor 11-15%

Nr leucocite Nr leucocote raportat la volumul de sange 4,3-10,8 10⁶/mm³

neutrofile 1,8-7,8 x 10³/mm³

Limfocite 0,7-4,5 x 10³/mm³

monocite 0,1-1x 10³/mm³

eozinofile 0-0.4x 10³/mm³

Bazofile 0-0,2x 10³/mm³

Trombocite 150-400x 10³/mm³

Volumul trombocitar mediu Evalueaza dimensiunile trombocitelor

Reticulocite (albastru brilliant de cresyl) Celule immature, fara nucleu, cu resturi ARN 1% din totalul numarului de
eritrocite
 Patologia eritrocitelor Valoarea normala a nr de hematii si a hemoglobinei
depinde de:
Rata productiei
• Functia maduvei
• Metabolismul Fe
Rata distructiei • Metabolismul vitB12
• Defecte ale • Metab acid folic
hematiilor- • Echilibrul proteic
constitutionale si • Alti factori
dobandite
• Captarea
crescuta in
splina-
hipersplenism

Hematiile contin cateva sute de molecule e hem care

transporta O2
Metabolismul Fe
Vit B12
 Functiile vit
B12
• 2 forme active:
methylcobalamina
5 deoxiadenozinecobalamina
• Cofactor al sintezei AND
• Coenzima in sinteza succinyl CoA din
Methylmalonyl Co A
• Converteste homocisteina la
metionina
• Mielinizarea nervilor
Acid folic
Rolul vit B12 si al acidului folic
Anemii prin reducerea producerii de hematii
• Deficit de Fe-aport insuficient-vegetarieni
-absorbtie redusa-rezectii gastrice, hipoclorhidrie
-pierderi accentuate de Fe-hemoragii digestive,
hematurie, epistaxis, meno/metroragii pe frotiu: hipocrome, microcitare
• Deficit relativ de Fe-infectii: blocarea Fe in macrofage; reducerea absorbtiei de Fe
mecanisme complexe-Insuficienta renala cronica
• Deficit de vit B12-anemia Biermer-Ac anti factor intrinsic/celula parietala gastrica
rezectie gastrica
cancer gastric
deficit al receptorilor jejunali (boala Immerslund)
parazitoze (botriocephalus latus) pe frotiu: macrocitare,
carente alimentare
• Deficit de acid folic-carente alimentare, alcoolism , medicamente ce blocheaza transformareq acidului folic in acid tetrahidrofolic
• Hipoproteinemii
• Boli ale maduvei hematoformatoare
aplazii medulare
anemii sideroblastice
sindroame mielodisplazice
intoxicatii, iradiere, citostatice
metastaze medulare de la cancere solide
leucemii, limfoame, ce disloca maduva hematoformatoare normal

-
Anemii prin reducerea duratei e viata a hematiilor
• Anemii hemolitice corpusculare
• Defecte genetice ale hemoglobinei sau ale membrane hematiilor:
• drepanocitoza (siclemia)-HbS rigida; hematiile nu mai sunt deformabile
• Deficit de glucozo 6 fosfat dehidrogenaza
• Sferocitoza ereditara –defect de membrane
• Hemoglbinuria paroxistica nocturna (deficit ale proteinelor membranare CD 55, CD59)
• Anemii hemolitice extracorpusculare
• Anemii hemolitice autoimune-cu Ac la cald sau Ac la rece; infectii, neoplazii,
• Mecanism toxic-intoxicatia cu Pb, nitrati
• Injurie mecanica-anemii hemolitice laa pts cu proteze valvulare mecanice
• Hiperpslenism. Anemia apare ultima, fiind precedata de leucopenie si
trombocitopenie
Pe frotiul de sange periferic sunt normocrome, normocitare si pot sa apara
forme
anormale ale hematiilor
 Sindroamele anemice
• Semne si simptome:
• Dispnee, palpitatii, durere precordiala
• Astenie fizica, fatigabilitate
• Ameteli
• Hemoragii (TD, TG, etc)
• AHC: boli ereditare (ex: hemoglobinopatii, coagulopatii), neoplazii
• APP: gastrectomie, gastropatii, enteropatii (anemia prin carenta de Fe/B12)
• Medicatia personala/istoric ingestie medicamente
• Dieta si stilul de viata: vegetarieni – carenta Fe, folati; etilism cronic, fumat.
 Examen clinic
• Paloare sclero-tegumentara
• Icter (AHAI)
• Unghii friabile, koilonichie, alopecie, limba depapilata, keilita angulara
(carenta Fe)
• Glosita Hunter (anemie Biermer)
• Adenopatii
• Hepato/splenomegalie: -sindrom mielodisplazic, limfoame, leucemii
Ex clinic
• Anemia prin deficit de vit B12
• apare mai frecvent la varstnici
• Este bine tolerate pana la valori f mici ale Hb (4-5-g /L)
• Se insoteste de subicter (exista un grad de hemoliza, hematiile mari fiind mai putin
deformabile)
• Se insoteste de tulburari neurologice –mers dificil prin tulburari ale sensibilitatiie
proprioceptive; sunt greu reversibile odata aparute;
• Apar polimorfonucleare cu nuclei hipersegmentati, leucopenie si trombocitopenie
• Anemia prin deficit de acid folic
• Apare frecvent la alcoolici
• Lipsa acidului folic nu determina modificari neurologice
• Mai frecventa ca anemia prin deficit de vit B12 (rezervele de acid folic sunt mai mici).
• Apar polimorfonucleare cu nuclei hipersegmentati, leucopenie si trombocitopenie
Ex clinic
• Drepanocitoza-
• dureri osoase, transpiratii ale palmelor si plantelor, AVC, infectii
• hematurie

• Hemoglobinuria paroxistica nocturna-hemoglobinurie, fatigabilitate,

dispnee, Insuficienta renala

• BetaTalasemia mjnora-bine tolerata; discrepanta intre nr

normal/crescut de hematii si Hb scazuta
Diagnostic. Hemoleucograma
VEM ↓ (<80 fL), HEM ↓ - anemie feripriva
= anemie microcitara - talasemie, hemoglobinopatii
hipocroma - anemia cronica simpla
VEM N (80-100 fL), HEM N - hemoragie recenta
= anemie normocitara - anemia cronica simpla
normocroma - anemia prin carenta de
Fe+vitamina B12/ac. folic
VEM ↑ (>100 fL), HEM ↑ - carenta vitamina B12/ac. folic
= anemie macrocitara - anemie hemolitica
hipercroma - boala hepatica (CH)
- SMD, aplazii medulare
- postmedicamentoasa (ex:
hidroxiuree)
Frotiul de sange periferic
• Hematii
• microcitoza (MCV <80), normocitoza (MCV = 80-100), macrocitoza (MCV >100)
• anisocitosa: dimensiuni diferite ale hemqatiilor(RDW creste)

• ƒanemia feripria, anemia hemolitica, mielofibroza, dupa transfuzii de sange

• Culoare
• • hipocroma : creste zona central palida (normal = <1/3 din diametrul hematiei )
anemia feripriva,
• Normocroma –anemia din bolile cronice, anemie sideroblastica
• ƒli policromatofilie-cresterea reticulocitelor (regenerare medulara crescuta0
• Forma
• • poikilocytosis: cresterea proportiei de hematii cu forma
• Anemie feripriva, mielofibroza, arsuri, sindrom mielodisplazic
Frotiu de sange periferic
Sange periferic normal
Hematii normale si in secera
Hematii in lacrima
Sferocite
Hematii in tinta
Biopsia medulara
• Indications
• • anomalii neexplicate ale hemogramei
• • dg si evaluarea leucemiilor, limfoamelor, mielomului multiplu, metastazelor de
la cancerele solide
• • evaluarea depozitelor de Fe
• • evaluarea tezaurismozelor (boala Gaucher,)
• • evaluarea febrei de origine necunoscuta
• Boli granulomatoase
• Evaluarea splenomegaliei
• Contraindicatii
• • absolute: hemophilia netraata, coagularea intravasculara diseminata, infectii
cutanate severe
• • INR >2.0, boli hepatice cu coagulopatie
 Poliglobulii
• Poliglobulii secundare:
• Conditii de viata: altitudini>3000 m
• Boli respiratorii hipoxice
• Cardiopatii cianogene
• Tabagism cronic
• Obezitate
• Sd. paraneoplazice (ex: neoplasm renal, hepatic, uterin,
hemangioblastom cerebelos)
• Poliglobulii primare:
• Policitemia Vera
• Facies pletoric, cianotic
• Prurit, eritromelalgie
• Splenomegalie
 Leucocitoza (>10.000/mmc)
• Reactia leucemoida = leucocitoza >50.000/mmc cu
neutrofilie si deviere la stg a formulei leucocitare (Mt,
Mi, Pro, Mbl)
• Leucemii acute/cronice

1. Neutrofilia
- Infectii acute bacteriene
- Postmedicamentoasa (corticoterapie)
- Tumori solide
- Postoperator
- Stres, exercitii fizice
- Stimularea cronica a MO (hemoliza cronica, PTI)
- Splenectomie
 LEUCOCITOZA
• 2. Limfocitoza (>4000/mmc)
• Infectii virale (EBV, CMV, hepatita A)
• Infectii bacteriene (mai rar)
• Bruceloza, TBC, sifilis secundar/congenital
• LLC, LAL si ocazional Limfoamele NonHodgkin
 Leucopenia (<4000/mmc)
• 1. Neutropenia (<2000/mmc)
• Izolata (SMD, apazii medulare, anemia Fanconi, leucemii acute)
• Postmedicamentoasa: chimioterapie, antibiotice, AINS, agenti psihotropi, antitiroidiene
de sinteza.
• Post-infectioasa (de obicei dupa infectii virale)
• Sepsis sever
• Autoimuna (Ac anti-neutrofile: AHAI, trombocitopenia imuna, LES)
• Sd. Felty = neutropenie + PAR seropozitiva + splenomegalie
• Neutropenie benigna familiala (ex: negrii)
 LEUCOPENIA
• 2. Limfopenia (<1500/mmc):
• Infectii acute
• Insuficienta cardiaca
• Pancreatita
• TBC
• Uremie
• Limfoame
• Carcinoame
• LES, alte colagenoze
• Corticoterapie
• Radiatii
• Chimioterapie
• Infectia HIV
Limfoamele
-grup de afecțiuni maligne ce au ca origine limfocitele;
-clasificate în non-hodgkin (90%) și hodgkin (10%);
-clasificarea cea mai recentă WHO include în limfoame și mielomul
multiplu și alte sindroame limfoproliferative2;
Clinica
-Limfadenopatie și/sau
-Simptome nespecifice grupate în două categorii
a)Simptome de tip A-absența simptomelor sistemice;
b)Simptome de tip B ce cuprind:
-febră (Febra ondulantă Pel-Ebstein este frecvent întâlnită în limfomul Hodgkin) dar orice tip de
febră poate fi întâlnită;
-scădere ponderală involuntară;
-transpirații nocturne;
-pierderea apetitului;
-prurit;
-oboseală;
-dispnee;
-durere ganglionară la consumul de alcool (în limfomul Hodgkin).
Stadializare
-Stadializarea limfoamelor se face după stadializarea Ann-Arbor
 Histologie și clasificare l Hodgkin
• Celula Reed-Sternberg este
patognomonică pentru limfomul
Hodgkin;
• Se consideră actualmente că este o
celulă de origine B datorită CD
exprimate pe suprafață(CD20+,CD45+,
CD75+), însă uneori exprimă CD de
origine T(CD4+,CD57+);
• Histologic limfomul Hogdkin se
clasifică în 4 forme:
-scleroză nodulară;
-celularitate mixtă;
-cu depleție limfocitară;
-cu predominanță limfocitară.
 Limfoamele non Hodgkin.Clinica limfoamelor non
Hodgkin
• 80% dintre limfoame
• Peste 85 forme, majoritatea din celula B
• Diferită la cei cu boală low grade față de cei
cu boală high grade.
• Pacienții cu boală low grade au de obicei
boala diseminată cu adenopatii care se
mărescu în decursul câtorva luni/ani.
• Pacienții cu boala high grade au de obicei
simptome B, adenopatii care se măresc
rapid (zile/săptămâni), nedureroase.
• Pacienții cu limfom gastric au de obicei
determinare de inel Waldayer.
• Hepato-splenomegalia sunt comune în
boala avansată.
Leucemiile acute. Definiție
• Afecțiuni ale măduvei osoase hematogene de linie mielo- sau limfoidă
în care se produc elemente incompetente din punct de vedere
funcțional (imature).
• Etiologie: necunoscută.
• Uneori greu de diferențiat de limfoame (leuko-limfoame).
Clasificarea leucemiilor
• Leucemii cronice:
-evoluție indolentă (luni/ani/decenii);
-nu interferă/interferă minim cu producerea celorlalte linii
hematopoietice;
- producție medulară de celule incomplet mature.
• Leucemii acute:
-evoluție rapidă (zile/săptămâni);
-celule complet imature(blaști);
-acumulare rapidă în măduva osoasă hematogenă a blaștilor ce interferă
semnificativ/oprește producerea celorlalte linii hematopoietice.
Clasificarea leucemiilor
• Există 4 tipuri importante de leucemii:
-leucemia limfatică cronică;
-leucemia acută limfoblastică;
-leucemia mieloidă cronică;
-leucemia acută mieloblastică.
*Alte tipuri particulare de leucemii( leucemia cu celule păroase,
leucemia limfatică cu granule mari, hipereozinofilii clonale,etc.)
Leucemia limfatică cronică
• Afecțiune de măduvă osoasă hematogenă în care se produc în număr aberant de
mare limfocite B incompetente funcțional. Variante T sau NK extrem de rare.
• Asimptomatică în faza inițială(70-80%);
• Simptome în fazele avansate:
-infecții recurente;
-splenomegalie(66% din cazuri);
-limfadenopatii moi simetrice, nedureroase;
-hepatomegalie;
-anemie, trombocitopenie ca urmare a infiltrării medulare;
-anemie autoimună în 15% din cazuri;
-trombocitopenie autoimună în 1-2% din cazuri.
Frotiul de sange in LLC

• Frotiul de sânge periferic arată:limfocitoză cu limfocite de aspect

matur și caracteristic umbre nucleare.
Leucemie limfatica cronica
Leucemia mieloidă cronică
• Afecțiune rară a măduvei osoase hematogene în care apare o
proliferare anomală a granulocitelor (neutrofile, eozinofile, bazofile) și
a precursorilor acestora. Peste 80% din cazuri au asociat cromozomul
Philadelphia (gena BCR-ABL).
Clinica leucemiei granulocitare cronice
• Asimptomatică (90% din cazuri);
• În fazele avansate (10% din cazuri) pot fi prezente:
-sângerări spontane, petechii;
-infecții oportuniste;
-hepato-splenomegalie;
-dureri osoase.
Leucemie mieloida cronica
Criza blastica intr-o leucemie mieloida
cronica
LEUCEMIA MIELOBLASTICA ACUTA

• Tumora maligna a celulelor precursoare hematopoetice

altele decat linia linia limfocitara
• Celule incapabile sa se matureze
• Hiatus leucemic
Clinica leucemiei mieloblastice acute
• De obicei urgență.
• Simptome date de insuficiența medulară
acută:
-Anemia poate da letargie, senzație de
slăbiciune, palpitații;
-Infecții oportuniste (Stafilococ,
Candidoză);
-Febră;
-Hemoragie;
-Hipertrofie gingivală (mai ales în M4 și
M5);
-Semne de leucostază (hipoxie, hemoragii
retiniene, confuzie);
-Hepatomegalie (20%), splenomegalie
(24%), adenopatii rare(17%);
-Implicare SNC rară.
Leucemie acuta mieloblastica
 LEUCEMIA LIMFOBLASTICA ACUTA

• Tumora maligna a celulelor precursoare

hematopetice din linia limfocitara
• In cele mai multe cazuri pornesc din maduva
• Frecventa la copil
Clinica leucemiei limfoblastice acute
• De obicei urgență medicală.
• Simptomele apar datorită insuficienței măduvei osoase hematogene:
-Anemia poate da senzație de slăbiciune, letargie, insuficiență respiratorie, palpitații;
-Infecții oportuniste (ex.Candidoză orală, Herpes simplex virus, stafilococie cutanată);
-Febră;
-Hemoragii la orice nivel (petechii, epistaxisuri, sângerări gingivale, retiniene);
• Simptomele creșterii vâscozității plasmatice datorită numărului crescut de blaști (ex. hipoxie, hemoragii
retiniene, confuzie);
• Dureri osoase sau articulare ( mai comune la copii);
• Mase mediastinale ce pot da sindrom de cavă superioară( 15% din cazuri-mai comune în leucemia acută cu
celulă T);
• Afectarea SNC-ului (6% din cazuri) ce poate da pareze, paralizii, meningism și perturbări de percepție;
• Alte semne include limfadenopatie (55% din cazuri), splenomegalie medie-mare (49% din cazuri),
hepatomegalie (45% din cazuri) și orhidomegalie.
Leucemie acuta limfoblastica
 LEUCEMIA CU CELULE PAROASE

• Dezordine limfoproliferativa rara, cu celule B

imature
• Splenomegalie, pancitopenie
• Celule paroase tipice in periferie si maduva
Leucemia cu celule paroase
 SINDROAME MIELODISPLAZICE

• Dezordini clonale heterogene clinic si biologic

cu:
• Hematopoeza ineficienta
• Citopenie prin apoptoza crescuta
• Tendinta de evolutie spre leucemie acuta